COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 23.11.2011 SEC(2011) 1406 final DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Rezumat al evaluării impactului care însoţeşte documentul Propunere de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un mecanism de monitorizare şi de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi de raportare, la nivel naţional şi al Uniunii, a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice {COM(2011) 789 final} {SEC(2011) 1407 final} RO RO
1. Definirea problemei Date fiind preocupările privind amenințările tot mai mari prezentate de schimbările climatice la nivel global provocate de creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră (GES) din atmosferă, UE a implementat și planificat o serie de politici și acțiuni de atenuare. Stabilirea unui cadru solid de monitorizare, evaluare, raportare și verificare reprezintă o componentă importantă a acestui proces, deoarece, printre altele, permite UE să elaboreze și să pună în aplicare politici viitoare într-un mod mai eficient, precum și să evalueze și să demonstreze că își îndeplinește angajamentele. Decizia 280/2004/CE 1 ( Decizia privind mecanismul de monitorizare DMM ) privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, împreună cu dispozițiile de punere în aplicare a acesteia (Decizia 2005/166/CE) 2 reprezintă principalele instrumente de monitorizare, de raportare și de verificare cu privire la emisiile de GES. Acestea stabilesc detaliile pentru raportarea tuturor emisiilor antropice de la surse și a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră, precum și pentru furnizarea de informații cu privire la programele naționale pentru reducerea emisiilor, la estimările privind emisiile de gaze cu efect de seră, precum și la politicile și măsurile în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Cei șase ani de experiență acumulată în implementarea Deciziei 280/2004 și a dispozițiilor de punere în aplicare a acesteia cuprinse în Decizia 2005/166, precum și experiența suplimentară dobândită în cadrul negocierilor internaționale și prin punerea în aplicare a diverselor cerințe ale CCONUSC au arătat că există domenii în care ar putea fi realizate îmbunătățiri semnificative. De asemenea, necesitatea de a spori acțiunile noastre de atenuare și de a ne îndeplini angajamentele interne și internaționale actuale și viitoare, inclusiv strategia Europa 2020, presupune instituirea unui sistem de monitorizare și de raportare îmbunătățit. În special, aspectele pe care Decizia privind mecanismul de monitorizare va urmări să le abordeze sunt următoarele: Sistemul existent de monitorizare și de raportare nu este adecvat pentru punerea în aplicare a noilor cerințe care rezultă din noua legislație. Pachetul energie/climă convenit între Consiliu și Parlamentul European și adoptat de către Parlamentul European la 17 decembrie 2008 a introdus noi cerințe pentru statele membre în ceea ce privește monitorizarea și raportarea, cerințe care, pentru a intra în vigoare, trebuie încorporate într-o revizuire a Deciziei 280/2004/CE. Nu există date adecvate la nivelul Uniunii pentru a sprijini elaborarea și punerea în aplicare de politici viitoare. Într-o serie de domenii/sectoare extrem de importante pentru reducerea emisiilor de GES și pentru luarea de măsuri la nivelul Uniunii nu s-au colectat până în prezent date adecvate sau suficient de precise pentru a permite și sprijini elaborarea și punerea în aplicare de politici eficiente. Exemple de astfel de domenii sunt: a) transportul maritim, b) aviația, c) exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF) și c) adaptarea. 1 JO L 49, 19.2.2004, p.1 2 Decizia Comisiei 2005/166/CE din 10 februarie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto (JO L 55, 1.3.2005, p. 57) 1
Sistemul actual de monitorizare și de raportare nu ia în considerare cele mai recente evoluții la nivel internațional în temeiul CCONUSC și nu este adecvat pentru asigurarea respectării noilor angajamente internaționale. UE s-a angajat pe plan internațional să acorde finanțare inițială rapidă și semnificativă în domeniul climei și sprijin tehnologic țărilor în curs de dezvoltare. Caracterul transparent și cuprinzător al tipului și valorii sprijinului furnizat sunt esențiale pentru asigurarea vizibilității, a furnizării eficiente și a credibilității UE față de partenerii noștri internaționali. Problemele identificate mai sus au condus deseori la critici severe din partea altor țări privind faptul că Uniunea Europeană și statele sale membre nu își îndeplinesc angajamentele și trebuie, în consecință, soluționate. Sunt necesare date și informații suplimentare pentru monitorizarea progreselor cu privire la obiectivul de reducere a emisiilor, în special în ceea ce privește strategia Europa 2020. Strategia Europa 2020, noua strategie a politicii economice integrate a Uniunii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, include obiectivele UE și naționale de limitare a emisiilor ca obiective principale. Există o lipsă vizibilă de informații transparente, actuale, coerente, complete și comparabile raportate în prezent în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare Rata relativ ridicată de cazuri de nerespectare din ultimii ani indică faptul că transparența, corectitudinea, coerența și eficiența sistemului existent de monitorizare și de raportare pot fi îmbunătățite. Experiența a arătat că există o necesitate urgentă de simplificare și eficientizare a cerințelor actuale privind raportarea. Experiența în implementarea Deciziei privind mecanismul de monitorizare a arătat că anumite cerințe de raportare nu au fost îndeplinite astfel cum s-a preconizat sau că informațiile nu au fost utilizate astfel cum s-a anticipat. De asemenea, legăturile dintre instrumentele de raportare ar putea fi îmbunătățite. 2. Analiză privind subsidiaritatea Temeiul juridic pentru propunerea legislativă îl constituie articolul 192 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Propunerea urmărește un obiectiv legitim în domeniul de aplicare a articolului 191 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și anume combaterea schimbărilor climatice (atenuare și adaptare). Scopul propunerii este de a îmbunătăți disponibilitatea informațiilor pentru politicile și procesul decizional la nivelul Uniunii, precum și coordonarea și coerența Uniunii și a statelor membre în raportarea în temeiul CCONUSC. Acest obiectiv nu poate fi îndeplinit prin metode mai restrictive. Acțiunile întreprinse la nivel național nu reușesc să atingă conformitatea cu angajamentele asumate la nivel internațional și nu sunt suficiente pentru a îndeplini obiectivele stabilite în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor (406/2009/CE). Este, așadar, necesar ca Uniunea să creeze contextul care să permită instituirea unui cadru de raportare armonizat, în măsura în care este posibil, în vederea îndeplinirii cerințelor internaționale și ale UE. Acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii, datorită eficienței lor, ar prezenta avantaje clare față de acțiunile întreprinse la nivel național. 2
3. Obiectivele inițiativei UE Obiectivul general este, prin intermediul unei raportări actuale și transparente, precise, complete, coerente și comparabile (TACCC) la nivelul Uniunii și al statelor membre, de a: (a) sprijini UE și statele membre în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în temeiul CCONUSC, (b) sprijini UE și statele membre în vederea îndeplinirii angajamentelor interne cu privire la atenuare și adaptare, (c) sprijini elaborarea și implementarea eficientă a politicilor UE. 3.1 Obiective specifice și operaționale Aplicarea cerințelor de monitorizare și de raportare prevăzute în Decizia privind partajarea eforturilor (EDS) și în Directiva privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) o Obiective operaționale: stabilirea unui ciclu de revizuire și de conformitate în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor; încorporarea cerințelor de raportare pentru folosirea veniturilor din comercializare astfel cum prevede Directiva ETS revizuită; Îmbunătățirea cadrului actual de monitorizare și de raportare pentru a răspunde cerințelor legislației UE și internaționale viitoare o Obiective operaționale: stabilirea cerințelor de monitorizare și de raportare pentru transportul maritim; stabilirea cerințelor de raportare privind impactul nelegat de CO 2 al aviației asupra climei; stabilirea cerințelor de raportare privind adaptarea la schimbările climatice; stabilirea cerințelor suplimentare de raportare privind LULUCF; Îmbunătățirea raportării UE și a statelor membre cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare, asigurând adeziunea la angajamentele internaționale în temeiul CCONUSC o Obiectiv operațional: specificarea cerințelor de raportare cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare; Îmbunătățirea coerenței raportării în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare cu raportarea în conformitate cu alte instrumente juridice UE care abordează poluanții atmosferici o Obiectiv operațional: stabilirea de legături între raportarea GES în temeiul EU ETS și informațiile raportate în cadrul Registrului European al Emisiilor și Transferului de Poluanți (E-PRTR), în temeiul Directivei privind plafoanele naționale de emisie (Directiva NEC) și al Regulamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră; Îmbunătățirea raportării având în vedere învățămintele desprinse din punerea în aplicare în trecut o Obiective operaționale îmbunătățirea raportării privind estimările, politicile și măsurile; îmbunătățirea pregătirii raportului național privind inventarierea. 4. Opțiuni de politică și evaluarea impactului Revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare sprijină punerea în aplicare a politicilor și angajamentelor adoptate ale Uniunii, în special angajamentele UE în temeiul CCONUSC, obiectivele și instrumentele legislative din cadrul pachetului energie/climă și punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. Efectele sociale, economice și de mediu 3
specifice au fost deja evaluate pentru multe dintre domeniile în cauză, odată cu adoptarea 3 pachetului energie/climă, care a inclus obiective și acțiuni specifice. Revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare și a dispozițiilor de punere în aplicare a acesteia contribuie la avantajele de mediu identificate în evaluarea impactului pentru instrumentele respective, prin asigurarea unei monitorizări adecvate a îndeplinirii obiectivelor. Efecte asupra Decizia privind mecanismul de monitorizare este revizuită în vederea îmbunătățirii performanțelor de mediu ale Uniunii Europene: a) prin asigurarea disponibilității unor date și informații mai bune și mai complete (calitatea datelor/caracterul integral), b) prin favorizarea unei mai bune respectări a obiectivelor, angajamentelor și cerințelor interne și internaționale (respectarea angajamentelor interne și/sau internaționale), și c) permițând continuarea proiectării, elaborării și punerii în aplicare de acțiuni viitoare în domeniu (elaborarea/punerea în aplicare a politicilor viitoare). Efectele asupra au fost evaluate pentru fiecare dintre opțiunile propuse pe baza unei combinații, după caz, a celor trei criterii menționate anterior (rating-uri folosite: + sau este utilizat pentru a arăta efectele pozitive și, respectiv, negative. = înseamnă niciun impact, +/- impact scăzut, ++/--, impact mediu, +++/--- impact ridicat). Aspectele privind conformitatea și simplificarea au fost, de asemenea, evaluate în mod specific. (Rating-urile folosite cu privire la conformitate: LL: posibilitate redusă, ML: posibilitate medie, HL: posibilitate crescută). Efecte economice Decizia privind mecanismul de monitorizare reprezintă un instrument prin intermediul căruia sunt aplicate cerințele interne și internaționale de raportare. Aceste cerințe sunt la nivel național, prin urmare, principalele efecte economice legate de revizuirea Deciziei privind mecanismul de monitorizare se referă la povara administrativă suportată de autoritățile publice la nivelul statelor membre odată cu aplicarea modificărilor. Alte efecte (sociale, ocuparea forței de muncă, industriale, IMM-uri) Opțiunile propuse vor avea efecte sociale minore legate de informarea publicului, acestea nefiind abordate în mod specific în evaluarea impactului. Decizia privind mecanismul de monitorizare nu impune IMM-urilor sau sectorului industrial nicio cerință de raportare directă sau indirectă; prin urmare, este improbabil ca decizia să aibă efecte asupra ocupării forței de muncă, așadar acestea nu au fost evaluate în continuare. 4.1 Stabilirea unui ciclu de revizuire și de conformitate la nivelul UE în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor Opțiunea 1: Nicio revizuire internă la nivelul UE. Se bazează pe revizuirea actuală a CCONUSC ( menținerea politicilor actuale ). (Această sub-opțiune a fost eliminată într-o etapă inițială.) Opțiunea 2: O revizuire internă a inventarului la nivelul UE a fost pusă în aplicare în scopuri de stabilire a obiectivelor (revizuire inițială), în timp ce Uniunea continuă să se bazeze pe revizuirea inventarului în temeiul CCONUSC precum în cazul actualei decizii privind 3 Evaluarea impactului este inclusă în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind documentul de evaluare a impactului care însoțește pachetul de măsuri de implementare a obiectivelor Uniunii pentru schimbările climatice și energia din surse regenerabile pentru anul 2020 (SEC (2008) 85/3) și anexa la acesta SEC (2008)85) Vol II. 4
mecanismul de monitorizare, pentru ciclul anual de conformitate în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor (ESD). (Această sub-opțiune a fost eliminată într-o etapă inițială.) Opțiunea 3: Stabilirea unui ciclu anual lejer de revizuire și de conformitate la nivelul UE pentru punerea în aplicare a Deciziei privind partajarea eforturilor (ESD) și a unei revizuiri inițiale cuprinzătoare. [Revizuirea anuală s-ar realiza într-un interval de timp mai scurt, cu proceduri de verificare în mare parte automate, suplimentate printr-o analiză a rapoartelor de revizuire anterioare ale CCONUSC, care se bazează pe verificările și procedurile existente realizate în prezent de către Agenția Europeană de Mediu (AEM) în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare]. ( revizuire lejeră ) Opțiunea 4: Stabilirea unui proces de revizuire și a unui ciclu de conformitate anual la nivelul UE, în vederea punerii în aplicare a Deciziei privind partajarea eforturilor (ESD), împreună cu o revizuire inițială completă. Revizuirea ar fi similară revizuirii CCONUSC, însă ar avea o durată mai scurtă, pentru a permite o evaluare a conformității în cursul anului calendaristic ( revizuire completă ) Efecte asupra 4 Sarcini administrative Opțiunea 3: Revizuire lejeră + 15.000-30.000 EUR Opțiunea 4: Revizuire completă +++ 50.000-100.000 EUR Subopțiunile privind tratamentul recalculărilor care rezultă din a) îmbunătățirea practicilor metodologice anuale obișnuite sau a datelor din inventarele de gaze cu efect de seră (cazul 1), și b) modificarea normelor de raportare la nivel internațional (cazul 2) cu privire la ciclul anual de raportare, revizuire și conformitate au fost, de asemenea, luate în considerare. 4.2 Încorporarea cerințelor de raportare privind utilizarea veniturilor provenite din licitare în temeiul Directivei ETS revizuite Directiva ETS revizuită specifică în mod clar faptul că cerințele suplimentare de raportare privind utilizarea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii se includ în rapoartele prezentate în temeiul Deciziei nr. 280/2004/CE 5. 4.3 Stabilirea cerințelor de monitorizare și de raportare pentru emisiile generate de activitățile de transport maritim internațional Opțiunea 1: Continuarea monitorizării și raportării emisiilor de GES generate de activitățile de transport maritim intern și internațional în inventarele de GES, fără a stabili o bază pentru îmbunătățirea datelor subiacente. ( menținerea politicilor actuale ) Opțiunea 2: Stabilirea unor cerințe detaliate de monitorizare și de raportare pentru statele membre. (Această opțiune ar include definirea unei baze pentru monitorizare, criteriile de alocare a cotelor de emisii pentru statele membre și detaliile administrative privind raportarea.) ( cerințe detaliate de raportare acum ) Opțiunea 3: Stabilirea bazei pentru noi orientări privind monitorizarea și raportarea, care să permită adoptarea de dispoziții detaliate în legislația viitoare prin procedura de comitologie, odată ce o măsură a fost adoptată de către Organizația Maritimă Internațională sau de către UE. ( cadrul acum, detaliile mai târziu ) 4 Rating-uri folosite: + sau este utilizat pentru a indica efectele pozitive și, respectiv, negative. = înseamnă niciun impact, +/- impact redus, ++/--, impact mediu, +++/--- impact ridicat 5 Folosirea rapoartelor prezentate în temeiul Deciziei nr. 280/2004/CE pentru raportarea veniturilor provenite din licitații nu este prevăzută în mod specific pentru certificatele de aviație la articolul 3d alineatul (4); cu toate acestea, din motive de coerență, acestea vor fi aplicate în mod corespunzător. 5
Efecte asupra Conformita te Sarcini administrative Opțiunea 1: Menținerea politicilor actuale - - na na Opțiunea 2: Cerințe detaliate de raportare + ML - - - acum Opțiunea 3: Cadrul acum, detaliile mai târziu + + + HL - 4.4 Stabilirea cerințelor de raportare privind impactul nelegat de CO 2 al aviației asupra climei globale Opțiunea 1: Continuarea monitorizării actuale a emisiilor de GES generate de aviația UE și internațională în inventarele de GES limitate la emisiile de CO 2. ( menținerea politicilor actuale ). Opțiunea 2: Impunerea raportării de către statele membre a impactului nelegat de CO 2 al aviației, prin înmulțirea efectelor dioxidului de carbon cu un factor predefinit. Factorul ar fi modificat de către Comitetul privind schimbările climatice pentru a reflecta ultimele rezultate științifice ( abordare multiplicativă ) Opțiunea 3: Impunerea raportării de către statele membre a impactului nelegat de CO 2 al aviației, pe baza unor modele detaliate. ( abordarea pe bază de modele ) Opțiunea 4: Adoptarea de noi cerințe de raportare pentru statele membre privind impactul nelegat de CO 2 al aviației, pe baza unui sistem diferențiat. (În temeiul acestei opțiuni, statele membre care au raportat mai mult de 3% din totalul de emisii de CO 2 produse de aviație în UE ar trebui să raporteze impactul nelegat CO 2 al aviației, pe baza unor modele detaliate. (În prezent, această opțiune s-ar aplica Franței, Germaniei, Italiei, Țărilor de Jos, Spaniei și Regatului Unit, care sunt responsabile solidar pentru aproximativ 80% din emisiile de CO 2.) Toate celelalte state membre ar putea raporta folosind modelele detaliate, însă, dacă acest lucru nu este posibil, ar putea folosi abordarea multiplicativă. ( abordarea diferențiată ) Opțiunea 1: Menținerea politicilor actuale Opțiunea 2: Abordarea multiplicativă Opțiunea 3: Abordarea pe bază de modele Opțiunea 4: Abordarea diferențiată Efecte asupra Conformitate Sarcini administrative - = = + HL 24.000 EUR ++ LL 6,75 milioane EUR +++ ML 1,52 milioane EUR 4.5 Stabilirea cerințelor de raportare privind adaptarea la schimbările climatice Opțiunea 1: Continuarea raportării actuale cu privire la efectele schimbărilor climatice, vulnerabilitate și adaptare în comunicările naționale ale statelor membre în temeiul CCONUSC și utilizarea acestor informații în scopuri UE. ( menținerea politicilor actuale ). Opțiunea 2: Impunerea raportării detaliate de către statele membre, pe o bază anuală, cu privire la acțiunile referitoare la schimbările climatice, vulnerabilitate și adaptare. (Această opțiune ar cuprinde, între altele, efectele înregistrate și preconizate în funcție de sector, evaluarea vulnerabilităților cheie în funcție de regiune și de sector de activitate, strategia de adaptare existentă la nivel național și/sau regional și măsurile aplicate sau planificate, informații privind strategiile și proiectele bilaterale și multilaterale privind adaptarea și bugetele alocate). ( raportare detaliată ) 6
Opțiunea 3: Impunerea raportării anuale de către statele membre cu privire la acțiunile naționale aplicate sau planificate de adaptare la schimbările climatice. În cadrul acestei opțiuni s-ar furniza o listă orientativă a informațiilor care trebuie raportate. ( raportare privind acțiunile ) Efecte asupra Conformitate Sarcini administrative Opțiunea 1: Menținerea politicilor - = = actuale Opțiunea 2: Raportare detaliată +++ LL 1 2,24 milioane EUR Opțiunea 3: Raportare privind acțiunile ++ HL 120.000 EUR 4.6 Stabilirea cerințelor suplimentare de raportare privind LULUCF Opțiunea 1: Continuarea raportării actuale cu privire la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură. ( menținerea politicilor actuale ) Opțiunea 2: Stabilirea de cerințe revizuite de raportare pentru activitățile LULUCF, pe baza informațiilor din cadrul negocierilor internaționale în curs (și pe lângă cerințele existente de raportare), în următoarele domenii ( cerințe detaliate acum ): 6 estimarea și raportarea obligatorie a emisiilor și eliminărilor din activitatea de gestionare forestieră estimarea și raportarea informațiilor privind emisiile generate de produsele forestiere recoltate (obligatoriu) estimarea și raportarea emisiilor și a eliminărilor generate de activitățile de reirigare și asanare a solului 7 (voluntar) estimarea și raportarea emisiilor și a eliminărilor care fac obiectul forței majore 8 (voluntar) actualizarea valorilor de referință în domeniul gestionării pădurilor pe baza noilor date sau a îmbunătățirilor metodologice Opțiunea 3: Stabilirea bazei pentru noile orientări privind raportarea, permițând adoptarea dispozițiilor detaliate în legislația viitoare, odată cu adoptarea, la nivel UE sau internațional, a măsurilor relevante. (În fapt, aceasta înseamnă că domeniul de aplicare a raportării ar fi determinat prin procedura de codecizie pentru reglementarea rolului LULUCF în cadrul angajamentului UE de reducere a emisiilor de GES, în timp ce detaliile tehnice ar fi stabilite prin intermediul actelor delegate ( comitologie ) în cadrul convenit de către Parlamentul European și Consiliu). ( cadrul acum, detaliile mai târziu ) 6 7 8 Elementele detaliate se bazează pe un proiect de decizie în temeiul Protocolului de la Kyoto Reirigarea și asanarea înseamnă un sistem de practici pentru reirigarea și asanarea terenurilor cu sol organic care acoperă o suprafață de minimum 1hectar. Activitatea se aplică terenurilor care au fost asanate și/sau reirigate din 1990 și care nu sunt contabilizate pentru nicio altă activitate definită în prezenta anexă, unde asanarea înseamnă reducerea directă, indusă de către om, a pânzei freatice, iar reirigarea este acțiunea inversă asanării, indusă parțial sau total de către om; Evenimente dincolo de controlul părții și care nu sunt semnificativ influențate de țara care demonstrează că nu a intervenit nicio schimbare a destinației terenurilor pentru terenurile care fac obiectul situațiilor de forță majoră, că situațiile au fost dincolo de controlul părții, demonstrează eforturile întreprinse pentru reabilitarea terenurilor care fac obiectul situațiilor de forță majoră, sau că emisiile asociate cu exploatarea forestieră de recuperare nu au fost excluse. 7
Efecte asupra Conformita Sarcini administrative te Opțiunea 1: Menținerea politicilor - - - = = actuale Opțiunea 2: Cerințe detaliate acum + + ML 610.000 EUR - 710.000 EUR Opțiunea 3: Cadrul acum, detaliile mai târziu + + + HL < 610.000 EUR - 710.000 EUR 4.7 Stabilirea cerințelor de raportare privind sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare Opțiunea 1: Continuarea raportării actuale cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare prin comunicările naționale ale statelor membre în temeiul CCONUSC, fără cerințe separate de raportare la nivelul UE. ( menținerea politicilor actuale ) Opțiunea 2: Solicitarea raportării de către statele membre, în mod voluntar, din doi în doi ani, informații cu privire la sprijinul financiar și tehnologic furnizat, pe baza orientărilor naționale de comunicare. ( raportare voluntară ) Opțiunea 3: Impunerea raportării anuale de către statele membre, prin intermediul unor formate standardizate, cu privire la sprijinul financiar și tehnologic acordat țărilor în curs de dezvoltare, pe baza orientărilor naționale de comunicare existente, dar solicitând informații detaliate cu privire la programele tehnologice și folosirea metodologiilor elaborate în cadrul UE pentru raportarea sprijinului financiar și a indicatorilor pentru fluxurile financiare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE/CAD). ( raportare detaliată ) Efecte asupra Conformitate Sarcini administrative Opțiunea 1: Menținerea politicilor - - - = = actuale Opțiunea 2: Raportare voluntară + ML 65.000 EUR Opțiunea 3:Raportare detaliată +++ ML 195.000 EUR 4.8 Îmbunătățirea coerenței cu alte instrumente legislative din UE care vizează poluanții atmosferici Opțiunea 1: Abordarea cerințelor de raportare din Decizia privind mecanismul de monitorizare și alte instrumente legislative separat și nestandardizarea raportării în temeiul diverselor instrumente. ( menținerea politicilor actuale ) Opțiunea 2: Stabilirea cerințelor de raportare cu privire la coerența informațiilor între raportarea în temeiul Deciziei privind mecanismul de monitorizare și raportarea în temeiul EU ETS, E-PRTR, al Directivei NEC și al Regulamentului privind gazele fluorurate, precum și pentru raportarea cu privire la verificările privind asigurarea calității/controlul calității (QA/QC) realizate în vederea asigurării coerenței între diferitele instrumente legislative (inclusiv cotele de emisii ETS). ( raportare privind coerența ) Opțiunea 3: Stabilirea de cerințe în vederea modificării sistemelor naționale de inventariere din statele membre pentru a permite accesul la date rezultate din alte instrumente de raportare (de exemplu, ETS, EPRTR, NEC) și, prin urmare, pentru ca datele privind inventarierea să fie, de asemenea, disponibile pentru raportarea în temeiul altor instrumente de raportare. ( modificarea sistemului național ) 8
Opțiunea 4: Stabilirea cerinței de a folosi datele raportate direct prin intermediul altor instrumente precum EU ETS, EPRTR, Regulamentul privind gazele fluorurate, Directiva NEC, prin alinierea datelor raportate privind poluanții prin reconcilierea: dezagregării, conținuturilor, procedurilor, instrumentelor și formatelor folosite/definite. (Această subopțiune a fost eliminată într-o etapă inițială.) Opțiunea 1: Menținerea politicilor actuale Opțiunea 2: Raportare privind coerența Opțiunea 3:Modificarea sistemului național Efecte asupra Simplific are Conformi tate Sarcini administrative - - - = Costuri potențiale în cazul în care absența QA/QC este ridicată în cadrul revizuirii CCONUSC + + ++ HL 525.000 EUR (excluzând avantajele simplificării) + + + +++ HL 380.000 EUR 4.9 Îmbunătățirea raportării având în vedere învățămintele desprinse din punerea în aplicare anterioară Opțiunea 1: Păstrarea orientărilor existente privind raportarea din Decizia privind mecanismul de monitorizare și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia și bazarea pe orientările metodologice menționate în CCONUSC. ( menținerea politicilor actuale ) Opțiunea 2: Impunerea raportării anuale și specificarea în continuare a tipului de informații/date care trebuie raportate și/sau a formatelor relevante ( formate standardizate ) Opțiunea 3: Specificarea în continuare de orientări metodologice cu privire la efectele politicilor și măsurilor și la pregătirea estimărilor emisiilor de GES. ( armonizarea metodologiilor ) Opțiunea 4: Impunerea stabilirii unui sistem național de raportare privind estimările, politicile și măsurile 9 (împreună cu principiile de bază, precum și cele pentru inventarele de GES) ( stabilirea sistemului național ) Efecte asupra Conformita te Simplificar e Sarcini administrative Opțiunea 1: Menținerea politicilor = = - - - actuale Opțiunea 2: Formate standardizate ++ HL + + 980.000 EUR- 1,3 milioane EUR Opțiunea 3: Armonizarea metodologiilor Opțiunea 4: Stabilirea sistemului național +++ LL - Mai mare decât pentru opțiunea 2 +++ ML + + + 290.000 EUR 9 Obiectivul sistemului național, astfel cum reiese din Protocolul de la Kyoto, este de a garanta pregătirea unui inventar anual de gaze cu efect de seră, care respectă criteriile stabilite pentru inventare, precum și de a raporta inventarul respectiv secretariatului Convenției-Cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Comisiei Europene. Sistemul național furnizează datele privind emisiile și datele contextuale din inventar. De asemenea, este inclusă arhivarea datelor folosite în calcularea emisiilor, publicarea rezultatelor, participarea la cercetările privind inventarierea și gestionarea calității inventarului. 9
5. Compararea opțiunilor Principalul obiectiv al Deciziei privind mecanismul de monitorizare este de a sprijini Uniunea și statele sale membre în îndeplinirea angajamentelor și obiectivelor lor interne și internaționale și în elaborarea de politici viitoare, prin asigurarea unei raportări transparente, corecte, coerente, comparabile și integrale. Cel mai bun scenariu garantează îndeplinirea eficientă și eficace a acestor obiective. Sarcinile administrative totale legate de scenariul ideal se încadrează în limitele a 4-5 milioane EUR pentru UE-27. Având în vedere incertitudinile cu privire la viitorul regim în domeniul climei, cel mai bun scenariu prevede stabilirea unui proces de revizuire la nivelul UE a datelor privind GES transmise de statele membre cu scopul de a asigura evaluarea nivelului de respectare a obiectivelor EDD într-o manieră cuprinzătoare, transparentă, credibilă și în timp util, astfel cum se prevede în pachetul energie/climă. În ceea ce privește raportarea emisiilor provenite din transportul maritim internațional și sectorul LULUCF, unde se desfășoară dezbateri referitoare la politici atât la nivel național, cât și internațional, se urmărește o abordare prudentă prin asigurarea faptului că DMM furnizează un cadru corespunzător pentru stabilirea cerințelor detaliate de raportare într-o etapă ulterioară, atunci când se atinge un rezultat concret în domeniul politicii (la nivel național sau internațional). În acest mod, se asigură coerența cu un viitor cadru de politică și se evită dublarea eforturilor, asigurându-se, în același timp, faptul că UE este capabilă să pună în aplicare în cel mai eficient mod cu putință cerințele detaliate. În ceea ce privește impactul nelegat de CO 2 al aviației, se asigură încă o dată coerența cu politica internă existentă, care solicită depunerea de eforturi în vederea luării în considerare a efectelor respective. Propunerea inclusă în proiectul de regulament cu privire la impactul nelegat CO 2 al aviației asupra climei, care prevede obligația Comisiei de a evalua din doi în doi ani impacturile respective pe baza celor mai recente date privind emisiile disponibile și a progreselor științifice, diferă de cele explorate în cadrul evaluării impactului și reflectă informațiile utile primite de alte servicii ale Comisiei pe parcursul procesului de consultare interservicii. Noua propunere a fost inclusă în proiectul de regulament, întrucât se consideră că aceasta asigură coerența cu politica actuală a Uniunii, obținând beneficii similare cu costuri administrative mult mai scăzute. În ceea ce privește sprijinul financiar și tehnologic, cea mai bună opțiune de îmbunătățire a raportării pe baza metodelor comune este și ea coerentă cu obligația UE de a oferi informații transparente și complete privind sprijinul financiar și tehnologic furnizat țărilor în curs de dezvoltare și rezultatele din sarcina limitată. În ceea ce privește adaptarea, raportarea anuală a acțiunilor de adaptare va contribui la definirea ulterioară a strategiei de adaptare la nivelul UE și va sprijini mecanismul UE de schimb de informații. Aceasta este o opțiune eficientă în ceea ce privește sarcina administrativă limitată, asigurând, în același timp, faptul că UE poate aborda în mod satisfăcător obligațiile internaționale de raportare. În cele din urmă, cel mai bun scenariu prevede, de asemenea, îmbunătățirea sistemului național existent în statele membre pentru a aborda modalitățile de raportare privind prognozele, politicile și măsurile, precum și coerența cu alte instrumente juridice care vizează poluanții atmosferici. Acest scenariu reprezintă un pas înainte deoarece, în pofida poverii administrative impuse, acesta conduce la o mai bună respectare și la simplificarea eforturilor pe termen lung, precum și la reducerea, în cele din urmă, a costurilor. De asemenea, cel mai bun scenariu prevede dispoziții QA/QC mai bune și introducerea de formate de raportare și orientări standardizate în vederea sporirii calității și integralității datelor furnizate, precum și în vederea simplificării cerințelor de raportare existente, fără a impune o sarcină administrativă nejustificată. 10
6. Monitorizare și evaluare Întrucât toate opțiunile de politică fac referire la cerințele de monitorizare și raportare, integralitatea, transparența și adeziunea rapoartelor rezultate la cerințele naționale și internaționale vor demonstra dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite prin intermediul Deciziei revizuite privind mecanismul de monitorizare. De asemenea, se va utiliza un set de indicatori specifici corespunzători obiectivelor generale, specifice și operaționale stabilite în prezenta evaluare a impactului în vederea monitorizării și evaluării performanței Deciziei revizuite privind mecanismul de monitorizare. Indicatorii se vor axa, printre altele, pe măsura în care rapoartele și datele rezultate aderă la orientările și/sau orientarea stabilită, prezentarea la timp a acestora, integralitatea și cazurile de nerespectare identificate. Rapoartele pregătite în temeiul Deciziei revizuite privind mecanismul de monitorizare vor fi evaluate în continuare la nivelul UE și/sau la nivel internațional anual, la fiecare 2 și/sau 4 ani. Actorii care au fost implicați în mod tradițional la nivelul UE în exercițiul de monitorizare și evaluare, cu excepția DG CLIMA, sunt AEM, JRC și Eurostat. Aceiași actori vor asista în continuare la acest exercițiu în viitor. În afara faptului că vor fi utilizate în scopuri de asigurare a conformității, rezultatele evaluării la nivelul UE și ale evaluării internaționale vor fi utilizate în continuare pentru direcționarea cât mai eficientă a eforturilor de îmbunătățire și a activităților de construire a capacității la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre. 11