Andreea Iancu Ioana Haþegan (coordonator) Alina Iozsa 3 Universul Juridic Bucureºti - 2011 -
Editat 4 de S.C. Universul Juridic S.R.L. Cuprins Copyright 2011, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOÞIT DE SEMNÃTURA ªI ªTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României / Ioana Haþegan (coord.), Andreea Iancu, Alina Iozsa. - Bucureºti : Universul Juridic, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-127-370-9 I. Haþegan, Ioana (coord.) II. Iancu, Andreea III. Iozsa, Alina 336 REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13 tel.: 0732.320.665 e-mail: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 733.673.555 DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16 e-mail: distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro COMENZI ON-LINE, CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%
11 Cuvânt înainte Ideea de a scrie acest volum a apãrut în momentul în care, în urma mai multor discuþii cu diferiþi clienþi ai biroului nostru, reprezentanþi ai unor companii de pe piaþa româneasca, am constatat cã în ciuda numeroaselor tratate ºi monografii de specialitate, care analizau pe larg problematica instrumentelor financiar-bancare în general, pãrea sã lipseascã un îndrumar orientat spre situaþii practice referitor la aceastã problematicã, destinat prin excelenþã companiilor. Acest demers a fost de la început perceput ca o nouã provocare, noi propunându-ne sã sintetizãm experienþa biroului nostru în aceastã materie prin conceperea unui instrument care sã se adreseze cu predilecþie persoanelor aflate la conducerea unei companii în România, fie ea o societate cu capital ºi experienþã exclusiv româneºti, fie ea o filialã a unei multinaþionale, aducând cu ea experienþa internaþionalã. Dorim astfel sã oferim un sprijin celor care în cursul activitãþii s-au confruntat cu diverse probleme ºi întrebãri legate de instrumentele de platã, de garantare, de creditare puse la dispoziþie de instituþiile bancare ºi care sperãm cã în paginile acestei lucrãri vor gãsi rãspunsul la aceste întrebãri. Fãrã a avea în vreun mod pretenþia de a fi exhaustivi, am încercat ca în acest material sã includem experienþele noastre cele mai relevante, rezultate din proiectele derulate pentru clienþii biroului nostru. La fel ca întreaga noastrã activitate, ºi acest volum a fost rodul unei munci în echipã, astfel încât veþi gãsi în paginile sale numeroase situaþii practice cu care s-au confruntat fiecare din cei care au contribuit la realizarea sa ºi modul în care am înþeles sã le gãsim ºi rezolvarea corespunzãtoare intereselor companiilor pe care le reprezentãm. Tocmai acesta este motivul pentru care am preferat sã renunþãm la abordarea tradiþionalã a subiectelor tratate, în special þinând cont de faptul cã în materie financiar-bancarã s-au scris numeroase tratate de cãtre specialiºti în acest domeniu, ºi am optat pentru a analiza problematica din punctul de vedere al întreprinzãtorului care se vede de multe ori pus în situaþia de a face alegeri rapide dar ºi adecvate ºi care necesitã uneori un
12 Cuvânt înainte sfat, o recomandare venite din partea firmei de avocaturã cu care lucreazã. Desigur cã, în practicã, pot apãrea o multitudine de probleme cu caracter deosebit de complex, astfel încât pe de o parte, nu putem acoperi întreaga gamã de situaþii practice în aceastã materie, iar pe de altã parte, de regulã, apelarea la serviciile specializate ale unui consultant este indispensabilã. Cu toate acestea sperãm cã aceastã lucrare va constitui un real ajutor pentru toþi cei care vor avea curiozitatea sã o rãsfoiascã. De asemenea am dori sã precizãm faptul cã acest material este mai puþin destinat studenþilor care probabil ar prefera abordarea academicã, ci în special directorilor, administratorilor sau altor persoane din structurile de execuþie ale unei companii implicate în procesul decizional sau execuþional ale acesteia. În final, dorim sã ne adresãm celor care, citind aceastã carte, au constatat nevoia unor îmbunãtãþiri, au apreciat cã anumite situaþii nu au fost acoperite sau nu au gãsit rãspunsul la toate întrebãrile lor, ºi sã îi încurajãm sã ni se adreseze în mod direct, pentru a ne permite sã avem în vedere aspectele sesizate în vederea completãrii lucrãrii de faþã, astfel încât, în eventuale ediþii viitoare, sã o facem cât mai utilã pentru cei cãrora le este destinatã. Ioana Haþegan Timiºoara, 24.03.2010
13 Capitolul I Instrumente de Platã 1.1. Contractul de cont curent 1 1.1.1. Definirea conceptului de cont curent Contractul de cont curent este convenþia încheiatã între douã persoane fizice sau juridice (denumite corentiºti ), care consimt ca toate creanþele ºi datoriile lor reciproce sã fuzioneze într-un sold unic care sã defineascã poziþia uneia faþã de cealaltã ca debitor sau creditor. 2 Reglementarea legalã a contractului de cont curent se regãseºte în art. 370-373 a Codului comercial, cu menþiunea cã aceste prevederi se referã la contul curent comercial, care poate fi încheiat între doi comercianþi, aceºtia consimþind ca operaþiunile care se deruleazã între ei sã fie înscrise într-un cont curent, urmând ca la un anumit termen convenit sã se 1 Pentru detalii cu privire la acest contract, a se vedea L. Sãuleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, Drept bancar, Ed. Universul Juridic, Bucureºti, 2009, p. 314-322. 2 I. Turcu, Operaþiuni ºi contracte bancare. Tratat de drept bancar, Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2004, vol. II, p. 60.
14 Capitolul I stabileascã care din ei e dator celuilalt ºi sã fie eventual lichidat soldul respectiv. Deºi nu este un mijloc de platã propriu-zis, contul curent este un instrument de lucru prin intermediul cãrora se pot executa mijloacele de platã ºi majoritatea operaþiunilor bancare, în condiþii simplificate de reglementare. Prin urmare, considerãm oportunã prezentarea succintã a contului bancar încã de la începutul acestei lucrãri. Materialul de faþã îºi propune sã analizeze sintetic contractul de cont curent bancar, care se distinge de contractul de cont curent comercial prin caracteristici particulare. Astfel, primul dintre contracte este încheiat între o persoanã fizicã sau juridicã ºi o instituþie de credit, aceasta din urmã punând la dispoziþia clientului un cont prin intermediul cãruia se vor derula operaþiuni bancare specifice, cum ar fi încasãri, plãþi, creditare, ridicare sau depunere de numerar etc. 1.1.2. Raporturile de cont curent În principiu, toate operaþiunile între client ºi bancã se deruleazã prin intermediul contului curent, chiar ºi cele contabilizate în conturi separate, cu excepþia cazurilor în care banca ºi clientul convin în mod expres ca unele operaþiuni sã nu se desfãºoare prin intermediul acestui cont. Deschiderea contului curent se face de regulã pe duratã nedeterminatã ºi este marcatã de atribuirea unui numãr individual de cont clientului respectiv, cu ajutorul cãruia acesta din urmã va depune la deschidere sau la o datã ulterioarã o sumã de bani de care poate dispune liber. Având în vedere caracterul bifuncþional al contului curent nu este exclusã nici posibilitatea deschiderii contului cu autorizare de descoperit acordatã clientului de cãtre bancã, aceasta fiind implicit ºi o formã de creditare prin care clientul poate dispune de sume de bani în limita acordatã de cãtre instituþia de credit. În schimbul serviciilor puse la dispoziþia clientului de cãtre bancã, aceasta din urmã va percepe comisioane care vor fi de regulã debitate periodic direct din contul curent al clientului. Atât la deschiderea contului curent, cât ºi pe parcursul derulãrii contractului cu banca, clientul este dator sã furnizeze bãncii toate informaþiile solicitate, respectiv datele sale de identificare, certificatul de
15 înmatriculare la Registrul Comerþului, actul constitutiv, specimenul de semnãturã ºi ºtampilã etc. De asemenea, clientul va trebui sã furnizeze bãncii orice alte informaþii considerate ca fiind utile, cum ar fi schimbarea administratorilor, a împuterniciþilor, mutarea sediului social al societãþii, bilanþul, precum ºi orice alt document semnificativ cu caracter financiar. Banca este obligatã sã asigure confidenþialitatea informaþiilor primite, în condiþiile legii. Contul curent va folosi clientului pentru desfãºurarea operaþiunilor specifice legate de activitatea curentã, fluxurile bãneºti care intrã sau ies din contul curent contopindu-se sub forma unui sold. Clientul va putea dispune de soldul pozitiv sau de sumele care depãºesc limita descoperitului de cont potrivit intereselor sale, fãrã acordarea unui preaviz bãncii, cu excepþia cazului în care banca impune un astfel de preaviz (practicã întâlnitã de obicei în cazul retragerii unor sume mari de bani). Banca va putea folosi potrivit propriului interes sumele de bani existente în soldul contului curent, cu excepþia cazului în care fondurile depuse la bancã au avut o destinaþie specialã, cum ar fi cumpãrarea de acþiuni sau efectuarea de plãþi în favoarea unei alte persoane. Dobânzile acordate de bãnci pentru soldurile conturilor curente sunt de regulã nesemnificative, încurajându-se mai degrabã constituirea de depozite la termen prin oferirea unor dobânzi cât mai atractive. Cu toate acestea, banca va trebui sã plãteascã dobânda potrivit dreptului comun în cazul în care, deºi pusã în întârziere, nu plãteºte clientului sumele datorate la termen. Banca nu se va putea exonera de rãspundere pentru restituirea sumelor de bani nici mãcar în cazul pieirii bunurilor (disponibilului din cont) ca urmare a unui caz de forþã majorã. Banca va executa operaþiunile de retragere a disponibilitãþilor sau de virament bancar în limita soldului disponibil potrivit ordinului titularului sau a împuterniciþilor acestuia, înscriind fiecare operaþiune în contul respectiv ºi comunicând periodic clientului un extras de cont. Potrivit uzanþelor bancare, tãcerea clientului reprezintã o aprobare a extrasului de cont ºi a soldului provizoriu, astfel cã dacã acesta nu va contesta extrasul de cont sau soldul o anumitã perioadã prestabilitã, acestea vor fi considerate acceptate. Eventualele erori materiale vor fi rectificate printr-o menþiune expresã în documentele bancare, nefiind admise radieri. Închiderea contului curent poate avea loc prin denunþare unilateralã a contractului de cont curent de cãtre oricare din pãrþi, prin reziliere sau de plin drept în anumite cazuri. Denunþarea unilateralã a contractului poate fi solicitatã de cãtre client în orice moment, fãrã obligativitatea acordãrii unui
16 Capitolul I preaviz. Banca însã poate denunþa unilateral contractul de cont curent numai cu acordarea unui termen de preaviz, prestabilit de regulã prin semnarea contractului de cont curent, în conformitate cu regulamentele bancare. Acest principiu prezintã unele excepþii ce nu presupun acordarea unui preaviz anterior denunþãrii unilaterale, ºi anume ipoteza în care comportamentul clientului impune mãsura denunþãrii sau situaþia sa financiarã este iremediabil compromisã. Contul curent va fi închis de drept în cazul dizolvãrii persoanei juridice titulare a contului, precum ºi în cel al încetãrii existenþei sale juridice prin fuziune sau prin declanºarea procedurii falimentului. 1 În acest din urmã caz, în perioada lichidãrii activului ºi pasivului societãþii, operaþiunile specifice vor fi derulate de cãtre lichidator prin intermediul unor conturi bancare deschise special în acest scop. La închiderea contului, clientul va restitui bãncii de îndatã toate mijloacele de platã (formulare de cecuri, cãrþi de credit etc.), eventualul sold final pozitiv urmând a fi restituit clientului. În cazul unui sold final negativ al contului, clientul va fi obligat sã restituie bãncii suma respectivã, instituþia de credit având dreptul de a percepe dobânzi la sumã pânã în momentul achitãrii integrale a acesteia. De asemenea, în cazul deschiderii procedurii insolvenþei împotriva persoanei juridice, titularã de cont, conform articolului 4 din Legea nr. 85/ 2006, Legea insolvenþei, disponibilitãþile debitorului vor fi pãstrate într-un cont special de depozit bancar, celelalte conturi ale debitorului devenind inoperabile. Din dispoziþiile articolului 48 al legii ante-menþionate, rezultã cã o datã cu ridicarea dreptului de administrare al debitorului judecãtorul sindic va da dispoziþie tuturor bãncilor la care debitorul insolvent are conturi deschise, sã nu dispunã de acestea fãrã un ordin al administratorului judiciar/ lichidatorului. Încãlcarea acestei dispoziþii antreneazã rãspunderea bãncii pentru prejudiciul creat, precum ºi o amendã judiciarã ce poate varia între 4.000-10.000 lei. Indisponibilizarea sumelor debitorului pe cont ºi deschiderea contului bancar unic este astfel de naturã a facilita controlul judiciar al activitãþii debitorului. 1 I. Turcu, Operaþiuni ºi contracte bancare. Tratat de drept bancar, Ed. Lumina Lex, Bucureºti, 2004, vol. II, p. 83.
17 1.2. Ordinul de platã 1 1.2.1. Definirea noþiunii de ordin de platã. Clasificare Ordinul de platã este operaþiunea bancarã prin care un client ordonã debitarea contului sãu curent cu o anumitã sumã, în vederea creditãrii unui alt cont curent (de regulã aparþinând unei alte persoane) cu aceeaºi sumã. Mecanismul de funcþionare al ordinului de platã SC A SA Plătitor 1 încheie contractul de prestări servicii 5 prin creditare cont se stinge creanţa SC B SA Beneficiar 4 creditează contul beneficiarului Banca X Iniţiatoare 3 transmiterea ordinului de plată Banca Y Destinatară Sursa: I. Heteº-Gavra, Organizarea ºi operaþiunile bãncilor, 2003. 1 Pentru detalii cu privire la ordinul de platã, a se vedea L. Sãuleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, Drept bancar, Ed. Universul Juridic, Bucureºti, 2009, p. 255-258.
18 Capitolul I Acest mijloc de platã este des folosit de cãtre societãþile comerciale datoritã avantajelor pe care le conferã (simplitate, rapiditate, siguranþã), fiind chiar obligatoriu pentru agenþii economici la plata unor sume de bani care depãºesc un anumit cuantum. Operaþiunea de transfer a sumelor scripturale dintr-un cont curent în altul poartã denumirea de virament bancar. Din punct de vedere al modalitãþilor de încasare, ordinul de platã poate fi simplu, încasarea sa nefiind condiþionatã de prezentarea vreunui document sau explicaþie cu privire la scopul plãþii, sau documentar, în acest caz încasarea sa fiind determinatã de obligaþia beneficiarului de a prezenta anumite documente (facturi, dovada plãþii unor chirii, a unor speze de transport etc.) indicate de ordonator. 1 1.2.2. Varietãþi ale viramentului Viramentul intern se desfãºoarã între douã conturi curente deschise la aceeaºi bancã, producându-se în fapt doar o schimbare a creditorului bãncii pentru suma respectivã, operaþiunea derulându-se de regulã instantaneu. Viramentul extern are loc între douã conturi curente deschise la bãnci diferite, transferul de monedã scripturalã realizându-se în etape succesive: a) clientul transmite bãncii ordinul de virament; b) banca plãtitorului pune la dispoziþia bãncii beneficiarului un credit egal cu suma respectivã; c) banca beneficiarului crediteazã contul curent al acestuia. În cazul în care banca plãtitorului nu are stabilite relaþii de afaceri cu banca beneficiarului, va apela la o bancã terþã care are relaþii cu primele douã bãnci ºi care va avea rolul de intermediar între acestea. Având în vedere cã de la data debitãrii contului plãtitorului ºi pânã la momentul creditãrii contului beneficiarului pot trece mai multe zile, data viramentului va fi consideratã ziua în care banca beneficiarului îi crediteazã acestuia contul curent cu suma de bani viratã de cãtre plãtitor. Dacã banca 1 L. Sãuleanu, L. Smarandache, A. Dodocioiu, op. cit., p. 256.