MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV ŞCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV ŞCOALA DOCTORALĂ INTERDISCIPLINARĂ FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTURI MONTANE DEPARTAMENTUL DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ Bădicu Georgian CONTRIBUŢII PRIVIND AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA PERSOANELE ADULTE PRIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SPORTIVE DE AGREMENT CONTRIBUTION TO THE IMPROVEMENT OF THE QUALITY OF LIFE IN ADULTS THROUGH THE IMPLEMENTATION OF LEISURE SPORTS PROGRAMS REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Balint Lorand BRAŞOV 2015 1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV BRAŞOV, B-DUL EROILOR, NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-410525 RECTORAT D-lui (D-nei)... COMPONENŢA Comisiei de doctorat ORDIN nr. 7349 din 09.06.2015 PREŞEDINTE CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: REFERENŢI: 1. Prof. univ. dr. Mircea NEAMŢU DECAN Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, Universitatea "Transilvania" din Braşov 2. Prof. univ. dr. Lorand BALINT Universitatea "Transilvania" din Braşov 3. Prof. univ. dr. Virgil Tudor Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti 4. Prof. univ. dr. Marian Creţu Universitatea din Piteşti 5. Prof. univ. dr. Marian Dragomir Universitatea din Craiova Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 17.07.2015, ora 12, sala QI7, corp Q, etajul I, sala 7 (sala de Consiliu a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane). Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le trimiteţi în timp util, pe adresa de e-mail: badicu_georgian@yahoo.com Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat. Vă mulţumesc! 2

PLANUL LUCRĂRII PARTEA I FUNDAMENTAREA TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ŞI METODOLOGICĂ A TEMEI INTRODUCERE... 28 13 CAPITOLUL I CALITATEA VIEŢII ŞI ELEMENTELE SALE STRUCTURALE... 33 16 I.1. Definirea și delimitarea conceptului de calitatea vieții... 33 I.2. Calitatea vieții în filogeneză... 36 I.3. Calitatea vieții în Uniunea Europeană și România.. 40 I.4. Elementele structurale ale calităţii vieții... 42 I.4.1.Calitatea mediului înconjurător..... 42 I.4.2. Calitatea mediului social...... 44 I.4.3. Calitatea vieții de muncă. 46 I.4.4. Calitatea mediului familial... 46 I.5. Metode de evaluare a calităţii vieţii... 46 CAPITOLUL II - SĂNĂTATEA FIZICĂ, PSIHICĂ ȘI SOCIALĂ... 49 17 II.1. Domeniul sănătății în calitatea vieții şi factorii determinanţi ai stării de sănătate... 49 II.1.1.Factorii determinanți ai stării de sănătate... 50 II.2. Sănătatea ca dimensiune a calității vieții... 51 II.2.1. Sănătatea fizică considerații teoretice și practice... 52 18 II.2.2. Sănătatea psihică considerații teoretice și practice... 53 19 II.2.3. Sănătatea socială considerații teoretice și practice... 56 19 II.3. Starea de confort, securitatea și sănătatea în muncă... 57 CAPITOLUL III - CONDIȚIA FIZICĂ, ACTIVITĂȚILE FIZICE / SPORTIVE DE AGREMENT, STILURILE DE VIAŢĂ, TIMPUL LIBER ŞI RECREEREA...... 60 20 III.1. Condiţia fizică delimitări conceptuale, consideraţii teoretice şi practice, factori de influenţare.... 60 III.2. Activităţile fizice /sportive de agrement delimitări teoretice şi practice.......... 65 III.2. 1. Beneficiile activității fizice / sportului de agrement şi motivaţia pentru practicarea lor... 73 III.3. Principii şi criterii ce trebuie să ghideze conceperea şi execuţia programelor de activitate fizică în sportul pentru sănătate.. 76 III.4. Relaţia de interdependenţă dintre sănătate, obezitate şi sedentarism... 78 III.5. Stilul de viaţă fundamente teoretice şi practice.... III.6.Timpul liber și recreerea definiție, funcţii și delimitări conceptuale........ 80 81 3

CAPITOLUL IV - POLITICI ȘI STRATEGII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA, PRIVIND PRACTICAREA SPORTULUI DE AGREMENT... 85 23 IV.1. Politici şi strategii în Uniunea Europeană şi România IV.2. Federaţia Română "Sportul pentru Toţi"- rol, importanţă şi strategii... 85 96 CAPITOLUL V - SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ROMÂNIA ŞI MUNICIPIUL BRAȘOV... 101 26 V.1. Sănătatea în Uniunea Europeană şi în România 101 26 V.2. Starea de sănătate în Municipiul Braşov.... 105 27 CAPITOLUL VI - MORTALITATE ȘI MORBIDITATE ÎN ROMÂNIA, UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI JUDEŢUL BRAŞOV 108 29 VI. 1. Populația Municipiului și județului Brașov... VI.1.1. Activităţile sportive de agrement în Municipiul Brașov... 111 112 VI.1.2. Practicarea sportului de agrement în zona centru a ţării... 113 PARTEA A - II A STUDIU PRELIMINAR PRIVIND INFLUENȚELE PRACTICĂRII SAU NEPRACTICĂRII ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE DE AGREMENT, ÎN AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA PERSOANELE ADULTE CAPITOLUL VII DEMERSUL METODOLOGIC AL CERCETĂRII PRIVIND POSIBILITATEA IMPLEMENTĂRII PROGRAMELOR SPORTIVE DE AGREMENT LA VÂRSTA ADULTĂ... 116 31 VII.1. Premisele cercetării... 117 31 VII.1.1.Calitatea vieții politica guvernamentală a statelor Uniunii Europene... 117 VII.1.2. Premisele metodologice ale cercetării din perspectiva educației permanente centrate pe menținerea stării de sănătate prin practicarea sistematică a exercițiilor fizice... 120 VII.2. Scopul, ipotezele şi obiectivele studiului preliminar... 121 32 VII.3. Metodologia cercetării ştiinţifice a studiului preliminar... 123 32 VII.3.1. Analiza literaturii de specialitate... 123 VII.3.2. Metoda chestionarului - metoda anchetei... 124 VII.3.3. Metoda experimentului... 125 VII.3.4. Metode de măsurare a stării de sănătate... 126 VII.3.5. Metoda statistico-matematică... 127 CAPITOLUL VIII - STUDIU PRELIMINAR PRIVIND IDENTIFICAREA INDICELUI CALITĂŢII VIEŢII RAPORTAT LA VOLUMUL DE ACTIVITĂŢI SPORTIVE DE AGREMENT PRESTAT... 134 33 VIII.1. Eşantionul, locaţia, etapele şi strategia generală a cercetării 4

preliminare... 134 33 VIII.2. Experimentul preliminar... 135 VIII.2.1. Metodologia activităţii experimentale... 135 VIII.2.2. Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării preliminare... 137 35 VIII.2.2.1. Interpretarea datelor recoltate în urma aplicării metodei chestionarului... 137 VIII.2.2.1.1. Validarea chestionarului centrat pe sănătatea fizică... 137 VIII.2.2.1.2. Validarea chestionarului centrat pe sănătatea psihică... 138 VIII.2.2.1.3. Validarea chestionarului centrat pe sănătatea socială... 139 VIII.2.2.1.4.Validarea chestionarului de evaluare a nivelului calităţii vieţii (SF 36 Short Form - 36)... 140 VIII.2.3. Populaţia investigată... 141 VIII.2.3.1. Genul... 141 VIII.2.3.2. Vârsta... 143 VIII.2.3.3. Nivelul studiilor... 144 VIII.2.4. Starea de sănătate fizică, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor... 146 VIII.2.4.1.Starea de sănătate fizică, raportată la genul subiecţilor... 150 VIII.2.4.2. Starea de sănătate fizică, raportată la vârsta subiecţilor... 151 VIII.2.4.3. Starea de sănătate fizică, raportată la studiile subiecţilor... 153 VIII.2.5. Starea de sănătate psihică, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor... 155 VIII.2.6. Starea de sănătate socială, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor... 164 VIII.2.7. Indicele de sănătate, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor... 173 VIII.2.8. Calitatea vieţii, în funcţie de eşantion, de sex, vârstă, nivelul studiilor... 182 VIII.3. Analiza obiectivelor... 192 VIII.4. Concluzii la interpretarea datelor cercetării preliminare... 199 VIII.5. Concluzii şi propuneri pentru experimentul de bază... 202 38 5

PARTEA A III A CONTRIBUŢII PERSONALE PRIVIND CREŞTEREA CALITĂŢII VIEŢII, LA VÂRSTA ADULTĂ, PRIN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR SPORTIVE DE AGREMENT CAPITOLUL IX ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII DE BAZĂ... 205 39 IX.1. Premisele cercetării de bază... 205 39 IX.2. Scopul, sarcinile şi ipotezele experimentului de bază... 207 39 IX.2. 1. Scopul cercetării de bază... 207 39 IX.2. 2. Ipotezele cercetării de bază... 207 39 IX.2.3.Obiectivele cercetării de bază... 207 40 IX.3. Locaţiile şi subiecţii cercetării de bază... 208 41 IX.4. Planul activităţilor din cercetarea de bază... 210 IX.5. Metodele aplicate în cercetarea de bază... 213 41 IX.5.1. Metoda evaluării condiţiei fizice... 213 41 IX.5.2. Metoda experimentului... 217 IX.5.3. Metoda specifică cercetării manageriale Swot... 218 IX.6.Metodologia activităţii experimentale... 218 46 CAPITOLUL X PREZENTAREA PROGRAMULUI SPORTIV DE AGREMENT BRAŞOVENII ÎN MIŞCARE... 220 47 X.1. Obiectivele programului sportiv de agrement Braşovenii în mişcare... 221 X.2. Descrierea programelor... 221 47 X.2.1. Promovare Informare... 221 47 X.2.2. Programul complementar Activităţi Sportive de Agrement... 221 48 X.2.3. Programul alternativ (permanent) Braşovenii în mişcare... 224 48 X.3. Descrierea analizei Swot pentru subiecţii cercetării de bază, din cadrul programului Braşovenii în mişcare... 228 X.4. Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării de bază... 231 48 X.4.1. Populaţia investigată... 231 X.4.1.1. Genul subiecţilor care au participat la programul sportiv Braşovenii în mişcare... 231 X.4.1.2. Vârsta subiecţilor care au participat la programul sportiv Braşovenii în mişcare... 232 X.4.1.3. Nivelul studiilor subiecţilor care au participat la programul sportiv Braşovenii în mişcare... 233 X.4.2. Volumul activităţilor sportive de agrement desfăşurate şi gradul de evoluţie pe luni, în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor... 234 X.4.3. Starea de sănătate fizică iniţială şi finală, în funcţie de 6

de sex, vârstă, nivelul studiilor... 244 51 X.4.4. Starea de sănătate psihică iniţială şi finală a subiecţilor investigaţi, în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor... 250 52 X.4.5. Starea de sănătate socială iniţială şi finală, în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor... 257 54 X.4.6. Indicele de sănătate iniţial şi final la subiecţii din cadrul experimentului de bază, în sex, vârstă, nivelul studiilor... 264 55 X.4.7. Evoluţia condiţiei fizice (în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor) recoltarea iniţială şi finală a datelor... 271 56 X.4.8. Calitatea vieţii, valori iniţiale şi finale, în funcţie de sex, vârstă, nivelul studiilor... 280 60 X.5. Analiza obiectivelor vizate în cercetarea de bază... 287 X.6. Concluzii la interpretarea datelor cercetării de bază... 312 CAPITOLUL XI - CONCLUZII ȘI PROPUNERI... 317 61 XI.1. Concluzii teoretice... 317 61 XI.2. Concluzii metodologice... 318 62 XI.3.Concluzii specifice cercetării experimentale... 319 63 XI.4.Propuneri metodologice... 322 66 DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII... 323 BIBLIOGRAFIE... 325 67 ANEXE... 334 WORK PLAN PART I THE THEORETHICAL, CONCEPTUAL AND METHODOLOGICAL FOUNDING OF THE THEME INTRODUCTION... 28 13 CHAPTER I QUALITY OF LIFE AND ITS STRUCTURAL ELEMENTS.. 33 16 I.1. The defining and delimitation of the concept of quality of life... 33 I.2. Quality of life in phylogenetics... 36 I.3. Quality of life the European Union and Romania... 40 I.4. The structural elements of quality of life... 42 I.4.1.Quality of the environment... 42 I.4.2. Quality of the social environment... 44 I.4.3. Quality of the working environment... 46 I.4.4. Quality of the family environment... 46 I.5. Methods of evaluating the quality of life 46 CHAPTER II PHYSICAL, MENTAL AND SOCIAL HEALTH. 49 17 II.1. Health field in regard to quality of life and the determinant factors of health. 49 II.1.1. The determinant factors of health... 50 7

II.2. Health as part of quality of life.. 51 II.2.1. Physical health theoretical and practical notions... 52 18 II.2.2.Mental health theoretical and practical notions... 53 19 II.2.3.Social health theoretical and practical notions... 56 19 II.3. Confort, security and health in the work environment... 57 CHAPTER III PHYSICAL FITNESS, PHYSICAL/LEISURE SPORTS ACTIVITIES, LIFESTYLES, FREE TIME AND RECREATION... 60 20 III.1. Physical fitness conceptual delimitations, theoretical and practical notions, factors of influence... 60 III.2. Physical/leisure sports activities theoretical and practical delimitations... 65 III.2. 1. The benefits physical activity/leisure sports and the motivation behind practicing... 73 III.3. Principles and cryteria that need to drive the conception and the application of physical activities programs in health sports... 76 III.4. The relation of interdependence between health, obesity and sedentary life. 78 III.5. Lifestyles theoretical and practical basis... III.6. Free time and recreation definition, functions, and conceptual delimitations 80 81 CHAPTER IV - POLICIES AND STRATEGIES IN THE E.U. AND ROMANIA IN REGARD TO THE PRATICING OF LEISURE SPORTS (NON-COMPETITIVE KIND) 85 23 IV.1. Policies and strategies in the E.U and Romania.. IV.2. Romanian Federation Sports for All - purpose, importance and strategies... 85 96 CHAPTER V - HEALTH IN THE E.U, ROMANIA AND BRAŞOV V.1. Health in the E.U and Romania... 101 26 V.2. Health in Brasov... 105 27 CHAPTER VI - DEATH RATE AND MORBIDITY IN ROMANIA, IN THE E.U AND BRASOV... 108 29 VI. 1. Brasov town and county population... 111 VI.1.1. Leisure sports activities in Brașov... 112 VI.1.2. Practicing leisure sports in the center of Brasov... 113 8

PART II INFLUENCES ON PRELIMINARY STUDY PRACTICE AND NONPRACTICE ACTIVITIES OR LEISURE SPORTS IN IMPROVING THE QUALITY OF LIFE IN ADULTS CHAPTER VII THE METHODOLOGICAL ACTION OF THIS RESEARCH IN REGARD TO THE POSSIBILITY OF IMPLEMENTATION OF LEISURE SPORTS PROGRAMS IN ADULTS... 116 31 VII.1. The research premises... 117 31 VII.1.1.Quality of life governmental policy of the European Union states... 117 VII.1.2. Methodological premises of our research in light of permanent education focused on maintaining health by practicing on a regular basis... 120 VII.2. The purpose, the hypotheses and the objectives of the preliminary study... 121 32 VII.3. The methodology of the scientific research of the preliminary study... 123 32 VII.3.1. Speciality literature analysis... 123 VII.3.2. The questionnaire method inquiry method... 124 VII.3.3. The experiment method... 125 VII.3.4. Methods of measuring health... 126 VII.3.5. The statistical mathematical method... 127 CHAPTER VIII PRELIMINARY STUDY ON IDENTIFYING THE INDEX OF QUALITY OF LIFE IN RELATION TO THE AMOUNT OF LEISURE SPORTS ACTIVITES... 134 33 VIII.1. The sample, location, phases and general strategy of the preliminary research... 134 33 VIII.2. The preliminary experiment... 135 VIII.2.1. The methodology of experimental activity. VIII.2.2. The gathering and the interpretation of data from the preliminary research... 135 137 35 VIII.2.2.1. The interpretation of the data gathered following the application of the questionnaire method... 137 VIII.2.2.1.1. The validation of the questionnaire focused on physical health... 137 VIII.2.2.1.2. The validation of the questionnaire focused on mental health... 138 VIII.2.2.1.3. The validation of the questionnaire focused on social health... 139 VIII.2.2.1.4.The validation of the questionnaire meant to measure the level of quality of life (SF 36 Short Form - 36)... 140 VIII.2.3. The sample population... 141 9

VIII.2.3.1. Gender... 141 VIII.2.3.2. Age... 143 VIII.2.3.3. Studies... 144 VIII.2.4. Physical health, based on sample, gender, age, studies... 146 VIII.2.4.1. Physical health, based on the participants s gender... 150 VIII.2.4.2. Physical health, based on the participants s age.. 151 VIII.2.4.3. Physical health, based on the participants s studies... 153 VIII.2.5. Mental health, based on sample, gender, age, studies... 155 VIII.2.6. Social health, based on sample, gender, age, studies... 164 VIII.2.7. The index of health, based on sample, gender, age, studies... 173 VIII.2.8. Quality of life, based on sample, gender, age, studies... 182 VIII.3. The analysis of the objectives... 192 VIII.4.Conclusions drawn from the interpretation of the preliminary research data... 199 VIII.5. Conclusions and suggestions for the basic experiment... 202 38 PART III PERSONAL CONTRIBUTIONS TO THE INCREASE OF THE QUALITY OF LIFE, IN ADULTS, BY IMPLEMENTING LEISURE SPORTS PROGRAMS CHAPTER IX THE ORGANIZATION AND DEPLOYMENT OF THE BASIC RESEARCH... 205 39 IX.1. The premises of the basic research... 205 39 IX.2. The purpose, tasks and the hypotheses of the basic experiment... 207 39 IX.2. 1. The purpose of the basic research... 207 39 IX.2. 2. The hypotheses of the basic research... 207 39 IX.2. 3. The objectives of the basic research... 207 40 IX.3. The locations and the participants to our basic research... 208 41 IX.4. The activity plan in the basic research... 210 IX.5. The methods applied in the basic research... 213 41 IX.5.1. The method of measuring the physical fitness... 213 41 IX.5.2. The experiment method... 217 IX.5.3. The managerial research specific method Swot... 218 IX.6. The methodology of experimental activity.. 218 46 10 220

CHAPTER X PRESENTATION OF THE LEISURE SPORTS PROGRAM ENTITLED BRAŞOVENII IN MOTION.. X.1. The objectives of the leisure sports program Braşovenii in motion... 221 47 X.2. Presentation of the programs... 221 47 X.2.1. Promotion Information... 221 47 X.2.2. The Program Leisure sports activities... 221 48 X.2.3. Alternative (permanent) Program "Braşovenii in motion"... 224 48 X.3. Description of the Swot analysis for the participants who took part in the basic research, within the program Braşovenii in motion... 228 X.4. The gathering, the processing and the interpretation of data from the basic research... 231 48 X.4.1. Sample population... 231 X.4.1.1.Gender of participants who took part in the sports program Braşovenii in motion... 231 X.4.1.2. Age of participants who took part in the sports program Braşovenii in motion... 232 X.4.1.3. Studies of participants who took part in the sports program Braşovenii in motion... 233 X.4.2. The amount of leisure sports activities performed by participants and their progres on a monthly basis, based on gender, age, studies... 234 X.4.3. The initial and final physical health, based on gender, age, studies... 244 51 X.4.4. The initial and final mental health, based on gender, age, studies... 250 52 X.4.5. The initial and final social health, based on gender, age, studies... 257 54 X.4.6. The initial and final index of health in participants, based on gender, age, studies... 246 55 X.4.7. The progres of the physical fitness (based on gender, age, studies) - the initial and final gathering of data... 271 56 X.4.8. Quality of life, initial and final values, based on gender, age, studies... 280 60 X.5. The analysis of objectives in the basic research... 287 X.6. Conclusions drawn form the interpretation of the basic research data... 312 CHAPTER XI - CONCLUSIONS AND SUGGESTIONS... 317 61 XI.1. Theoretical conclusions... 317 61 XI.2. Methodological conclusions... 318 62 XI.3.Conclusions in relation to the experimental research... 319 63 11

XI.4.Methodological ideas... 322 66 DISSEMINATION OF THE RESEARCH.. 323 REFERENCES... 325 67 ANNEXES... 334 12

INTRODUCERE Gradul de actualitate al lucrării Calitatea vieţii a devenit un domeniu de prim interes la nivelul Uniunii Europene, precum şi în multe dintre ţările membre, printre care se situează şi ţara noastră. Principala componentă evaluativă a calităţii vieţii o reprezintă starea de sănătate, iar aceasta este condiţionată de nivelul sănătăţii fizice, psihice şi sociale, cele trei influenţându-se reciproc. Datorită acestui fapt, ameliorarea sănătăţii se constitue ca o preocupare permanentă aflată în centrul politicilor europene, acţionările fiind orientate multidirecţional, spre domeniile: sănătate, securitate în muncă, educaţie. La nivelul U.E., starea de sănătate prezintă valori scăzute, datorită mai multor factori, cum ar fi: stresul, sedentarismul etc. De asemenea, educaţia fizică din şcoală nu reprezintă o sursă reală, nu oferă valorile şi nu convinge copiii că are o importanţă deosebită asupra sănătăţii acestora, implicit asupra calităţii vieţii. Copiii sunt tentaţi să-şi petreacă timpul mai mult în faţa calculatorului, televizorului etc., evitând în cea mai mare parte, să practice activităţi sportive, necesare unei bune sănătăţi bilogice. Şi la nivelul adulţilor, starea de sănătate atât pe plan naţional cât şi european, prezintă valori scăzute, datorită stresului, muncii şi a altor factori, care duc la apariţia mai multor boli, uneori chiar cronice. Lucrarea de faţă aduce o serie de elemente de actualitate şi originalitate, unde activitatea sportivă, sub unele din formele ei de manifestare, are la bază un singur centru de interes ameliorarea calităţii vieţii prin intermediul sportului de agrement. Informaţiile obţinute sunt de mare valoare, cumulând cunoştinţe multidisciplinare de ultimă oră, atât din domeniul educaţiei fizice şi sportului, cât şi de natură medicală, statistico-matematică, sociologică etc. Importanţa şi scopul lucrării Importanţa lucrării îşi are originea în ideea conform căreia, ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor unui municipiu, trebuie să constituie unul dintre obiectivele majore ale autorităţilor locale, în ceea ce priveşte starea de sănătate a oamenilor. Îmbunătăţirea calităţii vieţii, se poate realiza, printre altele, prin intermediul practicării activităţilor sportive de agrement. Activitatea sportiv-recreativă constituie o necesitate care condiţionează randamentul sporit solicitat cetăţeanului, indiferent de vârstă şi profesie. Prin rolul atribuit de societate, activităţile sportive recreative depăşesc dimensiunile unor activităţi de agrement, înscriindu-se plenar în vastul program de pregătire şi formare a cetăţeanului pentru muncă şi viaţă socială. 13

Folosirea utilă a exerciţiului fizic trebuie întregită cu petrecerea plăcută a timpului în aer liber, practicând jocurile, sporturile şi turismul, precum şi activităţi mai speciale, cum ar fi pescuitul, vânătoarea, cicloturismul. Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine un mijloc de formare a personalităţii umane, de educaţie permanentă. Aceste activităţi libere trebuie organizate cu colegii, prietenii, cu familia, atât sub formă necompetiţională (plimbări, excursii, jocuri dinamice, înot etc.), cât şi sub forma unor competiţii. Esenţial este ca educaţia fizică şi sportul să intre în regimul zilnic de viaţă al fiecărui individ. Obişnuirea treptată cu practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi a mişcării, înseamnă modelare, conştientizare şi participare activă. Întregul ansamblu al activităţilor sportiv-recreative, organizate în scop de fortificare, compensare, destindere şi agrement, cunoaşte în zilele noastre o extindere din ce în ce mai mare. În consens cu cele menţionate, scopul temei de cercetare este de a surprinde influenţele benefice ale practicării sportului de agrement în rândul celor care optează pentru introducerea lor în stilul de viaţă, precum şi acela de a ameliora calitatea vieţii cetăţenilor municipiului Braşov, cu o atitudine pozitivă faţă de mişcare, prin implementarea unor activităţi sportive de agrement. Motivarea alegerii temei În zilele noastre, evoluţia tehnico-ştiinţifică presupune mai puţină mişcare şi, prin urmare, contribuie la reducerea considerabilă a efortului fizic în favoarea celui intelectual. Datele statistice publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii scot în evidenţă creşterea semnificativă în ultimii ani a numărului persoanelor supraponderale şi obeze, fapt datorat diminuării activităţilor fizice şi creşterii sedentarismului în viaţa de zi cu zi. (2012). În aceste condiţii, trebuie luate măsuri de prevenire a acestora prin practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, astfel încât să fie înlocuiţi cei trei factori negativi ai civilizaţiei moderne: sedentarismul, supraalimentaţia şi suprasolicitarea. Cunoscând faptul că suntem într-o societate dominată de sedentarism, stres, agresivitate etc., unde nu se practică aşa cum trebuie activităţi sportive recreative, putem spune că, lipsa acestora, poate contribui la debutul precoce a unor boli, în special cardiovasculare, iar, orice creştere a nivelului acestor activităţi, va aduce beneficii asupra stării de sănătate. Fenomenul sportiv a devenit o activitate socială, economică şi de recreere cu valenţe deosebite. Avem convingerea că mişcarea în aer liber/sala de sport şi practicarea sistematică a activităţilor sportive de agrement, ameliorează condiţia fizică a oamenilor, implicit calitatea vieţii, iar practicantul acestui tip de mişcare sportivă, dobândeşte un ansamblu de abilităţi benefice atât pentru sine, cât şi pentru societatea din care face parte. 14

Mişcarea, exerciţiile fizice, activitatea sportivă de agrement, contribuie la dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine, la implementarea în activitatea zilnică, a unor mecanisme de autoreglare a stărilor psiho-comportamentale. Motivul principal al alegerii temei de faţă, este legat de interesul pe care l-am manifestat în ultimii ani, pe direcţia cunoaşterii aspectelor ce ţin de calitatea vieţii şi ameliorarea acesteia, precum şi a problematicii deosebit de complexe a îmbunătăţirii sănătăţii cetăţenilor prin mişcare, fapt insuficient investigat în prezent, pe plan naţional. De asemenea, un alt motiv pentru care am abordat această temă, este dat de natura muncii pe care o am, conlucrarea cu primăria şi provocarea Federaţiei Române "Sportul pentru Toţi", care m-a determinat să investighez nivelul calităţii vieţii oamenilor din ţara noastră şi să încerc, în urma rezultatelor obţinute, să implementez un proiect sportiv direcţionat spre ameliorarea sănătăţii persoanelor adulte din Municipiul Braşov, având în vedere faptul că activităţile sportive de timp liber ale acestora, sunt oarecum neglijate într-o proporţie destul de mare. Ne dorim, oferirea posibilităţii fiecărei persoane adulte, de a-şi dezvolta în mod independent şi organizat aptitudinile fizice, intelectuale şi morale, respectiv de a-şi ameliora propria condiţie fizică, prin practicarea sistematică şi diversificată a activităţilor sportive. În acelaşi context, am urmărit îmbunătăţirea stării de sănătate a acestora, prin intermediul exerciţiului fizic şi conştientizarea importanţei /necesităţii pe care o are mişcarea, în viaţa cotidiană a oamenilor. Stadiul actual al cunoaşterii rezultat din literatura de specialitate Calitatea vieţii se referă, în linii generale, la descrierea şi evaluarea naturii şi menţinerea condiţiilor de viaţă, a diferitelor categorii de cetăţeni. Necesitatea elaborării şi ma ales a îmbunătăţirii continue a calităţii vieţii a fost sesizată încă din anii '60 ca urmare a "Mişcării pentru indicatori sociali". În urma unor programe guvernamentale (educaţionale, sociale şi de mediu) a apărut necesitatea utilizării unor indicatori care să măsoare eficacitatea acestora în ceea ce priveşte calitatea vieţii. În anul 2001, domeniul calităţii vieţii devine unul de interes major, în cadrul Uniunii Europene, mai precis, prin Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, care a avut ca scop ameliorarea calităţii vieţii cetăţenilor din U.E. Datorită faptului că în ţara noastră au apărut preocupări deosebite pentru cercetarea calităţii vieţii, totuşi acest concept este înţeles în mod diversificat. În literatura românească au apărut cu trecerea anilor, mai multe lucrări care tratează acest concept (Bocu T., Tache S., Mărginean I., Lucuţ G., Stănescu M., Pleşea A., Rusu O., ş.a.m.d.). Din păcate, cu excepţia câtorva lucrări, dispunem de puţine date privind impactul ce l-ar putea avea activităţile sportive de agrement, în ameliorarea calităţii vieţii, asupra categoriilor de cetăţeni, respectiv a persoanelor adulte din municipiul Braşov. 15

Trebuie să ţinem cont de faptul că, formarea omului modern presupune dezvoltarea sa din punct de vedere fizic, psihic, social, intelectual, etic şi estetic, în raport cu cerinţele societăţii şi potrivit aptitudinilor sale ducând la creşterea nivelului de trai şi de dezvoltare socio-umană. Sportul, privit într-o accepţiune mai extinsă şi anume: sportul pentru toţi sau sportul pentru sănătate, reprezintă în ţările mai dezvoltate chiar o politică de stat, deoarece de el depinde starea de sănătate şi dezvoltare a populaţiei. Faptul că, mişcarea duce la menţinerea unei stări optime de sănătate, indiferent de vârstă, sex, grad de dezvoltare etc., este un fapt demonstrat şi ar trebui acceptat de toată lumea. Individul trebuie să-şi formeze un stil de viaţă sănătos, să-şi petreacă timpul liber prin practicarea unui sport sau a unor activităţi fizice preferate, cum ar fi: plimbări, excursii, drumeţii etc., să-şi cunoască şi să-şi armonizeze propriul corp contracarând obiceiurile dăunătoare ca sedentarismul, stresul, tutunul, alcoolul, astfel îmbunătăţindu-se nivelul de trai şi calitatea vieţii. CAPITOLUL I Calitatea vieții și elementele sale structurale Esența cercetărilor asupra noțiunii de calitatea vieții constă în eforturile făcute de specialiști pentru a mărsura efectul simbiotic al faptelor obiective de viață și al percepției subiective a populației asupra bunăstării socio-umane. Conceptul de calitatea vieții, oferă repere importante pentru a putea evidenția modul în care indivizii și grupurile sociale își conștientizează propria lor bunăstare (Lucuț, G., Rădulescu, S.M., 2010, p. 54.). După Sen, A. (1993, pp. 30-53) calitatea vieții oferă acea percepție subiectivă a oamenilor despre propria lor existență, despre creșterea și scăderea nivelului de trai. Calitatea vieții este mai importantă decât bunăstarea economică și vizează urmărirea interesului individului, puterea de a îndeplini anumite acțiuni sau de a realiza diferite scopuri care se doresc a fi realizate. Nu este vorba de utilitate personală, centrată pe fericire, plăcere sau dorință, ci starea unei persoane raportată la situațiile sociale, de lucrurile pe care reușește să le facă sau să le realizeze în cursul vieții sale. Șerban, O. şi colab. (2012, p. 95) defineşte calitatea vieţii ca fiind "bunăstarea fizică, socială, economică, psihologică şi spirituală, precum şi capacitatea indivizilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite în existenţa lor cotidiană. Pe baza acestei definiţii, autorii (ibidem, p. 5) desprind şase dimensiuni ale calităţii vieţii şi anume: Bunăstarea fizică: concretizată în sănătate, mobilitate fizică, alimentaţie adecvată, asistenţă medicală de bună calitate, disponibilitatea timpului liber, asigurări de sănătate, activităţi preferate interesante în timpul liber (hobby-uri şi satisfacerea lor), 16

formă fizică optimă, concretizată în cei patru S, Strenght forţă fizică, Stamina vigoare sau rezistenţă fizică, Suppleness supleţe fizică şi Skills îndemânare sau abilitate fizică. Bunăstarea funcţională: sentimentul autonomiei şi autocontrolului în îndeplinirea unor activităţi zilnice, precum îmbrăcatul, mişcarea şi menţinerea unor poziţii corporale dorite. O evaluare subiectivă a formei fizice, rezistenţei şi îndemânării. Bunăstarea psihologică: sentimentul de mulţumire cu privire la sine, evaluarea stresului şi a stimei de sine, evaluarea sentimentului de siguranţă, odihna, munca şi timpul liber. Bunăstarea socială: evaluarea calităţii contactelor sociale, comunicarea cu semenii şi familia, suportul social şi familial primit, sentimentul apartenenţei la diferite grupuri sociale, participarea la viaţa comunitară şi cooperarea cu diverse organizaţii şi asociaţii comunitare. Bunăstarea economică: evaluarea satisfacţiei cu privire la proprietăţi, venit, bunuri materiale şi status social. Bunăstarea spirituală: apartenenţa la o comunitate spiritualreligioasă şi autoperceperea religiozităţii sau bogăţia vieţii spirituale. Calitatea vieții a apărut ca un rezultat direct al insatisfacției analiștilor față de accentul excesiv pus pe noțiunea de dezvoltare sau bunăstare economică (Lucuț G., Rădulescu S.M., 2000, p. 53). În acest sens, în literatura de specialitate se consemnează următoarele elemente (Dicționarul de Economie Politică, 1999, p. 89), pentru stabilirea componentelor structurale ale calității vieții: Calitatea mediului înconjurător. Calitatea mediului social. Calitatea vieții de muncă. Calitatea mediului familial. CAPITOLUL II SĂNĂTATEA FIZICĂ, PSIHICĂ ȘI SOCIALĂ O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării umane (Alber, J. şi Kohler, U., 2004, p. 34), reprezentând o valoare în sine. Sănătatea este o resursă fundamentală pentru indivizi, comunităţi şi societăţi în ansamblu. Pentru individ, a se bucura de o stare bună de sănătate este de o importanţă primordială. În acelaşi timp, un nivel în general bun al sănătăţii populaţiei este indispensabil creşterii economice şi dezvoltării societăţilor. OMS defineşte sănătatea nu numai ca o simplă absenţă a bolii şi a infirmităţii, ci ca pe un bine total: fizic, mental şi social. 17

Precupeţu, I., (2008, p. 141) consideră că, la nivel individual, starea de sănătate depinde de numeroşi factori interrelaţionaţi, precum: moştenirea genetică, poziţia socială, opţiunile în ceea ce priveşte stilul de viaţă, comportamentele, atitudinile şi valorile adoptate cu privire la starea de sănătate. Determinanţii sănătăţii, după Vlădescu, C. şi colab. acestuia (2010, p. 34), sunt prezentaţi în figura 1. Figura 1 Determinanţii sănătăţii (după Vlădescu C., Astărăstoae V., Scîinteie S. G., 2010, p. 34) Sănătatea Fizică considerații teoretice și practice Menținerea unei stări optime de sănătate a organismului este o problemă destul de delicată pentru zilele noastre, de care ar trebui să conștientizeze și să se responsabilizeze fiecare societate, pentru a face față cerințelor cotidiene. Prin dimensiunea efortului, omul își diminuează sau își mărește din capacitatea sa fizio-motrică. Sănătatea fizică se referă la starea organismului și la răspunsurile acestuia în fața vătămărilor și a bolii. Pentru menținerea unei condiții fizice bune, a unei sănătăți fizice, este important să adoptăm acele conduite ce ne conferă o bunăstare fizică. De exemplu, evitarea țigărilor, a consumului de alcool, alimentația moderată sunt doar câteva obiceiuri ce asigură o bună sănătate fizică. O stare bună de sănătate fizică necesită faptul ca, o persoană să acorde atenție mesajelor trimise prin simțurile organismului asupra a ceea ce el are nevoie mai multă odihnă sau diferite alimente și să răspundă la aceste mesaje într-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile fundamentale de auto-îngrijire pot ajuta persoanele să-și soluționeze micile probleme de sănătate. Totuși, este la fel de importantă acceptarea responsabilităților pentru controale și de a ști să abordăm, în cunoștintă de cauză, instituțiile și serviciile de sănătate, atunci când apar probleme serioase medicale. 18

Sportul, activitatea fizică în general, are efecte favorabile asupra dezvoltării fizice a individului şi a comunităţii. Acest adevăr este deja bine cunoscut şi unanim acceptat. Sănătatea Psihică considerații teoretice și practice A da o definiţie sănătăţii pe plan mental-spiritual, este o sarcină destul de dificilă, deoarece trebuie să identificăm cele mai importante calităţi mentalspirituale, care, dacă sunt tulburate, pot afecta serios echilibrul mental. Veit, C.T. şi Ware, J.E., (1983, pp. 730-742) afirmă că, pentru a conceptualiza sănătatea mentală este necesar să se extindă starea de bine mentală, dincolo de frecvenţa sau intensitatea simptomelor distresului psihologic şi includerea caracteristicilor stării de bine subiective. Autorii precizează că, distresul psihologic reflectă stări negative ale sănătăţii mentale, iar starea subiectivă de bine, indică stări pozitive ale acesteia. Starea de bine mentală este reprezentată prin capacitatea de a controla stresul, capacitatea de a controla emoţiile, capacitatea de a te bucura de viaţă, încredere în sine şi autopreţuire. Liniştea spirituală poate fi serios afectată de egocentrism - tendinţa de a raporta totul la sine, egoism şi necunoaştere. Se poate observa uşor că, o persoană foarte egocentristă poate fi foarte supărată când îi sunt puse la îndoială autoritatea, cunoştinţele sau realizările. Un om modest, cu aceleaşi realizări, nu va reacţiona aproape deloc la criticile nedrepte ale celorlalţi şi practic, va vedea partea pozitivă a criticii şi îşi va corecta activitatea în consecinţă. O persoană preocupată de propriul său ego poate să nu observe obiectivele şi nici să nu întrezărească adevărul. Crede că întotdeauna ştie totul, iar cunoştinţele sale sunt mai bune decât ale celorlalţi. Este ciudat totuşi că, starea de sănătate mentală poate fi obţinută numai prin eforturile conştiente ale individului, în timp ce starea de sănătate a corpului este înnăscută. Sănătatea socială considerații teoretice și practice În general, sănătatea socială este considerată ca modalitatea în care o persoană se comportă cu alţii şi în care alţii reacţionează la acest comportament, modul în care se manifestă faţă de instituţii sociale, de regulile şi normele sociale. Bazată pe interacţiunea dintre individual şi mediul său, sănătatea socială poate fi, de fapt, interpretată în diferite feluri. De exemplu, în cadrul Anchetei de sănătate, din Belgia, în anul 2004, sănătatea socială este tradusă, îndeosebi, în termeni de suport social (disponibilitatea altor persoane în care individul are încredere, pe care el poate conta şi care lui îi dau sentimentul de a fi apreciat şi stimat ca persoană). Rusu, F., (2008, p. 23) precizează că, sănătatea socială se referă la capacitatea de realizare a rolului din viaţă, cum ar fi rolul de fiu sau fiică, părinte, soţ, prieten, apropiat sau cetăţean, într-un mod eficient şi confortabil, cu plăcere, fără a tulbura climatul de ecologie socială, de protecţie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri, presupune diferite responsabilităţi şi riscuri. Toate necesită o comunicare eficientă de genul "oferă şi ia", căci 19

relaţionările sănătoase niciodată nu se derulează într-un singur sens. Împlinirea trebuinţelor umane pentru dragoste, intimitate, de apartenenţă, constituie un factor important în realizarea sănătăţii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinţe, pot dezvolta comportamente ce pot aduce ameninţare la starea lor de sănătate şi de bună dispoziţie, intrând astfel în sfera anomiei, devianţei şi patologiei sociale. CAPITOLUL III- CONDIȚIA FIZICĂ, ACTIVITĂȚILE FIZICE/ SPORTIVE DE AGREMENT, STILURILE DE VIAŢĂ, TIMPUL LIBER ŞI RECREEREA Din perspectiva lui Alexe, N., (1974, p. 148) condiţia fizică este definită ca fiind "capacitatea de a executa un lucru muscular în mod satisfăcător. Ea poate fi direcţionată spre oricare dintre cele două obiective, performanţă sau sănătate. Condiţia fizică raportată la starea de sănătate, se referă la acele componente ale condiţiei fizice, asupra cărora nivelul obişnuit de activitate fizică are efecte favorabile sau nefavorabile şi care se raportează la statutul de sănătate". Ea se caracterizează prin abilitatea de a efectua cu vigoare activităţi zilnice şi o prezenţă a trăsăturilor şi capacităţilor asociate cu un risc minor de îmbolnăvire prematură şi de dezvoltare a stărilor asociate cu inactivitatea fizică obişnuită. După Epuran, M., (2013, p. 255), fitnessul sau condiţia au primit interpretări noi în ultimele decenii. În acest context, se consideră că sunt două feluri de fitness: fitness general sau fizic, al omului obişnuit şi care caracterizează nivelul de sănătate şi adaptare la solicitările vieţii profesionale şi sociale, ca atribut al "calităţii vieţii" şi fitness sportiv sau motric, propriu celor care urmăresc performanţa. Fitnessul pentru sănătate sau fitnessul fizic, are următoarele componente: capacitatea aerobică, puterea musculară, anduranţa musculară, flexibilitatea, forţa, compoziţia corporală (stratul adipos). Orice subiect îşi poate ameliora nivelul componentelor fitnessului, chiar dacă nu este înzestrat aptitudinal, dar care doreşte acest lucru (ibidem, pp. 355-356). O capacitate fizică adecvată prin practicarea cu regularitate a activităţilor fizice, se traduce printr-o performanţă fizică crescută, încredere în sine şi independenţă în plan fizic şi psihologic, contribuind şi la calitatea percepută a vieţii. Kenneth, H., (2000, p. 18), precizează că, adevărata "condiţie" se obţine prin angajarea întregului corp în activitate. Activitatea moderată îl ajută pe individ să facă faţă solicitărilor obişnuite ale vieţii. Dacă doreşte un nivel mai ridicat, trebuie să efectueze exerciţii mai intense pentru solicitarea sistemului fiziologic, pentru a realiza adaptarea la sarcini deosebite. Se apreciează că alergarea, jogging-ul, înotul, ciclismul, dansul alert, gimnastica aerobică au efectele cele mai puternice. 20

După Stofan, J.R. şi colab. (1998, p. 86), factorii care influenţează condiţia fizică, sunt: Vârsta: Cel mai înalt nivel al condiţiei fizice este atins la vârsta de douăzeci de ani. După această vârstă, condiţia fizică scade. Sexul: După vârsta de 11 ani, baieţii continuă să crească în înălţime şi devin mai puternici decât fetele. Fetele au o mai mare flexibilitate. Constituţia corpului: Tipul somatic face ca o persoană să fie mai potrivită pentru unele activităţi decât pentru altele. Dieta: Condiţia fizică este dependentă de starea de sănătate, deci se impune o dietă echilibrată, sănătoasă. Exerciţiul fizic este un factor foarte important; indiferent de vârstă, exerciţiul fizic consolidează şi menţine condiţia fizică. Infirmităţile fizice: O infirmitate poate face o persoană inaptă pentru unele activități, deşi sunt sporturi în care persoanele cu infirmităţi pot obţine performanţe. Boala şi extenuarea: Condiţia fizică scade în perioadele de boală sau oboseală. Revenirea în formă necesită odihnă. Consumul de droguri: Alcoolul, tutunul şi alte droguri, precum şi compuşi chimici, afectează funcţionarea organismului. Stresul scade condiţia fizică deoarece afectează sănătatea. Exerciţiul fizic reduce nivelul de stres. Mediul înconjurător poate afecta sănătatea şi condiţia fizică. Odată cu înaintarea în vârstă, au loc câteva modificări semnificative asupra corpului omenesc, dintre care cele mai importante, sunt: muşchii îşi pierd din forţă; oasele devin mai uşoare; ritmul cardiac scade, articulaţiile devin mai rigide; mişcările sunt mai lente; ţesutul adipos creşte ca pondere. De aceea este indicat să se practice activităţi sportive, deoarece acestea pot încetini sau chiar anula aceste modificări. Activitatea fizică influenţează în sens favorabil mortalitatea de orice cauză şi sănătatea mentală şi reduce incidenţa şi gravitatea unor boli şi stări patologice, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul de tip II, osteoartritele, osteoporoza şi obezitatea. Pe lângă aceste beneficii punctuale şi de natură în principal somatică, activitatea fizică prestată cu regularitate şi după anumite reguli, face ca individul să acceadă la o calitate superioară (optimă) a vieţi, ajută, de o manieră semnificativă, ca oamenii să-şi prelungească viaţa activă, asigurându-le independenţa faţă de alte persoane, ceea ce este foarte important şi benefic nu numai în plan individual, ci şi în plan familial şi social (Dumitru, Gh., 1997, p.1). După Bocu T., şi colab. (2009, pp. 27 29) efectele fiziologice favorabile sănătății, datorate practicării sistematice a activităților fizice, sunt: reducerea tensiunii arteriale sistolice și diastolice; 21

menținerea greutății corporale în limite normale; curățarea arterelor de depunerile de colesterol și reducerea congestionării vaselor sanguine; ameliorarea ținutei corporale, obținerea unei ținute suple și echilibrate; creșterea capacității de rezistență fizică; stabilizarea tensiunii arteriale sistolice; ameliorarea și creșterea pargului toleranței la durere; ameliorarea capacității volumului total al plămânilor și creșterea forței musculare pectorale; creșterea forței mușchiului miocardic; reducerea riscului de osteoporoză, creșterea mobilității, tonusului și forței musculare; creșterea elasticității arterelor și a diametrului vaselor capilare la nivelul mușchilor. O serie de cercetări relativ recente (B. Adam, J. Urry, J. Hall., 2003), evidenţiază diferenţe semnificative ale modului cum este perceput şi trăit timpul la nivel individual şi social. Hall, F., (2010, p. 23) prezintă grafic timpul sub forma unor conuri suprapuse şi construieşte o interesantă perspectivă a raportării indivizilor la trecut, prezent şi viitor. Prezentarea timpului strategic, ca rezultat al planificării şi al formelor de investire în viitor, poate avea o relevanţă semnificativă pentru analizele stilurilor şi ale strategiilor de viaţă. Stilurile de viaţă sunt legate de raportarea individului la structura socială, iar din această perspectivă, libertatea individuală poate fi privită în termeni de oportunităţi şi constângeri. Una dintre principalele direcţii de studiu a stilurilor de viaţă este legată de sănătate şi de modalitatea în care alimentaţia, sporturile practicate, consumul de băuturi alcoolice, tutun sau substanţe halucinogene, influenţează liniile definitorii ale stilurilor de viaţă. Există foarte multe beneficii privind un stil de viață sănătos, dintre care cele mai importante sunt: prelungeste durata vieţii; contribuie la menţinerea unui psihic bun; alimentaţia sănătoasă și exercițiile fizice regulate au rol de prevenție, în special pentru bolile asociate unui stil de viață nesănătos (bolile cardiovasculare, diabet, osteoporoza, colesterol, cancer, boli ale sistemului nervos, boli ale sistemului digestiv, etc.). exercițiile fizice ajută la controlul și menținerea greutăţii, dau forță inimii și plămânilor, influențează un somn liniștit, îmbunătățesc viața sexuală. Activitățile fizice efectuate în grup ajută în relațiile cu alte persoane. 22

Timpul liber este indicele cantitativ al numeroșilor factori calitativi presupuși, măsurabili prin metode obișnuite. Breban, V., (1997, p. 685) definește timpul ca fiind o succesiune nelimitată de momente în care se desfășoară procesele și fenomenele realității. Ganciu, M., (2010, p. 10) consideră că, timpul liber reprezintă un instrument eficient de orientare în perspectivele realizării numeroaselor activități. Este perceput și trăit efectiv, în mod diferențiat de la om, la om. După Rose, M. şi colab. (2000, p. 59) recreerea este activitatea pe care o persoană o desfăşoară doar din plăcere, în timpul liber. Ea are un efect de revigorare sau recreare. Astfel, creşte capacitatea de a face faţă stresului. Contribuția la ameliorarea calității vieții prin activitățile recreative activefizice, este unul dintre obiectivele stringente ale acestei perioade, în care solicitările profesionale și cele care însoțesc în mod inevitabil viața în societatea industrializată, depășesc în multe cazuri capacitatea de adaptare a individului. (Epuran, M., 2011, p. 308). În recrearea fizică, activitatea desfăşurată este de natură fizică, precum mersul pe bicicletă, fotbalul, înotul, mersul pe patine cu rotile etc. Recreerea este aspectul activ al timpului liber, care are ca efecte, după solicitările timpului ne-liber, odihna, destinderea, relaxarea, refacerea fizică și psihică, înviorarea, distracția, amuzamentul, satisfacția. Efectele activităților recreative sunt în mod evident de dezvoltare personală, de relaxare, de plăcere fizică și mentală prin faptul de a fi activ. Ele realizează, în sinteză, o bunăstare spirituală însoțită de împlinire socială şi personală. (Epuran, M., 2013, pp. 328-329). Recreerea prin exerciții fizice ocupă un rol important în viața omului și, de aceea, se consideră că dacă sunt moderate ca efort, făcute cu regularitate și adaptate individului și, mai ales, în ambianța socială și naturală plăcută, sunt sursă de bucurie și satisfacție. CAPITOLUL IV- POLITICI ȘI STRATEGII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNIA PRIVIND PRACTICAREA SPORTULUI DE AGREMENT Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă "cel puţin 30 de minute de activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulţi şi 60 de minute pentru copii. Pentru înțelegerea viziunii europene și a compatibilității cu realitățile românești, prezentăm cele mai relevante propuneri /direcții de acțiune prevăzute de Cartea Albă privind sportul (2007): Comisia a propus elaborarea, în colaborare cu statele membre, până la sfârșitul anului 2008, a unor orientări referitoare la activitățile fizice Comisia recomanda promovarea la nivel ministerial a unei cooperări consolidate între sectoarele sănătății, al 23

educației și al sportului în statele membre, în vederea definirii și a punerii în aplicare a unor strategii coerente de reducere a incidenței excesului în greutate, a obezității și a altor riscuri pentru sănătate. Împreună cu statele membre, Comisia trebuia să identifice provocările cheie cu care se confruntă organizațiile nonprofit, precum și principalele caracteristici ale serviciilor asigurate de aceste organizații. Comisia a sprijinit sportul practicat la nivel începător prin intermediul programului "Europa pentru cetățeni". Comisia a organizat schimbul de bune practici între statele membre și federațiile sportive, cu privire la organizarea de evenimente sportive de mare anvergură, în vederea promovării creșterii economice durabile, a competivității și ocupării forțelor de muncă. Pentru a contribui la elaborarea modelului de finanțare a sportului, Comisia a efectuat un studiu independent referitor la finanțarea, atât din partea sectorului public, cât și a celui privat, a sportului practicat la nivel începător și a activităților sportive deschise participării tuturor în statele membre și la impactul schimbărilor actuale din acest domeniu. În cadrul Programului de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice 2008-2013, Uniunea Europeană recomanda combaterea bolilor cronice prin dezvoltarea de strategii şi mecanisme de prevenire, prin schimbul de informaţii şi prin dezvoltarea capacităţii de reacţie la ameninţările în materie de boli netransmisibile, inclusiv în materie de boli specifice femeilor sau bărbaţilor. De asemenea, având în vedere tocmai faptul că apariţia acestor boli poate fi evitată, se recomanda ca principalele activităţi identificate în domeniu, să se axeze pe sensibilizarea publicului, pe îmbunătăţirea cunoştinţelor şi pe consolidarea măsurilor preventive. U.E. s-a angajat să sprijine aceste acţiuni prin crearea de reţele şi sisteme de informare între statele membre, de natură să genereze un flux de informaţii, analize şi schimburi de bune practici în domeniul sănătăţii publice [122]. O altă politică importantă a reprezentat-o Tratatul privind U.E. şi sportul. (2008). Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, oferă U.E. puteri limitate pentru a sprijini şi a încuraja dezvoltarea sportului în ţările U.E., neurmărinduse armonizarea politicilor naţionale. U.E. respectă autonomia organismelor de administrare a sporturilor. Comisia s-a angajat să sprijine statele membre în eforturile lor de a încuraja populația să fie mai activă. S-a pus în aplicare adoptata Recomandare a Consiliului privind activitățile fizice menite să îmbunătățească sănătatea și s-au accelerat planurile în vederea realizării unei săptămâni europene a sportului. Noul program Erasmus a oferit, la rândul său, pentru prima dată finanțare pentru inițiativele transnaționale de promovare a sportului și a activității fizice. 24

Viziunea şi acţiunea U.E. în ce priveşte activitatea fizică, ca determinant important al sănătăţii, nu se constituie într-o direcţie distinctă, unică şi de sine stătătoare, ea fiind integrată problemei mai largi a sănătăţii publice. Drept urmare, începând din 2003, toate politicile, strategiile şi programele care fac referire implicită sau explicită la activitatea fizică pentru sănătate, derivă din şi se raportează la documentele şi deciziile fundamentale în domeniul sănătăţii, altfel spus la așa-numitele Programe de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii publice ; este vorba de: Programme of Community Action in the Field of Public Health (2003 2008). Programme of Community Action in the Field of Health (2007 2013). Studiile efectuate în diferite ţări evidenţiază că, fiecărui dolar investit pentru educaţie fizică şi sport îi corespunde o reducere de 3,8 dolari pentru cheltuielile medicale (Declaraţia de la Punta del Este a Miniştrilor Educaţiei, 1999). Nu întâmplător, există concepţia potrivit căreia sportul dă zile vieţii şi viaţă zilelor. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a promovat, prin programul Viaţă activă (1998), importanţa practicării sistematice a activităţilor fizice pentru sănătate, cu prioritate la copii şi tineri. Cercetările au arătat că exerciţiul fizic, practicat pe termen lung, îmbunătăţeşte sănătatea fizică şi mentală, având o contribuţie pozitivă la procesul de învăţare şi dezvoltare a personalităţii, la reducerea riscului apariţiei afecţiunilor fizice şi psihice, asociate stilului de viaţă modern. Ca o caracteristică generală, mai trebuie precizat că, strategiile şi programele U.E. se coroborează de regulă cu cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi, în multe situaţii, şi cu ale altor organisme, cum ar fi European Heart Network (EHN) şi HEPA Europe. (Reţeaua Europeană de promovare a activităţii fizice). Enumerăm câteva exemple de programe propuse, în ordine cronologică: a. Programul de acţiune comunitară în domeniul sănătăţii, pe perioada 2007 2013 [PAC DS (2007 2013)]. b. Reţeaua europeană a inimii (EHN European Heart Network). c. Iniţiative, acţiuni, instrumente şi parteneri ai Programelor de Acţiune Comunitară în Domeniul Sănătăţii (PAC DS): Platforma de acţiune a U.E. în ce priveşte alimentaţia, activitatea fizică şi sănătatea (EU Platform for Action Diet, Physical Activity and Health). d. Reţeaua Europeană de promovare a activităţii fizice (HEPA Europe). e. Programul de acțiune comunitară în domeniul Sănătății publice (2003 2008) [PAC DSP (2003 2008)]. 25

f. Reţeaua Europeană pentru Promovarea Strategiilor Activităţilor Fizice Integrate (HEPA Network - European Network for the Promotion of HEPA). g. Proiectul Walk for Health (Mergi pe jos, pentru sănătate). CAPITOLUL V SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ, ROMÂNIA ŞI MUNICIPIUL BRAȘOV SĂNĂTATEA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ÎN ROMÂNIA Situaţia sănătăţii în ţările post-comuniste ce au aderat la U.E., s-a deteriorat în timpul şi după tranziţia economică. În perioda anilor 90, rata mortalităţii a început să scadă, iar speranţa de viaţă a crescut, însă în acea perioadă existau mari diferenţe între ţări, în drumul lor spre evoluţia democratică. Conform unui studiu realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, în anul 2006 "a fi sănătos" contribuie cel mai mult la calitatea vieţii. Este resursa pe care oamenii din U.E. o aşează în capul listei de priorităţi (Alber, J. şi Fahey, T., 2004, p. 73). Valoarea unei sănătăţi bune şi a protecţiei acesteia, este unul din obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene. În timp ce organizarea şi acordarea de îngrijiri de sănătate este o problemă pentru statele membre ca entităţi individuale, Comisia Europeană coordonează un program de activităţi legate de sănătatea publică prin care se ia în considerare sănătatea, în relaţie cu alte strategii; sprijină prevenirea bolilor şi eliminarea riscurilor de sănătate şi promovează schimbul de informaţii despre starea de sănătate şi activitatea sistemelor de sănătate. Evaluarea sănătăţii s-a dovedit a fi o măsură relativ bună a stării de sănătate (Robine, J.M. şi alţii, 2003, p. 21) şi multe studii (ca de exemplu Comisia Comunităţii Europene pe probleme legate de Familie) au folosit pe scară largă, întrebările adresate în acest studiu, pentru a măsura sănătatea şi răspândirea invalidităţii sau a bolilor cronice. În România, indicatorii de sănătate a populaţiei pun în evidenţă o situaţie critică, țara noastră aflându-se, la mulţi dintre ei, pe ultimele locuri în Europa. Conform unor aprecieri oficiale, printre care şi Planul Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale, situaţia critică a stării de sănătate este dată de efectul combinat al mai multor factori: sărăcia (lipsa resurselor financiare, alimentaţia deficientă, condiţii proaste de locuit, lipsa accesului la condiţii de igienă elementară), dezorganizarea socială (abandonul grijii faţă de propria sănătate, stiluri nesănătoase de viaţă, deficit de cultură şi educaţie sanitară), deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de prevenţie şi tratament ambulatoriu, dispariţia sistemului de îngrijire medicală bazat pe teritorialitate. Printre grupurile sociale cu deficit de acces la serviciile medicale, se află vârstnicii săraci, mai ales cei din zonele rurale, şomerii fără alte surse de 26

trai, rromii, tinerii proveniţi din instituţiile de ocrotire, familiile cu mulţi copii etc. (Rusu, F., 2008, p. 32). Evaluarea sănătății personale, este modalitatea prin care oamenii definesc ei înşişi propria stare de sănătate şi ea reprezintă o dimensiune importantă a calității vieții. Datele cercetării privind calitatea vieții din anul 2010, arată că, oamenii apreciază starea de sănătate într-un un registru mediu: media aprecierilor este de 3,2 pe o scală de la 1 la 5, de la foarte proastă, la foarte bună (Conform Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Raport - Calității Vieții în România, 2010). O proporție de 46% din populație îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, 28% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce aproximativ un sfert dintre respondenți (26%) o consideră ca fiind proastă şi foarte proastă. Aceste date sugerează faptul că, o proporție semnificativă a populației experimentează probleme importante legate de starea de sănătate. Același document specifică că, aprecierea stării de sănătate s-a deteriorat în timp, față de anii 90, intrând într-o perioadă de relativă stabilitate, cu variații minore, până în prezent. Dacă în anul 1990, o proporție de 63% dintre respondenți apreciau starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, douăzeci de ani mai târziu, numai 46% dintre respondenți exprimă aceeaşi apreciere. Comportamentele preventive în domeniul sănătății sunt puțin răspândite în populație, astfel, de exemplu, numai 43% dintre respondenți declară că obişnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină. Majoritatea populației (55%) nu obişnuieşte să meargă la medic, fără a avea semne evidente de boală. În perioada de tranziţie, România a trecut prin numeroase procese economice, sociale şi politice cu influenţă asupra stării de sănătate a populaţiei. În perioada anilor 90, starea de sănătate a populaţiei din România s-a degradat, abia după 1999 2000, începând să se înregistreze îmbunătăţiri. Similar s-a întâmplat şi în alte state fost comuniste din Centrul şi Estul Europei, dar România a înregistrat progrese într-un ritm mai redus decât celelalte ţări (Doboş, C., 2006, p. 7). Degradarea stării de sănătate s-a datorat căderii economice şi a urmărilor acesteia (scăderea nivelului de trai al populaţiei, scăderea ponderii populaţiei ocupate, subfinanţarea sistemului medical şi deteriorarea severă a calităţii acestuia). STAREA DE SĂNĂTATE ÎN MUNICIPIUL BRAȘOV Nivelul calității vieții populației din Municipiul Brașov este superior celui existent în alte orașe ale zonei centru a țării. În ciuda îmbunătăţirilor din ultimii ani, sistemul de sănătate braşovean reflectă starea generală ce caracterizează sistemul naţional de sănătate: pe de o parte există un sistem sanitar de stat, cu o infrastructură modestă, cu o bază materială insuficientă pentru a satisface nevoile legate de sănătate ale cetăţenilor (de exemplu: lipsa unor medicamente, preţul ridicat al medicamentelor 27

comparativ cu veniturile pacienţilor, condiţii precare în care se desfăşoară actul medical în unele unităţi sanitare, exodul personalului sanitar către alte domenii sau alte ţări) şi, pe de altă parte, dezvoltarea în paralel a unui sistem sanitar privat, care beneficiază de o infrastructură medicală de multe ori superioară celei de stat şi care, în unele specializări, se dovedeşte mai competitiv şi mai modern decât cel public [137]. Cea mai mare deficienţă a sistemului sanitar se înregistrează în mediul rural, unde au dispărut majoritatea dispensarelor şi a personalului aferent. De aceea, comunitatea publică locală a fost nevoită să apeleze pentru servicii sanitare la unităţile de specialitate din localităţile rurale mari şi, în cele mai multe cazuri, direct la mediul urban. Conform Strategiei de Dezvoltare a Județului Brașov 2013 2020-2030, în judeţul Braşov, speranţa de viaţă a populaţiei s-a îmbunătăţit progresiv în ultimii 30 de ani, ajungând la 70,5 ani pentru bărbaţi şi 77,1 ani pentru femei, în perioada 2006 2008, faţă de 66,8 ani la bărbaţi şi 73 ani la femei, în perioada 1979 1981. Deşi aceasta se situează la un nivel mai ridicat decât media naţională (69,4 ani bărbaţi şi 76,6 ani femei), rămâne totuşi foarte scăzută, comparativ cu mediile înregistrate la nivelul Uniunii Europene, (76,6 de ani pentru bărbaţi şi 80,8 de ani pentru femei). Speranţa de viaţă este influenţată, în mare măsură, de factorii economici (dezvoltarea economico-socială şi distribuţia venitului naţional), de sistemul medical slab dezvoltat, de stilul de viaţă influenţat de: stres, sedentarism, alimentaţie necorespunzătoare, condiţii precare de igienă, consum de substanţe toxice (tutun, alcool), care toate conduc la decesul prematur (sub 65 ani). Principalele 5 clase de boli cu care se confruntă braşovenii, sunt: bolile aparatului respirator, bolile aparatului circulator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului genito-urinar şi bolile sistemului osteo-articular, al muşchilor şi al ţesutului conjunctiv. Cu toate acestea, bolile respiratorii nu reprezintă principala cauză a decesului în rândul populaţiei braşovene. Pe primele locuri se situează: bolile cardiovasculare (60%), neoplaziile (22%), accidentele cerebrale (6%), precum şi bolile aparatului digestiv (6%) [146]. Ca şi concluzii privind acest capitol, menţionăm că, după o rapidă degradare la începutul anilor 1990, starea de sănătate a populaţiei din România a cunoscut o îmbunătăţire, începând cu 1999 2000. În ceea ce priveşte evaluarea stării de sănătate, poziţia României subliniază o stare de sănătate precară şi din punct de vedere al percepţiei, situându-se, alături de statele baltice şi Bulgaria, între ţările în care oamenii îşi evaluează mai slab sănătatea. Ierarhia ţărilor europene, din punct de vedere subiectiv, nu o reproduce pe cea a indicatorilor obiectivi, evidenţiind faptul că indicatorii de evaluare şi satisfacţie, ca indicatori de output, înglobează valori şi aşteptări ale oamenilor cu privire la sănătate. 28

Atât indicatorii obiectivi, cât şi cei subiectivi, situează România printre statele U.E. cu o stare slabă de sănătate. Datele indică sănătatea ca un domeniu cheie care necesită intervenţie prin politici sociale, pentru îmbunătăţirea sănătăţii la nivel naţional şi reducerea inegalităţilor din populaţie. Judeţul Braşov prezintă o speranţă de viaţă puţin mai ridicată decât celealte judeţe ale zonei centru, fapt constatat şi la nivel naţional, dar comparativ cu nivelul U.E., valoarea este scăzută. CAPITOLUL VI - MORTALITATE ȘI MORBIDITATE ÎN ROMÂNIA, UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI JUDEŢUL BRAŞOV Pentru a descrie starea de sănătate a unei populaţii sunt utilizaţi numeroşi indicatori sociodemografici, precum: speranţa de viaţă la naştere, rata de mortalitate/ pe grupe de vârste şi cauze de deces, rata de mortalitate infantilă, dar şi indicatori privind morbiditatea, incidenţa unor boli în cadrul populaţiei etc. Aceşti indicatori sunt utilizaţi atât în comparaţiile internaţionale, cât şi în comparaţii naţionale, la diferite niveluri de agregare (localităţi, judeţe, regiuni de dezvoltare). În România, modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii, în contextul creșterii ponderii populației vârstnice, asociată cu acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu influenţa condiţiilor socio-economice şi de asistenţă medicală. Există puţine studii privind mortalitatea evitabilă în România, iar majoritatea evidenţelor sunt preluate din statisticile internaţionale. Conform acestor statistici, în România există cel mai înalt nivel de mortalitate evitabilă, comparativ cu cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, la data studiului. (Nolte, E., 2003, p. 32). De exemplu, în 2002, mortalitatea la bărbaţi prin cauze evitabile de deces, a fost de 5 ori mai mare decât în Suedia, respectiv pentru femei de 3,5 ori mai mare. Mai mult, în ultimul deceniu, în România, s-a constatat o creştere a mortalităţii evitabile, în contrast cu tendinţa din celelalte ţări europene. Analiza în dinamică, arată o creştere a mortalităţii cauzate de afecţiuni tratabile, în România, în anii '90 şi după anii 2000, cu o uşoară scădere în perioada 1997-2000. Ponderea deceselor determinate de cauze evitabile în rândul deceselor totale era de 11% (Mihăilă, V., Galan, A., Novac, L., 2000, p. 67). Raportului Comisiei prezidenţiale, realizat în anul 1997, atrage atenţia asupra faptului că, în contrast cu situaţia majorităţii statelor din U.E. (în special ţările vest europene), unde se înregistrează o tendinţă de scădere a mortalităţii cauzate de bolile cardiovasculare, în România se constată o puternică tendinţă de creştere a acesteia. În ceea ce priveşte decesele prin tumori maligne, chiar dacă frecvenţa acestora este sub media U.E., se remarcă ponderea semnificativă 29

a deceselor evitabile, precum cele în cazul cancerului de col uterin, aspect ce atrage atenţia asupra inadecvării sistemului sanitar la nevoile reale ale populaţiei. Analizele U.E. referitoare la decesele evitabile, cauzate de sistemul sanitar, arată că România ocupă primul loc în U.E., atât la mortalitatea privind femeile, cât şi la bărbaţi; mai mult, dacă tendinţa în acest domeniu este de scădere semnificativă în toate celelalte tări ale U.E., în România aceasta este fie redusă (la femei), fie staţionară (la bărbaţi). Având în vedere ponderea bolilor cronice în structura mortalităţii, se constată că, România se situează printre ţările din U.E. cu valori foarte mari ale mortalităţii prin boli cronice (227.4 decese la 1000000 loc. în 2007) aproape dublu faţă de media U.E. (122.4 decese la 100000 loc. în 2007). Evoluţia ratei standardizate de mortalitate prin boli cronice, are cam aceeaşi formă ca şi cea a mortalității prin toate cauzele, având o tendinţă stabilă în ultimii 5-6 ani [167]. Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare principala cauză de deces atât în România, cât şi în Europa, potrivit ultimului raport al Societăţii Europene de Cardiologie (2012). Raportul relevă că anual 60% dintre decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, 18% de diferite forme de cancer, iar 5% de boli respiratorii. Se precizează că România ocupă locul 3 la nivel european, la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria si Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franţa şi Israel, unde mai putin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare [178]. România se situa, în 2009, pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare, fiind depăşită doar de Rusia şi Bulgaria, iar în 2010, după primele date, România se pare că ar fi trecut pe locul patru. Morbiditatea şi mortalitatea sunt determinate şi de subnutriţie sau malnutriţie, alimentație necorespunzătoare, obiceiuri alimentare nesănătoase caracterizate prin ponderea ridicată a unor componente în detrimentul vitaminelor sau a proteinelor în defavoarea glucidelor şi lipidelor etc. [121; 122]. În anul 2008, ratele de mortalitate au avut cele mai crescute valori în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (13 ) şi Sud-Vest Oltenia (12,9 ), iar cele mai scăzute în regiunile din Centru (11 ), Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est (11,1 ). Judeţele Iaşi (9,9 ) şi Braşov (10 ) au înregistrat cele mai mici valori ale ratei mortalităţii în 2008, în timp ce judeţele Teleorman (16,8 ) şi Giurgiu (15,7 ) au avut cele mai mari valori ale mortalităţii (Tempo, INS, 2009). În luna mai, 2014, mortalitatea în Regiunea Centru a înregistrat 2275 decese, mai puţine cu 113 faţă de luna precedent şi mai multe, cu 101, comparativ cu luna mai, 2013. În perioada ianuarie - aprilie 2014, s-au înregistrat 11790 decese cu 43 mai multe faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent [146]. 30

În ceea ce privește mortalitatea, în luna ianuarie 2014, în judeţul Braşov s-au înregistrat 561 decese, cu 45 mai puţine faţă de luna precedentă şi tot mai puţine, cu 10, comparativ cu luna ianuarie 2013. Rata mortalităţii a fost 10,4, mai mică, atât faţă de cea din luna precedentă (11,2 ), cât şi faţă de cea din ianuarie 2013 (10,6 ). Mortalitatea în luna mai, 2014, în judeţul Braşov a înregistrat 506 decese, cu 30 mai puţine faţă de luna precedentă şi mai multe cu 26, comparativ cu luna mai, 2013. Rata mortalităţii a fost 9,4, mai mică faţă de cea din luna precedentă (10,3 ) şi mai mare faţă de cea înregistrată în luna mai, 2013 (8,9 ). În perioada ianuarie mai, 2014, au decedat 2615 persoane cu 58 mai multe decât în aceeaşi perioadă din anul precedent. Rata mortalităţii a fost de 9,9, mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2013 (9,7 ) (ibidem). În ţara noastră, potrivit ultimelor statistici existente, morbiditatea şi mortalitatea prezintă modificări majore, în sensul creşterii prevalenţei bolilor cronice şi a ratei ridicate de mortalitate, implicit a unui nivel scăzut al calităţii vieţii oamenilor. În judeţul Braşov, rata de mortalitate este destul de ridicată, în proporţie de 9,9, mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2013 (9,7 ). În luna mai a anului 2014 Judeţul Braşov se situează în clasamentul descrescător pe ţară al judeţelor pe locul 7, referitor la rata natalităţii şi 36 referitor la rata mortalităţii (conform INS, Braşov, 2014, p. 9). PARTEA A II A STUDIU PRELIMINAR PRIVIND INFLUENȚELE PRACTICĂRII SAU NEPRACTICĂRII ACTIVITĂȚILOR SPORTIVE DE AGREMENT, ÎN AMELIORAREA CALITĂŢII VIEŢII LA PERSOANELE ADULTE Premisele cercetării Obiectivul politicii U.E., în special al politicii sociale, este de a oferi oamenilor posibilitatea de a-şi realiza propriile scopuri, în societatea în care trăiesc. Din perspectiva calității vieții, unul dintre indicatorii cei mai importanți ai acesteia, este starea de sănătate. În România, ca o evaluare generală, putem susţine că nivelul calităţii vieţii este unul modest, cu atât mai mult fiind valabilă această afirmaţie pentru indicatorii condiţiilor de viaţă, începând cu standardul economic, de la indicatorii macroeconomici ai nivelului de trai (PIB/locuitor, Fondul de consum al populaţiei), la veniturile 31

gospodăriilor şi până la indicatori de tipul speranţa de viaţă la naştere. Una dintre cele mai vechi forme de exercitare și modelare a personalității umane o reprezintă educația fizică, cu contribuții semnificative la conceperea și dezvoltarea ființei umane prin stabilirea unui echilibru între fizic și psihic, motric și intelectual, între afectiv și emoțional. Dacă timpul liber este folosit judicios, el devine o oportunitate de formare a personalităţii umane, de educaţie permanentă. Activitatea fizică, dacă se efectuază în mod regulat, poate fi privită ca o componentă esențială a stilului de viață. Scopul, ipotezele şi obiectivele studiului preliminar Datorită faptului că în ziua de astăzi, acțiunile de agrement sunt foarte puține și numărul persoanelor adulte participante este foarte mic, considerăm că trebuie găsite strategii și mijloace de atragere a persoanelor pentru practicarea acestora într-un număr cât mai mare. Există totuși o remarcă pozitivă în privința practicării sportului de masă a persoanelor adulte, acea că unele dintre ele, în funcție de situația financiară, de timpul liber existent, practică activități sportive în diferite săli de fitness, merg în drumeții, aleargă în parcurile special amenajate ale orașului etc. Scopul studiului preliminar este de a surprinde relaţia dintre starea de sănătate (fizică, psihică şi socială) şi calitatea vieţii, a persoanelor adulte care practică, respectiv a celor care nu practică activităţi sportive de agrement. Ipotezele studiului preliminar Mijloacele educației fizice și sportului pot fi utilizate în scopul ameliorării continue a calității vieții persoanelor adulte. În acest sens, ținând seama de premisele cercetării menționate anterior, enunțăm următoarele ipoteze ale studuliul preliminar: I 1 Valorile indicelui de sănătate relaţionează cu prezenţa sau absenţa activităţilor sportive de agrement, din stilul de viaţă al subiecţilor chestionaţi. I 2 Starea de sănătate se corelează pozitiv cu nivelul sănătăţii fizice, respectiv psihice şi sociale, fiind influenţat de practicarea/nepracticarea unor activităţi sportive de agrement. I 3 Practicarea de către persoanele adulte a activităţilor sportive de agrement, determină ameliorarea indicelui de calitate a vieţii, în mai mare măsură, comparativ cu cei care nu practică acest gen de activităţi. Metodologia cercetării ştiinţifice a studiului preliminar Metodele de cercetare care au stat la baza studiului preliminar, au fost: analiza literaturii de specialitate; metoda chestionarului (anchetei); 32

metoda experimentului; metode de măsurare a stării de sănătate; metode de evaluare a calităţii vieţii; metode statistico-matematice de interpretare a datelor cercetării. STUDIU PRELIMINAR PRIVIND IDENTIFICAREA INDICELUI CALITĂŢII VIEŢII RAPORTAT LA VOLUMUL DE ACTIVITĂŢI SPORTIVE DE AGREMENT PRESTAT Eşantionul, locaţia, etapele şi strategia generală a cercetării preliminare Acţiunea experimentală a fost întreprinsă pe un eşantion de 500 subiecţi, încadraţi între 25 şi 49 de ani, dintre care 229 bărbați și 271 de femei. Locul de desfăşurare a cercetării s-a realizat în diferite zone ale municipiului Brașov, cum ar fi: aleea de sub Tâmpa, anumite cluburi sportive de fitness, parcurile unde sunt amenajate aparate multifuncționale de forță pentru toate categoriile de oameni (Parcul Tractorul, Livada Poștei, Răcădău etc.), locul de start al crosului organizat anual de Asociația 15 Noiembrie 1987, drumul principal spre Poiana Brașov, Piața Sfatului centrul de închiriere biciclete, baza drumului care duce spre Canionul 7 Scări, Dâmbul Morii, Poiana Braşov-Masivul Postăvarul, Sala de sport a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, Baza sportivă "Ion Ţiriac" etc. Cercetarea s-a realizat în patru etape, după cum urmează: Prima etapă (04.10.2012 01.11.2012) Etapa a doua (02.11.2012 09.11.2012) Etapa a treia (18.11.2012 15.12.2012; 06.01.2013 03.02.2013) Etapa a patra (10.02.2013 01.03.2013) Metodologia activităţii experimentale În cazul experimentului nostru, metoda folosită a fost cea probabilistă, eșantionare aleatoare stratificată. Am plecat de la principiul că, fiecare membru al populației trebuie să aibă șanse egale de a fi ales (mulți dintre subiecții studiului s-au oferit să facă parte din cercetarea întreprinsă). Subiecții selectați au fost din diferite sectoare de activitate, cum ar fi: învățământ, sănătate, funcționari publici, servicii etc. Componenţa grupei experimentale, în funcție de vârsta acestora, sexul şi nivelul de studii, este prezentată în tabelul 1. 33

Tabelul 1 Distribuția pe grupe de vârstă, sex, număr şi nivelul studiilor persoanelor adulte investigate GRUPE DE VÂRSTĂ NR. PERSOANE INVESTIGATE NIVELUL STUDIILOR DEFALCAT PE SEXE TOTAL SUBIECŢI SUPERIOARE M 10 F 19 29 25 29 de ani 65 LICEALE M 8 F 11 19 OBLIGATORII M 7 F 10 17 SUPERIOARE M 28 F 22 50 30 34 ani 120 LICEALE M 20 F 19 39 OBLIGATORII M 7 F 24 31 SUPERIOARE M 7 F 10 17 35 39 ani 65 LICEALE M 16 F 5 21 OBLIGATORII M 16 F 11 27 SUPERIOARE M 33 F 45 78 40 44 ani 175 LICEALE M 20 F 39 59 OBLIGATORII M 17 F 21 38 SUPERIOARE M 15 F 13 28 45 49 ani 75 LICEALE M 17 F 14 31 Total persoane 500 OBLIGATORII M 8 F 8 16 229 271 500 S-au aplicat cele patru chestionare, adresate persoanelor adulte care practică și celor cei care nu practică deloc activități sportive de agrement. Chestionarele aplicate au avut în alcătuirea lor întrebări privind anumite elemente componente ale calității vieții, referitoare la sănătatea fizică, psihică, socială și satisfacția profesională. Primul chestionar, centrat pe sănătatea fizică, a avut în conţinutul său 20 de întrebări, cu valori de interpretare a rezultatelor cuprinse între 1 şi 60 puncte; al doilea chestionar, a fost unul "standard" direcţionat pe "sănătatea psihică" şi a prezentat acelaşi număr de întrebări ca şi primul chestionar, iar valorile de încadrare au fost între 20 60 puncte; al treilea chestionar de "sănătate socială", 34

conţine tot 20 de întrebări, cu valori de interpretare între 1 60 puncte; ultimul chestionar aplicat, a fost unul "standard", de evaluare a nivelului calităţii vieţii, cu denumirea SF 36 (Short Form - 36), care a avut în alcătuirea sa 11 întrebări, cu un nivel de interpretare a punctelor şi o scală de scoruri cuprinse între 1 100 puncte. Pentru chestionarele centrate pe sănătatea fizică, psihică şi socială, s-a calculat indicele de sănătate, care a avut rolul de a determina nivelul de încadrare al subiecţilor, în ceea ce priveşte elementul component al calităţii vieţii, care este reprezentat de sănătate, atât pentru cei care practică, cât şi pentru cei care nu practică activități sportive de agrement. Chestionarul de calitate al vieţii a avut în conţinutul său opt scale: funcția fizică, funcția socială, limitarea rolului datorită unor probleme de sănătate fizică, sănătatea mentală, energia, durerea somatică, limitarea de rol datorată problemelor emoţionale, starea generală de sănătate. Acest model are trei niveluri: 36 de întrebări, 8 scale care grupează întrebările, 2 concepte generice care grupează scalele. După recoltarea şi prelucrarea datelor rezultate din chestionare, s-a recurs la realizarea unor corelaţii pe direcţia sănătate fizică, psihică, socială şi, în final, între acești indici și cei care relevă calitatea vieţii. În urma corelaţiilor desprinse, s-a determinat care sunt influenţele activităţilor sportive de agrement asupra sănătăţii oamenilor şi, implicit, asupra calităţii vieţii pentru fiecare categorie de vârstă, respectiv 25 29 ani, 30 34 ani, 35 39 ani, 40 44 ani şi 45 49 ani. Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării preliminare Relaţia dintre practicarea activităţilor sportive de agrement şi starea de sănătate fizică În scopul verificării dacă persoanele practicante de activităţi sportive de agrement, au o stare de sănătate fizică mai bună decât persoanele care nu practică aceste activităţi, am aplicat testul t pentru eşantioane independente. Media scorurilor la starea de sănătate fizică obţinută de subiecţii practicanţi a fost de 57.23, în timp ce a persoanelor nepracticante, a fost de 28,20. Deviaţia standard, în cazul scorurilor obţinute de subiecţii practicanţi, este de 4.223, iar a subiecţilor nepracticanţi, de 6,156 (Tab. 2). Rezultatele testului Levene (F=51,522; p<0,001) ne arată că varianţele celor 2 grupuri sunt inegale, drept pentru care vom citi în continuare rezultatele de pe al doilea rând al tabelului cu rezultatele testului t. Întrucât p(0,001)<α(0,05), se acceptă faptul că între media scorului obţinut de subiecţii practicanţi şi media scorului obţinut de subiecţii nepracticanţi de activităţi sportive, este o diferenţă semnificativă statistic. Putem afirma că, persoanele care practică activităţi sportive de agrement au o stare de sănătate fizică semnificativ mai bună decât persoanele care nu practică astfel de activităţi. Acest fapt, confirmă din punct de vedere statisticomatematic ipoteza de lucru I 2, conform căreia, starea de sănătate se corelează 35

pozitiv cu nivelul sănătăţii fizice, respectiv psihice şi sociale, fiind influenţat de practicarea/nepracticarea unor activităţi sportive de agrement. Tabel 2. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor stării de sănătate fizică la cele două eșantioane (a persoanelor care practică şi a celor ca nu practică activităţi sportive de agrement) Practicare activităţi N Media Abaterea Media erorii sportive de agrement standard standard Starea de sănătate da 318 57,23 4,223,237 fizică nu 182 28,20 6,156,456 Relaţia dintre practicarea activităţilor de agrement şi indicele de sănătate Media indicelui de sănătate obţinut de subiecţii din eşantionul care practică activităţi sportive este de 2.43, în timp ce media indicelui de sănătate obţinut de subiecţii din eşantionul celor care nu practică activităţi sportive, a fost de 1,89. Valorile deviază în jurul mediei cu ±0,157 pentru practicanţii de activităţi sportive şi cu ±0,199 pentru cei care nu practică activităţi sportive. (Tab. 3). Acest fapt, confirmă din punct de vedere statistic-matematic ipoteza de lucru I 1, conform căreia, nivelul indicelui care exprimă calitatea vieţii este dependent de starea de sănătate. Tabel 3. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor de sănătate la cele două eșantioane (a persoanelor care practică şi a celor ca nu practică activităţi sportive de agrement) Practicare activitati N Media Abaterea Media erorii sportive de agrement standard standard Indicele de da 318 2,2390,34751,01949 sănătate nu 182 1,6081,41338,03064 Relaţia dintre practicarea activităţilor de agrement şi calitatea vieţii Media scorurilor obţinute de practicanţii activităţilor sportive de agrement, în ceea ce priveşte calitatea vieţii, este de 94.94, în timp ce a celor care nu practică activităţi sportive este de 64,82. Deviaţia standard, în cazul scorurilor obţinute de practicanţii de activităţi sportive este de 2.44, în timp ce a celor care nu practică activităţi sportive, este de 4,87. Ipotezele testului Levene: H0 (ipoteza de nul) = Varianţele mediilor celor două grupuri sunt omogene. H1= Varianţele mediilor celor două grupuri sunt heterogene. Deoarece p(0,001)<α(0,05), se acceptă ipoteza H1 (varianţele nu sunt egale) şi se citesc în continuare rezultatele de pe al doilea rând al tabelului nr. 90. Ipotezele testului t: H0: Nu există o diferenţă semnificativă între media scorurilor obţinute de subiecţii practicanţi şi nepracticanţi de activităţi sportive 36

H1: Există diferenţă semnificativă între media scorurilor obţinute de subiecţii practicanţi şi nepracticanţi de activităţi sportive Întrucât p(0,001)<α(0,05), cu o probabilitate de 95%, putem afirma că diferenţa mediilor se situează între 29,35 şi 30,88, acceptând ipoteza H1. (Tab. 4). Prin testul t pentru eşantioane independente, s-a observat că există diferenţe semnificative statistic între media scorurilor obţinute de subiecţii practicanţi de activităţi sportive (M=94,94; Sd=2,444) şi cei nepracticanţi (M=64,82; Sd=4,876) în ceea ce priveşte calitatea vieţii t(df=234,01)=77,921; p<0,001, cu asumarea varianţelor inegale (F=10,497). (Tab. 5). Subiecţii practicanţi de activităţi sportive de agrement au o calitate a vieţii superioară celor care nu practică activităţi sportive de agrement. Acest fapt, confirmă din punct de vedere statistic-matematic ipoteza de lucru I 3, conform căreia, practicarea de către persoanele adulte a activităţilor sportive de agrement, determină ameliorarea indicelui de calitate a vieţii, în mai mare măsură, comparativ cu cei care nu practică acest gen de activităţi. Tabel 4. Statistici privind tendința centrală și dispersia indicilor calității vieții la cele două eșantioane (a persoanelor care practică şi a celor ca nu practică activităţi sportive de agrement) Calitatea vieţii Practicare activităţi N Media Abaterea Media erorii sportive de agrement standard standard da 318 94,94 2,444,137 nu 182 64,82 4,876,361 Tabel 5. Testul t de comparare a mediilor indicilor calităţii vieţii Calitatea vieţii Testul Levene Testul t pentru egalitatea mediilor pentru egalitatea varianţelor F p t df p Diferenţa mediei Diferenţa erorii standard 95% Intervalul de încredere a diferenţei Asumarea egalităţii 10,497 varianţelor,001 91,868 498,000 30,118,328 29,474 30,763 minim maxim Asumarea inegalităţii varianţelor 77,921 234,013,000 30,118,387 29,357 30,880 Relaţia dintre indicele de sănătate şi calitatea vieţii Pentru determinarea corelaţiei dintre indicele de sănătate şi calitatea vieţii, am folosit o analiză de corelaţie bivariată, bazată pe coeficientul de corelaţie Spearman. Pentru aceasta, am pornit de la cele două ipoteze ale testului: H0: Nu există o legătură semnificativă între variabile H1: Există o legătură semnificativă între variabile Întrucât p<0,05, se confirmă ipoteza H1. 37

Putem afirma că există o legătură directă, de intensitate mare, între indicele de sănătate şi calitatea vieţii (rh 0,57) (Tab. 6). În concluzie, un nivel ridicat al indicelui de sănătate este însoţit de un nivel ridicat al calităţii vieţii. Acest fapt, confirmă din punct de vedere statisticmatematic ipoteza de lucru I 1, conform căreia, nivelul indicelui care exprimă calitatea vieţii este dependent de starea de sănătate. Spearman's rho Tabel 6. Rezultatele analizei de corelaţie bazată pe coeficientul Spearman între indicele de sănătate şi calitatea vieţii Indicele de Calitatea sănătate vieţii Indicele de Coeficientul de corelaţie 1,000,577 sănătate Calitatea vieţii **. Corelaţia este semnificativă la un prag de 0,01 Pragul de semnificaţie p.,000 N 500 500 Coeficientul de corelaţie,577 ** 1,000 Pragul de semnificaţie p,000. N 500 500 Concluzii şi propuneri pentru experimentul de bază În urma demersului operaţional desfăşurat putem formula următoarele concluzii ale studiului preliminar: - Principalul element component al calității vieții este reprezentat de sănătate. - La rândul ei, sănătatea cuprinde: sănătatea fizică, psihică şi socială. - Din cercetările şi investigaţiile realizate, activităţile sportive de agrement sunt modalităţi care pot ameliora starea de sănătate şi influenţa nivelul calităţii vieţii. - Experimentul preliminar intreprins, în cazul persoanelor investigate, a pus în evidenţă faptul că, cei care au declarat că practică activităţi sportive de agrement, au un indice al calităţii vieţii mai ridicat, decât cei care nu efectuează acest gen de activităţi. - Din punct de vedere statistic, această realitate subiectivă (declarativă) este confirmată prin relaţia intensă de corelaţie dintre cele două elemente componente: sănătate calitatea vieţii. - Tot pe baza investigaţiilor, s-a pus în evidenţă că, la rândul ei, sănătatea este puternic corelată cu sănătatea fizică, sănătatea psihică şi sănătatea socială declarată. - Pentru persoanele care au declarat că nu practică în mod în mod constant, activităţi sportive de agrement, toţi indicatorii luaţi în calcul, sunt la un nivel inferior faţă de subiecţii din eşantion, care au afirmat că practică acest gen de activităţi. - Din punct de vedere al vârstei persoanelor investigate, rezultă faptul că, cei mai înclinaţi spre practicarea activităţilor sportive sunt cetăţenii cuprinşi între 25 29 ani. La aceştia şi indicele de calitate ** 38

al vieţii este superior, faţă de ceilalţi subiecţi. În ceea ce priveşte genul subiecţilor, nu există diferenţe semnificative între cele două sexe, la fel şi pentru nivelul de studii. Pentru experimentul de bază, în urma celor identificate prin parcurgerea experimentului preliminar, propunem monitorizarea unui eşantion de subiecţi adulţi, pe următoarele direcţii: Participarea la activităţile / competiţiile organizate cu sprijinul instituţiilor locale, societăţilor comerciale, ONG- urilor etc. Participarea la un program sportiv pe care il concepem, sub titulatura "Braşovenii în mişcare", al cărui conţinut, va consta din: Subprogramul Jogging, Subprogramul Gimnastică aerobică, Subprogramul Body Building, Subprogramul Jocuri Sportive şi Subprogramul Drumeţii Montane şi Educaţie pentru Mediu, toate vor fi eşalonate pe durata fiecărei săptămâni, în perioada aprilie noiembrie 2013. Luarea în evidenţă la eşantionul constituit pentru experimentul de bază, a activităţilor sportive săptămânale / lunare, pe care subiecţii componenţi, le declară că le parcurg în mod independent.(fără participare în programe bine definite). Realizarea unui contact permanent on-line cu subiecţii eşantionului, pe direcţia investigării şi ameliorării condiţiei fizice, prin propunerea unor mijloace şi a unei baterii accesibile de teste, care să evidenţieze indicatorul de moment al condiţiei fizice, pentru fiecare participant la experimentul de bază. PARTEA A III A CAPITOLUL IX ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII DE BAZĂ Scopul, sarcinile şi ipotezele cercetării de bază În cadrul cercetării de bază, scopul este este de a ameliora calitatea vieții, prin creşterea oportunităţilor de practicare dirijată a activităţilor sportive de agrement, astfel încât, acţionând asupra volumului cumulat de activitate motrică / subiect, să se influenţeze în sens pozitiv, indicele de sănătate, şi prin acesta, cel al calităţii vieţii. Ipotezele cercetării de bază Ipotezele cercetării de bază au pornit de la următoarele prezumţii: 1. Ipoteza principală: Calitatea vieţii fiecărui individ se ameliorează, pe componenta ei de sănătate, proporțional cu cantitatea și calitatea activităţilor sportive de agrement praticate în mod sistematic, continuu, diversificat. 39

1.1. Nivelul de sănătate fizică, psihică şi socială se corelează pozitiv cu volumul de activitate pe care subiecţii îl parcurg, din oferta de programe sportive de agrement identificate pentru perioada experimentală. 1.2. Nivelul condiției fizice se ameliorează semnificativ, pe fondul participării active la programele/subprogramele de activități sportive de agrement. Obiectivele cercetării de bază Pentru a putea realiza cercetarea de bază propusă, ne-am stabilit următoarele sarcini de lucru: elaborarea planului de organizare a cercetării şi monitorizarea loturilor de subiecţi selecţionaţi şi identificaţi din cadrul studiului pilot (65 persoane adulte din municipiul Brașov, cu vârste cuprinse între 25 și 49 ani); aplicarea unor chestionare directe, adresate subiecților care vor participa la programul sportiv propus, precum şi la alte tipuri de programe, cu întrebări privind sănătatea fizică, psihică, socială şi calitatea vieţii, înregistrarea și interpretarea datelor iniţiale; derularea experimentului de bază prin aplicarea programului sportiv "Braşovenii în mişcare", în perioda aprilie 2013 - noiembrie 2014, cu subiecții adulți, selecționați pentru acest stadiu al cercetării şi care au fost identificaţi pe perioada experimentului preliminar; transmiterea prin e- mail a calendarului de desfăşurare a programului sportiv, către persoanele adulte, din cadrul grupului ţintă. înregistrarea datelor transmise prin e-mail a subiecţilor experimentului, care pe lângă participarea la programul "Braşovenii în mişcare" mai participă în mod independent şi la alte activităţi sportive de agrement, precum şi a rezulatelor probelor motrice susţinute lunar de către aceştia la domiciliu, în vederea determinării nivelului condiţiei fizice la momentul respectiv; transmiterea la domiciliu, a unui feedback, fiecărui subiect, cu rezultatele probelor susţinute de către aceştia, şi a unor informaţii cu privire la activităţile sportive de agrement la care mai pot participa; evaluare finală a populației adulte care a participat la activitățile sportive de agrement pe perioada experimentului de bază, prin aplicarea chestionarelor centrate pe sănătatea fizică, psihică, socială şi calitatea vieţii, în funcţie de gen, vârstă şi studii, înregistrarea și prelucrarea acestor date; înregistrarea rezultatelor la probele finale susţinute la domiciliu şi determinarea nivelului condiţiei fizice pentru fiecare subiect vizat. compararea nivelului indicelui calităţii vieţii iniţial şi final, pentru persoanele adulte supuse cercetării. 40

centralizarea rezultatelor, întabelarea și interpretarea datelor experimentului de bază; formularea concluziilor finale privind experimentul de bază și efectele / impactul pe care l-a avut programul sportiv asupra calității vieții persoanelor adulte participante; popularizarea rezultatelor şi transmiterea acestora autorităţilor locale. Locaţiile şi subiecţii cercetării de bază Desfășurarea experimentului de bază, s-a realizat în diferite zone ale municipiului Brașov, cum ar fi: aleea de sub Tâmpa, traseul Apollonia Hirscher Castelului Aleea Tiberiu Brediceanu și Aleea Tiberiu Brediceanu Suișul Castelului Castelului- Diaconu Coresi, Sala de sport a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane, Baza sportivă "Ion Ţiriac", parcurile unde sunt amenajate aparate multifuncționale de forță pentru toate categoriile de oameni (Parcul Tractorul, Livada Poștei, Răcădău), Parcul "Tiberiu Brediceanu", Piața Unirii, baza drumului care duce spre Canionul 7 Scări, Dâmbul Morii, traseul Pietrele lui Solomon Poiana Mică, traseul Vârful Postăvarul Aleea Tiberiu Brediceanu, drumul principal spre Poiana Brașov, Piața Sfatului centrul de închiriere biciclete, sala de fitness We Play etc. Selectarea persoanelor adulte pentru experimentul de bază, a fost direcţionată pe o eșantionare de tip multistratificat, astfel încât să acopere o populație variată din punct de vedere al intervalului de vârstă, al genului, nivelului de studii etc. Menţionăm că s-a selecţionat în funcție de vârstă, un număr de 65 persoane adulte, încadrate între 25 şi 49 de ani, dintre care 30 bărbați și 35 de femei, identificate din cadrul experimentului pilot. Metode aplicate în cercetarea de bază Metodele aplicate pentru studiul de bază, au fost: analiza literaturii de specialitate; metoda chestionarului (anchetei); metoda evaluării condiţiei fizice; metoda experimentului; metoda specifică cercetării manageriale - Swot; metoda statistico - matematică de interpretare a datelor cercetării. 41

Fig. 2. Organigrama cercetării de bază Metoda evaluării condiţiei fizice Pentru evaluarea condiţiei fizice, am folosit un test standard, care a constat în susţinerea a trei probe motrice, aplicate individual, de către fiecare persoană adultă (la domiciliu, în fiecare lună), rezultatele investigațiilor periodice fiind transmise prin e-mail. S-a utilizat această metodă deoarece a fost imposibil să monitorizăm direct toate persoanele eşantionului care participă la diversele activităţi sportive de agrement oferite. Menţionăm că, faţă de proba standard (http://www.topendsports.com), care prezintă punctaje tabelare ale performanţelor / vârstă, iar evaluarea se face prin calificative, obţinute de către subiecţii noştri, în urma susţinerii probelor motrice (Tabelele 7; 8; 9; 10; 11), la domiciliu, calificativele au fost transformate (exprimate), în note, după cum urmează: pentru calificativul condiţie fizică foarte slabă nota 4; pentru condiţie fizică slabă nota 5; pentru condiţie fizică sub medie nota 6; pentru condiţie fizică medie nota 7; pentru condiţie fizică peste medie nota 8; pentru condiţie fizică bună nota 9 şi pentru condiţie fizică excelentă nota 10. Ca modalitate de prelucrare cantitativă a datelor, s-a calculat lunar, media condiţiei fizice, pentru fiecare categorie de vârstă şi sex, pe parcursul celor opt luni ale experimentului (lunile aprilie noiembrie, 2013). Prezentăm în continuare testele aplicate la domiciliu, cu baremele corespunzătoare fiecărei categorii de vârstă, din grupul ţintă vizat. 42

Testarea nivelului de condiţie fizică Testarea forţei musculare (dinamice) la nivelul membrelor superioare Descrierea probei - din poziţia culcat facial, cu sprijinul picioarelor pe sol, corpul întins, privirea înainte, subiectul execută îndoirea braţelor până la apropierea pieptului de sol şi revenire în poziţia iniţială. Metodologie: Se consideră repetare corectă, cea care se finalizează cu apropierea pieptului de sol, la o distanţă de cel mult 10 cm. În tabelul 7, este prezentat numărul de flotări pe care ar trebui să îl facă o persoană adultă, în funcție de intervalul de vârstă în care se încadrează. Acest tabel prezintă comparativ valorile, la bărbați și la femei, pentru fiecare categorie de vârstă fiind date nivelurile condiției fizice. Au fost identificate 5 niveluri ale condiției fizice, începând cu excelent și terminând cu foarte slab. Aceste date vor fi luate ca puncte de reper pentru a compara rezultatele obţinute la testările inițiale, periodice (lunare) și finale. Tabel 7 Norme de control forță brațe flotări - bărbaţi și femei Vârsta 20-29 30-39 40-49 20-29 30-39 40-49 C.F. Bărbați/Nr. repetări Femei/Nr. repetări Excelentă > 47 > 41 > 34 > 36 > 37 > 31 Bună 39-47 34-41 28-34 30-36 30-37 25-31 Peste medie 30-39 25-33 21-28 23-29 22-30 18-24 Medie 17-29 13-24 11-20 12-22 10-21 8-17 Sub medie 10-16 8-12 6-10 7-11 5-9 4-7 Slabă 4-9 2-7 1-5 2-6 1-4 1-3 Foarte slabă < 4 < 2 0 0-1 0 0 Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm] Testarea forţei musculaturii abdominale, în 60 secunde Descrierea probei - din poziţie culcat dorsal, cu mâinile la ceafă, tălpile sprijinite pe sol, genunchii semi-flexaţi, subiectul execută ridicarea trunchiului la verticală (90 grade). Metodologie: Se consideră repetare corectă, cea care se finalizează cu ridicarea trunchiului la 90 de grade şi menţinerea mâinilor la ceafă. În tabelul 8 este prezentat numărul de execuţii pe care ar trebui să îl facă o persoană, în funcție de intervalul de vârstă în care se încadrează. La fel ca în cazul normelor de control pentru flotări, tabelul prezintă comparativ aceste valori, la bărbați și femei, fiecare categorie de vârstă având dat și nivelurile condiției fizice respective. 43

Tabel 8 Norme de control forța abdominală - bărbaţi și femei Vârsta 20-29 30-39 40-49 20-29 30-39 40-49 C.F. Bărbați/Nr. repetări Femei/Nr. repetări Excelentă >45 >41 >35 >39 >33 >27 Bună 40-45 35-41 29-35 33-39 27-33 22-27 Peste medie 35-39 30-34 25-28 29-32 23-26 18-21 Medie 31-34 27-29 22-24 25-28 19-22 14-17 Sub medie 29-30 23-26 18-21 21-24 15-18 10-13 Slabă 22-28 17-22 13-17 13-20 7-14 5-9 Foarte slabă <22 <17 <13 <13 <7 <5 Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm] Testarea rezistenţei aerobe pe durata unui efort de 3 minute Descrierea probei Acest test măsoară nivelul de fitness aerobic (cardiovascular), în funcție de cât de repede revine ritmul cardiac la valorile normale, după efectuarea exerciţiului [145]. Metodologie: În ritmul metronomului, se porneşte ceasul sau cronometrul, şi se execută urcări şi coborâri pe o treaptă de 12 inchi, timp de 3 minute; dacă nu se poate executa efortul în ritmul impus, se întrerupe proba, notându-se durata efortului efectuat. Imediat după efort, se determină pulsul, în 3 perioade, fiecare de 30 secunde, astfel: în primul minut după efort: primele 30" (0-30") = P1 în al doilea minut după efort: primele 30" (1'00"-1'30") = P2 în al treilea minut după efort: primele 30" (2'00"-2'30") = P3 Se foloseşte apoi, următoarea formulă pentru determinarea indicelui de fitness aerobic: Indicele de fitness aerobic = T(timpul efortului / sec.) x 100 (P1 + P2 + P3) x 2 În tabelul 9, sunt prezentate normele de control, comparativ pentru bărbați și femei. Aceste norme sunt standarde elaborate în funcție de intervalul de vârstă în care o persoană se încadrează. Tabel 9 Norme de control rezistenţă aerobă în 3 minute bărbaţi și femei Vârsta 26-35 36-45 46-55 26-35 36-45 46-55 C.F. Bărbați/Valoare puls Femei Valoare puls Excelentă <81 <83 <87 <88 <90 <94 Bună 81-89 83-96 87-97 88-99 90-102 94-104 Peste medie 90-99 97-103 98-105 100-111 103-110 105-115 Medie 100-107 104-112 106-116 112-119 111-118 116-120 Sub medie 108-117 113-119 117-122 120-126 119-128 121-129 Slabă 118-128 120-130 123-132 127-138 129-140 130-135 Foarte slabă >128 >130 >132 >138 >140 >135 Sursa:[http://www.topendsports.com/testing/hometest.htm] 44

Testul de mers 1 km (variantă care poate înlocui proba anterior descrisă). Descrierea probei execuţia se poate realiza în aer liber sau pe banda de alergare şi constă în parcurgerea unui kilometru, pe o suprafaţă orizontală. Se începe cu o uşoară încălzire, accentul acesteia fiind pus pe membrele inferioare, apoi se efectuează mers cu cadenţă regulată, în jur de 200m, până la găsirea unui ritm acceptabil. Se cronometrează timpul realizat şi la sfârşitul probei se înregistrează valoarea frecvenţei cardiace. Acest test măsoară nivelul de fitness aerobic (cardiovascular), în funcție de cât de repede se parcurge un kilometru, la un efort de intensitate submaximală / moderată. Metodologie: se începe cu mers normal, timp de 3-5 minute. Se porneşte ceasul concomitent cu începerea acţiunii menținând un ritm constant de execuţie. Se poate încetini și accelera după cum se doreşte, dar scopul este de a finaliza parcurgerea kilometrului cât de repede posibil. Se opreşte cronometrul sau se verifică timpul obţinut, la sfârșitul parcurgerii distanţei. Este indicat ca, după terminarea probei, să se facă câteva exerciţii de stretching. În tabelele 10 şi 11, sunt prezentate standardele pe care ar trebui să le îndeplinească o persoană (în funcţie de sex), în ceea ce priveşte parcurgerea testului de 1 km. (după informaţiile colectate de Institutul Cooper, Consiliul American, 2003). Tabel 10 Norme de control Testul de mers 1 km - bărbaţi Vârsta 20-29 30-39 40-49 Condiţie fizică Excelentă Condiţie fizică Bună Condiţie fizică Medie Condiţie fizică Sub medie Tabel 11 Norme de control Testul de mers 1 km - femei Vârsta 20-29 30-39 40-49 Condiţie fizică Excelentă Condiţie fizică Bună Condiţie fizică Medie <11:54 <12:24 <12:54 11:54-13:00 13:01-13:42 13:43-14:30 <13:12 <13:42 <14:12 13:12-14:06 14:07-15:06 12:24-13:30 13:31-14:12 14:13-15:00 13:42-14:36 14:37-15:36 12:54-14:00 14:01-14:42 14:43-15:30 Condiţie fizică >14:30 >15:00 >15:30 Slabă Sursa:[ http://www.sparkpeople.com] 14:12-15:06 15:07-16:06 Condiţie fizică 15:07-15:37-16:07-45

Sub medie 16:30 17:00 17:30 Condiţie fizică >16:30 >17:00 >17:30 Slabă Sursa:[http://www.sparkpeople.com] Metoda experimentului Cercetarea a cuprins trei evaluări ale nivelului calității vieții (pe componenta sănătate), una inițială, una periodică şi una finală, eşalonate astfel: testarea inițială: prin aplicarea chestionarelor şi probelor motrice de evaluare a condiţiei fizice - aprilie 2013; testare periodică/lună de evaluare a condiţiei fizice, la domiciliu; testarea finală: prin intermediul chestionarelor şi probelor motrice de evaluare a condiţiei fizice - noiembrie 2013. Variabila independentă a constat în aplicarea programului propus Brașovenii în mișcare şi a subprogramelor sportive de agrement, care au fost implementate în municipiul Brașov. Variabila dependentă este dată de ameliorarea nivelului calității vieții, în urma aplicării programului și subprogramelor sportive de agrement desfăşurate şi parcurse. Metodologia activităţii experimentale În cadrul cercetării de bază, la primele activităţi (luna aprilie), am identificat unele dintre persoanele care au fost cuprinse şi în experimentul preliminar (65 subiecţi). Pentru analiză, am luat ca şi evaluare iniţială, răspunsurile la cele 4 tipuri de chestionare, respectiv, pe palierul sănătate fizică, psihică, socială şi de evaluare a calităţii vieţii. S-a recurs din nou pentru acest eşantion - la calcularea indicelui de sănătate, (S.F., S..P şi S.S.), pentru a afla care este nivelul calităţii vieţii fiecărui subiect / categorie de vârstă. În urma recoltării şi interpretării datelor iniţiale, s-a trecut la implementarea programului sportiv "Braşovenii în mişcare", cu toate subprogramele sportive de agrement pe care acesta le cuprinde. De asemenea, s-a prezentat şi transmis prin intermediul e-mailu-lui, orarul propus àl activităţilor sportive. Următorul pas a constat în monitorizarea subiecţilor, din perspectiva participării la activităţile sportive, susţinute de: Primărie, la opțiunile pentru activităţile programului sportiv "Braşovenii în mişcare" şi la activităţile sportive independente. (declarate de respondenţi, lunar o dată cu decontarea evaluării condiţiei fizice). După cum am menţionat deja, acestora l-i s-a testat lunar condiţia fizică, la domiciliu, prin intermediul a trei probe standard, descrise anterior (Tab. 7; 8; 9; 10; 11), rezultatele fiindu-mi transmise on-line. De asemenea, am transmis un feedback privind programele sportive care urmează să se desfăşoare şi anumite recomandări în urma rezultatelor date de valorile condiţiei fizice, transmise/subiect. Menţionăm că, am recurs la această modalitate de transmitere a datelor, datorită imposibilăţii monitorizării tuturor subiecţilor. 46

Specificăm că, subiecţii cercetării de bază au fost codaţi (în funcţie de vârstă, sex), precum şi în funcţie de volumul de activităţi sportive desfăşurat (4-5). Subiecţii au fost grupaţi în câte 3 categorii (3 categorii bărbaţii şi 3 femeile). Aceştia au participat la cele trei tipuri de activităţi sportive: cele ale Primăriei, cele independente şi cele ale programului sportiv "Braşovenii în mişcare". S-a calculat, în funcţie de vârstă şi sex, media volumului de activitate /lună pentru toate cele 6 grupe incluse în experimentul de bază, în perioada aprilie noiembrie 2013. De asemenea, s-a calculat pentru toate grupele, media condiţiei fizice pe tot parcursul experimentului şi s-a centralizat nivelul condiţiei fizice în funcţie de categoria de vârstă, sex, precum şi rezultatele probelor motrice susţinute la domiciliu şi transmise (decontate) de către partcipanţi, prin intermediul e-mailului, pentru fiecare lună în parte, atât la bărbaţi, cât şi la femei. După parcurgerea tuturor activităţilor sportive (oferite de programul nostru, de primărie, realizate independent) şi a datelor transmise lunar de către participanţi în urma autoevaluării condiţiei fizice a acestora, pe parcursul celor 8 luni, a urmat - la finalul proiectului - aplicarea celor 4 tipuri de chestionare. În urma recoltării datelor transmise, s-a calculat indicele de sănătate, (conceput de autori), respectiv de calitate a vieţii, pentru toate persoanele adulte rămase în proiect şi s-au determinat care sunt influenţele activităţilor sportive de agrement asupra sănătăţii oamenilor, prin corelaţiile realizate pe direcţiile: sănătate fizică, psihică, socială şi în final, între acești indici și cei care relevă calitatea vieţii, corelaţii realizate între volumul activităţilor sportive desfăşurat şi nivelul de sănătate fizică; corelaţii între condiţia fizică la finalul perioadei de cercetare şi nivelul de sănătate fizică dobândit; condiţia fizică iniţială şi condiţia fizică finală, pentru fiecare categorie de vârstă: 25 29 ani, 30 34 ani, 35 39 ani, 40 44 ani şi 45 49 ani. CAPITOLUL X PREZENTAREA PROGRAMULUI SPORTIV DE AGREMENT "BRAȘOVENII ÎN MIȘCARE" DESCRIEREA PROGRAMELOR "Promovare Informare" În vederea acestui lucru, s-au realizat următoarele acţiuni: Informare cu privire la experimentul preliminar, în vederea conştientizării practicării în mod sistematic, a exerciţiilor fizice şi a beneficiilor aduse asupra sănătăţii. Prezentarea fiecărui subprogram, a obiectivelor, locaţiilor de desfăşurare, a zilelor şi orelor puse la dispoziţie. Clarificări privind noţiunea de condiţie fizică, componentele acesteia şi factorii care îi determină nivelul de dezvoltare. 47

Prezentarea calendarului competiţiilor organizate şi susţinute de instituţiile locale (Primărie, Direcţia Judeţeană pentru Sport), ONGuri, Societăţi Comerciale etc. Programul complementar "Activităţi Sportive de Agrement"- organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov perioda de implementare aprilie noiembrie 2013. Menţionăm că, programul activităţilor sportive, a fost preluat din cadrul Primăriei, şi în cadrul acestuia, am primit avizul de a monitoriza aceste acţiuni desfăşurate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi a unor indicatori calitativi, precum performanţele obţinute. De asemenea, am fost solicitat să identific aspectele negative ale activităţilor sportive respective. Conţinutul activităților sportiv - recreative, susținute, sprijinite şi monitorizate de Primăria Municipiului Brașov: Brașov Marathon Crosul Roz "Casiopeea" Campionatul Balcanic de Alergare Montană International "Metropolitan Triathlon Brașov" Marşul pentru o inimă sănătoasă Concursul de ciclism montan "Avalanche on the roks" Crosul anti-obezitate "Save your life" Concursul internațional "Crosul 15 Noiembrie" Programul alternativ (permanent) "Brașovenii în mișcare", pentru ameliorarea sănătăţii fizice/ condiţiei fizice: Subprogramul Gimnastică aerobică (Fitness; Condiţie fizică) Subprogramul "Body building" Subprogramul "Jogging" Subprogramul Jocuri sportive Subprogramul "Drumeții montane şi educaţie pentru mediu" Recoltarea, prelucrarea şi interpretarea datelor cercetării de bază Subiecţii din cadrul experimentului de bază au fost supuşi la diferite testări iniţiale, periodice (lunare, în cazul condiţiei fizice) şi finale. Acestea au fost: testarea condiţiei fizice prin intermediul a trei probe motrice standard şi aplicarea celor patru chestionare directe, centrate pe sănătatea fizică, psihică, socială şi unul standard, de determinare a nivelului calităţii vieţii. Menţionăm că, chestionarele au fost aplicate atât în faza iniţială, cât şi în cea finală a experimentului. Volumul activităţilor sportive de agrement desfăşurate şi gradul de evoluţie pe luni, a subiecţilor participanţi, la programul sportiv "Braşovenii în mişcare" 48

Pe parcursul celor 8 luni, subiecţii au desfăşurat o medie de 39,75 activităţi sportive, cele mai puţine fiind 23, iar cele mai multe activităţi desfăşurate fiind 82. (Tab. 12, Fig. 3). Tabel 12. Totalul activităţilor sportive de agrement pentru subiecţii care care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" TOTAL ACTIVITATI Valid 65 N Missing 0 Mean 39,75 Minimum 23 Maximum 82 Fig. 3. Distribuţia nivelului total de activităţi sportive de agrement pentru subiecţii care care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" De-a lungul celor 8 luni, cele mai multe activităţi desfăşurate /cumulat de către cei 65 de subiecţi luaţi în studiu, au avut loc în lunile iunie (363 activităţi) şi septembrie (345 activităţi), în timp ce cele mai puţine, s-au desfăşurat în lunile octombrie (292 activităţi) şi august (306 activităţi). (Fig. 4). Fig. 4. Distribuţia numărului total de activităţi sportive pe lună, pentru subiecţii care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" 49

De asemenea, menţionăm că, volumul s-a înregistrat şi prin fişe de evidenţă privind ponderea participării subiecţilor din cadrul cercetării de bază, la programul "Braşovenii în mişcare", la activităţile independente şi la cele suţinute de Primărie. Prezentăm un exemplu de fişă de evidenţă privind lunile şi gradul de participare a persoanelor monitorizate, la programul sportiv "Braşovenii în mişcare": Tab. 13. Lunile şi gradul de participare a subiecţilor monitorizaţi în cadrul programlui sportiv de agrement "Braşovenii în mişcare"- genul feminin De asemenea, prezentăm un centralizator cu media volumului de activităţi sportive de agrement/lună şi codul subiecţilor participanţi la programul "Braşovenii în mişcare", grupaţi în funcţie de volumul de activităţi sportive desfăşurate şi genul acestora, pentru o categorie de subiecţi, din cele şase constituite (3 grupe bărbaţi şi 3 grupe femei) (Tab.14). 50

Tab 14. Media volumului de activităţi sportive de agrement/lună, pentru grupa de subiecţi nr. 1 bărbaţi, participanţi, la programul "Braşovenii în mişcare" Nr. crit. Cod subiect bărbaţi Medie volum activit./luna/sub. 1. Mc 1 16 2. Md 3 16 3. Mb 3 18 4. Mb 4 18 5. Md 4 18 6. Ma 1 18 7. Mc 4 18 8. Mc 5 18 9. Md 6 16 10. Me 6 16 11. Me 8 16 12. Md 8 16 Medie volum activit./lună Gr.1 17 Starea de sănătate fizică iniţială şi finală Majoritatea persoanelor (95,4%) care practică activităţi sportive de agrement au un nivel iniţial declarativ al sănătăţii fizice mediu, 3,1% au un nivel mic şi 1,5%, au un nivel al sănătăţii fizice bun. (Tab. 15, Fig. 5). În ceea ce priveşte starea de sănătate fizică finală, după parcurgerea mai mult sau mai puţin integrală a programului "Braşovenii în mişcare", 64,6% dintre subiecţii eşantionaţi, prezintă un indice de sănătate fizică bun, în timp ce, 35,4% au indicele de sănătate fizică mediu. (Tab. 16, Fig. 6). Tabel 15. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate fizică pentru subiecţii care care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Mic 2 3,1 3,1 3,1 Valid Mediu 62 95,4 95,4 98,5 Bun 1 1,5 1,5 100,0 Total 65 100,0 100,0 a. Practicare activităţi sportive de agrement = da Tabel 16. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate fizică pentru eşantionul din cadrul cercetării de bază care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Mediu 23 35,4 35,4 35,4 Valid Bun 42 64,6 64,6 100,0 Total 65 100,0 100,0 51

Fig. 5. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate fizică pentru persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Fig. 6. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate fizică pentru persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Starea de sănătate psihică iniţială şi finală a subiecţilor investigaţi Marea majoritate a persoanelor (76,9%) care au participat la programul "Braşovenii în mişcare", au un nivel iniţial al sănătăţii psihice mediu, 12,3% au o anxietate minimă şi 10,8%, au un nivel al anxietăţii crescut. (Tab. 17, Fig. 7). În schimb, starea de sănătate psihică finală, după derularea unui volum semnificativ de activităţi sportive de agrement, cunoaşte o îmbunătăţire, respectiv 72,3% prezintând un indice de sănătate psihică minim, în timp ce, 27,7% au un nivel al anxietăţii mediu. (Tab. 18, Fig. 8). 52

Tabel 17. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Valid Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent anxietate minimă 8 12,3 12,3 12,3 anxietate medie 50 76,9 76,9 89,2 anxietate crescută 7 10,8 10,8 100,0 Total 65 100,0 100,0 Tabel 18. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent anxietate 47 72,3 72,3 72,3 minimă Valid anxietate medie 18 27,7 27,7 100,0 Total 65 100,0 100,0 Fig. 7. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Fig. 8. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate psihică pentru eşantionul persoanelor care au participat la programul "Braşovenii în mişcare 53

Starea de sănătate socială iniţială şi finală Marea majoritate a subiecţilor (95,4%) care au fost cuprinşi în experimentul de bază, au avut un nivel iniţial al sănătăţii sociale mediu, 1,5% bun şi 3,1% au prezentat valori nesatisfăcătoare ale sănătăţii sociale. (Tab. 19, Fig. 9). În ceea ce priveşte starea de sănătate socială la momentul final al cercetării de bază, 55,4% prezintă un indice de sănătate socială mediu, în timp ce, 44,6% au o sănătate socială bună. (Tab. 20, Fig. 10). Tabel 19. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare" Valid Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent sănătate socială nesatisfăcătoare 2 3,1 3,1 3,1 sănătate socială medie (satisfăcătoare) 62 95,4 95,4 98,5 sănătate socială bună 1 1,5 1,5 100,0 Total 65 100,0 100,0 Tabel 20. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare" Valid Frequency Percent Valid Percent sănătate socială medie (satisfăcătoare) sănătate socială bună Total 65 100,0 100,0 Cumulative Percent 36 55,4 55,4 55,4 29 44,6 44,6 100,0 Fig. 9. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare" 54

Fig. 10. Distribuţia nivelului final a indicelui de sănătate socială, pentru eşantionul experimentului de bază, care a participat la programul "Braşovenii în mişcare Indicele de sănătate iniţial şi final la subiecţii din cadrul experimentului de bază Majoritatea persoanelor (95,4%) care practică la momentul iniţial, într-o mică măsură 1-2 activităţi sportive de agrement/săptămână, au un indice iniţial de sănătate mediu (satisfăcător), 3,1% nesatisfăcător şi 1,5%, au un nivel bun de sănătate. (Tab. 21, Fig. 11). La final, după parcurgerea programului propus de noi, 75,4% dintre subiecţi prezintă un indice foarte bun, în timp ce, 24,6% au un indice bun de sănătate. (Tab. 22, Fig. 12). Tabel 21. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate, pentru eşantionul persoanelor care practică activităţi sportive de agrement, în mică măsură (exp. preliminar) Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Slab 2 3,1 3,1 3,1 Valid Bun 62 95,4 95,4 98,5 Foarte bun 1 1,5 1,5 100,0 Total 65 100,0 100,0 a. Practicare activităţi sportive de agrement = da Tabel 22. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate, pentru eşantionul din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Bun 16 24,6 24,6 24,6 Valid Foarte bun 49 75,4 75,4 100,0 Total 65 100,0 100,0 a. Practicare activităţi sportive de agrement = da 55

Fig. 11. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui de sănătate pentru persoanele care practică activităţi sportive de agrement în mică măsură (exp. preliminar) Fig. 12. Distribuţia nivelului final al indicelui de sănătate pentru persoanele care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Evoluţia condiţiei fizice recoltarea iniţială şi finală a datelor În analiza evoluţiei condiţiei fizice, de-a lungul celor 8 luni de activitate, se constată o tendinţă generală de creştere permanentă, de la lună la lună, a condiţiei fizice, aceasta ajungând la cel mai înalt nivel, în ultimele două luni ale programului. (Tab. 23, Fig. 13). 56

Tabel 23. Evoluţia condiţiei fizice pe luni, pentru eşantionul cercetării de bază care iniţial, declara că practică activităţi sportive de agrement (experiment preliminar) N Mean Median Mode Std. Skewness Kurtosis Minimum Maximum Valid Missing Deviation Nivel submediu aprilie Nivel slab condiţie fizică 65 0 6,2842 6,3300 6,33 1,65788-2,917 8,613,00 7,68 mai Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,5029 6,6700 6,67,55312,095 -,496 5,33 7,69 iunie Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,63 6,67 7,487,193 -,696 6 8 iulie Nivel submediu condiţie fizică 65 0 6,8051 7,0000 7,00,39969 -,135 -,191 6,00 7,67 august Nivel mediu condiţie fizică 65 0 7,0766 7,0000 7,00,34629,295,336 6,33 8,00 septembrie Nivel mediu condiţie fizică 65 0 7,3332 7,3300 7,33,37287,151 -,702 6,67 8,00 octombrie condiţie fizică 65 0 6,1329 6,0000 6,00,69882,077 -,550 5,00 7,67 Nivel peste mediu condiţie fizică 65 0 8,0362 8,0000 8,00,56596,200 -,684 7,00 9,33 noiembrie Fig. 13. Evoluţia condiţiei fizice pe luni pentru subiecţii cercetării de bază, participanţi la programul sportiv"braşovenii în mişcare" Tendinţa generală de evoluţie pozitivă a parametrilor condiţiei fizice, de-a lungul celor 8 luni, în care s-a aplicat programul "Braşovenii în mişcare", poate fi observat în cazul tuturor categoriilor de vârstă a participanţilor la studiu. (Tab. 24). 57

Tabel 24. Evoluţia condiţiei fizice pe luni, în funcţie de categoria de vârstă, pentru subiecţii care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Categoria de vârstă Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică Nivel condiţie fizică aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie Mean 6,2500 3,4175 6,4175 6,58 6,7475 7,0000 7,1650 7,9175 25-29 ani N 4 4 4 4 4 4 4 4 Std. Deviation,41857 3,94849,73699,568,50056,26944,19053,16500 Mean 6,4660 6,0000 6,6670 6,77 6,8680 7,1330 7,5000 8,4010 30-34 ani N 10 10 10 10 10 10 10 10 Std. Deviation,52513 2,17193,54502,474,42182,35743,28503,41019 Mean 6,3846 6,5646 6,7700 6,85 6,9746 7,2554 7,7446 8,7438 35-39 ani N 13 13 13 13 13 13 13 13 Std. Deviation,54052,48018,37108,400,31835,33706,30897,30918 Mean 6,2995 6,2155 6,6330 6,75 6,9000 7,1495 7,2995 7,9170 40-44 ani N 20 20 20 20 20 20 20 20 Std. Deviation,77887 1,58657,60135,494,36032,29457,26375,33943 Mean 5,5550 5,8694 6,0933 6,28 6,5550 6,8522 7,0183 7,4811 45-49 ani N 18 18 18 18 18 18 18 18 Std. Deviation,52357,48789,35728,367,38007,32643,26478,32903 Mean 6,1329 5,9842 6,5029 6,63 6,8051 7,0766 7,3332 8,0362 Total N 65 65 65 65 65 65 65 65 Std. Deviation,69882 1,65788,55312,487,39969,34629,37287,56596 58

Prezentăm în continuare, un exemplu de centralizator cu media condiţiei fizice /lună, în funcţie de sex, pentru una dintre cele şase grupe constituite, (3 grupe bărbaţi şi 3 grupe femei) care au participat la programul sportiv "Braşovenii în mişcare" (Tab.25). Nr. crit. Cod subiect Tab. 25. Centralizator cu media condiţiei fizice/lună, în funcţie de sex, pentru grupa 1 de subiecţi - bărbaţi Grupa 1 Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Medie cf 1 Mc 1 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 2 Md 3 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 3 Mb 3 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 4 Mb 4 7,33 8,66 9,33 9,66 9,66 10 10 10 9,33 5 Md 4 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 6 Ma 1 7,33 8,66 9,33 9,33 9,66 10 10 10 9,28 7 Mc 4 7 8,66 9 9,33 10 10 10 10 9,24 8 Mc 5 7,33 8,66 9,33 9,66 10 10 10 10 9,37 9 Md 6 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 10 Me 6 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 9,66 10 9,12 11 Me 8 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 10 10 9,16 12 Md 8 7 8,66 9 9,33 9,66 9,66 9,66 10 9,12 Total 9,23 Datele tabelare pun în evidenţă faptul că, parametrul condiţie fizică, prezintă o tendinţă generală de ameliorare, de la o lună la alta, pentru toţi subiecţii experimentului de bază, care au participat la programul sportiv "Braşovenii în mişcare". Media condiţiei fizice iniţiale, pentru grupa numărul 1 bărbaţi, a fost situată între valorile de 7 şi 7, 33, iar cea finală, între 9,12 9,37. În consecinţă, putem afirma că, programul sportiv "Braşovenii în mişcare" a avut un impact ameliorativ asupra stării de sănătate, subiecţii cercetării dobândind în final, o condiţie fizică bună, spre excelentă. 59

Calitatea vieţii, valori iniţiale şi finale Majoritatea persoanelor adulte (95,4%) care au declarat iniţial că practică activităţi sportive de agrement, într-o mică măsură, însă, au un nivel iniţial al calităţii vieţii mediu (satisfăcător); 3,1% dintre aceştia au o calitate a vieţii nesatisfăcătoare şi 1,5%, au un nivel bun al calităţii vieţii. (Tab. 26, Fig. 14). În ceea ce priveşte nivelul calităţii vieţii, la finalul activităţii experimentale, 60% dintre participanţi, prezintă un indice bun al calităţii vieţii, în timp ce, 40% au o calitate a vieţii situată la un nivel satisfăcător. (Tab. 27, Fig. 15). Tabel 26. Distribuţia nivelului iniţial al calităţii vieţii, pentru eşantionul persoanelor care practică activităţi sportive de agrement, în mică măsură (exp. preliminar) Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Calitate a vieţii nesatisfăcătoare 2 3,1 3,1 3,1 Calitate a vieţii Valid satisfăcătoare 62 95,4 95,4 98,5 Calitate a vieţii bună 1 1,5 1,5 100,0 Total 65 100,0 100,0 Tabel 27. Distribuţia nivelului final al calităţii vieţii, pentru eşantionul din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Calitatea vieţii satisfăcătoare 26 40,0 40,0 40,0 Valid Calitatea vieţii bună 39 60,0 60,0 100,0 Total 65 100,0 100,0 Fig. 14. Distribuţia nivelului iniţial al indicelui calităţii vieţii pentru persoanele care practică activităţi sportive de agreement, în mică măsură (exp. preliminar) 60

Fig. 15. Distribuţia nivelului final al calităţii vieţii, pentru eşantionul din cadrul cercetării de bază, care au participat la programul "Braşovenii în mişcare" CAPITOLUL XI CONCLUZII ȘI PROPUNERI Informaţiile teoretico-metodice acumulate şi dezvoltate în cercetarea noastră, precum şi prelucrarea statistică a datelor obţinute prin investigarea persoanelor supuse activităţii experimentale, ne-au condus spre formularea unor concluzii şi propuneri de ansamblu, asupra demersului nostru ştiinţific. Concluzii teoretice Sunt 45 de ani de când, la nivel mondial, se desfăşoară cercetări şi se publică studii pe tema calităţii vieţii, în strânsă legătură cu aceea a indicatorilor sociali, respectiv cu obiectivele naţionale şi cu politicile sociale capabile să conducă la îmbunătăţirea situaţiilor existente la un moment dat, în domeniul de referinţă, cel al calităţii vieţii oamenilor. Fie că se realizează din perspectivă interdisciplinară (sociologie, sport, economie, psihologie, ecologie, medicină etc.), fie că aceste cercetări sunt axate pe un anumit demers disciplinar, paradigma ce caracterizează cercetările de calitatea vieţii, se referă la punerea în relaţie a stărilor de fapt (a condiţiilor de existenţă) cu percepţiile şi evaluările oamenilor, cu stările lor de spirit, de satisfacţie/insatisfacţie, fericire/frustrare. Ca o evaluare generală, putem susţine că, nivelul calităţii vieţii în România este unul modest, cu atât mai mult fiind valabilă această afirmaţie pentru indicatorii condiţiilor de viaţă, începând cu standardul economic, de la indicatorii macroeconomici ai nivelului de trai (PIB/locuitor, Fondul de consum 61