Asociatia Crescatorilor de Animale OPERATORUL I.A. -Neamt CATALOG INFORMATIV AL FERMIERULUI

Asociatia Crescatorilor de Animale OPERATORUL I.A. -Neamt CATALOG INFORMATIV AL FERMIERULUI

Asociatia Crescatorilor de Animale OPERATORUL I.A. -Neamt Adresa: strada Batalion, nr 13, Tirgu Neamt, Judet Neamt CIF: RO29858666 Telefoane: Presedinte: dr.ing.mihailescu Margareta: 0746650004/ 0745084326 Responsabil baza date: Podoleanu Elena: 0753982457 Inginer zootehnist: Dima Cosmin: 0752641035 Email: acaoperatorulianeamt@yahoo.com Conducătorii registrelor genealogice pe rase A.N.Z. Bucuresti pentru rasa Pinzgau ACT BRUNA SCHWYZ -SIGHETUL MARMATIEI- pentru rasa Bruna A.G.C.T.R. Bucuresti pentru rasa Holstein şi BNR A.C.V.B.R.-SIM Braşov pentru rasa Bălţată Românească, Siemmental,Flechvieh si Montbeliard

CLASIFICAREA RESELOR DE TAURINE EXISTENTE IN PREZENT LA NOI IN TARA RASE NEAMELIORATE : Sura de Stepa, Vaca de Munte. RASE MIXTE BALTATE CU GALBEN: Simmental, Baltata Romaneasca, Baltata Austriaca, Baltata Germana. RASE MIXTE BRUNE : Schwyz (Alpina), Bruna de Maramures, Bruna de Austrira, Bruna Germana, Bruna Americana RASE HOLSTEIN-FRIZA: Friza Olandeza, Friza Daneza, Friza Englezeasca, Holstein, Friza cu Rosu, Rasa Pinzgau si Vaca de Dorna. RASE ROSII si RASA JERSEY : Rosii Dobrogene, Rosia de Stepa, Angler, Rosie Daneza. Specializate carne Hereford: Aberdeen Angus, Charalaise, Santa Gertuda, Red Poll,Limousine,Blanc Belgian CLASIFICAREA RASELOR DE VACI DE LAPTE Rasa Holstein Friza Rasa Red Holstein

După ce a devenit populară în America și Canada, rasa Holstein a cucerit Germania. La moment, aceasta este cea mai reprezentativă rasă de lapte din lume. Ajunsă la maturitate cântărește 600 de kg și produce 6500-7000 kg de lapte anual, cu o concentrație de 3,7% grăsime. Rasa Holstein este o rasă de taurine, purtând diferite denumiri în funcție de țara în care se crește (de exemplu: Holstein (Friză Olandeză), Friză Canadiană, Friză Israeliană, Friză Americană, Bălțată cu negru românească). Caracteristicele rasei Talie: 1,32-1,35m, greutate corporală: 550-600 kg, tip dolicomorf, tip fizologic: respiratoro-digestiv. Cap: alungit; gât: lung și subțire, pielea de pe regiunea obrajilor și de pe cele două fețe laterale formează cute (pliuri). Regiunile situate pe linia orizontală a trunchiului sunt orizontale, iar din profil trunchiul are formă de trapez. Toracele: lung, mai puțin adânc și mai puțin larg. Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale.

Culoare: bălțată negru cu alb. Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8-4,1%. Recordul este de 20400 kg, producție zilnică de 84 L la 3 mulsori, grăsime pură de 834 kg. Este o rasă precoce, prima fătare se realizează la 25 de luni, consumul pe 1L lapte fiind de 0,8-0,9 U.N., spor mediu zilnic(s.m.z.) al masculilor îngrășați în sistem baby-beef este de 800-900g/zi cu un consum de 4-5 U.N. În cadrul rasei, se deosebesc două tipuri: european: mai dezvoltat, la care greutatea corporală este de 600-650 kg; tipul american: mai uscățiv, selecția făcându-se numai pe producția de lapte, greutatea corporală fiind mai mică, 500-550 kg. Se mai distinge o a doua varietate, alb cu roșu, cu aptitudini mai bune pentru producția de carne.. Rasa bălțată cu negru romaneasca Populaţia a fost omologată ca rasă de sine stătătoare în anul 1987.. Tipul morfo-productiv al rasei este de lapte.această rasă are o dezvoltare corporală eumetrică, în me. Constituţia die vacile prezentând o talie de 128-133 cm şi o greutate corporală de 550-650 kg. Formatul corporal se înscrie într-un

trapez orientat cu baza mare spre trenul posterior este fin-robust fiind specifică raselor specializate pentru producţia de lapte. Ugerul este bine dezvoltat cu aptitudini bune pentru mulsul mecanic.temperamentul este vioi. Culoarea robei este dupa cum sugerează şi numele bălţată alb cu negru, petele albe şi negre având o repartizare variabilă pe corp. Rasa are aptitudini bune pentru producţia de lapte care în medie este de 8.000-10.000 kg. Rasa BNR se comportă bine şi în ceea ce priveşte producţia de carne. Randamentul la sacrificare este de circa 53%. Vârsta la prima fătare este situată în jurul vârstei de 26-28 luni. Calităţile organoleptice ale cărnii la rasa BNR sunt inferioare raselor Bălţată Românească şi Brună de Maramureş. Rasa Jersey Originară din Anglia, Jersey este una din cele mai vechi rase de vaci din lume. Inițial autoritățile londoneze interziceau exportul ei pentru a menține puritatea rasei, astăzi însă, vaca Jersey poate fi găsită în diverse țări alte lumii, tolerând orice condiții climatice. Deși sunt cam agresive, îngrijite corect rumegătoarele sunt docile și liniștite. Nu este o rasă foarte

productivă (doar 3000-3500 kg de lapte pe an), dar dă cel mai gras lapte, fiind supranumită și rasă de unt. În medie procentul grăsimii laptelui este de 5-6%, dar poate ajunge și la 7%, smântâna dulce separându-se imediat. Pe lângă grăsime, laptele are un conținut ridicat de proteine și calciu. Rasa Simmental. Despre vitele din rasa Simmental se știe că sunt originare din zona râului Simmel, din vestul Elveției, și că sunt una dintre cele mai vechi rase de vaci din lume. Totodată, această rasă a contribuit la crearea altor rase europene, cum ar fi Fleckvieh (Germania), Montbeliarde (Franța) sau Razzeta d Oropa (Italia). Acum, această rasă este prezentă, practic, pe întreg globul și o regăsim în țări precum Namibia, Australia, Brazilia, Japonia sau Canada. Excelenta capacitate de a se înmulți, de a da lapte și carne, precum și fertilitatea ridicată pe termen lung a vitelor Simmental sunt caracteristici tipice. Ca particularitate a rasei este colorația sa albă cu pete roșiatice sau gălbui, cu delimitări precise între ele. Picioarele, de la genunchi în jos, sunt întotdeauna de culoare albă, iar botul este roz. Pe cap există un desen caracteristic dominant alb. Datorită faptului că valorifică eficient iarba, vaca se adaptează bine în diferite colțuri ale lumii. Este o bună producătoare de lapte și carne. În medie Simmentalul produce într-un an o cantitate de 5000 kg de lapte, însă un exemplar excelent ajunge chiar și la 9000 de kg. Poate fi crescută în curte pentru că nu are mari pretenții față de mâncare sau întreținere. Bălțată românească de tip Simmental

Rasa Simmental a fost folosită în lume pentru încrucișarea cu multe alte specii de bovine, pe teritoriul României luând naștere rasa de vite Bălțată Românească. Aceasta reprezintă principalul furnizor de carne de bovine al țării. Primele importuri de tauri Simmental s-au făcut în anul 1860 din Austria și a urmat apoi un import masiv de tauri Simmental din Elveția. Actualmente, aria de răspândire o constituie, în principal, județele din interiorul Arcului Carpatic, din Câmpia de Vest, precum și din sud-vestul și nordul țării Avantajele speciei: - Greutatea vitelor este de aproximativ 600-800 kg, iar taurii pot cântări o tonă. În ciuda dimensiunilor medii, masa corporală este mare. - Au o capacitate foarte ridicată de a da lapte, producția medie anuală fiind de aproximativ 5.000 de litri. - Cantitatea de grăsime în lapte este, în medie, de 3,8%/l de lapte. Proteinele sunt de 3,4%/l de lapte. - Sunt foarte prolifice, având o capacitate foarte bună de înmulțire datorită perioadei lungi de fertilitate pe care o au. - Bovinele se caracterizează printr-un temperament liniștit, blând, fiind foarte ușor de crescut.se adaptează bine diverselor condiții climatice. - Randamentul la tăiere este de 60%. - Vițeii sunt foarte sănătoși datorită laptelui pe care vaca îl poate produce, ei crescând mult în greutate într-un timp scurt. În plus, principalul atu de ordin economic al speciei este că vârsta la care această rasă poate rămâne gestantă este de 2 ani și poate produce până la 13 viței. - Este folosită cu succes în ameliorarea altor rase Rasa Baltata romaneasca

Rasa Bălţata românească s-a format în nord-estul ţarii in Transilvania Banat si Bucovina în urma unui îndelung proces de încrucişare tip absorţie", început în anul 1860, practicat între vaci din rasa Sura de stepa şi tauri din suprarasa Simmental importat din Evetia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si Bucovina. In zilele noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai numeroasa in Romania, din punct de vedere al exemplarelor.. Caractere morfologice Baltata Romaneasca Are o dezvoltare corporala mare (femelele au talia: cea. 133-135 cm şi greutatea de cea. 600 kg), conformaţia mai puţin armonioasă, capul mare, gâtul de lungime medie, bine îmbrăcat în musculatură, trunchiul relativ lung, larg şi adânc, abdomen amplu, uger globulos cu structura buna şi mameloane corecte, membre puternice. Pielea este groasă, densă şi uniformă, iar părul este des şi lung. Culoarea este baltată alb cu galben, de diferite nuanţe ( de la gălbui pâna la roşu deschis ), având întotdeauna capul şi extremităţile membrelor de la genunchi si jaret in jos de culoare albă.. Rasa Baltata Romaneasca are o constituţie robustă, temperament liniştit, precocitate mediocră realizând prima fătare la vârsta de cea. 33 luni şi un interval între fătări de cea.

440 de zile. Producţia de lapte variază în funcţie de condiţiile de exploatare fiind în medie între 3500-4000 kg/lactaţie, cu 3,8 % grăsime. Manifestă precocitate, aptitudini pentru mulsul mecanic şi economicitate mai puţin bune, viteza de muls de 1,1 kg/min. si un consum de cea. 1,2 UN/kg lapte). Producţia de carne este foarte bună datorită aptitudinilor deosebite ale rasei materializate prin: pretabilitate foarte bună la sistemul intensiv de îngrăşare, greutate corporală mare, precocitate bună, spor foarte bun de creştere, conversie bună a furajelor, economicitate bună şi indici cantitativi şi calitativi deosebiţi ai cărnii. Astfel, tăuraşii, ingrasati intensiv, au un spor de creştere de peste 1200 g/cap/zi (realizând peste 550 kg la sacrificare - 16 luni), cu un consum specific de cea. 7 UN/kg spor si un randament la sacrificare de 53-58 %. Carnea în carcasa are o pondere de peste 65 %, raportul carne-oase este de 4,2/1, iar carnea are însuşiri tehnologice şi organoleptice bune. Rasa Fleckvieh

Vaca din rasa Fleckvieh este un animal crescut in special pentru cantitatea mare de lapte pe care o ofera, in jur de 30 de kilograme pe zi. Aceasta vaca este docila si rezistenta la boli, foarte usor de crescut si intretinut de fermierii din intreaga lume. Vaca din rasa Fleckvieh este rasa numarul doi in lume la productia de lapte, dupa rasa Holstein, si una dintre cele mai vechi rase din Europa. In prezent, in intreaga lume se gasesc peste 42 de milioane de vaci Fleckvieh. Originara din tinuturile inalte ale Germaniei, Elvetiei si Austriei, rasa Fleckvieh a devenit populara si in alte parti ale lumii, datorita gradului sau inalt de adaptabilitate la conditii severe. Aceasta rasa de vaca dateaza inca din anul 1830 si a fost apreciata pentru cantitatea mare de lapte pe care o oferea. Vaca din rasa Fleckvieh este rezistenta si usor de intretinut. Este un animal masiv, cu un cap relativ mic, corp solid, dar suplu, acoperit cu o piele de diferite culori. Vacile din aceasta rasa sunt capabile sa se deplaseze usor chiar si pe cele mai dificile terenuri. O vaca Fleckvieh matura are un corp bine dezvoltat si este foarte puternica. Atinge o greutate de 650-800 de kilograme. Vacile din rasa Fleckvieh sunt crescute in special pentru productia de lapte. Un kilogram de lapte Fleckvieh contine 4,2% grasime si 3,7% proteine. In plus, acest lapte este bogat si in micronutrienti si acizi grasi omega 3, care sunt extrem de importanti pentru un organism sanatos.taurii din rasa Fleckvieh au o rata mare de crestere si dezvoltare. Astfel, acestia cresc cu 1,5 kilograme pe zi, astfel ca si carnea obtinuta de la aceste animale este de o calitate superioara.o vaca Fleckvieh bine hranita va oferi o cantitate mare de lapte, in jur de 25-30 de litri pe zi.

Rasa Ayrshire Ayrshire s-a format în Scoția și este o rasă de lapte de dimensiunii medii. La maturitate junca adultă cântărește 520 de kg și asigură în jur de 4000-5000 kg de lapte, cu grăsimea de 4,0-4,3%, pe lactație. Fiind foarte rezistentă la frig, rasa este varianta perfectă pentru zonele montane sau nordice. Ayrshire este bălțată roșu cu alb, are părul scurt și coarne mari, răsucite. În plus este o rasă precoce, taurii ajungând la greutatea optimă pentru sacrificare în doar un an. Rasa Bruna Vaca Bruna este o rasa de vaca de lapte, originara din Elvetia. Aceasta rasa este foarte populara in multe tari, inclusiv in Romania. Rasa bruna este cunoscuta pentru productia de lapte de buna calitate, bogat in proteine ce de multe ori este folosit pentru productia de branza.

CARACTERIZARE Conformatia si constitutia corporala sint armonioase, formatul dreptunghiular (120%), trunchiul larg, cu linia superioara dreapta si orizontala, crupa patrata si musculoasa, iar toracele adinc si lung. Membrele sint scurte, cu articulatii largi si tendoane rezistente, ongloanele (copita) cu cornul dur. Ugerul este voluminos, de forma globuloasa si cu insusiri bune de pretabilitate pentru mulsul mecanic.la maturitate, vacile au greutatea cuprinsa intre 550-750 kg, iar taurii intre 950-1250 kg. Culoarea este bruna, uniforma, de la nuante inchise la cele deschise, mai intensa fetele laterale si extremitati, avind o dunga mai deschisa pe linia superioara a trunchiului, iar in jurul botului, un inel alb.temperamentul este moderat vioi, constitutia fiind robusta si comportamentul docil, fiind o rasa de tip morfo-productiv mixt lapte-carne, si se caracterizeaza printr-o precocitate mijlocie: virsta de reproductie: 18-20 luni prima fatare la 28-30 luni lactatie normala: 3.600-4000 litri. Multi producatori de branza din intreaga lume folosesc lapte de la vaca bruna, deoarece acesta este bogat in proteine, ceea ce il face foarte potrivit pentru productia de branza. Acesta are 3.5% proteine si 4% grasime. Dupa vaca Holstein-Friza, vaca bruna produce cea mai mare cantitate de lapte pe an, pana la 6000 litri de lapte dupa a sasea fatare.

Rasa Pinzgau Rosu

Rasa Pinzgau Negru RASA Pinzgau ; în limba germană Pinzgauer Rind este o rasă de taurine formată în regiunea Pinzgau de lângă Salzburg, Austria, și crescută pentru producția mixtă de lapte și carne. Rasa Pinzgau se caracterizează prin culoarea roșie-castanie sau neagra care îmbracă tot corpul, cu excepția unei dungi albe de la greabăn, de-a lungul șirei spinării, până la capul sternului. Greutatea corporală oscilează la vaci între 400-600 kg și la tauri între 850-1.100 kg. Producția medie de lapte (grăsimi 3,7%) este de 2.000-3.000 kg pe an. Vitele de rasă Pinzgau sunt crescute preponderent în zonele muntoase. În România această rasă a fost introdusă pentru prima oară în Bucovina, când această regiune se afla în Imperiul Austriac.

In anii 1820, rasa Pinzgauer a fost introdusa pe teritoriul de astazi al Romaniei, Iugoslaviei, Cehia si Slovacia. In timpul imperiului austro-ungar, vaca Pinzgauer era cea mai intalnita rasa. In prezent, vaca Pinzgauer este foarte raspandita in peste 25 de tari, inclusiv sudul Africii, Canada, Statele Unite, Australia si Romania Blana este matasoasa, iar pielea este flexibila, ajutand la prevenirea infestarii cu insecte. Rasa Pinzgauer este o rasa mixta, insa preponderent o rasa de carne. Masculi cantaresc aproape 900 kilograme, iar femelele ajung la 450-700 kilograme. Are copite foarte puternice si este capabila sa calatoreasca pe distante lungi. Vaca din rasa Pinzgauer produce 2500-6000 litri de lapte pe an, cu un continut de grasime de aproape 4%.La nivel global, rasa Pinzgauer este catalogata ca fiind o rasa de carne. Carnea vacii Pinzgauer este apreciata ca fiind suculenta, aromata, plina de fibre de buna calitate. RELATIA FERMIERULUI CU ASOCIATIA ACREDITATA PENTRU C.O.P.L. CE ESTE CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCTIEIDE LAPTE SI CARE SUNT OBLIGATIILE FERMIERILOR-(COPL) CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCTIEI,contribuie la ;conştientizarea fermierilor asupra aceea ce înseamnă performanţa, ce înseamnă îmbunătăţirea calităţii, a efectivelor de animale aflate în proprietatea lor şi care sunt căile care duc spre aceasta. In conformitate cu normele legislaţiei în vigoare privind înbunătăţirea calităţii genetice şi pentru a putea beneficia de sprijin financiar, efectivele din fermele cu 10

sau mai multe capete, vor trebui să fie înscrise în Registrul Genealogic (RG) al rasei. Acest lucru este posibil în urma unor lucrări de selecţie care au la bază efectuarea controlului oficial al performanţei, pentru ca orice populaţie de animale care urmează a fi supusă procesului de ameliorare genetică trebuie să fie cunoscută din punct de vedere a performanţelor pentru caracterele luate în studiu (lapte, carne). Pentru activitatea de determinare a calităţii genetice (COP) statul a instituit o schemă de ajutor financiar reprezentând 70% din costurile aferente acestei lucrări de selecţie. Controlul oficial reprezintă instrumentul principal în procesul de ameliorare genetică, el reprezentând măsurarea şi înregistrarea fiecărui candidat la selecţie sau a descendenţei lui. Rezultatele obţinute sunt folosite în evaluarea genetică a candidaţilor la selecţie sau pentru managementul eficient al fermei. Incepând cu anul 2014, în judeţul Neamt, a fost acreditată de către Agenţia Naţională de Zootehnie Prof. Dr. G.K. Constantinescu, autoritatea competentă în domeniu pentru efectuarea activităţii de COP pentru vacile de lapte ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ANIMALE OPERATORUL IA NEAMT care are obligaţia de a efectua aceste activităţi conform OM 19/2006, legislaţie agreată de organismul internaţional intitulat Comitetul Internaţional pentru Controlul Performanţelor la Animale (ICAR). COP de lapte reprezintă una dintre principalele lucrări de selecţie (alături de reproducţia dirijată) care stă la baza ameliorării genetice a efectivelor de taurine. Metoda de control agreată de asociaţia acreditată este AT 4 (la 28 de zile). Tariful perceput pentru efectuarea controlului oficial este subvenţionat în procent de 70%, astfel încât costul efectiv suportat de către fermier este diferenţa de 30 %, cu condiţia ca solicitantul să fie organizat ca persoană juridică sau să deţină atestat de producător, în caz contrar tariful trebuie suportat integral de către fermier. Crescătorii care doresc să supună efectivul de vaci controlului producţiei trebuie să facă o cerere scrisă către organismul acreditat. Aceştia trebuie să îndeplinească unele condiţii. Astfel, crescătorii trebuie să înscrie în COP şi în RG întreg efectivul de bovine pe care îl deţine> întreg efectivul să fie individualizat şi înregistrat conform sistemului oficial şi să fie în aceeaşi locaţie> să utilizeze pentru reproducţia bovinelor deţinute doar însămânţarea artificială, monta naturală autorizată sau transferul de embrioni> să conducă şi să deţină la zi evidenţele necesare pentru aceste activităţi> să comunice metoda de muls, orele de muls şi să le respecte. Ei mai trebuie să declare instalaţiile de muls pe care le folosesc> să

permită accesul necondiţionat în fermă al persoanelor cu atribuţii de control şi inspecţie. Controlul producţiei se efectuează de către organismul acreditat prin intermediul controlorilor (personal tehnic calificat, selecţionat dintre persoane cu studii de specialitate). Instruirea controlorilor se face de către organizaţia de control şi constă în instruirea teoretică şi practică. Acestea se vor finaliza cu o testare scrisă a controlorilor selectionaţi. Fiecare controlor va primi un cod care se va consemna pe toate documentele completate. Norma de control se stabileşte ţinând cont de dimensiunea fermei şi de graficul de control (metoda de control). Controlorul acţionează în baza unui mandat oficial, trebuie să fie integru, neutru şi să ofere garantarea respectării normelor legale, trebuie să cunoască tehnica de executare a controlului oficial şi să fie responsabil, în primul rând, de executarea regulamentară a controalelor. Fermierul nu poate să solicite un anumit controlor, nici de a refuza controlorul care i-a fost repartizat. Controlorul trebuie să efectueze controlul propriu-zis prin< prezenţa la programul de muls> măsurarea cantităţii de lapte> prelevarea probelor de lapte în flacoane şi consemnarea în buletinul de control cantitatea de lapte la fiecare vacă (cu o zecimală). De asemenea, consemnează în buletinul de control producţia de lapte şi evenimentele ce au avut loc de la ultimul control (fătări, avorturi, înţărcări, ieşiri). Controlorul consemnează în buletinul de control vacile nou intrate, cu toate informaţiile necesare> consemnează în buletinul de control anexa cu vacile lipsă de la muls şi cauza acesteia, cazurile de boală sau accidente, vacile înţărcate, precum şi cele fătate recent. Tot controlorul este cel care preia de la fermier buletinul de fătare (semnat de acesta), buletinul de însămânţare artificială şi le transmite organizaţiei de control împreună cu buletinul de control şi probele de lapte. Documentele primare de colectare a datelor din exploataţiile aflate în COP sunt< documente conduse de controlor> buletinul de control al performanţelor de producţie> documente primare conduse de fermieri> buletin de fătare> buletin de montă naturală> registrul de montă şi fătări. Fermierul care are efectivul de vaci în controlul producţiei de lapte are dreptul să aleagă una dintre metodele de control aprobate> să solicite organizaţiei acreditate cu conducerea RG eliberarea de certificate origine şi productivitate pentru animalele deţinute> să se retragă oricând din COP cu notificarea scrisă către organismului acreditat cu cel puţin 30 de zile înainte. Activitatea de control oficial al producţiei de lapte, tocmai pentru garantarea acurateţei acesteia, este supusă unei activităţi de inspecţie şi supracontrol. Supracontrolul este efectuat de către

personalul autorizat al autorităţii de control la 3-5% din numărul total de controale oficiale efectuate pe parcursul unui an de control. Supracontrolul se efectuează fără a preveni proprietarul sau controlorul, rezultatul supracontrolului este consemnat în nota de supracontrol care va fi semnată de personalul care efectuează supracontrolul, controlor şi fermier. Activitatea de inspecţie privind respectarea legislaţiei pentru efectuarea COP este efectuată de autoritatea competentă prin specialişti OJZ judetean,specialist ai ACA OPERATORUL IA,specialisti reprezentanti ai AGENTIEI NATIONALE DE ZOOTEHNIE si specialisti reprezentanti ai REGISTRULUI GENEALOGIC. In cazul în care o exploataţie a ieşit sau a fost exclusă de la COP, reînscrierea în control se poate face numai după un an de zile dupa excludere. OBLIGATIILE FERMIERILOR-(COPL)in detaliu; -permite accesul controlorilor pentru prelevarea probelor de lapte şi efectuarea de măsurători cantitative, conform graficului întocmit de Asociaţie si avizat de catre OJZ Judetean; -trebuie să aibă fiecare animal identificat cu crotaliu, conform legislaţiei în vigoare; -trebuie să completeze la zi toate informaţiile solicitate de asociaţii, prin controlori, referitoare la: fătări, data naşterii animalului aflat în control, însămânţări, taur folosit, viţei născuţi, data naşterii acestora şi sexul, data înţărcării femelei şi orice altă informaţie necesară realizării obiectului contractului încheiat; -reproductia efectivelor de animale va fi realizata doar prin insamantare artificiala sau cu tauri autorizati pentru monta naturala. In cazul nerespectarii acestei conditii, contractul COPL / RG poate fi reziliat. Intrucat sprijinul cuplat solicitat prin APIA reprezinta de fapt o sustinere a procesului de ameliorare a efectivelor din Romania, este INTERZISA reproductia prin monta clandestina sau cu metisarea raselor cu diferiti tauri din alte rase sau utilizand tauri din rasele de carne. -fermierul este obligat sa declare produsii si sa ii inmatriculeze in primele 21 zile de la nastere. Pentru sprijinul cuplat este obligatoriu sa se faca dovada fatarii vacilor in fiecare campanie ( inregistrarea anuala a produsilor acestora).

Pentru serviciile prestate de Asociaţie, Beneficiarul este de acord să plătească diferenţa dintre suma de 114,28 Ron+TVA pe cap de animal pe an de control, cât reprezintă valoarea totală a serviciilor şi subvenţia acordată de stat, subvenţie care va fi de până la 70% din valoarea totală a serviciilor ( în limita maximă a 80 Ron/ cap de animal/an+tva), ocazionate cu efectuarea Controlului Oficial al Performanţelor, conform reglementărilor în vigoare. Suma pe care fermierul va trebui să o plătească este de 34,28 Ron/cap de animal/an de control+tva. Acest lucru este valabil pentru persoanele juridice sau persoanele fizice care au prezentat în termen legal (până la depunerea dosarului Asociaţiei la A.P.I.A.), atestatul de producător. În caz contrar, Beneficiarul este obligat să facă plata 100%, nebeneficiind de susţinerea statului. De asemenea, se va face plata integral (100%) şi în următoarele cazuri (valabil şi pentru persoanele fizice şi pentru persoanele juridice): -dacă nu a făcut dovada plăţii C.O.P.-ului cu ordin de plată sau numerar pe bază de chitanţă; - în cazul în care plata s-a efectuat după 30 de zile de la data emiterii facturii, Beneficiarul devine plătitor integral 100%, până la data efectuării plăţii. - dacă în momentul depunerii cererii de plată a Prestatorului (A.C.A.), Beneficiarii nu au avut număr unic de identificare (ID: RO...) la A.P.I.A. - dacă Beneficiarul este în dificultate financiară sau are datorii către A.P.I.A. de la orice forme de sprijin financiar din partea A.P.I.A. - adaugarea de animale in COPL dupa data depunerii dosarului la APIA de catre A.C.A. ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE ORIGINE

În cazul în care un beneficiar solicită certificat de origine pentru animalele aflate în C.O.P., acesta este obligat să transmită către asociaţie (A.C.A. Operatorul I.A. Neamţ) următoarele documente: - Paşaport animal cuprins în C.O.P. - Paşaport mama animalului cuprins în C.O.P. - Paşaport bunica animalului cuprins în C.O.P. - Certificate de origine (dacă există). Copia buletinului de I.A. (însămânţare artificială) şi codul taurului cu care au fosat însâmânţate bunica, mama şi femela aflată în C.O.P. Adeverinţă de montă naturală autorizată, vizată de Oficiul Judeţean dezootehnie, acolo unde nu se face însîmânţare artificială. RELATIA FERMIERULUI CU A.P.I.A. V 4.8. ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII pentru Sprijinul Cuplat în sectorul Zootehnic CE ESTE SPRIJINUL CUPLAT IN ZOOTEHNIE? SPRIJINUL CUPLAT IN ZOOTEHNIE - este o plata directă care se acordă fermierilor pentru unele sectoare, culturi și specii de animale afectate de anumite dificultăți și care sunt considerate importante pentru România, din motive economice, sociale și de mediu. Sprijinul cuplat este o schemă de plată acordată prin Politica Agricolă Comună 2015-2020. Pentru culturile din sectorul vegetal, stabilite prin actul normativ adoptat astăzi, sprijinul cuplat este o formă suplimentară de susținere financiară din fonduri europene, care se adaugă celorlalte scheme de plăți directe, respectiv:

schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu și plata pentru tinerii fermieri, după caz. Schema de sprijin cuplat va fi finanțată din Fondul European de Garantare Agricolă. Plafonul alocat și cuantumul pe unitatea de măsură se vor stabili ulterior adoptării acestui act normativ, tot prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea de către Comisia Europeană, la finele lunii aprilie, a plafoanelor pentru schemele de sprijin și după centralizarea cerințelor unice de plată. Pentru a beneficia de schema de sprijin cuplat, care se va aplica în perioada 2015-2020 în sectoarele vegetal și zootehnic, fermierii vor putea depune cereri de plată în cadrul campaniei care va debuta la 1 aprilie și se va încheia la 15 iunie.. Schema de sprijin cuplat, care se va aplica în perioada 2015-2020 în sectoarele vegetal și zootehnic va contribui la: creșterea gradului de asigurare a materiei prime de proveniență autohtonă pentru industria de procesare și realizarea unei valorificări eficiente a resurselor vegetale și zootehnice; menținerea suprafețelor cultivate cu acele culturi pentru care se va acorda sprijin cuplat; păstrarea suprafețelor funcționale de sere și solarii; reducerea importurilor de proteine vegetale și asigurarea furajelor de calitate pentru sectorul zootehnic; relansarea producției interne de plante pentru fibre; menținerea producțiilor în sectorul zootehnic și vegetal și diminuarea riscului de abandon al activității agricole; dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea și desfacerea produselor.

Proiectul de act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze programul de dezvoltare pe termen scurt și mediu iar prin menținerea producțiilor la nivelul actual, va contribui și la asigurarea securității alimentare a României. Crescatorii care nu îsi înscriu animalele în Controlul Oficial al Performantelor (COP) si în Registrul Genealogic (RG) al rasei vor pierde sprijinul cuplat, din 2017. In baza HG nr. 1.179/29.12.2014 privind instituirea unei Scheme de ajutor de stat în sectorul cresterii animalelor si a Ordinului nr. 619 al MADR privind sprijinul cuplat în zootehnie, este obligatoriu ca acei crescatori care detin între 10-250 capete vaci de lapte pentru a primi aceasta subventie cuplata pe animale (SCZ), sa fie înscrisi în RG si COP. Crescatorii de animale urmeaza sa îsi refaca dosarele si contractele pentru anul 2017 în cazul celor deja înscrisi, primirea noilor fermieri pentru anul viitor facandu-se, evident, cu conditia îndeplinirii criteriilor stabilite de lege.. ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII - categoria VACI DE LAPTE (SCZ-VL)CONFORM CERERII UNICE DE PLATA ANUALE 1. Am luat la cunoştinţă de condiţiile de eligibilitate privind SCZ-VL, conform reglementărilor naţionale şi europene, care sunt următoarele: a) solicitantul SCZ-VL îndeplineşte condiţia de fermier activ; b) solicită sprijin cuplat pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, care nu au beneficiat în anii anteriori de SCZ pentru categoria vaci din rase de carne şi / sau metise cu rase de carne, în exploataţii cu cod ANSVSA; c) vacile de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat au vârsta de maxim 8 ani la data limită de depunere a cererii unice de plată; d) vacile de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat sunt înscrise în Registrul Genealogic al

rasei(implicit IN CONTROLUL OFICIAL AL PRODUCTIEI DE LAPTE) e) vacile de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat vor fi menţinute pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererilor la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere f) vacile de lapte pentru carese solicită sprijin cuplat sunt identificate şi înregistrate în Registrul Naţional al Exploataţiilor; g) solicitantul deţine registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1760/2000; h) solicitantul deţine un contract încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate. i) Vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă cel puţin un produs înregistrat în RNE până la data limită de depunere a cererii. 2. Am luat la cunoştinţă de următoarele: nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea sprijinului cuplat-categoria vaci de lapte, poate atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plata sprijinului cuplat respectiv penalităţi/sancţiuni suplimentare; în cazul în care controlul la faţa locului nu a putut fi efectuat din motive generate de mine / reprezentantul legal, cererea de solicitare SCZ-VL va fi respinsă de la plată; schema de plată poate fi retrasă total, în scris, în orice moment, mai puţin în situaţiile în care beneficiarul a fost informat cu privire la neconformităţile din cererea sa de sprijin sau a fost înstiinţat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului şi dacă în urma

controlului la faţa locului au fost identificate neconformităţi, conform art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014. în cazul transferului integral de exploataţie, acesta se notifică în scris APIA în termen de 10 zile calendaristice de la efectuare. în cazul constatării unor nereguli/fraude, A.P.I.A. întreprinde demersurile necesare recuperării sumelor acordate necuvenit conform art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 şi/sau aplică prevederile O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările şi completările ulterioare. nu se acordă nici o plată dacă se stabileşte că au fost create artificial condiţii pentru obţinerea plăţilor aferente schemelor de plată, cu scopul de a obţine un avantaj contrar obiectivelor respectivei scheme/măsuri de plată conform art. 60 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. structurile de control de la nivelul M.A.D.R., A.P.I.A., Comisiei Europene, Curţii de Conturi a României şi alte structuri competente au dreptul de a verifica informaţiile din dosarul cererii unice de plată precum şi documentele aflate în legătură cu aceasta, etc (conform art. 47, 48 din Regulamentul UE nr. 1306/2013 3. Drept pentru care declar următoarele: îndeplinesc condiţia de fermier activ în înţelesul art. 9 din regulamentul (ue) nr. 1307/2013; datele înscrise în formularul de cerere privind solicitarea SCZ-VL şi în documentele anexate acesteia, sunt reale, complete, corecte şi valabile în caz contrar voi suporta rigorile prevederilor legale în vigoare. sunt de acord ca datele din cerere să fie introduse în baza de date APIA, procesate şi verificate în vederea calculării plăţii şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, precum şi să fie făcute publice cu respectarea prevederilor Legii 677/2001. am depus la dosarul cererii documentele generale şi specifice SCZ-VL în conformitate cu OMADR nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

am fost informat asupra condiţiilor de eligibilitate şi am primit un exemplar din ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII. 4. Mă angajez: să respect toate condiţiile de eligibilitate şi modalităţile de acordare a SCZ-VL de care am luat la cunoştinţă. să pun la dispoziţia APIA în orice moment documentele suplimentare solicitate. să comunic în scris APIA, în termen de 15 zile calendaristice, orice modificare a datelor declarate în cerere şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cerererii şi data acordării plăţii (conform art. 8 alin.(1) litera i din OUG 3/2015, cu modificări şi completări); să comunic în scris APIA, în termen de 10 zile calendaristice reducerea efectivului de animale în perioada de menţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii unice de plată, ca urmare a unor cazuri de circumstanţe naturale); dacă exploataţia a fost afectată de un caz de forţă majoră, să comunic în scris Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului (conform art. 31 alin. (1) din OUG 3/2015, cu modificări şi completări) să prezint dovezile cerute de APIA privind apariţia cazurilor de forţă majoră, circumstanţe excepţionale şi circumstanţe naturale. să permit accesul în exploataţie pentru efectuarea controlului la faţa locului. să respect normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa ii din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie.