ANTOIN SAINT-EX E DE UPNNY Jlb-,rX, n^,:,w,t t' CU ILUSTRATIILE AUTORULUI rf lr, T?aducere din limba francez5" IlpRNe CaNruurenr -d
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY It Peit Pince O RAO Distributie, 2015 pentru versiunea in limba romani 2017 ISBN 978-606-006-13s-9 RAO Distribu$e Str. BArgiului, nr. 9-11, sector 1, Bucure;ti, RomAnia www.raobooks.com w\4vr',rao. ro Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romi,niei SAINT-EXUPf,RY, ANTOTNE DE Micul print / Antoine de Saint-Exup6ry ; trad. din lb. francezi: Ileana Cantuniari. - Bucuregti : RAO Distribulie, 20iB ISBN 978-606-006- I 3s-9 I. Cantuniari, Ileana (trad.) 821.131 _ 1 Lui Izon Werth Le cer iertare copiilor c5. arn dedicat aceaste carte unui orrr mare. Arn o scuz; serioas5: acest om mare este cel mai bun prieten pe care-l am pe lumea asta. Mai am incl o scuze: acest om mare poate pricepe tot, chiar si cs"rtile pentru copii. Am qi o a treia scluzd; acest om mare locuieste in Franta unde ii este foame si frig. Are cu adevs.rat nevoie si fie alinat. Dac5" toate aceste scuze nu sunt de ajuns, vreau atunci si dedic aceaste carte copilului care a fost candva acest om mare. Togi oamenii mari au fost mai intai copii. (Numai ci pulini dintre ei i;i mai amintesc.) Aqadar, imi corectez dedicatia: Lui l-ion Werth pe cdnd era bdityel
I CAnd avearn qase ani, arnvdzut odati o minunatd' pozd" intr-o carte despre Pidurea Virgini care se numea Poue;ti Trdite. inf5f;a un ;arpe boa care inghilea un anirnal sslbatic. Iati copia desenului: 7
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY Micul Priny Se spunea in carte:,,$erpii boa i;i inghit prada intreagd,, fdrd, s-o mestece. Apoi nu se mai pot misca gi dorm vreme de ;ase luni cat iqi fac digestia". M-am gandit mult atunci la aventurile din jungli qi, la randu-mi, arn izbutit, cu un creion colorat, si fac primul meu desen. Desenul meu numirul l. El arita asa: Desenul meu nu infifqa o P515rie. El infigiqa un ;arpe boa care inghigise un elefant. Am desenat atunci interiorul sarpelui boa, pentru ca oamenii mari sipoati infelege. Ei au mereu nevoie de orplicagii' Desenul meu numdfiil2 ardta astfel: Mi-am ardtat capodopera oamenilor mari ;i i-arn intrebat daci desenul meu ii speria. Ei mi-au rispuns: - De ce ne-ar speria o pil5rie? 8 Oamenii rnari m-au sfbtuit si las deoparte desenele cu qerpi boa deschiqi sau inchiqi;i si mi ocup mai curand de geografie, de istorie, de aritmetici qi de gramatic5.. Astfel am abandonat, Ia varsta de ;ase ani, o minunati cariers, de pictor. Fusesem descurajat de insuccesul desenului meu num5.rul unu 9i al desenului 9 '--,5-
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY Micul Prtn! meu numirul doi. Oamenii mari nu inleleg niciodats. nimic singuri qi e obositor pentru copii si le tot dea explicafii. Am fost asadar nevoit s5. aleg o altd" rneserie si am invilat si pilotez avioane. Am zburat cam peste tot in lume. Iar geografia, e adev5.rat, rni-a ajutatmult. $tiam si deosebesc, de la prima ochire, China de Arizona. E un lucru tare folositor, daci te-airdtdci cumva pe timp de noapte. Arn avut astfel, in cursul viegii mele, o sumedenie de contacte cu o sumedenie de oameni seriosi. Am triit mult in preajma oamenilor mari. I-am vdzut de aproape. Asta nu m-a flcut si am o pirere mai buni despre ei. CAnd dideam peste cate unul care mi se pirea mai iste!, fd"cearn cu ei experienfa cu desenul meu numirul l, pe care 10 l-am pdstrat intotdeauna. Voiam si qtiu clacd.pricepea cu adevlrat. Dar imi ris- 1;undea mereu:,,asta e o pil5rie"' Atunci nu-i mai vorbeam nici despre ;erpi boa, nici despre piduri virgine, nici despre stele. ir..r...n s5.-i vorbesc pe limba lui' ii vorbeam despre bridge, despre golf, despre politici qi cravate. Iar omul mare cra foarte multumit cd.face cunostinti cu cineva atat de chitrzuit. II Am triit astfel singur, frrd' a avea pe cineva cu care si stau de vorbi cu adevdrat,pani cand am avut o Pani in desertul Sahara, acum sase ani' Se stricase ceva la motor. $i cum n-aveam cu mine 11
ANToINE DE SAINT-EXUPERY nici mecanic, nici pasageri, md. pregi_ team s5. incerc si fac, de unul singur, o reparatie dificili. Era pentru mine o pro_ blemi de viagi ;i de moarte. Abia mai aveam api de biut pentru opt zile. + In pnma sear5. am adormit pe nisip, la o mie de mile de orice tinut locuit. Eram mult rnai izolat decat un naufragiat pe o pluti in mijlocul oceanului. Vi inchipu_ iti atunci surpriza mea, in zori, cand m_a trezit un glas firav si ciudat. Zicea: - Te rog... deseneazd-rni o oaie! - Poftim? * Deseneazd"-rni o oaie... Am sirit in picioare de parci a; fi fost lovit de tr5.snet. M-am frecat la ochi. M-am uitat cu atenti.. $i am vizut un prichindel cu totul extraordinar care mi privea cu gravitate. Iati. cel rnai bun Iatd cel mai bun portret pe care am ilbutit, mat tdrliu, sd i-lfac. r2
ANTOINE DE SAINT-EXUPERY Micul prin! portret pe care, rnai tdrziu, arrl izbutit si. i-l fac. ins5. desenul meu, desigur, este mult mai putin fermecitor decat mode_ lul. Nu-i din vina mea. Fusesem descu_ rajat in cariera rrrrea de pictor de citre oamenii rnarir la varsta de sase ani, si n-am invdgat sd. desenez nirnic, in afard" de serpi boa deschli ;i inchisi. M-am uitat asadar la acea aparipie fi_ cand ochii mari de uimire. Nu uitati ci md giseam la o mie de mile de orice ti_ nut locuit. Oq omuletul meu nu mi se pdrea a fi nici riti.cit, nici mort de obo_ seal5., nici mort de foame, nici mort de sete, nici mort de frici. Nu avea deloc in_ fitisarea unui copil pierdut in rnijlocul desertului,la o mie de mile de orice tinut locuit. CAnd am izbutit in cele din urmd si vorbesc, i-am spus: - Dar... ce faci aici? t4 Iar atunci el imi repets, foarte bland, ('il pe un lucru foarte serios: - Te rog... deseneazd-rni o oaie... CAnd misterul este prea impresionant, nu te incumeti si nu-i dai ascultare. OricAt de absurd mi s-ar fi p5"rut acest I'irpt,la o mie de mile deps.rtare de orice linut locuit si in primejdie de moarte, am scos din buzunar o foaie de hartie si un stilou. Mi-am amintit ins5. atunci c5" sturliasem indeosebi geografia, istoria, aritrnetica si grarnatica si i-am spus (cam prost dispus) omulegului ci nu prea stiu si desenez. El imi rs.spunse: - Nu-i nirnic. Deseneazd-rni o oaie. Cum nu mai desenasem niciodats" vreo oaie, arrt refr"cut pentru el unul din <:cle doui desene pe care eram in stare si It: fac. Cel cu sarpele boa inchis. $i am li rst uluit s5.j aud pe omulet spunandu-mi: 15
ANToINE DE saint-exupery Micul prinl! J,..-",- o-g" 1r - Nu! Nu! Nu i,, \Sl intr-un boa. Un 'i,l ;l*- i'..a' f.;i.,l :'- -q: boa e foarte pericu-.,,"1,.; ; i {i.r lr"' 1-1, los, iar un elefant ocupi prea mult loc. La mine acasi e totul foarte mic. Am nevoie de o oaie. Deseneazl"-rni o oaie! Atunci am desenat. S-a uitat cu atentie, apoi a zis: - Nu! Asta e deja foarte 3 { bolnav5.. Fi alta! Am desenat: Prietenul meu a zdrnbit arnabil, cu indulgents. 'i '* '- " J '* '., t.l -Yezi;i tu... asta nu e oaie, e berbec. Are coarne... Mi-am refecut, asadar, desenul. Dar a fost refuz at ca si celelalte. - Asta-i prea bitrani. Vreau o oaie t:are si triiascd mult. Atunci, nemaiavand ribdare, cum mi gribeam si incep demontarea motorului, am zmangilit desenul Ssta. $i i-am spus, intr-o doari: :..... ]! $..,.,.'-.!. I tt. {,' -Astaeolad5". Oaia pe care o vrei tu e iniuntru. Am fost ins5. foarte surprins vdzdnd cum se lumineazi chipul tanirului meu critic. - Exact asa o voiam! Crezi ci oaia asta are nevoie de multd.iarbd? De ce? Pentru cd, la mine acasi e totul foarte mic... I c d'! ii - O si ajungd cu siguranli. Ji-am dat o oaie foarte rnici. t L-- li --'*,.,., -..^-!' t7