Alimentare cu apă - sursă Principalele surse de alimentare cu apă sunt: de suprafańă Ńă: : râuri, r fluvii, lacuri, mări m şi i oceane subterane: straturi acvifere şi i izvoare Apele provenite din aceste surse, se deosebesc din punct de vedere calitativ şi cantitativ 1 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă - structura Structura consumului de apă: menajer,, pentru satisfacerea nevoilor gospodăre reşti zilnice ale oamenilor pentru băut, b prepararea hranei, spălatul corpului, al rufelor, vaselor, etc. industrial,, unde apa poate fi utilizată ca materie primă; ; ca apă de răcire r sau ca agent termic; ca mijloc de transport pentru diferite materiale; ca mijloc de sortare şi i spălare, etc. pentru nevoi publice,, respectiv spălatul şi i stropitul străziilor şi i a spańiilor verzi, fântf ntâni ni publice şi i ornamentale, spălarea canalizărilor, etc. pentru combaterea incendiilor,, alimentarea cu apă a hidranńilor ilor exterior, a hidranńilor ilor interiori sau a instalańiilor iilor de sprinklere, drencere,, etc. tehnologic,, pentru sistemul de alimentare cu apă la spălatul filtrelor, decantoarelor, dezintegratoarelor, pregătirea soluńiilor de reactivi chimici, etc. 2 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă - sistem Sistemul de alimentare cu apă Sistemul de alimentare cu apă reprezintă totalitatea construcńiilor şi i instalańiilor iilor utilizate pentru satisfacerea necesarului de apă al centrelor populate şi i industriale şi i care se compune din: - captarea apei, - instalańiile iile pentru corectarea calităń ăńii sau tratarea apei, - transportul (aducńiunea), - înmagazinarea, - pomparea şi - distribuńia ia apei. 3 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă stocare SoluŃii constructive pentru stocarea apei reci: Rezervoare la sol şi îngropate în n sol 4 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă stocare SoluŃii constructive pentru stocarea apei reci: Castele de apă 5 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă stocare SoluŃii constructive pentru stocarea apei reci: Rezervoare de înălńime 6 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă stocare Calculul volumului necesar al rezervoarelor de acumulare: V rez rez = V consum + V inc + V comp [mc] în n care: V rez V consum V inc V comp = volumul total al rezervorului de acumulare [mc] = volumul necesar pentru consum [mc] = volum rezervă incendiu [mc] = volum de compensare [mc] 7 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare După parametrii apei din conducta publică în n punctul de racord, instalańiile iile de distribuńie ie a apei din clădiri pot fi racordate la conducte publice : - direct sau funcńion ionând nd sub presiunea apei din conducta publică - prin intermediul instalańiei iei de ridicarea presiunii apei - prin intermediul instalańiei iei de pompare apă cu rezervor de înălńime 8 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare hidrofor 9 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă hidrofor+sta +stańie dedurizare 10 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare După scopul întrebuinńării apei, instalańiile iile interioare pot fi pentru: - consum menajer - distribuńia ia apei industriale - combaterea incendiilor (instalańii ii cu hidranńi i interiori, sprinklere, drencere sau alte capete de debitare a apei) 11 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare După numărul de reńele ele de distribuńia ia apei Ńinând nd seama de şi i de d natura consumului, instalańiile iile interioare pot fi: - O reńea ea pentru satisfacerea tuturor nevoilor de consum al apei (menajer, industria, incendiu) - ReŃele ele comune pentru anumite consumuri - ReŃele ele separate, distincte pentru fiecare fel de consum După forma reńelei elei de distribuńie ie instalańiile iile interioare sunt: - Ramificate - Inelare - Mixte 12 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare După pozińia ia de montare, de amplasare în n clădire a conductelor principale de distribuńie, ie, instalańiile iile pot fi cu distribuńie: ie: - Inferioară,, cu conducte montate în n subsol (dacă există), în n canale tehnice circulabile sau canale vizitabile, semivizitabile practicate cate sub pardoseala parterului - Superioară,, cu conductele montate sub planşee, pe grinzi, stâlp, etc. - Mixtă,, parńial inferioară şi i parńial superioară 13 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă criterii de clasificare După regimul de presiune a apei instalańiile iile interioare pot fi: - O zonă de presiune - Două sau mai multe zone de presiune După temperatura apei de distribuńie, ie, instalańiile iile interioare sunt pentru: - DistribuŃia ia apei reci - Prepararea şi i distribuńia ia apei calde de consum 14 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă si canalizare amplasare 15 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă si canalizare amplasare 16 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă si canalizare amplasare obiecte sanitare 17 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă 18 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă 19 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă schemă distribuńie ie inferioară 20 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă La realizarea unei instalańii ii interioare de distribuńia ia apei se Ńine seama de următoarele elemente principale: - caracteristicile consumatorilor de apă din clădire(natura, cantitatea şi i variańia consumului de apă,, calitatea apei de consum, regimul de alimentare) - caracteristicile hidraulice (debitul, presiunea de serviciu), regimul de furnizare a apei, calitatea apei furnizată - calcule tehnico-economice economice (cost minim de execuńie şi i exploatare) Astfel, pentru clădirile de locuit şi i pentru majoritatea clădirilor social-culturale, culturale, se adoptă instalańii ii cu distribuńie ie inferioară ramificată,, comună pentru consum menajer şi i incendiu. În n cazul clădirilor înalte, se preconizează soluńia distribuńiei iei apei pe zone de presiune, se prevăd d etaje tehnice în n care se montează conductele de distribuńie ie şi instalańiile iile necesare ridicării rii presiunii apei pentru zonele superioare. 21 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă consum menajer InstalaŃiile interioare de alimentare cu apă rece şi i caldă pentru consum menajer (băut, gătit, g spălat, etc) au rolul de a asigura alimentarea cu debitul şi i presiunea de utilizare necesară tuturor punctelor de consum al apei (robinete sau baterii amestecătoare toare de apă rece sau caldă de consum, montate la obiectele sanitare). InstalaŃiile interioare de alimentare cu apă rece şi i respectiv apă caldă de consum, cuprind: - reńele ele de conducte, - fitinguri, - armături montate pe reńelele elele de conducte, - obiecte sanitare şi i accesoriile acestora, - armăturile obiectelor sanitare. 22 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă consum menajer Accesoriile completează dotarea tehnico-sanitar sanitară a spańiilor de utilizare a apei, îndeplinind funcńiuni auxiliare şi i contribuind la sporirea gradului de confort. Dotarea tehnică a clădirilor, cu obiecte sanitare, armături, accesorii, se face în n funcńie de destinańiile iile, caracteristicile şi i gradul de confort al clădirilor, precum şi i de cerinńele ele investitorilor. Stabilirea tipurilor şi i numărului de obiecte sanitare se face în funcńie de destinańia ia clădirii, distinct: (clădiri de locuit, clădiri administrative şi i social-culturale, culturale, clădiri de birouri, săli s de spectacole şi i teatre, cinematografe, cantine şi i restaurante, cămine, c grădini dinińe, creşe, e, instituńii ii de învăńământ, spitale, băi b i publice, terenuri de sport şi i stadioane, gări, g centrale termice,, etc.). 23 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă caldă de consum Echipamente pentru prepararea apei calde de consum: Schimbătoare de căldurc ldură Boilere Încălzitoare instantanee de apă InstalaŃii solare 24 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu PrescripŃiile iile fundamentale privind siguranńa a la foc a construcńiilor în n ansamblu şi i a principalelor părńi p componente ale acestora Ńin cont de: - tipuri caracteristice de clădire - combustibilitatea materialelor şi i elementelor de construcńie - limita de rezistenńă la foc - gradul de rezistenńă la foc - comportarea la foc - stabilitatea la foc - riscul de incendiu - categoria de pericol de incendiu 25 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Clasificarea graduală în n ordine crescătoare a nivelurilor de calitate a unor criterii de performanńă cuprinde: - Riscul la incendiu care poate fi: riscul de incendiu redus (mic) riscul de incendiu mediu (mijlociu) riscul de incendiu ridicat ( mare) riscul de incendiu foarte ridicat ( foarte mare) când c este asociat cu pericolul de explozie -RezistenŃă la foc gradele: V, IV, III, II, I, 26 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Combustibilitatea materialelor şi i elementelor de construcńii ii,, reprezintă capacitatea lor de a se aprinde şi i de a arde în n continuare, contribuind la creşterea cantităń ăńii de căldurc ldură dezvoltate de incendiu. Astfel ele se clasifică: - materiale incombustibile, cele care sub acńiunea focului sau a temperaturilor înalte nu se aprind şi i nu se carbonizează,, clasa C0C - materiale combustibile, sunt cele care sub acńiunea focului şi i a temperaturilor înalte se aprind, ard cu flacără sau mocnit, sau se carbonizează. 27 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Materialele combustibile se clasifică în n funcńie de posibilităń ăńile de a fi aprinse uşor u sau greu şi i de capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea incendiului, în n patru clase: C1- practic neinflamabile C2 - dificil inflamabile C3 - mediu inflamabile C4 - uşor inflamabile Materialele din clasa C1 şi i C2 sunt considerate greu combustibile. Elementele de construcńii sunt combustibile sau incombustibile, în funcńie de caracteristicile materialelor din care sunt executate şi modul de alcătuire şi i distribuire a acestor materiale în n structură. 28 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Limita de rezistenńă la foc RezistenŃa a la foc a unui element de construcńie sau a unei structuri este proprietatea acesteia de a-şi a i păstra p pe o durată determinată stabilitatea, etanşeitatea eitatea la foc şi/sau altă funcńie specializată, într- o încercare la foc standardizată, în n funcńie de rezultatele încercărilor rilor efectuate, în n raport cu incendiul standard definit de curba logaritmică temperatură-timp. timp. Astfel elementele de construcńie pot fi: Rezistente la foc (RF) Stabile la foc (SF) Etanşe e la foc (EF) 29 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Gradul de rezistenńă la foc Reprezintă capacitatea de a răspunde r la acńiunea focului a construcńiei în n ansamblul său, s sau a compartimentului de incendiu, îndeosebi a structurii portante sau de rezistenńă Ńă, indiferent de situańie. ie. ConstrucŃiile se încadrează în n cinci grade de rezistenńă la foc în funcńie de combustibilitatea şi i de limita de rezistenńă la foc a elementelor din care sunt alcătuite. CondiŃiile iile minime pe care trebuie săs le îndeplinească principalele elemente ale unei construcńii, pentru încadrarea într-un anumit grad de rezistenńă la foc sunt indicate în n tabelul de mai jos. 30 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Principalii factori care determină rezistenńa a la foc: - Natura, alcătuirea şi i dimensiu- nile elementelor de construcńii - Modul de asamblare şi i geome- tria elementelor de construcńii - Combustibilitatea şi i densitatea sarcinii termice de incendiu, dată de elementele de construcńii - Compartimentarea antifoc - Geometria construcńiei şi comportarea la foc a structurii portante 31 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Comportarea la foc Caracterizeaz ează atât t construcńiile şi i instalańiile iile în n ansamblu, cât c şi părńile componente ale acestora. Este determinată de constribuńia ia la foc a elementelor, materialelor şi i substanńelor combustibile utilizate, în n raport cu rezistenńa a la foc asigurată şi i este influenńat ată de măsurile m luate pentru preînt ntâmpinarea propagării rii incendiului. ContribuŃia ia la foc se estimează prin potenńialul caloric al sarcinii termice şi i reprezintă suma energiilor calorice degajate prin arderea completă a tuturor elementelor, materialelor şi i substanńelor combustibile din spańiul respectiv. 32 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Categoria de pericol de incendiu Aceasta defineşte ansamblul operańiunilor unui proces tehnologic sau ale unor activităń ăńi, avându ndu-se în n vedere caracteristicile de comportare la foc ale materialelor şi i substanńelor implicate. Zonele, încăperile,, secńiile şi i clădirile de producńie şi i depozitare, precum, şi i instalańiile iile tehnologice amplasate în n aer liber, se clasifică în n funcńie de pericolul de incendiu al procesului tehnologic determinat de proprietăń ăńile fizico-chimice chimice ale materialelor şi substanńelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, în n 5 categorii de pericol de incendiu: A, B, C, D, E. 33 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu 34 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Riscul de incendiu Reprezintă probabilitatea globală de izbucnire a incendiilor determinată de interacńiunea iunea proprietăńilor specifice, materialelor şi substanńelor combustibile cu sursele potenńiale de aprindere, în anumite împrejurări, ri, în n acelaşi i timp şi i spańiu iu. Factori determinanńi: - Densitatea sarcinii termice de incendiu: pentru clădiri civile se consideră densitatea sarcinii termice redusă sub 420 MJ/m2 mijlocie între 420 şi i 840 MJ/m2 mare peste 840 MJ/m2 35 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu - Clasele de combustibilitate sau de periculozitate ale materialelor şi substanńelor existente - Sursele de aprindere existente - CondiŃii ii preliminare care pot determina sau favoriza aprinderea - Măsuri stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanńi. i. Riscul de incendiu se stabileşte te şi i se precizează obligatoriu pe zone, spańii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri sau instalańii ii tehnologice, asigurându ndu-se încadrarea în n nivelurile de risc sau categoriile de pericol de incendiu corespunzător prevederilor reglementărilor rilor specifice. 36 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Stabilitatea la foc Reprezintă caracteristica globală,, a unei construcńii, instalańii ii sau comportament de incendiu exprimată în n unităń ăńi i de timp (h, min) între momentul izbucnirii incendiului şi i momentul în n care structura de rezistenńă respectivă îşi i pierde capacitatea portantă şi i se prăbu buşeşte ca urmare a acńiunilor şi i efectului incendiului. Stabilitatea la foc este determinată de rezistenńa şi i comportarea la foc, precum şi i de instalańiile iile aferente, îndeosebi de gradul de echipare cu instalańii, ii, dispozitive, aparate si alte mijloace de prevenire şi i stingere a incendiilor, fiabilitatea şi i timpii normańi i de funcńionare a acestora. Este influenńat ată de măsurile m luate pentru limitarea efectelor negative ale agenńilor care pot interveni în cazul unui incendiu. 37 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Stabilitatea la foc poate fi: nesatisfăcătoare, toare, satisfăcătoare, toare, corespunzătoare, bună foarte bună Scenariul de siguranńă la foc este un istrument de evaluare, armonizare şi i reflectare a interdependenńei ei dintre nivelurile de calitate ale criteriilor de performanńă privind siguranńa a la foc şi măsurile de prevenire şi i stingere a incendiilor stabilite şi i necesare 38 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu EVACUARE FUM (DESFUMARE) ŞI I GAZE FIERBINłI Prin desfumare se urmăre reşte extragerea din spańiile incendiate a unei părńi p din fumul şi i gazele de ardere in scopul asigurării rii condińiilor iilor de evacuare şi i a folosirii mijloacelor de intervenńie. ie. Desfumarea se asigură: - prin tiraj natural - organizat sau mecanic Golurile de introducere a aerului şi i cele de evacuare se repartizează alternant şi i uniform. 39 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Introducerea aerului se poate asigura prin: - goluri practicate in fańad adă - uşile incăperilor desfumate practicate in pereńii exteriori - incăperi sau coridoare in suprapresiune sau bine aerisite - goluri de introducere racordate sau nu la canale şi i ghene. Evacuarea fumului se e asigură prin goluri in acoperiş sau pereńi. Dispozitivele de protecńie a golurilor de introducere sau evacuare trebuie realizate cu acńionare manuală sau automată (dublată de acńionare manuală). 40 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu CĂI I DE ACCES, EVACUARE ŞI I INTERVENłIE IE Căile de acces şi i de circulańie ie ale construcńiilor si instalańiilor iilor de orice categorie trebuie astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcătuite şi i marcate, incât t săs asigure evacuarea persoanelor, precum şi i circulańia ia şi orientarea rapidă a forńelor de intervenńie. ie. Căi i de evacuare ConstrucŃiile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori incintele amenajate trebuie prevăzute cu căi c i de evacuare a persoanelor, in număr r suficient, corespunzător dimensionate şi i realizate, astfel incât persoanele săs ajungă in timpul cel mai scurt şi i in deplină siguranńă in exterior, la nivelul terenului ori al căilor c de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate. Căile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marchează cu indica- toare de securitate şi i se prevăd d cu mijloace de iluminat, conform reglementărilor tehnice, astfel incât t săs se asigure vizibilitatea şi i săs fie uşoru recunoscute 41 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Număr Persoanele trebuie săs aibă acces la două căi i de evacuare, care săs ducă in direcńii ii opuse. A doua cale de evacuare poate fi constituită din ferestre sau trape exterioare, daca evacuarea se face in conditii de siguran ranńă. Se admite o singură cale de evacuare dacă la fiecare nivel se află maxim 20 de persoane. La clădiri inalte, foarte inalte şi i la sălile s aglomerate sunt obligatorii minim două căi i de evacuare. 42 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Alcătuire Uşile au deschidere obligatorie spre exterior (excepńie uşi i pentru evacuarea a max. 30 de persoane). Nu se admit uşile u care se pot bloca datorită mecanismelor auxiliare şi i a uşilor de tip glisant, ghilotina, basculant etc. Prin deschiderea a lor uşileu nu trebuie săs stânjeneasc njenească evacuarea. Nu se admit praguri mai mari de 2,5 cm. 43 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Scări interioare Pot fi inchise sau deschise. Trebuie săs ducă pe aceeaşi i verticală de la ultimul nivel pânăp la nivelul ieşirii irii in exterior la nivelul terenului sau al unei suprafeńe e carosabile exterioare sau pe o terasa de pe care evacuare poate fi continuată până la nivelul terenului. Scările se separă de restul clădirii pentru a impiedica pătrunderea p fumului pe căile c de evacuare. Casele de scări de evacuare ale nivelurilor supraterane se recomandă să nu fie continuate in subsolul clădirilor. Casele de scări se recomandă să fie iluminate natural, direct. Scările de evacuare pot fi inlocuite cu planuri inclinate. Panta maxim ximă admisă este de 1:10 (1:8 in dreptul ieşirilor). irilor). 44 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Scări exterioare Pot inlocui scările interiore dacă sunt realizate din materiale cu rezistenńă la foc de minim 15 minute - C0(CA1) şi i dacă sunt dimensionate şi conformate corespunzător. Acestea trebuie protejate prin pereńi şi i uşi u etanşe e rezistenńi i la foc minim 15 minute. Terase şi i curńi interioare Terasele circulabile, logiile şi i balcoanele care sunt căi c i de evacuare trebuie să fie C0 (CA1). Terasele cu lăńl ăńime mai mică de 6,00 m trebuie săs fie protejate cu parapete pline. LăŃimea minimă a curńilor interioare este 3,50 m. 45 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Dimensionare Evacuarea persoanelor se consideră că se face ordonat sub formă de fluxuri (şiruri de persoane aşezate a una in spatele celeilalte) care circulă prin căile c de evacuare spre exteriorul construcńiei. Lătimea rampelor se calculează in funcńie de nivelul din care provine cel mai mare număr r de fluxuri, fărăf a se cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. LăŃimea podestelor este mai mare sau egală cu a celei mai late rampe pe care o intersectează. Dacă persoanele aflate la parter şi i cele aflate pe alte niveluri se evacuează printr-o o ieşire comună,, lăńl ăńimea acesteia se determină prin insumarea: - nr. de persoane care vin pe scări interioare de la nivelul cel mai populat - 60% din numărul de persoane aflate la parter - 60% din numarul de persoane care vin pe scarile interioare de la subsol. 46 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Determinarea fluxurilor de evacuare Numărul de fluxuri se determină cu F = N/C unde: F = număr r de fluxuri N = numărul de persoane care trebuie săs treacă prin calea de evacuare C = capacitatea normată,, de evacuare a unui flux C=50, la clădiri care adăpostesc persoane incapabile de a se evacua singure C=70, la clădiri de invăńă ăńământ, administrative, sociale, săli s aglomerate, clădiri inalte şi i foarte inalte C=80, la clădiri de locuit, administrative, hoteluri, cămine, c cabane, care nu sunt clădiri inalte sau foarte inalte 47 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Gabaritele căilor c de evacuare LăŃimea liberă necesară este minim: - 0,80 m pentru un flux - 1,10 m pentru două fluxuri - 1,60 m pentru trei fluxuri - 2,10 m pentru patru fluxuri - 2,50 m pentru cinci fluxuri 48 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Uşile deschise spre podestele scărilor utilizate pentru evacuare nu trebuie să reducă gabaritul acestora. LăŃimea podestului din fańa a uşilor u ascensoarelor este de minim 1,60 m (1,20 m pentru ascensoare cu uşi u i glisante). LăŃimea liberă,, de trecere, a unei uşi u i de evacuare este mai mică de 2,50 m. Dacă lăńimea e mai mare atunci acesta se subîmparte cu montanńi i verticali. Fac excepńie uşile u cu lăńl ăńimi de două ori mai mari decât t cea necesară trecerii fluxurilor de evacuare. LăŃimea rampei scărilor de evacuare este mai mică decât t 2,50 m între pereńi şi i balustradă.. Altfel se pun balustrade intermediare. InălŃimea liberă a căilor c de evacuare este de minim 2,00 m. 49 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Timpul de evacuare (lungimea căilor c de evacuare) Pentru calcul se ia in considerare traseul parcurs in axa căii c de evacuare de la punctual de plecare pânăp la o ieşire ire in exterior sau pânăp la o scară de avacuare inchisă sau deschisă sau degajament protejat. La stabilirea timpului de evacuare nu se iau in considerare distan anńele parcurse: - pe scările de evacuare şi i de la baza acestora spre exterior, precum şi i in interiorul degajamentelor protejate, - in interiorul incăperilor in care nu se depăş ăşeşte timpul de evacuare admis pentru coridoare infundate. 50 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Căi i de acces, intervenńie ie şi i salvare Pentru asigurarea condińiilor iilor de acces, intervenńie ie şi i salvare se prevăd d căi c i de circulańie ie sau fâşii f libere de teren amenajate pentru accesul utilajelor si autospecialelor de intervenńie ie ale pompierilor. - ConstrucŃiile cu curńi i interioare (aria mai mare de 600 mp) şi i inchise pe toate laturile, cu o diferenta de nivel mai mică de 0,50 m accese carosabile pentru autospecialelor de intervenńie ie in caz de incendiu cu gabarite de minim 3,80 m lăńl ăńime şi 4,20 m inălńime; ime; - ConstrucŃiile cu curńi i interioare situate la o diferenńa a de nivel mai mare de 0,50 m (fără acces carosabil) acces pietonal cu lăńl ăńimea de minim 1,50 m şi i inălńimea imea de 1,90; - ConstrucŃiile blindate posibilităń ăńi i acces obligatorii prin deschideri prevăzute in pereńii exteriori inchise cu panouri usor demontabile din exterior Ńi i marcate (obligatoriu pentru etajele situate pânăp la 28 m inălńime); ime); - ConstrucŃii cu pereńi i cortină asigurarea circulańiilor iilor carosabile in dreptul panourilor de fańad adă marcate. 51 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Materiale şi i echipamente: - Detector de incendiu - Hidrant interior - Şprinkler - Drencer 52 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Echiparea tehnică a clădirilor cu hidranńi i de incendiu interiori se realizează la: - construcńiile închise din categoriile de importanńă excepńional ională şi i deosebită (A şi i B) B - construcńii civile (publice), cu aria construită de peste 600 m 2 şi i mai mult de 4 niveluri supraterane, cu excepńia imobilelor de locuit; - clădiri înalte şi i foarte înalte, precum şi i construcńii cu săli s aglomerate, indiferent de destinańie, ie, de ariile construite şi i numărul de niveluri; - construcńii de producńie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu arii construite de minimum 750 m 2 şi i densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m 2 ; - depozite cu stive înalte, pentru produse combustibile (peste 6 m înălńime) şi densitatea sarcinii termice mai mare de 420MJ/m 2, indiferent de aria construită; - construcńii sau spańii publice (cu excepńia locuinńelor) şi i de producńie sau depozitare subterane, cu aria desfăş ăşurată mai mare de 600 m 2 ; - parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme şi i cele supraterane închise cu mai mult de 2 niveluri. 53 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu 54 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu HidranŃii ii de incendiu interiori se amplasează în n locuri vizibile şi i uşor u accesibile în caz de incendiu, în n funcńie de raza lor de acńiune şi i de necesităń ăńi, în următoarea ordine: - lângă intrări ri în n clădiri, - în n case de scări, - în n holuri sau în n vestibuluri, - pe coridoare, - lângă intrarea în încăperi şi - în n interiorul acestora. În n sălile s aglomerate, atunci când c reńeaua eaua interioară de alimentare cu apă a clădirii permite, se amplasează în n sală un număr r suficient de hidranńi i de incendiu pentru a putea acńiona în n fiecare punct al sălii s cu cel puńin două jeturi, iar restul hidranńilor ilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplasează în n exteriorul sălii, s lângl ngă uşi. 55 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu În n clădirile civile (publice) înalte, hidranńii ii de incendiu interiori se amplasează numai pe coridoare, sau în încăperile tampon de acces în n casele scării. În n clădirile civile (publice) foarte înalte, se respectă următoarele: - hidranńii ii de incendiu se amplasează numai pe coridoare sau în încăperile tampon de acces în n casele de scări; - conductele se leagă în n inel şi i se prevăd d cu robinete de închidere, astfel încât să nu existe pericolul scoaterii din funcńiune a mai mult de 5 hidranńi i pe nivel; - se prevăd d robinete şi i pe coloane, din 5 în n 5 niveluri, sigilate în n pozińia ia normal deschis ; HidranŃii ii de incendiu interiori se pot monta aparent sau îngropat, marcându ndu- se corespunzător. 56 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu - Pe timp de noapte sau în n locurile unde se desfăş ăşoară activităń ăńi i la lumina artificială,, marcarea hidranńilor ilor se face prin iluminat de siguranńă Ńă. - Lungimea maximă a furtunului semirigid trebuie săs fie de 30m. - Lungimea nominală a furtunu nului plat nu trebuie săs depăş ăşească 20m, excepńie făcând aplicańiile iile specifice care permit acest lucru. - În n reńelele elele instalańiilor iilor interioare de apă pentru incendiu, separate sau comune, se folosesc numai conducte metalice (nu sunt admise conducte din materiale plastice). - Coloana de alimentare cu apă a hidranńilor ilor de incendiu interiori are diametrul minim constant de 2 Ńoli pe întreaga înălńime şi i se racordează la partea superioară la un punct de utilizare curentă a apei, pentru a se asigura circulańia ia permanentă a apei în n coloană. 57 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Echiparea tehnică a clădirilor cu instalańii ii de stingere a incendiilor cu sprinklere se asigură,, de regulă la: - construcńii închise din categoriile de importanńă excepńional ională şi i deosebită (A şi B), cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m 2 ; - clădiri înalte şi i foarte înalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m 2, cu excepńia locuinńelor; - platourile de filmare amenajate şi închise, studiouri de televiziune şi i scene amenajate, cu arii mai mari de 150 m 2, inclusiv buzunarele, depozitele şi atelierele anexă ale acestora; - construcńii de producńie încadrate în n categoriile A, B sau C de pericol de incendiu cu aria construită de peste 2000 m 2 şi i totodată cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m 2 ; - clădiri publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m 2, cu excepńia locuinńelor; 58 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu - construcńii (înc( ncăperi) destinate depozitării materialelor combustibile cu aria construită mai mare de 750 m 2 şi i densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m 2 ; - depozitele cu stive înalte (peste 6 m înălńime) şi i densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m 2 ; - garaje şi i parcaje subterane pentru mai mult de 50 de autoturisme, precum şi i la cele supraterane închise cu mai mult de 3 niveluri. 59 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu 60 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Echiparea tehnică a clădirilor cu instalańii ii cu drencere poate fi utilizata pentru: - protecńia împotriva propagării rii incendiilor, utilizând perdele de apă; - stingerea incendiilor. Perdelele de apă se pot prevedea pentru: - protejarea elementelor de închidere a golurilor (uşi, ferestre etc.) din pereńii despărńitori, pentru a evita propagarea focului de la o încăpere la alta; - protecńia cortinelor, uşilor u sau obloanelor din pereńii antifoc; - protejarea unor porńiuni de încăperi cu pericol de incendiu; - protecńia golurilor scărilor rulante; - protecńia clădirilor (fańade, ade, acoperişuri) în n exterior, când c nu sunt amplasate la distanńe e corespunzătoare. 61 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Alimentare cu apă incendiu Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevăd d la: - încăperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare are pentru avioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagării rii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destulă eficienńă alte mijloace de stingere; - scenele teatrelor, expozińii ii şi i alte săli s aglomerate, în n care publicul se află în prezenńa unor cantităń ăńi i mari de materiale combustibile; - depozite de materiale sau substanńe e combustibile cu degajări mari de căldurc ldură (cauciuc, celuloid, alcooli etc.). La sălile s de spectacole, care au scenă amenajată drencerele se prevăd: - sub plafonul scenei, când c acesta este executat din materiale combustibile, - sub grătare, sub pasarele şi în n buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranńă Ńă; - de ambele părńi p i ale cortinei de siguranńă Ńă,, pentru protecńia acesteia; - deasupra golurilor protejate care leagă scena sau buzunarele scenei de încăperile vecine. Atunci când c sunt separate prin cortine, buzunarele scenei se prevăd d cu sprinklere. 62 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
InstalaŃii de canalizare Apele uzate provenite din utilizări în n scopuri menajere, igienico-sanitare sau industriale, precum şi i apele meteorice (pluviale) sunt colectate, transportate şi i evacuate într-un bazin natural (râu, lac sau mare) numit emisar, cu ajutorul instalańiilor iilor şi i reńelelor elelor de canalizare. În n funcńie de gradul de poluare a apelor uzate, pentru reintroducerea lor l în circuitul apelor naturale, în n condińiile iile respectării rii măsurilor m de protecńie a mediului ambiant, precum şi în n scopul recuperării rii anumitor substanńe e utile (grăsimi, uleiuri, substanńe e minerale, etc), în n instalańiile iile de canalizare se prevăd cu aparate şi i utilaje pentru depoluarea apelor uzate, grupate în n stańii de epurare. 63 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate Separator de grasimi 64 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate 65 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate Canalizare de incintă DN 110-150 Canalizare de incintă DN 200 Cămin de canalizare Canalizare principală DN 250-500 66 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate După gradul de impurificare şi i provenienńa a lor, apele uzate sunt: - uzate menajere, rezultate din utilizare apei potabile la obiectele sanitare, amplasate în n clădiri civile, social-culturale, culturale, industriale, agrozoot, etc. - uzate industriale, provenite din utilizarea apei în n procese tehnologice - meteorice, provenite din precipitańiile iile atmosferice - de e drenare sau de infiltrańie, ie, sunt ape colectate cu ajutorul drenurilor 67 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate Sisteme de canalizare Sistemul de canalizare cuprinde ansamblul de conducte, obiecte sanitare, s receptoare, aparate, dispozitive, utilaje, armături şi i construcńii accesorii, care după un anumit procedeu, în n mod organizat, colectează,, transportă,, epurează şi i evacuează apele uzate dintr-un centru populat sau industrie, numit bazin de canalizare, într-un emisar (râu, lac sau mare). Procedeul de canalizare reprezintă modul prin care apele uzate, de origini diferite, sunt evacuate prin una sau mai multe reńele ele de canalizare, şi i pot fi: - sistem unitar, când c se colectează şi i se transportă prin aceeaşi i reńea ea toate apele uzate evacuate din clădirea sau de pe teritoriul localităń ăńii ce se canalizează. - sistem separativ sau divizor, când c apele de canalizare se colectează şi i se transportă prin cel puńin două reńele ele distincte - sistem mixt, când c apele de canalizare se colectează şi i se transportă parńial prin procedeul unitar şi i restul prin procedeul mixt. 68 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate După gradul de impurificare şi i provenienńa a lor, apele uzate sunt: - uzate menajere, rezultate din utilizare apei potabile la obiectele sanitare, amplasate în n clădiri civile, social-culturale, culturale, industriale, agrozoot, etc. - uzate industriale, provenite din utilizarea apei în n procese tehnologice - meteorice, provenite din precipitańiile iile atmosferice - de e drenare sau de infiltrańie, ie, sunt ape colectate cu ajutorul drenurilor 69 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate 70 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare 71 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
SANITARE Canalizare ape uzate menajere InstalaŃii interioare de canalizare a apelor uzate menajere InstalaŃiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere cuprind ansamblul de obiecte sanitare, dispzitive sau sisteme constructive de colectare a apelor uzate şi reńeaua de conducte care le transportă şi evacuează în reńelele exterioare de canalizare, prin intermediul căminelor de racord, amplasate în exteriorul clădirilor. 72 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare pompare ape menajere 73 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare pompare ape menajere 74 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare obiecte sanitare 75 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape meteorice InstalaŃii interioare de canalizare a apelor meteorice Apele meteorice ce provin din ploi sau din topirea zăpezii z de pe acoperişurile şi i terasele clădirilor de locuit şi i social-culturale culturale şi i industriale sunt evacuate sunt evacuate printr-o o reńea ea de canalizare, care se compune de regulă,, din: receptorul de ape meteorice ce colectează apa de pe o anumită suprafańă Ńă; conducta de legătur tură de la receptor la coloană; ; conducte orizontale de legătur tură (colectoare), de la coloane la căminul c exterior de canalizare, care poate fi comun şi i pentru racordarea canalizării interioare a apelor uzate menajere; piesa de curăń ăńire 76 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare 77 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare ape uzate InstalaŃiile sanitare pentru folosinńă publică se referă la acele obiective unde, exigenńele ele calitative şi i cantitative, pentru protecńia igienei şi i sănătăńs ăńii cetăń ăńenilor, impuse apei, sunt rezolvate prin utilizarea diverselor sisteme speciale. Sistemele speciale, sunt: - bazinele de înot; - băile publice; - bucătării mari pentru restaurante, hoteluri, spitale, cantine; - spitale, policlinici, complexe balneare; - spălătorii de rufe şi i curăńă ăńătorii chimice; - closete publice; - fântâni ni artezeliene cu jocuri de apă; - fântâni ni publice pentru băut b apă; - instalańii ii pentru stropit spańii verzi. 78 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
SANITARE Canalizare 79 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare echipamente şi i materiale 80 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Instalatii sanitare 81 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro
Canalizare geotextil pentru consolidare teren 82 USH Facultatea de Arhitectura CURS: INFRASTRUCTURĂ URBANĂ: ECHIPARE TEHNICĂ INTERIOARĂ ŞI EDILITARĂ ing. Ana Maria Biro