Raport de monitorizare a presei privind DEZBATEREA România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro? În data de 27 martie 2014, Casa

Transcriere

1 Raport de monitorizare a presei privind DEZBATEREA România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro? În data de 27 martie 2014, Casa Oamenilor de Știință a găzduit dezbatera România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro?, organizată de către Fundația Universitară a Mării Negre (sub egida Academiei Române) împreună cu ziarul Adevărul şi cu sprijinul Companiei Purcari. Ca urmare a acestui eveniment, în presa scrisă din România şi din Republica Moldova au apărut o serie de articole. Mai jos găsiţi prezentate articolele anterioare evenimentului şi cât cele post-eveniment. Monitorizarea presei scrise a fost realizată în perioada 20 martie martie

2 1) Sanuuitam.blogspot.ro Link: Data: 20 martie 2014 Continut: Romania intre Crimeea si Transnistria... Fundatia Universitara a Marii Negre...Republica Moldova, incotro? Casa Oamenilor de Stiinta, Bucuresti 2

3 27 martie 2014 Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterearomânia între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precumși cea a efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei. Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul Vorbitori: Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa Darie Cristea, Universitatea din București Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24 Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic Remus Ştefureac, director general Inscop Research 3

4 Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România TBC Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România TBC Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC 4

5 2) Ir-report.ro Link: Data: 24 martie 2014 Continut: Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul organizează dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus 5

6 pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei. Sunt invitați ambasadorul Sergiu Celac, ambasadorul Ioan Donca, Iulian Fota (consilier prezidențial), Silviu Neguț (prof. universitar ASE). Evenimentul va putea fi, de asemenea, urmărit live via 6

7 3) Agerpress Data: 27 Martie 2014 Continut: Link: Rusia dovedește, prin acțiunile sale în Crimeea, că este o țară care creează realități geopolitice (experți) joi, 27 Mar 2014 Rusia a dovedit, prin acțiunile sale în Crimeea, că este o țară care creează realități geopolitice, iar realitatea anexării acestei peninsule este în prezent un fapt împlinit acceptat de statele occidentale, chiar dacă oficial ele nu o recunosc. Acest nou context regional și implicațiile sale pentru România și Republica Moldova au fost abordate joi la dezbaterea 'România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova încotro?', organizată de Fundația Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul. 7

8 Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO Din punct de vedere 'geopolitic s-a făcut un pas care, aparent în acest moment, este ireversibil', a apreciat fostul ambasador al României la Moscova, Ioan Donca, avertizând totodată că actualele sancțiuni impuse Moscovei de statele occidentale vor fi ineficiente, întrucât Rusia are capacitatea de a suporta represalii. La rândul său, Sergiu Celac, fost ministru de externe, a susținut că în acest moment 'principalii actori se află într-o fază de poziționare' și este greu de anticipat care vor fi reacțiile și pașii lor următori. Dar diplomatul român a subliniat că, în general în politica internațională, situațiile conflictuale se încheie cu o 'reglementare la pachet', un astfel de pachet cuprinzând mai multe componente, unele publice, altele care rămân secrete. În opinia sa, interesul esențial al României este ca acest pachet, ce ar putea fi negociat în prezent între actorii implicați, să prevadă retragerea trupelor ruse din Transnistria, respectiv trupele armatei a 14-a. Ucraina a acceptat în anul 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să renunțe la arsenalul nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice în schimbul garanțiilor de securitate din partea Rusiei, SUA și a Marii Britanii. Dar intervenția militară rusă în Crimeea a arătat că nu acordurile internaționale sunt cele mai importante pentru asigurarea securității unei țări, ci posibilitățile proprii ale statului național de a descuraja o agresiune externă, a remarcat ziaristul Emil Hurezeanu, vorbind despre un sentiment de 'siguranță suspectă' pe care România îl are de când a devenit membru NATO. În consecință, una dintre implicațiile crizei din Crimeea pentru România este că guvernul de la București va trebui să acorde mai multă atenție capacității armatei sale de a face față unor eventuale situații de acest fel. Dincolo de aspectele de securitate, fiecare actor implicat mai mult sau mai puțin vizibil în criza ucraineană își are propriile interese economice. Un caz notabil este cel al Germaniei, de poziția 8

9 căreia depinde orice acțiune de răspuns a Uniunii Europene față de anexarea Crimeii. Relațiile economice strânse dintre Berlin și Moscova, reflectate nu doar în dependența Germaniei față de gazele rusești, fac improbabile noi sancțiuni europene. Germania se bazează pe 'loialitatea contractualistă' a Rusiei, mai mult decât pe cea a Poloniei, de exemplu, a sintetizat ziaristul Emil Hurezeanu natura acestor relații. Și Silviu Neguț, profesor universitar, a amintit că Germania a sprijinit Rusia să creeze un 'clește energetic' în Europa cu ajutorul gazoductelor North Stream și South Stream. Pe de altă parte, conform unor sondaje prezentate de Darie Cristea, coordonator de proiecte în cadrul INSCOP Research, peste jumătate dintre germani manifestă înțelegere față de interesele Rusiei și consideră că alipirea Crimeii la Rusia trebuie acceptată. În schimb, în sondajele efectuate în Statele Unite între 40% și 60% dintre cei intervievați se arată nemulțumiți de modul în care Administrația Obama a gestionat criza din Crimeea. Referitor la riscurile ce se prefigurează în fața Republicii Moldova în acest context regional și internațional, Antonia Colibășanu, expert în cadrul Stratfor Europa, estimează că Rusia nu se va angaja într-o operațiune militară în Transnistria, întrucât deține deja controlul acestei regiuni, dar nu exclude o 'opțiune mai soft', cum ar fi acțiuni politice înaintea semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE. Și Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, a subliniat că pentru Republica Moldova pericolul imediat nu este unul militar, ci mai degrabă acțiunile Rusiei în perspectiva alegerilor din luna noiembrie. Astfel, în condițiile în care, conform ultimelor sondaje, comuniștii sunt cotați cu circa 47% din intențiile de vot, iar formațiunile proeuropene cu 44-45%, dacă Rusia ar permite locuitorilor din Transnistria să participe la scrutin, atunci aceștia din urmă ar putea înclina decisiv balanța rezultatelor alegerilor în favoarea Moscovei. Însă el a atras atenția că pentru Republica Moldova un pericol mai mare decât Transnistria poate fi Găgăuzia, unde s-ar fi creat și unele miliții locale. Cât despre situația României, Antonia Colibășanu a subliniat că diplomația românească trebuie să dea dovadă de creativitate și să valorifice la maximum parteneriatul strategic cu SUA, dar și parteneriatele strategice regionale, cum este de exemplu cel cu Polonia, țară ce s-a implicat activ în criza ucraineană, dar care, în opinia sa, a făcut pași foarte mici față de România în ce privește Republica Moldova. Însă România a dovedit de-a lungul istoriei, inclusiv în cel de-al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă, că are capacitatea de a se adapta din mers la noile realități de politică externă și poate da dovadă de flexibilitate și elasticitate, iar acestea pot fi atuuri în adaptarea la noul context regional, a conchis Emil Hurezeanu. AGERPRES/(AS autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu) 9

10 4) Caleaeuropeana.ro Link: Data: 27 Martie 2014 Continut: Dezbaterea România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro?, 27 martie, ora 16:00 Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectuluiadevărul despre România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei. 10

11 Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul Vorbitori: Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională Antonia Colibăşanu, Stratfor Europa Darie Cristea, Universitatea din București Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România Emil Hurezeanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic Remus Ştefureac, director general Inscop Research Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România TBC Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România -TBC Persoană de contact: Nicolae Ţîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari! Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile 11

12 5) Ispri.ro Link: invita-la-dezbaterea-romania-intre-crimeea-si-transnistria-republica-moldova-incotro-in-data-de- 27-martie-2014-ora la-casa-oame/ Data: 27 martie 2014 Continut: Fundația Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea România între Crimeea și Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9, sector 1, București) Perioada: Organizator: Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul 12

13 Loc de desfășurare: Casa Oamenilor de Ştiinţă Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei. Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și deion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ulwww.privesc.eu Vorbitori: Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională Antonia Colibăşanu, Stratfor Europa 13

14 Darie Cristea, Universitatea din București Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24 Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic Remus Ştefureac, director general Inscop Research Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România TBC Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România TBC Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC Persoană de contact: Nicolae Ţîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari! Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile 14

15 6) Pinvents.com Link: Data: 27 martie 2014 Continut: Fundaţia Universitară a Mării Negre și ziarul Adevărul vă invită la dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). Dezbaterea va avea ca punct de plecare rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research la comanda ziarului Adevărul, în cadrul proiectului Adevărul despre România. De asemenea, se vor aborda tematicile viitorului Republicii Moldova, a costurilor din bugetul rus pentru menținerea statutului actual al Transnistriei, precum și cea a efortului bugetar rusesc după încorporarea Crimeei. 15

16 Evenimentul va fi moderat de Dan Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, și de Ion M. Ioniţă, Senior editor Adevărul, fiind transmis în direct pe site-ul Vorbitori: Ambasador Sergiu Celac, fost ministru de externe, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ambasador Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) Iulian Fota, Consilier Prezidențial, șef al Departamentului Securitate Națională Antonia Colibăşanu, Stratfor - Europa Darie Cristea, Universitatea din București Dan Dungaciu, Preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) Ion M. Ioniţă, senior editor Adevărul şi redactor-şef Foreign Policy România Emil Hurezeanu, analist politic, Digi 24 Prof. Univ. Silviu Neguţ, Academia de Studii Economice Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României, expert economic Remus Ştefureac, director general Inscop Research Reprezentant al Ambasadei Federației Ruse în România TBC Reprezentant al Ambasadei Ucrainei în România TBC Reprezentant al Ambasadei Republicii Moldova în România - TBC Persoană de contact: Nicolae Țîbrigan nicolae.tibrigan@fumn.eu sau tel Evenimentul se va încheia cu un pahar de vin oferit de vinăria Purcari! Intrarea este liberă în măsura locurilor disponibile 16

17 7) Linl.md Link: Data: 27 martie 2014 Continut: 17

18 8) Etleboro.org Link: Data: 27 martie 2014 Continut: 18

19 9) Press-mania.ro Link: Data: 27 martie 2014 Contact: 19

20 10) E-stireazilei.ro Link: Data: 27 martie 2014 Continut: 20

21 11) Magazinistoric.ro Link: Data: 28 martie Continut: România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? Publicat în 28/03/2014 de admin Fundaţia Universitară a Mării Negre vă invită la dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro? în data de 27 martie 2014, ora 16.00, la Casa Oamenilor de Ştiinţă (Piaţa Lahovari nr. 9, sector 1, Bucureşti). 21

22 12) Epochtimes-romania.com Link: Data: 28 martie 2013 Continut: 22

23 Dan Dungaciu: Rusia nu va lua Transnistria pentru că deja o are Matei Dobrovie Casa Oamenilor de Ştiinţă (COS), dezbateri dedicate Republicii Moldova (Florin Eşanu/Epoch Times) Scrisoarea trimisă de preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, în care solicita examinarea posibilităţii anexării Transnistriei la Federaţia Rusă, nu era destinată să ajungă undeva. Ea nu are nicio valoare pentru recunoaşterea Transnistriei. Rusia putea să folosească alte referendumuri mai vechi dacă voia, a susţinut Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei Române, în cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia Mării Negre. Politologul a susţinut în contextul dezbaterii România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova, încotro că pericolul pentru Republica Moldova nu este cel militar, dar că Federaţia Rusă va recurge la alte mijloace pentru a bloca parcursul european al ţării. Ajunge ca Tiraspolul să lase cetăţenii din Transnistria să voteze în alegerile din R.Moldova iar cu cele 5-7% suplimentare, forţele politice pro-est ar putea câştiga, a explicat Dungaciu. Mai mult, el a arătat că Găgăuzia e o chestiune nouă cu un potenţial destabilizator şi mai mare decât Transnistria. O altă vulnerabilitate este legată de lipsa oricăror garanţii de securitate pentru R.Moldova, ceea ce implică că în momentul acesta Chişinăul nu poate face nimic, ci caută la SUA şi NATO nişte garanţii de securitate, dar nu poţi să foloseşti NATO ca manta de vreme rea şi în rest să-l respingi. 23

24 Rusia a cheltuit aproximativ 10 miliarde de dolari în 20 de ani pentru a menţine Transnistria la un nivel de performanţă economică catastrofal. Dacă Crimeea ar fi rămas în aceşti ani a Rusiei s-ar fi cheltuit 50 de miliarde de dolari pentru ea - Petrişor Peiu. Expertul consideră că cea mai mare provocare a Republicii Moldova este internă, legată de faptul că în sondaje comuniştii conduc cu 47%, în timp ce forţele democratice însumate au aproximativ 44%. El prognozează că pe fondul evoluţiilor din Ucraina, NATO va deveni o temă importantă de campanie, chiar dacă nimeni nu vorbea despre ea până acum, pentru că 25% dintre moldoveni se declară potrivit unui recent sondaj Magenta pentru aderarea la Alianţă. Petrişor Peiu, fost consilier economic al primului ministru al României şi expert economic, a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să digere Crimeea şi nu va anexa prea curând Transnistria. El a făcut o analiză a costurilor anexării Crimeei pentru Rusia şi o paralelă între Crimeea şi Transnistria. Peiu a schiţat portretul economic al Crimeei, al cărui PIB se bazează mai ales pe turism, industrie alimentară şi agricultură. 60% din PIB-ul Republicii Autonome Crimeea provine din industria alimentară şi agricultură, iar 20% din turism. PIB-ul agreat al Republicii Autonome şi al Sevastopolului este de 6 miliarde de dolari, în condiţiile în care Sudul Ucrainei produce împreună cu Crimeea un PIB agregat de 22 miliarde de dolari, a explicat el. Economistul a mai arătat că Transnistria are un PIB de un miliard de dolari, la o populaţie de jumătate de milion, şi un PIB per capita de de dolari, mai mic decât în Crimeea. În plus, din punct de vedere demografic Transnistria stă catastrofal, cu de pensionari la populaţie activă. Raportul actual între PIB-ul Transnistriei şi cel al Republicii Moldova este de 1/7, iar cheltuielile din bugetul transnistrean sunt duble faţă de venituri. Federaţia Rusă este obligată să acorde anual un ajutor umanitar de 27 de milioane de dolari Transnistriei pentru a o ţine pe linia de plutire. În plus, în 2012, Moscova a alocat 30 de milioane de dolari Băncii Centrale Transnistrene pentru stabilizarea cursului monedei locale. Rusia a cheltuit aproximativ 10 miliarde de dolari în 20 de ani pentru a menţine Transnistria la un nivel de performanţă economică catastrofal. Dacă Crimeea ar fi rămas în aceşti ani a Rusiei s- ar fi cheltuit 50 de miliarde de dolari pentru ea, susţine Peiu. Economistul a subliniat că după anexare, Rusia va avea costuri de 22,5 miliarde de dolari în următorii 20 de ani, pentru că va trebui să egalizeze pensiile şi salariile bugetarilor din Crimeea. iar bugetul federal al Rusiei are un deficit de 12 miliarde de dolari. Ca urmare, deficitul bugetar al Rusiei va creşte cu 20%, dacă Moscova va cheltui pentru Crimeea peste 2 miliarde de dolari pe an. 24

25 La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac a susţinut că pentru România o Ucraina şi o Republica Moldova suverane şi puternice sunt o chestiune de interes naţional. În opinia sa, România ar trebui să insiste pe retragerea trupelor ruseşti staţionate ilegal în Transnistria, în ciuda angajamentului luat de autorităţile ruseşti şi a legislaţiei Republicii Moldova. Şi ambasadorul Ioan Donca, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), a împărtăşit opinia lui Dan Dungaciu, susţinând că Rusia nu va renunţa la Ucraina, dar nu cred că va merge mai departe. Anexarea Transnistriei nu este în interesul ei, pentru ca aceasta deja îi aparţine. Iar acum trebuie să digere anexarea Crimeei. Pe aceeaşi linie s-a situat şi Antonia Colibăşanu de la Stratfor care a susţinut că o Transnistrie, ca a doua Crimee, nu foloseşte Rusiei, Rusia având deja frontieră pe Nistru prin aceasta, şi mai curând Moscova ar putea recurge la o opţiune mai soft precum folosirea factorilor politici interni. Jurnalistul Emil Hurezeanu a afirmat că dacă ar fi existat înainte un plan de federalizare a Ucrainei între Vest şi ruşi, poate conflictul din Crimeea n-ar fi existat. În prezent, el consideră că există şi oportunitatea ca România şi Ucraina să dezvolte o relaţie mai sinceră şi mai apropiată. Profesorul Silviu Neguţ în schimb a susţinut că federalizarea Republicii Moldova ar fi proastă pentru că orice parte s-ar putea retrage când vrea. În privinţa Ucrainei, Neguţ consideră că Rusia a dorit să prindă această ţară într-un cleşte pentru că era o contrapondere la Rusia mesianică. Iar Germania a consolidat acest cleşte energetic al Rusiei prin conducte ca North Stream. Expertul a concluzionat că Rusia a înghiţit o zonă prea mare şi trebuie s-o digere, abia apoi putând să acţioneze în privinţa Transnistriei. 25

26 13) Financiarul.ro Link: Data: 28 martie 2014 Continut: Rusia dovedeşte, prin acţiunile sale în Crimeea, că este o ţară care creează realităţi geopolitice 28 martie 2014 Extern Rusia a dovedit, prin acţiunile sale în Crimeea, că este o ţară care creează realităţi geopolitice, iar realitatea anexării acestei peninsule este în prezent un fapt împlinit acceptat de statele occidentale, chiar dacă oficial ele nu o recunosc. Acest nou context regional şi implicaţiile sale pentru România şi Republica Moldova au fost abordate joi la dezbaterea România între Crimeea şi Transnistria. Republica Moldova încotro?, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre şi ziarul Adevărul. Din punct de vedere geopolitic s-a făcut un pas care, aparent în acest moment, este ireversibil, a apreciat fostul ambasador al României la Moscova, Ioan Donca, avertizând totodată că actualele sancţiuni impuse Moscovei de statele occidentale vor fi ineficiente, întrucât Rusia are capacitatea de a suporta represalii. 26

27 La rândul său, Sergiu Celac, fost ministru de externe, a susţinut că în acest moment principalii actori se află într-o fază de poziţionare şi este greu de anticipat care vor fi reacţiile şi paşii lor următori. Dar diplomatul român a subliniat că, în general în politica internaţională, situaţiile conflictuale se încheie cu o reglementare la pachet, un astfel de pachet cuprinzând mai multe componente, unele publice, altele care rămân secrete. În opinia sa, interesul esenţial al României este ca acest pachet, ce ar putea fi negociat în prezent între actorii implicaţi, să prevadă retragerea trupelor ruse din Transnistria, respectiv trupele armatei a 14-a. Ucraina a acceptat în anul 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, să renunţe la arsenalul nuclear moştenit după destrămarea Uniunii Sovietice în schimbul garanţiilor de securitate din partea Rusiei, SUA şi a Marii Britanii. Dar intervenţia militară rusă în Crimeea a arătat că nu acordurile internaţionale sunt cele mai importante pentru asigurarea securităţii unei ţări, ci posibilităţile proprii ale statului naţional de a descuraja o agresiune externă, a remarcat ziaristul Emil Hurezeanu, vorbind despre un sentiment de siguranţă suspectă pe care România îl are de când a devenit membru NATO. În consecinţă, una dintre implicaţiile crizei din Crimeea pentru România este că guvernul de la Bucureşti va trebui să acorde mai multă atenţie capacităţii armatei sale de a face faţă unor eventuale situaţii de acest fel. Dincolo de aspectele de securitate, fiecare actor implicat mai mult sau mai puţin vizibil în criza ucraineană îşi are propriile interese economice. Un caz notabil este cel al Germaniei, de poziţia căreia depinde orice acţiune de răspuns a Uniunii Europene faţă de anexarea Crimeii. Relaţiile economice strânse dintre Berlin şi Moscova, reflectate nu doar în dependenţa Germaniei faţă de gazele ruseşti, fac improbabile noi sancţiuni europene. Germania se bazează pe loialitatea contractualistă a Rusiei, mai mult decât pe cea a Poloniei, de exemplu, a sintetizat ziaristul Emil Hurezeanu natura acestor relaţii. Și Silviu Neguţ, profesor universitar, a amintit că Germania a sprijinit Rusia să creeze un cleşte energetic în Europa cu ajutorul gazoductelor North Stream şi South Stream. Pe de altă parte, conform unor sondaje prezentate de Darie Cristea, coordonator de proiecte în cadrul INSCOP Research, peste jumătate dintre germani manifestă înţelegere faţă de interesele Rusiei şi consideră că alipirea Crimeii la Rusia trebuie acceptată. În schimb, în sondajele efectuate în Statele Unite între 40% şi 60% dintre cei intervievaţi se arată nemulţumiţi de modul în care Administraţia Obama a gestionat criza din Crimeea. Referitor la riscurile ce se prefigurează în faţa Republicii Moldova în acest context regional şi internaţional, Antonia Colibăşanu, expert în cadrul Stratfor Europa, estimează că Rusia nu se va angaja într-o operaţiune militară în Transnistria, întrucât deţine deja controlul acestei regiuni, dar nu exclude o opţiune mai soft, cum ar fi acţiuni politice înaintea semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE. Și Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a subliniat că pentru Republica Moldova pericolul imediat nu este unul militar, ci mai degrabă acţiunile Rusiei în perspectiva alegerilor din luna noiembrie. Astfel, în condiţiile în care, conform ultimelor sondaje, comuniştii sunt cotaţi cu circa 47% din intenţiile de vot, iar formaţiunile proeuropene cu 44-45%, dacă Rusia ar permite locuitorilor din Transnistria să participe la scrutin, atunci aceştia din urmă ar putea înclina decisiv balanţa rezultatelor alegerilor în favoarea Moscovei. Însă el a atras 27

28 atenţia că pentru Republica Moldova un pericol mai mare decât Transnistria poate fi Găgăuzia, unde s-ar fi creat şi unele miliţii locale. Cât despre situaţia României, Antonia Colibăşanu a subliniat că diplomaţia românească trebuie să dea dovadă de creativitate şi să valorifice la maximum parteneriatul strategic cu SUA, dar şi parteneriatele strategice regionale, cum este de exemplu cel cu Polonia, ţară ce s-a implicat activ în criza ucraineană, dar care, în opinia sa, a făcut paşi foarte mici faţă de România în ce priveşte Republica Moldova. Însă România a dovedit de-a lungul istoriei, inclusiv în cel de-al Doilea Război Mondial şi în perioada comunistă, că are capacitatea de a se adapta din mers la noile realităţi de politică externă şi poate da dovadă de flexibilitate şi elasticitate, iar acestea pot fi atuuri în adaptarea la noul context regional, a conchis Emil Hurezeanu. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) 28

29 14) Caleaeuropeana.ro Link: Data: 29 martie 2014 Continut: Intențiile Rusiei în Transnistria ca urmare a anexării Crimeei În data de 27 martie, Casa Oamenilor de Știință a găzduit o dezbatere intitulată România între Crimeea și Transnistria Republica Moldova, încotro?, pe tema situației geopolitice tensionată din regiunea Mării Negre. La acest eveniment, organizat de către Fundația Universitară a Mării Negre, au luat parte personalități politice, academice și diplomatice. Discuțiile au debutat pe baza rezultatelor obținute în urma unui sondajului de opinie INSCOP Research, la comanda ziarului Adevărul, care a avut loc la începutului lunii martie. Întrebările adresate publicului au avut ca și scop evaluarea gradului de informare a cetățenilor români, referitor la evenimentele petrecute în Ucraina. Dacă luăm în calcul proximitatea geografică și mediatizarea importantă de care a avut parte Primăvara ucraineană, faptul că peste jumătate dintre respondenți au declarat că sunt slab sau deloc informați asupra situației indică o 29

30 preocupare scăzută pentru geopolitică. Acest aspect merită să fie subliniat, fiindcă demonstrează încă o dată lipsa de interes în ceea ce privește actualitățile externe, în comparație cu cele petrecute pe plan intern. În ceea ce privește cauza declanșării Euromaidanului, răspunsurile au identificat în mare parte refuzul președintelui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și implicarea Rusiei în acest proces. Astfel, cetățenii români au opinat că principala revendicare a protestelor este aceea de a apropia Ucraina de Occident, iar acest fapt se va produce în mod incontestabil pe viitor. Totodată, sondajul arată că acțiunile protestatarilor au dăunat stabilității sociale, economice, și politice. Pe final, cei chestionați nu s-au arătat îngrijorați în ceea ce privește eventualele repercusiuni asupra României. În urma anexării Crimeei, instabilitatea geopolitică din regiunea Mării Negre se intensifică, comunitatea internațională se teme că următorul pas efectuat de către Rusia ar fi legat de dorința separatistă al regiunii transnistrene. Pentru a înțelege realitățile economice ale celor două teritorii, expertul economic Petrișor Peiu a prezentat cifre și date concrete. Așadar, diferențele demografice și economice între cele două regiuni sunt cât de poate de evidente, având în vedere că teritoriu transnistrean depinde aproape exclusiv de schimburile comerciale cu Rusia, precum și de autorul umanitar din partea acesteia. Dacă Crimeea a reușit să se mențină la un nivel decent în urma prăbușirii Uniunii sovietice la începutul anilor 1990, datorită domeniului agricol, cel al industriei alimentare și cel al turismului, situația economică a Transnistriei s-a înrăutățit drastic din cauza opacității de care dă dovadă administrația locală atât pe plan extern cât și pe plan intern. Din acest motiv, investițiile pe care ar trebui să le facă Rusia pentru a uniformiza cele două spații cu restul teritoriului ar reprezenta un efort consecvent. În ciuda acestor informații, nu se poate face abstracție de faptul că același scenariul se poate repeta mai aproape de granițele României. Astfel, profesorul universitar Silviu Neguț a fost de părere că Ucraina ar fi prinsă în clești, și a adăugat că Rusia trebuie să gestioneze mai întâi Crimeea, după care se va ocupa de Transnistria. În acest caz, calea europeană a Republicii Moldova ar fi de asemenea pusă în pericol, având în vedere pericolul rus la Est, precum și intențiile separatiste ale Găgăuzei la Sud. Dincolo de un pericol militar, care rămâne ipotetic, Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, insistă asupra unui pericol electoral. Într-adevăr, în contextul alegerilor legislative care vor avea loc la sfârșitul acestui an, pericolul unui rezultat în favoarea comuniștilor, pe fondul instabilității regionale, al problemei identitare și al influenței ruse, este real. Din acest motiv, oficialii moldoveni nu pot face nimic mai mult decât să ceară Occidentului măsuri de securitate în această perioadă crucială. Pe de altă parte, este probabil ca Vladimir Puțin să se mulțumească cu anexarea Crimeei și să își oprească acțiunile expansioniste. Ioan Donca, fostul Ambasador al României la Moscova, a susținut acestă teorie, afirmând că Rusia a considerat dintotdeauna că Crimeea îi aparține și 30

31 că nu va merge mai departe fiindcă este evident că Transnistria va susține interesele sale, revendicându-și independența în continuare. În ciuda unor eventuale sancțiuni economice impuse de Occident, acest pas al Rusiei este ireversibil, iar comunitatea internațională nu are altă opțiune decât cea de a se obișnui cu această situație. De aceeași părere a fost și analistul politic Emil Hurezeanu, care a precizat că strategia Kremlinului este bine pusă la punct, și a reușit în cazul Crimeei să forțeze nota pentru a crea fapte împlinite, care se transformă în fapte reale, însă este totuși greu de crezut că Rusia va acționa la fel în inima Ucrainei. În acest context este foarte important ca România să se poziționeze corespunzător din punct de vedere strategic, pentru a se afirma precum un actor regional important. Responsabilii politici trebuie să țină cont de realitatea geopolitică, luând în considerare apartenența în comunitatea europeană și în cea transatlantică, dar și necesitatea de a coopera pe viitor cu Rusia. Totuși, Antonia Colibășanu, vice-președintele Marketing Internațional Stratfor Europe, a afirmat că România se uită înspre Est în calitate de membru UE și NATO. Așadar, în ciuda tensiunilor regionale, securitatea României este garantată pe viitor și oportunitățile de a se afirma se vor multiplica, odată cu accelerarea integrării europene a Republicii Moldova. 31