I. Fişa Proiect de transfer tehnologic 1 Titlul RO EN RU Testarea şi implementarea metodelor de micromultiplicare în flux în Genofondului viticol al Î.P. I.Ş.P.H.T.A. Testing and implementation of the flow methods of micro-propagation in grapevine Genofond of Î.P. I.Ş.P.H.T.A. Испытание и внедрение потоковых методов микро-размножения в Генофонде винограда Î.P. I.Ş.P.H.T.A. Conducătorul proiectului numele/ prenumele Cornea Vladimir titlul ştiinţific Telefon 28 50 03 fax 28 50 03 e-mail v_cornea@yahoo.com Instituţia executoare din sfera ştiinţei Instituţia Publică Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare adresa MD-2019, Chişnău, str. Vieru, 59 Beneficiarul rezultatelor Staţiunea Tehnologico-Experimentală Vierul Adresa MD-2019, Chişinău, str. Vierul 59 Telefon 285012 fax 285012 e-mail ghsavin@yahoo.com Direcţia strategică a activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2006-2010 (în conformitate cu Hotărârea Parlamentului RM nr. 160 din 2005, MO nr. 104 din 05.08.2005) Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară Perioada de realizare (maxim 2 ani) 2010-2011 Necesarul total de finanţe (mii lei) Finanţarea din bugetul de stat în 1-ul an Cofinanţarea în 1-ul an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) Finanţarea din bugetul de stat în al 2-lea an Cofinanţarea în al 2-lea an (nu mai puţin decât finanţarea din buget) 1000000 lei 250000 lei 250000 lei 250000 lei 250000 lei Se certifică autenticitatea datelor şi se aprobă realizarea proiectului în condiţiile menţionate Conducătorul instituţiei executoare din sfera ştiinţei Economist / Contabil-şef L.Ş. Numele Ţislinscaia Panfilov prenumele Natalia Andrei tel: 24 24 91 24 24 91 fax: e-mail:
II. Rezumatul proiectului 2 Proiectul propus are ca scop implementarea unor metode de micromultiplicare în flux în Genofondul viticol al ÎP IŞPHTA pentru reabilitarea (salvarea) genotipurilor deficitare şi/sau pe cale de pierdere. Vor fi aplicate diverse metode de micromultiplicare: altoiri pe loc în butuci maturi de portaltoi, altoiri la masă, butaşiere în verde, prezervarea în vase, pe substrat artificial, în condiţii de seră-solariu. În cadrul Genofondului vor fi aplicate procedee agrotehnice de reabilitare a butucilor slabi sau afectaţi. Totodată vor fi identificate sursele, vor vi (re)introduse genotipurile deja pierdute sau care nu mai pot fi recuperate şi care prezintă interes sporit pentru viticultura republicii. Scopul principal al proiectului: Reabilitarea (salvarea) unui segment al Genofondului viticol al institutului prin aplicarea în flux a diverse procedee de micromultiplicare, prezervare şi (re)introducţie. Obiectivele proiectului: 1. Inventarierea, după diverse criterii, a Genofondului viticol (număr accese, număr genotipuri, număr plante). 2. Estimarea stării biologice a fiecărui acces din Genofondul viticol (vigoare de creştere, pericol de pierdere), selectarea genotipurilor supuse reabilitării 3. Reabilitarea serei-solariu destinate prezervării genotipurilor pereclitate (restabilirea, definititvarea infrastructurii) 4. Testarea, aplicarea metodelor de micromultiplicare în flux a genotipurilor pereclitate (altoiri pe loc în câmp, seră; altoiri la masă, butaşeire în verde ş.a.) Descrierea proiectului 1. Expunerea problemei existente. Genofondul viticol al Institutului constituit pe parcursul a mai multor ani. Colecţia ampelografică actuală, nucleul de bază al Genofondului a fost fondată în a. 1984. La momentul actual, împreună cu câmpurile aferente, cuprinde cca. 3000 accese, ce reprezintă genotipuri din mai mult de 60 centre viticole ale Terrei. Astfel, a fost acumulată o vastă diversitate a resurselor genetice, atât după origina geografică, cât şi după însuşirile agrobiologice, sensibilitatea la factorii defavorabili, pentru viticultură, ai mediului ambiant. Pe fonul acestei biodiversităţi, influenţa cumulativă a fenomenelor climatice nefavorabile (geruri, îngheţuri, secete prelungite, epifitotii etc.), dar şi neîndeplinirea cronică a lucrărilor
3 agrofitotehnice, a condus la degradarea dramatică a stării biologice a multor genotipuri şi chiar la pierderea unora din ele. Astfel, conform rezultatelor inventarierilor din ultimii ani, s-a constatat că procentul de lipsuri, calculat pe fiecare cartier, variază de la 24,6% la 83,8%. În cea mai mare măsură au fost afectate genotipurile de provenienţă din Asia Mijlocie. Totodată genotipurile vulnerabile sunt reprezentate de plante foarte slab dezvoltate. Prezenţa a 1-2 plante cu dezvoltare foarte slabă pune sub pericol o parte din genotipurile ce prezintă interes strategic din punct de vedere al diversităţii genetice, dar şi a însuşirilor care trebuie valorificate. Cu atât mai mult, că o parte din aceste genotipuri sunt, probabil, prezente numai în Genofondul Institutului nostru, iar reintroducerea lor, cel puţin la etapa actuală, este practic imposibilă (din punct de vedere financiar, al prezenţei legăturilor cu foştii parteneri, dispariţia multor genotipuri în ţara de origine). Întreprinderea unor măsuri urgente de reabilitare (salvare) a acestor genotipuri este de importanţă primordială la etapa actuală. 2. Soluţia problemei cu invenţia propusă, efectele sociale, ecologice, economice, etc. ale ei. Pe parcursul anilor, de rând cu metodele de multiplicare a viţei de vie prin altoirea la masă, specifice multiplicării industriale, în completarea Genofondului viticol cu noi accese, s-au identificat, testat, selectat şi adaptat o serie de procedee eficiente de micromultiplicare: diverse variaţii a metodelor de altoire pe loc în butuci maturi de portaltoi, butaşiere în verde, micropropagare pe rădăcini proprii, cultivarea plantelor în vase. Aceste metode şi-au demonstrat eficienţa mai ales în cazul când manipulăm cu material biologic de volum redus (număr limitat de ochi, creşterea ochilor declanşată etc.). Totodată, aplicarea acestor metode permite fructificarea (dar şi reabilitarea) în termeni restrânşi a genotipului (fructificare la 1-2 ani). Totodată, diverse variaţii ale acestor metode permit aplicarea lor eşalonată pe percursul întregii perioade de vegataţie activă (micromultiplicarea în flux). Astfel este oferită o labilitate în selectarea metodei, timpului de aplicare. Metodele propuse pot fi însuşite cu uşurinţă, iar cheltuielile financiare, în comparaţie cu altoire la masă, sunt mult mai mici, nu necesită crearea unei infrastructuri speciale. 3. Descrierea detaliată a invenţiei, elementele de noutate, originalitatea, parametrii, avantajele şi dezavantajele ei în comparaţie cu prototipul.
4 Metodele de realtoire a butucilor viţei de vie au fost preluate din pomicultură şi adoptate la felul de vegetaţie al viţei de vie. Altoirea pe loc ( în verde, în lemnificat ) este aplicată de mult timp, mai ales pentru a reacţiona rapid la cerinţele pieţii de desfacere, permiţind schimbarea rapidă a sortimentului. Altoirea (realtoirea) pe loc, ca una din metodele de bază de micromultiplicare, urmăreşte mai multe scopuri: 1. Complectarea golurilor în plantaţiile mature. În cazul acesta se plantează butaşi de portaltoi cu rădăcini bine dezvoltate, care se prind mai uşor şi se dezvoltă repede. 2. Atunci cînd în plantaţiile mature se pierde altoiul şi rămîne numai tulpina portaltoiului. 3. Realtoirea butucilor de rod, care reprezintă impurităţi. 4. Înlocuirea varietăţilor de calitate inferioară cu varietăţi nobile sau cu rezistenţă sporită la factorii mediului abiant. 5. Pentru a înlocui varietăţile pentru struguri de vin cu varietăţi de struguri pentru masă şi invers. 6. Transformarea plantaţiilor de portaltoi sau hibrizi producători-direcţi în viţe altoite nobile. 7. Pentru a se întări în plantaţii sau colecţii varietăţi noi prezentate în cantitate minimală de ochiuri. 8. Multiplicarea iniţială a varietăţilor preţioase. 9. Crearea plantaţiilor mamă de varietăţi cu perspectivă, inclusiv pentru pepinieră. 10. Crearea de noi plantaţii marfă de zeci şi sute de hectare concomitent. Există o multitudine de metode de modificaţii a altoirilor pe loc, alegerea cărora depinde de problemele puse. Aplicarea lor raţională, combinarea în timp şi spaţiu le face de neînlocuit în cazul reprofilării ramurii, când într-un termen relativ scurt e necesar de mărit cota soiurilor de un anumit fel în sortimentul general. Eficienţa economică a metodelor aplicate de altoire pe loc este asigurată prin faptul că decade necesitatea creşterii materialului săditor în şcoala de viţe; nu este necesară defrişarea plantaţiilor, restabilirea spalierelor şi desfundarea solului; nu sunt necesare investiţii considerabile (clădiri, energie etc.).
Altoirea pe loc se execută în timpul anului când plantele sunt asigurate satisfăcător cu căldură şi umiditate (temperatura medie la suprafaţa solului este de 20 C şi mai mult), ce coincide cu decadele II şi III a lunii mai. În prima jumătate a lunii iunie este posibil de îndeplinit altoirile verde în verde, verde în lemnificat, lemnificat în verde, altoirea sub scoarţă. Spre sfârşitul vegetaţiei, în luna august, când se începe lemnificarea coardelor de un an, se poate aplica realtoirea cu ochiul dormind al altoiului. Aplicarea unei sau alta metode depinde de mai mulţi factori: disponibilitate de materiale necesare, prezenţa şi starea butucilor de portaltoi, volumul materialului altoi, timpul disponibil, perioada altoirii etc. Butucii de portaltoialtoi, destinaţi pentru realtoire trebuie în prealabil inventariaţi pentru a exclude cei bolnavi sau cu leziuni mecanice. E preferabil de ales în primul rând butucii cu tulpina dreaptă şi netedă. Este necesar de făcut copcitul la o adîncime de 20 cm, înlăturînd astfel rădăcinile situate la suprafaţa solului şi lăstarii porniţi din trunchi. O deosebită atenţie e necesar de acordat la portaltoiul înrădăcinat, care este folosiţi pentru reparaţia golurilor în sectoarele de producere. Imediat după plantare trebuie de instalat haragi şi de legat de câteva ori lăstarii pentru a educa viitoarea tulpină atribuindu-i o poziţie verticală. Anual se execută copcitul şi se înlătură lăstarii slabi. Pregătirea altoiului se face după o aprobaţie minuţioasă a genotipurilor destinate multiplicării. În timpul vegetaţiei se face plivitul, ori de câte ori e necesar, înlăturîndu-se lăstarii slabi. Se vor educa corzi cu roadă de un diametru egal cu 10-12 mm la bază. Copilii trebuie de îndepărtat îndată după apariţia lor, atunci cînd ating o lungime de 4-8 cm. Se execută cîrnitul lăstarilor spre sfîrşitul vegetaţiei. Lăstarii bine lemnificaţi se colectează, se leagă în snopuri şi se păstrează în subsoluri răcoroase. Vom enumăra doar câteva dintre metodele disponibile: Altoirea pe loc în despicătura trunchiului mai jos de nivelul solului. Altoirea pe loc în trunchi deasupra solului. Altoirea în tulpină chip bud (California). Altoirea cu 1-2 ochiuri în crestătura port-altoiului. Altoirea sub coaja tulpinii port-altoiului. Altoirea cu ochi dormind în lăstarul verde. Altoirea verde în verde. Altoirea viţei în ochiul dormind (Herestrău) ş.a. Altoirea în dispicătura trunchiului mai jos de nivelul solului. Altoirea se poate îndeplini la începutul vegetaţiei, cînd ochii, mugurii au început să se dezvolte. Se îndepărtează tulpina 5
6 portaltoiului în aşa fel încît partea rămasă a trunchiului să fie retezată cu 10 cm mai jos de nivelul solului. Altoitul se fasonează în aşa fel pentru a obţine o pană ascuţită. Cu ajutorul unui ciocan de lemn tare şi o pană de metal ascuţită la vîrf se face o dispicătură în trunchi. Altoiul pregătit se întroduce în decpicătura formată din ambele părţi şi se leagă strîns cu sfoara. Partea de su a trunchiului rămasă liberă se protejează. Butucul astfel realtoit se muşuroieşte. În perioada de vegetaţie se execută operaţiile în verde şi legatul lăstarilor verzi. Cu metoda precendentă se aseamănă şi Altoirea în trunchi deasupra solului. În acest caz altoirea se face în tulpină, la înălţimea de 35-40 cm deasupra solului. În cazul cînd ochii altoiului sunt afectaţi şi nu se dezvoltă, tot pe aceiaşi butuci se efectuiază mai tîrziu realtoirea sub scoarţă. În aşa fel se poate obţine un randament total de 99%. Descrierea detaliată a metodelor a fost prezentată în următoarele publicaţii: 1. Savin Gh., Popov A. Procedee de ameliorare rapidă, eficientizare a sortimentului în plantaţiile de viţă de vie. Lucrările conferinţei Pentru o colaborare fructuoasă între cercetători şi fermieri în mileniul III, Chişinău, Moldova, 5-6 iulie, 2001., p. 107-111. 2. Savin Gh., Popov A. Aplicarea metodelor de altoire pe loc în viticultură. Expres informaţie. I.C.Ş.I.T.E., Chişinău, 2000., 22 p. 3. Teoderescu C. Altoiri cu ochi dormanţi. Editura ARTEGRAFICE. Bucovina, 1933. 4. Савин Г.А., Попов А.Д. Замена сортиметна плодоносящих насаждений винограда за рубежом. Кишинев, 1987. 5. Хисаминдинов А.Ф., Чигрик П.П., Красохина С.И. Методы восстановления виноградников. ВНИИВ и В им. Потапенко., 2002. Aplicarea acestor metode în practică a demonstrat eficienţa lor înaltă. Spre exemplu, soiul Cabernet Sauvignon altoit în 1981 (SUA, California) pe butuci de Alicante Boushe sub scoarţa tulpinii, a demonstrat un randament de prindere de 96%. În iarna 1981-1982 butucii au fost curăţiţi, lăsându-se corzi lungi de rod. Prima producţie după realtoire a fost foarte înaltă 151,7 q/ha. La recoltarea roadei în mod mecanizat nu s-a observat nici un caz de leziune a sudurii (locului altoirii). La Institut, în curs de mai mulţi ani s-au testat diferite metode de altoiri pe loc a soiurilor noi introduse. S-au altoit pe loc soiuri de introducţie şi elite, inclusiv cu precocitate timpurie, pentru struguri de masă şi vin, cu rezistenţă sporită la principalele boli criptogamice şi temperaturi scăzute. Randamentul a variat între 72,8-75,8 şi 95,2-96,5 procente în funcţie de multitudinea factorilor implicaţi.
Cu scopul de a verifica comportamentul soiurilor de perspectivă, evidenţiate în colecţia ampelografică a INVV, în diferite zone pedoclimaterice ale Moldovei, în anii 1986-1989 s-au executat altoiri pe loc în cinci gospodării fondându-se colecţii a cîte 30 80 soiuri. Sectoarele pentru realtoire au fost planaţii destinate la defrişării. De menţionat că cele mai bune rezultate sunt obţinute atunci cînd totoate lucrările de pregătire a butucilor pînă la realtoire, şi îngrijirea plantelor altoite se îndeplinesc la timp şi calitativ. În al doilea an după altoire se obţine fructificarea şi se poate de recoltat un număr satisfăcător de coarde pentru multiplificarea iniţială. În cadrul altei experienţe s-a constatat că cele mai bune rezultate s-au obţinut la soiurile şi formele cu rezistenţă sporită la boli şi temperaturi scăzute în anul trei după sădirea portaltoiului înrădăcinat, În timp de cinci zile au fost altoiţi 1020 de butuci de portaltoi la care au participat cinci altoitori, dintre care patru au activat prima dată. Aplicarea altoirii pe loc are multe avantaje, inclusiv şi de aspect economic, referitor la scopul proiectului putem menţiona următoarele: a) Se crează posibilităţi de a valorifica maximal o plantaţie de viţă de vie deja existentă, utilizînd la reparaţia golurilor butaşi de portaltoi cu rădăcini sau butucii maturi de portaltoi. b) Într-un timp restrâns putem omogeniza sectoarele în care se întîlnesc varietăţi străine. c) Decade necesitatea de a efectua lucrări de pregătire a solului, a infrastructurii sectorului d) Combinarea în flux continuu a diferitor metode permite obţinerea, pe parcursul unui an, e efectului maxim (salvarea genotipului). 4. La ce etapă de finisare se află invenţia, existenţa brevetelor, mostrei experimentale, schemelor, documentaţiei tehnice, etc., ce volum de lucru mai este necesar de îndeplinit. 7 Metodele, modul de aplicare este cunoscut şi definitivat. Însă datorită diversităţii însuşirilor agrobiologice ale genotipurilor prezente, în special vulnerabilitatea celor aflate sub pericol de pierdere, va fi necesară aplicarea la acelaşi genotip, pentru o siguranţă mai mare, a mai multe din metodele propuse. Astfel vor fi testate şi evidenţiate cele mai eficiente dintre ele. 5. Modul şi locul transferului tehnologic, partenerii de lucru. Locul transferului tehnologic este Staţiunea Tehnologico-Experimentală Vierul, care este partenerul şi cofinanţatorul proiectului.
8 Lucrările în cadrul proiectului for fi executate de cercetătorii ştiinţifici ai secţiei Genofond şi Ameliorare a IŞPHTA. Testarea şi implementarea metodelor propuse se va efectua pe sectoarele Genofondului viticol al Institutului, amplasate în cadrul Staţiunii Tehnologico-Experimentale Vierul. Genotipurile cu vulnerabilitate sporită vor fi prezervate (dublate) şi în sera-solariu. 6. Rezultatele concrete care se vor obţine în cadrul proiectului. Rezultatele concrete care se vor obţine în cadrul proiectului se reduc la următoarele: 1. Va fi efectuată, după diverse criterii, inventarierea Genofondului viticol al Institutului, apreciată starea biologică a plantelor pe o suprafaţă de cca. 20 ha. 2. Se va reabilita, restabili infrastructura serei solariu destinate prezervării genotipurilor. 3. Se vor reabilita (salva) cca. 150 genotipuri deficitare şi/sau pe cale de pierdere. 4. Efectul economic şi biologic al tehnologiilor implementate va fi calculat după finalizarea lucrărilor prevăzute de proiectul dat. 7. Administrarea rezultatelor ce se vor obţine. Administrarea rezultatelor se va efectua în bază de contracte dintre I.P. I.Ş.P.H.T.A. şi S.T.E. Vierul. IV. Viabilitatea invenţiei 1. Studiul pieţei, determinarea capacităţii de absorbţie a invenţiei Metodele propuse pot fi aplicate cu succes în diverse tipuri de gospodării ale Republicii Moldova plantaţii industriale, sectoare particulare. 2. Studiul de fezabilitate (cât e de realizabilă introducerea invenţiei în uz) Metodele propuse au fost cu succes aplicate pe parcursl anilor în cadrul Genofondului viticol al Institutului, pemiţând introducerea (fixarea iniţială) de noi genotipuri. O eficienţă înaltă a fost demonstrată şi la fondarea microcolecţiilor în diverse gospodării ale Republicii Moldova. Realizarea ei în practică necesită minimum de materiale şi timp de însuşire.
V. Programul de realizare Programul de realizare în anii 2010-2011 a proiectului."reabilitarea Genofondului viticol al Î.P. I.Ş.P.H.T.A. (etapa de prezervarea) ". Conţinutul lucrărilor Rezultatele Modul şi locul implementării Etapa 1. Inventarierea Genofondului Î.P. I.Ş.P.H.T.A. Etapa 2. Evaluarea stării biologice şi fitosanitare a genofondului viticol Etapa 3. Reabilitarea serei-solariu destinate prezervării intermediare a genotipurilor Etapa 4. Reabilitarea genotipurilor deficitarea şi/sau pe cale de pieire Componenţa Genofondului: număr accese; număr genotipuri; număr de plante luate la evidenţă Vigoarea de creştere, gradul de dezvoltare a fiecărui genotip după scara de 5 puncte; Lista genotipurilor deficitare, şi/sau expuse pericolului de pieire Restabilirea infrastructurii serei-solariu: reparaţie acoperiş, pereţi; istalare sistem irigaţie; amenajarea lizimetre, rafturi, vase pentru plante; sistem de butaşiere în verde. Genotipuri reabilitate, salvate prin diverse metode cca. 200 genotipuri Genofondul viticol al Î.P. I.Ş.P.H.T.A., Î.S. Staţiunea Tehnologico-Experimentală Vierul proces verbal, act constatator Genofondul viticol al Î.P. I.Ş.P.H.T.A., Î.S. Staţiunea Tehnologico-Experimentală Vierul proces verbal, act constatator Sera-solariu a Î.P. I.Ş.P.H.T.A. lucrări de reabilitare Genofondul viticol al Î.P. I.Ş.P.H.T.A., Î.S. Staţiunea Tehnologico-Experimentală Vierul - aplicarea diverselor metode de mucromultiplicare: altoiri/realtoiri în câmp în butuci maturi, altoiri la masă, prezervare în seră-solariu, lucrări 9 Termenul de Numele executorilor realizare 2010-2011 Savin Gh., Cornea V., Cogălniceanu I., Olari T., Bîrsa E., Repeşco L., Matei I., Djurii V., Nezalizova I., Tărăcilă M., Nofit D., Bejan A., Istrati V. 2010-2011 Savin Gh., Cornea V., Cogălniceanu I., Olari T., Bîrsa E., Repeşco L., Matei I., Djurii V., Nezalizova I., Tărăcilă M., Nofit D., Bejan A., Istrati V. 2010-2011 Savin Gh., Cornea V., Cogălniceanu I., Muncitori staţiune 2010-2011 Savin Gh., Cornea V., Cogălniceanu I., Bîrsa E., Repeşco L., Matei I., Tărăcilă M., Nofit D., Bejan A., Istrati V., Muncitori staţiune
VI. Echipa proiectului 10 Numele, titlul ştiinţific, anul naşterii Locul de muncă, funcţia Tel., fax, e-mail Rezultatele obţinute anterior Brevete de Publicaţii invenţie Mostre, tehnologii elaborate Savin Gheorghe, doctor în agricultură, Tel./Fax: 285003; IŞPHTA, şef secţie 1936 ghsavin@yahoo.com 82 7 Autor a 5 soi de viţă de vie Cornea Vladimir, 1959 IŞPHTA, şef laborator 285003 27 5 Autor a 5 soi de viţă de vie Bîrsa Elena, 1970 IŞPHTA, laborant sup. 285003 Repeşco Lilia, 1975 IŞPHTA, laborant sup. 285003 Matei Irina, 1956 IŞPHTA, ing. tehnolog 285003 Cogălniceanu Ion, 1956 IŞPHTA, agronom coord. 285003 Botnarenco Andrei, 1957 IŞPHTA, cerc şt. 285012 Olari Tudor, 1939 IŞPHTA, cerc şt. superior 285005 Mîţu Alexei, 1942 IŞPHTA, cerc şt. superior 285005 Djurii Varvara, 1950 IŞPHTA, laborant sup. 285005 Nezalzov Irina, 1961 IŞPHTA, laborant sup. 285005 Tărăcilă Mihai, IŞPHTA., tehnician 285003 Nofit Daniela, 1987 IŞPHTA, laborant sup. 285003 Istrati Valeriu, 1989 IŞPHTA, tehnician 285003 Bejan Alexandru, 1988 IŞPHTA, tehnician 285003 Spirin Vasile IŞPHTA, tehnician 285003 Filipenco Fiodor IŞPHTA, tehnician 285003 Alte Locul echipei în cadrul potenţialului ştiinţific din ţară; relaţiile cu centrele recunoscute în domeniul respectiv în Moldova şi în lume, nivelul de pregătire a colectivului pentru atingerea obiectivelor proiectului. Colectivul implicat este capabil de a rezolva problemele abordate în prezentul proiect. VII. Resurse tehnice şi infrastructuri disponibile (proprii şi cele oferite prin relaţii de cooperare, inclusiv internaţionale) echipamente tehnologice, de diagnostică, testare şi facilităţi pentru experimentare laboratoare, ateliere, staţii-pilot, terenuri mijloace de documentare (bibliotecă, Internet, acces la baze de date) calculatoare şi alte resurse
VIII. Cheltuielile şi resursele financiare necesare: 11 DEVIZUL DE CHELTUIELI PE anul 2010 (Mii lei) Denumirea articolelor şi alineatelor de Codul Total cheltuieli articolul alineatul buget cofinanţare 1 2 3 4 5 Cheltuieli curente 100 250,0 250,0 Cheltuieli pentru mărfuri şi servicii 110 250,0 250,0 Retribuirea muncii 111 00 98,7 98,7 Sporuri la salariul de funcţie 111 02 42.1 - Retribuirea complementară la salariul de funcţie 111 03 3,6 - Salarizarea lucrătorilor netitulari 111 04 53,0 98,7 Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (23 %) 112 22,7 22,7 Plata mărfurilor şi serviciilor pe articolele clasificaţiei bugetare 113 00 105,1 125,1 Energie electrica 113 01 2,0 2,0 Procurarea mărfurilor de uz gospodăresc şi 113 03 28,8 36,9 rechizite de birou Poştă, telefon, fax 113 11 2,0 - Întreţinerea (servicii) mijloacelor de transport 113 13 4,2 50.2 Apă 113 34 5,0 5,0 Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate 113 45 63,1 31.0 Deplasări în interes de serviciu 114 00 20,0 - Deplasări peste hotare 114 02 20,0 - Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, achitate de patron (3,5%) 116 3,5 3,5 Total cheltuieli 250,0 250,0
Salarizarea executorilor: Salarizarea executorilor (art. 111): Funcţia în cadrul Numele proiectului, categoria Salariul lunar, lei Remunerarea executorilor auxiliari Remunerare a lucrătorilor netitulari Perioada (luni) Total pe întreaga perioadă (lei) bugetul de stat Savin Gheorghe, doctor în Coordonator ştiiţific de agricultură, 1936 Proiect cat. 19 800 10 8000 Cornea Vladimir, 1959 Conducător de Proiect, cat.18 400 10 4000 Bîrsa Elena, 1970 Laborant superior, cat.9 300 10 3000 Repeşco Lilia Laborant superior, cat.9 300 10 3000 Matei Irina Laborant superior, cat.9 300 10 3000 Cogălniceanu Ion Agronom coord., cat.17 400 10 4000 Botnarenco Andrei, Cerc. şt., cat.18 400 3 1200 Olari Tudor Cerc. şt., cat.18 400 1 400 Mîţu Alexei Cerc. şt., cat.18 400 1 400 Djurii Varvara Laborant superior, cat.9 300 1 300 Nezalzov Irina Laborant superior, cat.9 300 1 300 Tărăcilă Mihai, Tehnician, cat. 15 400 8 3200 Nofit Daniela, Laborant superior, cat.9 300 3 900 Istrati Valeriu Laborant superior, cat.9 300 6 1800 Bejan Alexandru Laborant superior, cat.9 300 6 1800 Spirin Vasile Tehnician, cat. 15 300 3 900 Filipenco Fiodor Tehnician, cat. 15 300 3 900 Tehnicieni (5) Tehnician, cat. 15 200 *5 5 5000 Negruţa Valentina Contabil coord. cat 13 360 10 3600 cofinanţare 12 Specilaist AITT Specialist cat 13 300 10 3000 Muncitori în fitotehnie, Muncitori calif. 500 / 987 10 persoane (10) * 10 50000 TOTAL 98700 98700 98700
Procurarea mărfurilor şi serviciilor (art.113) Denumirea mărfii / serviciului Articolal ineatul Cantitat ea, u.m. Costul unei un., lei bugetul de stat, lei cofinanţare, lei Argumentarea convingătoare a necesităţii de procurare Energie electrică 113-01 2000,0 2000,0 Energie electrică la stratificarea altoirilor Produse de uz fitosanitar: 113-03 Protecţia contra bolilor şi dăunătorilor Cuproxsat (50 kg) 113-03 kg 80,0 2000,0 2000,0 Cemp-77 (20 kg) 113-03 kg 128,0 1280,0 1280,0 Magisrtu (3 litri) 113-03 l 269.34 405,0 405,0 Bravo-500 (20 litri) 113-03 l 120,0 1200,0 1200,0 Aţă de legat (15 ha x 15 kg) 113-03 kg 15,0 3375,0 - Legatul corzilor în uscat şi în verde Sîrmă (0,3 t) 113-03 t 15000 1500,0 3000,0 Necesară pentru reparaţie, restabilirea schemei de conducere a butucilor Stâlpi de spalieră (500) 113-03 500 buc 50,0-25000,0 Necesari pentru reparaţie, restabilirea schemei de conducere a butucilor Instrumentariu agricol (sape, lopeţi, foarfece şi a.) 113-03 x x 2000,0 - Necesare pentru executarea lucrărilor manuale în câmp, seră Materiale auxiliare (parafină, peliculă, rumeguş) 113-03 x x 2000,0 4000,0 Necesare la micromultiplicare şi multiplicare la masă Vase pentru plante (800 buc.) 113-03 500 buc. 10,0 5000,0 - Necesare pentru prezervarea genotipurilor în condiţii de seră solariu Substrat pentru plantarea plantelor în vase (perlit, cheramzit, turbă, sol de pădure etc) 113-03 x x 5000,0 - Necesare pentru prezervarea genotipurilor în condiţii de seră solariu Substrat nutritiv, stimulatori de creştere 113-03 x x 5000,0 - Necesare pentru creşterea genotipurilor în vase în condiţii de seră solariu Servicii poştă, telefon, fax 113-11 2000,0 - Servicii transport 113-13 100 zile lucr. 320 lei/zi - 32000,0 Deplasarea tur-retur a angajaţilor la locul de muncă din localităţile urbane a Chişinăului Combustibil 113-13 1820,0 12,3 4193,0 18193,0 Lucrări mecanizate de tractor în plantaţiile -motorina p/u 15 ha * 130,0 litre/1 ha litri Apă 113-34 5000,0 5000,0 Folosirea apei la întreţinerea plantelor în câmp, 13
seră, la altoirea la masă Serviciile altor organizaţii 113-45 48147,0 31022,0 Lucrări de reabilitare a serei solariu necesară prezervării genotipurilor salvate Cheltuieli de promovăre a lucrărilor pe proiect(aitt) 113-45 15000,0 Cheltuieli de asigurare şi promovare a lucrărilor pe proiect de către AITT Total 113 105100,0 125100,0 14 Deplasări, articolul 114: Ţara, localitatea, instituţia România, Iaşi Staţiunea vitivinicolă Iaşi România, Ştefăneşti Institutul Naţional de Biotehnologii în horticultură Scopul Identificarea, introducerea soiurilor vechi autohtone, schimb de material biologic Documentarea privind metodele de micromultiplicare, prezervare, reabilitare, asanare a genotipurilor viţei de vie; schim de material biologic Numele delegatului Savin Gh. Cornea V. Drumul tur-retur, lei Calculul pentru cazare, lei 420,0 1162,5 x 4 x 2 = 9300,0 Calculul diurnelor, lei 310,0 x 4 x 2 = 2480,0 bugetul de stat, lei Cofinanţare, lei 12200,0 - Savin Gh. 1920,0 1162,5 x 4 = 4650,0 310,0 x 4 = 1240,0 7810,0 - Total 20010,0 - IX. Informaţii despre cofinanţare Cofinanţatorul este Întreprinderea de stat Staţiunea Tehologico-Experimentală Vierul, adresa Vierul,59, tel 28-50-55; fax 28-50-55. Sursele de cofinanţare vor fi îndreptate la procurarea materialelor, serviciilor necesare îndeplinirii lucrărilor pe proiect în deplina mărime. Scrisoarea de garanţie a cofinanţării se anexează.