Microsoft PowerPoint - x M27 - ADER etapa II.ppt [Mod compatibilitate]

Transcriere

1 Contract ADER /2013 SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI NONANIMALĂ PENTRU IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU, FERMĂ, PROCESARE, TRANSPORT, CONSUM Faza II (01.I VI.2014) INVESTIGAREA UNOR CONTAMINANȚI CHIMICI CU POTENȚIAL ONCOGEN IDENTIFICAȚI ÎN ACTIVITATEA I.1 PENTRU PRIMA CLASATA PRODUCȚIE AGROALIMENTARĂ Contractor: INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE IBA Bucureşti Parteneri: 1. ASOCIAȚIA FORUMUL NAȚIONAL DE ONCOLOGIE COMPARATĂ, FNOC 2. ASOCIAȚIA CORPUL EXPERȚILOR PENTRU SIGURANȚA ALIMENTARĂ, CESA 3. INSTITUTUL ONCOLOGIC Prof.dr. Alex.Trestioreanu București IOB 4. INCD PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALĂ, ECOIND 5. INCD PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ICPA 6. UNIVERSITATEA POLITEHNICA din București, UPB 1

2 Raportul WEB (Raport de fază II) PLAN SECTORIAL ADER 2020 Contractor: INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU BIORESURSE ALIMENTARE IBA BUCUREȘTI Obiectivul general: INDAL Numărul/codul proiectului 67 2 /ADER Contract: ADER /2013 Act Adiţional: 1/2014 Anul începerii 26.XI.2013 Anul finalizării 16.XII.2014 Durata (luni): 13 Denumirea proiectului: Denumirea fazei: Persoana de contact (Directorul proiect): Conf. dr. Nastasia Belc SISTEME INTEGRATE DE TRASABILITATE ȘI CONTROL ALE UNOR ALIMENTE DE ORIGINE ANIUMALĂ ȘI NONANIMALĂ PENTRU IDENTIFICAREA UNOR FACTORI DE RISC POTENȚIAL CANCERIGENI ÎN RELAȚIA MEDIU, FERMĂ, PROCESARE, TRANSPORT, CONSUM INVESTIGAREA UNOR CONTAMINANȚI CHIMICI CU POTENȚIAL ONCOGEN IDENTIFICAȚI ÎN ACTIVITATEA I.1 PENTRU PRIMA CLASATĂ PRODUCȚIE AGROALIMENTARĂ Date contact (Tel/Fax, ): , nastasia.belc@bioresurse.ro 2

3 Proiectul ADER /2013, Faza II Obiectivele Proiectului: Obiectivele Fazei: Investigarea potenţialului cancerigen al unor contaminanţi chimici în zona Bucureşti-Ilfov şi stabilirea corelaţiilor dintre aceştia şi incidenţa cancerului; Investigarea gradului de contaminare cu contaminanţi cancerigeni în studiu în corelaţie cu incidenţa tipurilor de cancere în arealele luate în studiu; Investigarea tipurilor de contaminanţi potenţial cancerigeni din mediu (apă şi sol) şi a celor din producţia agricolă vegetală; Identificarea vectorilor din producţia agroalimentară de transmitere a contaminanţilor potenţial cancerigeni în hrana umană; supravegherea şi monitorizarea unor contaminanţi cu potenţial cancerigen în unele produse agroalimentare; Inventarierea unor studii, rapoarte, cercetări privind bune practici de minimizare a acumulării de contaminanţi potenţial cancerigeni în produse agroalimentare; elaborarea de ghiduri de bună practică. Experimentări de laborator privind detectarea contaminaților cu potențial oncogen pe eșantioane reprezentative de produse agroalimentare, stabilite conform activității I.3; Experimentări de laborator privind calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni; Experimentări de laborator privind calitatea apei în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni; Studiu privind potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentările de laborator; Studiu privind incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național și 3 zonal.

4 Proiectul ADER /2013, Faza II Zona studiata si probe prelevate Localitati Judetul Ilfov: 1 Decembrie, Bragadiru, Berceni, Copăceni, Glina, Jilava, Măgurele, Popești Leordeni, Vidra Judetul Giurgiu: Ulmi. Probe: 20 probe de apa 14 probe de apă din fântânile gospodăriilor 2 probe de apă de suprafață 1 proba din râul Sabar (Jilava) 1 proba din Dâmbovița (Glina) Prelevare din Vidra 2 probe de apă subterană (brută și filtrată) din Comuna Ulmi, județul Giurgiu. 32 de probe de sol din orizontul superior (0 20 cm) al unor soluri cu folosinţă agricolă (culturi de câmp şi legume), din câmp, din grădini de legume sau din solarii; 32 de probe de cereale si legume din câmp, grădini de legume și solarii; 2 probe de ouă din localitățile Buda (Bragadiru) și Crețești (Vidra) 4

5 Proiectul ADER /2013, Faza II Rezultate scontate Rezultatele obţinute Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanți cu potențial oncogen în resursele de sol, apă și materii prime de origine vegetală cu posibil impact major în sănătatea oamenilor Studiu teoretic cu privire la gradul de acumulare al contaminanților cu potențial oncogen (pesticide, nitriți șinitrați, metale grele, dioxină, micotoxine) în produsele alimentare analizate (salată,varză, spanac, ridichi, ceapă,roșii, grâu verde, grâu uscat, orz, ovăz șiouă); Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanțicupotențial oncogen în resursele de apă, cu posibil impact major în sănătatea oamenilor Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanțicupotențial oncogen în resursele de sol, cu posibil impact major în sănătatea oamenilor Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanțicupotențial oncogen (metale grele) în materii prime de origine vegetalășidioxineși furani în ouă, cu posibil impact major în sănătatea oamenilor Raport de cercetare privind identificarea principalilor contaminanțicupotențial oncogen (nitrați/nitriți și pesticide) în materii prime de origine vegetală,cu posibil impact major în sănătatea oamenilor Raport de cercetare privind potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator Raport de cercetare privind incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național șizonal 5

6 ADER /2013, Faza II: Calitatea apei în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Apă subterană (puțuri) ph ul a avut valori cuprinse în domeniul neutru, între 6,68 și 7,38; concentrațiile de azotiți au variat de la 0,004 mg/l până la 0,031 mg/l; pânza freatică din Comuna Berceni are un conținut mai ridicat de azotiți de până la 1,63 mg/l; concentrațiile de azotați au variat între 22,1 mg/l și 361,4 mg/l; în majoritatea probelor concentrațiile de azotați au fost peste limita admisă, de 50 mg/l; diclormetanul a fost detectat în concentrații ce au fost cuprinse între 3,00 μg/l și 9,49 μg/l; dintre cei 16 compuși din clasa hidrocarburilor aromatice policiclice, pirenul și benzo(g,h,i)perilenul au fost detectați în concentrații foarte mici, sub valorile limită prescrise de normativele în vigoare. concentrațiile metalelor analizate au fost reduse, încadrându se în limitele admise în apa pentru irigație, apa potabilă, precum și în apa de suprafață; dintre metalele incluse în lista substanțelor prioritar periculoase, cel mai frecvent determinate au fost: cupru, bariu, nichel, seleniu, zinc, precum și borul. 6

7 , p p eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Apă de suprafață diclormetanul determinat in râurile Dâmbovița (154,03 μg/l) și Sabar (27,82 μg/l) depășeste valoarea standardului de calitate din normativul în vigoare privind protecția calității apelor de suprafață; în proba prelevată din râul Dâmbovița s a mai semnalat prezența și a 1,1,1 tricloretanului, într o concentrație, totuși, în urme (0,41 μg/l); benzo(g,h,i)perilenul a fost detectat se situează sub valoarea admisă; concentrațiile de cupru depășesc valoarea standardului de calitate admis de 1,3 μg/l; Exista o poluare difuză a acviferelor freatice cu azotați, produsă din cauza administrării incorecte a produselor pentru fertilizare, cum ar fi azotați și compuși azotici care afecteaza, în special, fântânile individuale din zona investigată. În apa din acviferul investigat nu au fost determinați compuși cancerigeni în concentrații care ar putea contamina solul și afecta produsele agricole cultivate și, implicit, consumatorii acestora. Prezența diclormetanului în concentrații destul de ridicate, de până la 150 μg/l. Infiltrările din apa de suprafață ar putea explica prezența acestui compus și în apa subterană din zonă. Apa din acviferele investigate poate fi utilizată pentru udarea/irigarea culturilor agricole, dar nu este recomandată pentru consumul uman. Se recomandă avertizarea autorităților și locuitorilor Comunei Berceni de prezența în apa din fântâni a azotiților și monitorizarea concentrației acestora. De asemenea se recomandă instruirea populației privind posibilitățile de utilizare a apei din fântâni, cauzele pentru care nu poate fi consumată, precum și efectele dacă este consumată. 7

8 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Pentru fiecare probă s au determinat: conținutul de insecticide organoclorurate (αhch, γhch, δhch, HCH total, ppʹdde, opʹddd, opʹddt, ppʹddd, ppʹddt, DDT total), ph ul, humusul (%), C organic (%), Nt (%), raportul C/N, umiditatea (%), N NO 2 (mg/kg), N NO 3 (mg/kg), P AL (mg/kg), K AL (mg/kg), conținutul de microelemente (Pb, Cd, Cr, As, Ni), conținutul de HAP (mg/kg). Reziduuri de pesticide organoclorurate: toate probele analizate au concentrații de HCH superioare valorilor normale ( 0,005 mg/kg), dar mai mici decât pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului (0,25 mg/kg), conform Ordinului 756/1997 al MAPPM. conținuturile totale de DDT sunt normale, toate valorile sunt mai mici decât 0,15 mg/kg, valoare normală maximă admisă de același act normativ. ph intre 6,1 si 8,34, domeniu, în general, favorabil culturilor de legume. C organic, respectiv de humus, sunt diferite, de la valori mici mijlocii de 2,22%) humus până la valori mari și foarte mari, 10,32 % humus. 8

9 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea solurilor în zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Total azot (Nt) sunt contrastante, de la valori scăzute (0,133%) până la valori excesive (0,675%). N mineral (N NO 2 și N NO 3 ) de la valori normale pentru solurile legumicole (50 mg/kg N NO 3 ) până la valori excesive, care întrec de peste 8 ori conținuturile maxime admise pentru solurile legumicole Vidra (S7), Jilava (S17) și Berceni (S23). Forme mobile de P și K de la 36 mg/kg P și 200 mg/kg K până la valori excesive de 490 mg/kg P și 725 mg/kg K (Vidra, Copăceni, Jilava și Berceni). În general, probele cu concentrații ridicate de N au și conținuturi excesive de P și K, fapt care dovedește o suprafertlizare a solului cu îngrășăminte minerale și/sau organice. Metale grele valori normale pentru As, Cd, Cr și Pb, cu o singură excepție de 105 mg/kg Pb pentru proba S8 Vidra, valoare care este dublă față de pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului. Conținuturile de Ni sunt ușor crescute față de valoarea normală (20 mg/kg), dar fără a atinge pragul de alertă pentru o folosință sensibilă a solului. Hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP) sunt foarte mici, inferioare cu mult limitei maxime a domeniului normal ( 0,1). Solurile analizate au conținuturi diferite în elemente chimice, de la valori scăzute până la valori excesive. Se detașează unele conținuturi foarte mari de N NO 3, P și K. Solurile nu sunt poluate cu compuși organici (reziduuri de pesticide organoclorutrate, 9 HPA) și nici cu metale grele.

10 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare din zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Metale grele S au determinat valorile conținutului de plumb, cadmiu, crom total și arsen din probe alimentare crude (cereale și legume) recoltate din județul Ilfov și comuna Ulmi (județul Giurgiu). Cereale: conținutul de plumb și cadmiu (singurele reglementate la nivelul Uniunii Europene) se situează sub valorile maxim admise, în toate cazurile, cu excepția probelor de ovăz și orz recoltate din comuna Berceni; conținutul de plumb al probei de orz este de 60 de ori mai ridicat decât nivelul maxim admis de Regulamentul CE 1881/2006. Salata, spanac, varza, ridichi, ceapa și usturoi verde: conținutul de cadmiu se situează peste valoarea maximă admisă în toate cazurile, cu excepția probei de varză; probele de salată creață și normală, recoltate din comuna Berceni, au un conținut îngrijorător de mare de plumb și cadmiu, valorile înregistrate fiind chiar și de 100 de ori mai mari decât valoarea maximă admisă. Roșii: în momentul recoltării probelor, acestea nu erau în stadiul de legumă coaptă (s au analizat frunze și pătlăgele verzi). 10

11 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare din zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni Dioxine și furani Au fost analizate pentru determinarea conţinutului în dioxine şi furani două probe de ouă, prelevate din gospodării individuale din judeţul Ilfov: Buda (Bragadiru) şi Creţeşti (Vidra). Determinarea dioxinelor şi furanilor din probele de ouă luate în studiu, s a realizat în Laboratorul de Cromatografie, din cadrul IBA Bucureşti, prin cromatografie de gaze de înaltă rezoluţie, cuplată cu spectrometrie de masă de înaltă rezoluţie. Concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS PCDD/F TEQ, în cazul celor două probe de ouă analizate, s a încadrat în limita maxim admisă impusă de Regulamentul (UE) Nr. 1259/2011 (OMS PCDD/F TEQ: 2,5 pg/g grăsime). În cazul probei de ouă prelevate din Buda (Bragadiru gospodărie individuală), concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS PCDD/F TEQ, a fost de 2,16 pg/g grăsime, iar în cazul probei de ouă prelevate din Creţeşti (Vidra gospodărie individuală) concentraţia totală a dioxinelor şi furanilor, exprimată în echivalenţi toxici OMS PCDD/F TEQ, a fost de 2,21 pg/g grăsime. 11

12 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare din zonele de prelevare a eșantioanelor din punct de vedere al contaminării cu potențiali oncogeni nitrați, nitriți și pesticide organoclorurate Având roluri diferite, nu există o corelație directă între conținutul de nitrați/nitriți și conținutul de pesticide. Există cazuri însă, în care, conținutul speciilor analizate este alarmant de mare, mai ales dacă se acceptă faptul că, toxicitatea acestor specii se însumează și, chiar mai mult, de multe ori, efectul este chiar mai intens. Cereale: rezultatele sunt doar parțial concludente, deoarece conținutul de nitrați/nitriți și pesticide al acestora din plantă poate fi net diferit de conținutul din spice. În acest sens, studii ulterioare vor trebui să fie întreprinse pentru determinarea conținutului acestor specii din spic și, mai ales, din boabele utilizate direct în alimentația omului și animalelor. De asemenea, trebuie menționat și faptul că, în multe cazuri, paiele rezultate ajung în furaje și, astfel, in alimentele de origine animala. Rosii: la momentul prelevării probelor (mai 2014) acestea nu erau ajunse la maturitate. Analizele au fost realizate fie pe frunze, fie pe planta întreagă (frunze+rod). 12

13 Proiectul ADER /2013, Faza II: Calitatea produselor agroalimentare din zonele de prelevare a Proiectul eșantioanelor ADER din /2013, punct de Faza vedere I al contaminării cu potențiali oncogeni nitrați, nitriți și pesticide organoclorurate Salata, spanac, varza, ridichi, ceapa și usturoi verde: conținutul de nitrați/nitriți, dar și pesticide se încadrează perfect în limitele prezentate în literatura de specialitate (există cazuri în care au fost raportate concentrații ale acestor specii chiar și de 2 5 ori mai mari decât cele obținute pe plantele analizate. Din păcate, însă, în multe cazuri, conform normativelor europene sau naționale (din UE, Japonia sau SUA) reiese faptul că aceste alimente ating limita de atenționare maximă și, prin urmare, ar trebui acordată o atenție deosebită a ceea ce consumăm. Berceni Glina Copaceni 13

14 Proiectul Proiectul ADER ADER /2013, /2013, Faza Faza II: I Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator Incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național șizonal Omul ajunge să se polueze cu alimente de origine nonanimală sau animalăconsumate direct de la producător sau în urma procesării. La toate acestea se vor însuma toate poluările posibile în urma transportului și depozitării tuturor alimentelor. Potrivit studiilor, între 60 99% din totalul cancerelor apar din cauza factorilor de mediu chimici, fizici și biologici. Incidenţă în România. Situaţia privind formele majore de cancer este întrucâtva diferită faţă de cea pe plan mondial sau a UE, astfel: Forma cancer Total, % Barbati, % Femei,% pulmonar 14,78 21,59 6,53 colorectal 13,02 13,35 12,63 de sân 11,49 10,50 25,22 de col uterin 5,51 12,20 uter 4,32 ovar 5,20 de vezică urinară 4,86 7,30 de pancreas 3,91 3,92 3,90 de esofag 0,98 glanda tiroidă 1,00 prostata stomac 6,28 3,83 faringe 3,99 rinichi 3,75 laringe 3,57 buze/cavitate orală 3,52 ficat 3,44 14

15 Proiectul ADER /2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator Incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național șizonal Mortalitate. Valorile procentuale pentru mortalitate prin cancer, din total cazuri, la ambele sexe, sunt, în multe cazuri, apropiate de cele înregistrate la nivelul UE. Forma cancer Total, % Barbati, % Femei, % Romania UE Romania Romania UE pulmonar 20,87 20,97 27,79 10,56 14,64 colorectal 11,76 11,91 11,18 12,62 12,32 de sân 6,72 7,17 16,74 16,32 de col uterin 3,96 1,03 9,85 2,35 ovar 5,26 5,37 de vezică urinară 3,05 3,18 4,09 de pancreas 5,77 6,17 5,35 prostata 6,99 stomac 6,98 4,58 7,68 5,93 4,12 ficat 5,87 3,80 6,30 5,22 2,96 vezica biliara 1,37 1,79 mielom multiplu 0,87 1,79 15

16 Proiectul ADER /2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator Incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național și zonal Raport mortalitate/incidenţă. Calculul raportului dintre valorile mortalităţii şi celeale incidenţei reprezintă, probabil, cea mai semnificativă ilustrare a situaţiei cancerului din România şi a celui la nivel UE sau mondial, în special, în ceea ce priveşte depistarea în faze incipiente sau a eficienţei tratamentelor aplicate. Forma cancer Total, % (2012) Barbati,% Femei, % România UE glob România UE glob România UE glob 61,26 48,01 58,20 66,92 49,45 62,65 54,41 46,28 53,25 colorectal 55,33 44,01 51,00 glanda 20,56 9,71 13,34 42,06 14,08 8,52 16,47 8,18 11,80 tiroidă prostata 44,53 19,83 27,66 testicol 18,53 5,09 18,73 stomac 82,60 71,62 75,98 faringe 74,05 44,07 63,30 rinichi laringe 62,36 43,22 53,15 78,95 41,13 53,87 buze/cavitate 54,20 32,99 48,38 orală ficat 127,82 93,53 95,28 122,42 88,79 93,99 138,82 104,23 98,42 melanom 32,47 19,25 23,90 29,51 16,35 21,61 limfom 45,19 22,89 40,15 30,05 20,24 36,47 Hodgkin creier/sistem nervos 91,50 74,82 71,19 16

17 Proiectul ADER /2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator Incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național șizonal Au fost analizate şi sintetizate datele privind incidenţa şi mortalitatea prin cancer în România, prin comparaţie cu situaţia pe plan mondial şi al Uniunii Europene; analiza a vizat perioada Forma de cancer Total incidenta, Total mortalitate, % Incidenta in Romania,% Mortalitate in Romania, % % Romania UE Femei Barbati Barbati pulmonar 14,78 20,87 20,97 6,53 21,59 27,79 colorectal 13,02 11,76 11,91 12,63 13,35 11,18 de sân 11,49 6,72 7,17 25,22 de col uterin 5,51 3,96 1,03 12,20 uter 4,32 ovar 5,20 de vezică 4,86 3,05 3,18 7,30 4,09 urinară de pancreas 3,91 5,77 6,17 3,90 3,92 5,35 de esofag 0,98 glanda tiroidă 1,00 prostata 10,50 6,99 stomac 6,98 4,58 3,83 6,28 7,68 faringe 3,99 rinichi 3,75 laringe 3,57 buze/cavitate 3,52 orală ficat 5,87 3,80 3,44 6,30 17

18 Proiectul ADER /2013, Faza II: Potențialul oncogen al substanțelor detectate prin experimentări de laborator. Incidența și mortalitatea, pe tipuri de cancere, la nivel național șizonal Raport mortalitate/incidenţă. Calcululraportului dintre valorile mortalităţii şi celeale incidenţei reprezintă, probabil, cea mai semnificativă ilustrare a situaţiei cancerului din România şi a celui la nivel UE sau mondial, în special, în ceea ce priveşte depistarea în faze incipiente sau a eficienţei tratamentelor aplicate. Similar situaţiei menţionate la nivel mondial sau al UE, există câtevaformedecancerfoarteagresivecu valori ale mortalităţii foarte apropiate de cele ale incidenţei: plămân, pancreas, ficat, esofag, creier/sistem nervos; pentru România, multe dintre valorile rapoartelor mortalitate/incidenţă sunt mult mai ridicate în raport cu cele la nivel UE şi chiar mondial. Pentru zona Bucureşti şi ceaînconjurătoare, care fac obiectul predilect al studiului reprezentat de contractul ADER valorile medii ale incidenţei pentru perioada 2011/2012 se cifrează la cazuri, ceea ce corespunde la 16,15% din total cazuri înregistrate pe plan naţional, valoare care depăşeşte semnificativ procentul reprezentat de populaţia zonei faţă de populaţia totală a României. Pentru România, rapoartele dintre mortalitate şi incidenţă, pentru multe forme de cancer, se menţin peste nivelul UE sau mondial. În aceste condiţii, este obligatoriu ca specialiştii medici, cercetători, dar şi populaţia în ansamblul ei şi, bineînţeles, toate instituţiile şi organismele de decizie şi coordonare, la nivel naţional sau multinaţional, să identifice, să promoveze şi să pună în aplicare metode şi mecanisme de control ale cancerului, în mod deosebit, dezvoltarea metodelor de prevenţie, context în care alimentul are un rol central. 18

19 19