FOTO Americanii fac cercetari de sapte ani in Romania, in cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est. Ce au descoperit Daciana Mitrache, In anii '60, in Romania s-au facut niste descoperiri importante. Pe vremea lui Ceausescu, strainii nu au avut acces la ele. De sapte ani, insa, intr-un sit din Valcea, americanii fac cercetari intense. GALERIE FOTO Pe Valea Oltetului, din comuna Tetoiu, sat Bugiulesti, exista un sit arheologic descoperit de o echipa condusa de Constantin S. Nicolaescu - Plopsor (1900-1968), la inceputul anilor '60. Acesta a fost arheolog, istoric, dar si membru corespondent al Academiei Romane, printre altele. La vremea respectiva s-au gasit o serie de fosile de animale preistorice, care dovedeau ca in aceasta parte de lume, cu milioane de ani in urma, au trait mamuti, rinoceri lanosi, pisici cu colti sabie si alte vietuitoare stravechi. Pe langa acestea, insa, s-au descoperit si niste lucruri care au fost catalogate de cercetatorii romani de la acea vreme drept unelte primitive facute de om pentru a vana, dar si niste oase despre care acestia au considerat ca ar apartine unei specii umane pe care au botezat-o,,homo Olteniensis". Multa vreme, in manualele de istorie, pe vremea comunismului, s-a vorbit despre descoperirea de la Bugiulesti, despre,,pescarul de pe Lacul Getic", zona din care facea parte pe atunci si situl Graunceanu.
Dar cum specialistii straini nu au putut avea acces la ce s-a gasit, s-a considerat ca descoperirea,,primului hominid din Europa" reprezinta o simpla propaganda comunista. Oamenii de stiinta europeni versus oamenii de stiinta americani Dupa Revolutia din '89, cativa specialisti europeni au avut acces la ramasitele descoperite in Valcea, afirmand ca ele nu provin de la,,stramosul europenilor", ci ar apartine unei specii de urs sau de maimuta. Cu toate acestea, din 2012, cercetarile au fost reluate, de aceasta data de catre americani. O publicatie de profil,,,research frontiers", a Universitatii Arkansas, publica an de an ce descopera americanii in colaborare cu romanii in sit-ul Graunceanu, din judetul Valcea. Ultimul interviu pe aceasta tema, oferit anul trecut de Claire Terhune, profesor asistent la Departamentul de Antropologie al Universitatii din Arkansas, sefa echipei de cercetatori americani, vine sa arunce o noua lumina asupra a ceea oamenii de stiinta considera a fi,,unul dintre cele mai interesante situri din lume... un imens si bogat depozit de fosile de mamifere si vertebrate", asa cum declara in urma cu trei ani cercetatoarea despre locul considerat,,o mina de aur", catalogat drept,,cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est", in interviul de anul trecut, despre care in Romania nu s-a vorbit.,,romania este o poarta catre Europa, in multe feluri",,romania este un fel de drum, de poarta catre Europa in multe feluri. Asa ca am lucrat in Romania pentru a incerca sa intelegem migratiile umane - ale oamenilor timpurii (preistorici) din Europa. Motivul pentru care am lucrat acolo vine din anii '60. Zona de cercetare de care suntem interesati in mod deosebit se numeste Valea Oltetului, Valea raului Oltet", explica cercetatoarea de la Universitatea din Arkansas in interviul oferit anul trecut celor de la,,research frontiers".
Claire Terhune, sefa echipei de cercetatori americani In Romania americanii au constatat cu stupoare ca documentele sapaturilor din anii '60 par de negasit:,,registre pierdute", fotografii cu presupusele unelte descoperite in Valea Oltetului, asa cum am mai scris si intr-un articol anterior in care explicam si ce anume l-a determinat pe cercetatorul roman Constantin S. Nicolaescu - Plopsor sa creada ca a descoperit urme ale,,stramosului europenilor". Documente pierdute,,din pacate, desi fosilele au fost recuperate si stocate la Institutul de Speologie din Bucuresti, toata documentatia de pe amplasament - notele de sapaturi, informatiile geologice s-au pierdut, si nu foarte multi oameni de stiinta au fost constienti de aceasta colectie valoroasa de fosile. In ultimii patru ani (2012-2016 - n.r.), echipa noastra a lucrat la o recatalogare si analizare a fosilelor din Graunceanu si alte situri mici din Valea Oltetului, astfel incat sa putem intelege mediile paleolitice din Europa, in acest moment", spunea cercetatoarea din America in urma cu trei ani. Anul trecut s-au descoperit o parte dintre acestea. Institutul de Speologie,,Emil Racovita", unul dintre locurile fascinante pentru americani In ultimul articol publicat de americani, Claire Terhune face o diferentiere intre antropologii culturali care studiaza oamenii vii, antropologii lingvisti care studiaza limbile, arheologi care studiaza lucrurile pe care oamenii le-au facut in trecut si antropologii biologi, stiinta in care ea s-a specializat, care studiaza oasele si anatomia primatelor, legatura dintre ele, forma lor, pentru a intelege de unde provine aceasta variatie si diversitate, din vremurile preistorice si care este legatura dintre oameni si alte animale, precum primatele, cum ar fi cimpanzeii.,,imi focusez atentia pentru a intelege de ce craniul uman arata asa cum arata. De ce capul nostru este atat de diferit fata de al altor primatec", a mentionat Claire Terhune pentru a explica faptul ca cercetarile sale combina o multime de domenii extrem de diverse.,,una dintre cele mai faine chestii ale activitatii mele este ca pot sa merg in locuri fascinante precum Muzeul de Istorie Naturala Smithsonian, unde sunt inconjurata de o gramada de oase si de o gramada de cranii si ma ocup de stiinta". Iar un alt loc fascinant din lume unde si-a petrecut ultimele cinci veri, pentru a afla cum si cand au migrat oamenii timpurii din Africa in Europa este Institutul de Speologie,,Emil Racovita" din Bucuresti, unde a avut alaturi si o parte dintre studentii sai, despre care a spus ca este o componenta importanta a cercetarii sale.,,munca mea in Romania ma ajuta cu adevarat",,ma uit la fosilele umane. Incerc sa inteleg modul in care oamenii au evoluat, de unde au venit, cum au migrat si s-au raspandit pe intreg globul, iar munca mea in Romania ma ajuta cu adevarat. Am mai multi colegi atat in Romania, cat si in S.U.A., cu care am lucrat de mai multi ani in aceasta privinta", a recunoscut cercetatoarea din America.,,Ideea este ca in urma cu aproximativ 1,8 milioane de ani, oamenii, probabil ceva de genul Homo erectus, au migrat din Africa pentru prima data", mai spune americanca recunoscand ca este foarte posibil ca migratiile sa fi inceput mai devreme, dar nu exista deocamdata dovezi in acest sens.,,am lucrat in Romania pentru a intelege migratiile oamenilor timpurii din Europa" Insa, mai spune Claire Terhune, oamenii,,nu au ajuns direct in Europa", pomenind despre fosilele descoperite in Georgia,,,care este un fel de Asia de Vest", dar si cele din Spania, datate cu aproximativ 1,4 milioane de ani in
urma.,,deci, de ce le-a luat atat de mult timp sa treaca prin Europa, spre Spania, de exempluu Si cand au facut asta, undeva intre acesti 1,8-1,4 milioane de ani in urma, cum au ajuns acolo, care erau conditiile de mediuo", s-a intrebat cercetatoarea explicand cum a ajuns la concluzia ca,,romania este un fel de drum, de poarta catre Europa, in multe feluri. Asa ca am lucrat in Romania pentru a incerca sa intelegem migratiile oamenilor - ale oamenilor timpurii (preistorici) din Europa. Motivul pentru care am lucrat acolo vine din anii '60. Zona de cercetare de care suntem interesati in mod deosebit se numeste Valea Oltetului, Valea raului Oltet".,,Cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est",,Intorcandu-ne in anii '60, acolo s-au facut o serie de sapaturi, la scara mai mare, care au fost efectuate in acea zona de cercetare, de pe Valea Oltetului. La acea vreme s-a descoperit ceea ce a ramas pana in zilele noastre cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est. Cele mai multe fosile, undeva in jur de cinci mii, provin din acest sit", a mai spus cercetatoarea amintind si ca,,ei (romanii n.r.) au, de asemenea dovezi, privind acest tip de maimuta mare (face referire la,,homo Olteniensis" - n.r.) care a trait in zona, in momentul in care au sugerat: "Hei, credem ca avem niste unelte de piatra pe care oamenii le-ar fi lasat in urma". Oportunitatea de a studia situl din Valcea cu tehnica moderna Claire Terhune a vorbit si despre indoielile care au existat in privinta legitimitatii uneltelor de piatra, daca au fost ele intr-adevar lasate de oameni sau create de oameni. Si plecand de la toate aceste suspiciuni, americanii considera ca oportunitatea de a se intoarce la situl din Valcea este una excelenta, de a reveni in zona de cercetare, si de a cauta dovezi ale existentei oamenilor din cele mai vechi timpuri, de a incerca sa valideze daca respectivele instrumente de piatra sunt reale, de a gasi mai multe situri si de a analiza o multime de fosile care au fost excavate in anii '60.
,,Desi au existat cateva publicatii care au descris unele dintre aceste fosile, nu s-au facut mai nimic in privinta lor intre timp" a mai spus sefa echipei de cercetatori americani explicand ca acum se intorc si folosesc cateva tehnici moderne:,,uitandu-ne la structura chimica a unor dinti, ori la mici zgarieturi de pe alti dinti si diverse alte tehnici, pentru a incerca sa intelegem cum era aceasta regiune in urma cu 1,5, - 1,8 poate aproape 2 milioane de ani".,,la acea vreme, peisajul includea pisici cu colti sabie, hiene uriase, rinoceri lanosi si mamuti" La intrebarea reporterului care este numele,,celui mai important sit", raspunsul cercetatoarei este fara dubiu: - adica situl Graunceanu, unde oamenii de stiinta cauta, ca si in alte locuri, o dovada a vietii umane, cu ajutorul instrumentelor, dar si al ramasitelor fosile reale. Claire Terhune a recunoscut si ca marea intrebare este de ce e atat de important sa fie gasite astfel de dovezi:,,este foarte important sa privesti fosilele care provin dintr-un sit si sa incerci sa intelegi mediul din care provin. Cum era mediul inconjurator in acel moment in Europa, cum era peisajul, ce fel de animale erau acolo Pentru comparatie, la acea vreme, in Europa vorbim despre un peisaj care ar fi inclus pisicile cu colti sabie (unul dintre cei mai mari pradatori ai lumii in urma cu 9 milioane de ani - n.r.) si hienele uriase, rinocerii lanosi, mamutii si girafele, alaturi de caprioare si cai pe care te-ai astepta de cele mai multe ori sa le vezi, Dar acela era un peisaj deosebit, altfel decat cel din Europa de Est de astazi. Deci, este important sa le comparam, dar si sa cautam dovezi privind existenta umana in aceasta zona care ne-ar putea spune despre cum au ajuns in Europa, cum au interactionat cu alte animale. Au existat acolo, spre exemplu, pisici cu colti sabie cu care au fost nevoiti sa lupte pentru hranar Pentru ca toti mancau acelasi lucru. La siturile din Africa, spre exemplu, s-au descoperit taieturi si muscaturi de dinti de animale si oameni unele peste celelalte. Uneori oamenii au ajuns la hrana mai intai, apoi carnivorele si viceversa. Avem dovezi si ca oamenii au adunat ramasitele ramase de la carnivore".,,sper ca vom gasi un craniu la un moment dat"
Prin urmare, pentru oamenii de stiinta este extrem de important sa inteleaga cum au interactionat animalele preistorice si oamenii cu peisajul, cum s-au deplasat, daca si de ce au sau nu au reusit sa intre in aceasta zona pentru ca au fost in afara competitiei cu celelalte animale.,,este foarte interesant sa te gandesti cum ar fi putut sa arate acesti hominizi. Hominizii fiind pur si simplu oameni preistorici, primatele bipede. Deci, cum aratau, cum se comportauâ ž".,,sper ca vom gasi un craniu la un moment dat, de exemplu, fosile umane, ar fi foarte interesant, pentru ca atunci am putea sa intelegem ce fel de specii erau acestiar Cum arata craniul loråÿ Cat de mari erau ein Unii dintre acesti hominizi, unii dintre acesti oameni sunt cei care au migrat mai intai din Africa in Republica Georgia si care erau foarte mici. Deci vorbim despre oameni pitici care nu aveau un creier de dimensiunea celui de astazi. Probabil se comportau la fel ca noi, dar acesti micuti oameni aveau comportamente care concurau cu ale pisicilor cu colti sabie, care se luau la intrecere cu hienele inconjurate de mamuti. Nici nu-mi pot imagina cum ar fi putut sa fie, dar este palpitant si sa ma gandesc la asta", a mai recunoscut Claire Terhune despre descoperirile din Romania, explicand si faptul ca unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face oamenii de stiinta este sa vorbeasca publicului despre ceea ce fac si sa-i impartaseasca ceea ce a descoperit.