Microsoft Word - Monit Garlita Sem I.doc

Transcriere

1 pentru activitatea: EXTRACTIA SI PRELUCRAREA CALCARULUI INDUSTRIAL SI PENTRU CONSTRUCTII, Cariera Garlita, Judetul Constanta Semestrul I 2018 Beneficiar: REGIA AUTONOMA JUDETEANA DE DRUMURI SI PODURI CONSTANTA Elaborator: SOCIETATEA DE CERCETARE A BIODIVERSITATII SI INGINERIA MEDIULUI AON S.R.L.

2 pentru activitatea: EXTRACTIA SI PRELUCRAREA CALCARULUI INDUSTRIAL SI PENTRU CONSTRUCTII, Cariera Garlita, Judetul Constanta Semestrul I 2018 Elaborator: SOCIETATEA DE CERCETARE A BIODIVERSITATII SI INGINERIA MEDIULUI AON S.R.L. Beneficiar: REGIA AUTONOMA JUDETEANA DE DRUMURI SI PODURI CONSTANTA 2018 PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului 1

3 Cuprins I. Scopul si obiectivele monitorizarii... 3 II. Zona de studiu... 3 III. Metode de lucru... 5 IV. Analiza si interpretarea datelor V. Concluzii VI Bibliografie..37 2

4 I. Scopul si obiectivele monitorizarii Scopul studiului efectuat este realizarea monitorizarii biodiversitatii in conformitate cu prevederile Autorizatiei de Mediu nr. 181/ revizuita in Vedere spre vatra carierei (foto orig.) Studiul urmareste identificarea in teren a posibilelor efecte asupra biodiversitatii provocate de functionarea carierei avand in vedere ca activitatea de exploatare se desfasoara in apropierea ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0149 Padurea Esechioi Lacul Bugeac si ROSPA0053 Lacul Bugeac si in vecinatatea Rezervatiei naturale Lacul Bugeac. II. Zona de studiu Pentru facilitarea analizei comparative a datelor obtinute din activitatile de monitorizare a biodiversitatii din Semestrul I 2018 cu cele obtinute din monitorizarile anterioare s-a tinut cont de criteriile de selectie a zonei studiate utilizate in rapoartele de monitorizare realizate in anii 2016 si

5 Zona studiata a cuprins perimetrul de exploatare (3,7 ha) precum si suprafetele de teren din vecinatate situate pe o raza de 500 m in jurul carierei. Coordonatele perimetrului de exploatare sunt urmatoarele: Nr.crt X Y In functie de datele colectate din zona carierei si din vecinatate si in urma analizei comparative cu datele obtinute din anii precedenti de monitorizare pot fi evidentiate potentialele schimbari survenite la nivelul biodiversitatii din zona studiata. Zona analizata este localizata in sud-vestul judetului Constanta, in apropierea lacului Bugeac. In zona studiata se ajunge din drumul national DN 3, sectorul Baneasa- Ostrov, pe drumul comunal DC 42 Galita-Garlita pana la localitatea Garlita, de unde exista drumuri de exploatare pana in vatra carierei. Pozitionarea carierei fata de siturile Natura 2000 In raport cu ariile naturale protejate, exploatarea de calcar este amplasata la cca. 460 m fata de limita comuna a siturilor ROSCI0149 Padurea Esechioi Lacul Bugeac, ROSPA0053 Lacul Bugeac si Rezervatia naturala Lacul Bugeac. 4

6 Localizarea perimetrului de exploatare fata de ariile naturale protejate III. Metode de lucru Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind flora: Activitatile de monitorizare au constat in observatii de teren, identificarea speciilor de plante si a principalelor asociatii vegetale, in perioada martie - iunie Conspectul floristic a fost efectuat in urma parcurgerii transectelor, care au fost stabilite astfel incat sa fie asigurata acoperirea unei suprafete cat mai mari din zona de studiu. Identificarea speciilor de plante s-a realizat cu ajutorul determinatoarelor Flora ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta (Ciocarlan, 2009) si Plante vasculare din Romania (Sarbu si colab. 2013). Identificarea habitatelor / comunitatilor vegetale s-a facut pe baza speciilor caracteristice (de recunoastere). Pentru descrierea habitatelor au fost 5

7 folosite in principal datele obtinute in teren, sursele bibliografice precum si imagini satelitare. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa permita localizarea, dar si recunoasterea tipului de habitat. Zonele vizate au fost cercetate amanuntit in vederea identificarii unor eventuale specii strict protejate. Pentru derularea corespunzatoare a monitorizarii s-au folosit: - Fisa de observatii - aparat G.P.S. - Pungi de plastic pentru esantionare, etichete - Presa plante - Lupa 3X 20X - aparate foto de tip DSLR si tip compact. Nomenclatura speciilor de plante superioare inventariate este in concordanta cu Flora Ilustrata a Romaniei (Ciocarlan, V., 2009), si Flora Europaea (Tutin si colab., 2001). Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind fauna: Monitorizarea s-a desfasurat astfel incat sa fie obtinute date concludente referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente in zona de studiu si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara, pasari sedentare, si pasari migratoare (specii de pasaj), care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere. Membrii colectivului elaborator au urmarit cu precadere speciile de fauna pentru care au fost declarate ariile protejate, relatia acestora cu amplasamentul analizat. Monitorizarea speciilor de nevertebrate s-a facut atat calitativ cat si cantitativ prin utilizarea urmatoarelor metode: - Cosirea cu fileul entomologic in vegetatie; 6

8 - Colectarea selectiva cu ajutorul fileului entomologic (mai ales in cazul lepidopterelor); - Cautare activa in habitatele specifice. Precizam ca au fost luate in consideratie doar speciile cu detectabilitate relativ buna. Nu s-au luat in considerare acele specii ale caror dimensiuni implica folosirea de echipamente optice de tip microscop/binocular sau a caror determinare necesita, de asemenea, folosirea acestor instrumente. Monitorizarea herpetofaunei s-a realizat prin parcurgerea unor transecte paralele cu axa longitudinala a habitatului, iar in unele cazuri paralele cu o cale de acces. In timpul realizarii transectelor au fost analizate periodic si suprafete de control a cate 250 m 2 situate la intervale regulate (o suprafata de control la aproximativ 30 minute in tipurile de habitate ierboase). Durata medie a observatiilor din cadrul unei suprafete de control este de aproximativ 5 minute, necesare pentru a inregistra eventuala prezenta a exemplarelor de reptile, numarul de exemplare active, fiind luate in considerare si informatiile complementare privind tipul de habitat, gradul de acoperire al suprafetei cu vegetatie, specificul substratului, prezenta eventualilor pradatori etc. Determinarea taxonilor nu necesita imobilizarea exemplarelor. De asemenea, in cazul reptilelor s-a procedat la fotografierea macro a pileusului pentru recunoasterea individuala ulterioara si s-au inregistrat eventualele semne particulare ale indivizilor. Monitorizarea speciilor de pasari s-a realizat prin utilizarea a doua metode specifice si anume: metoda transectului combinata cu metoda punctului fix. De asemenea, s-a aplicat metoda land use care presupune efectuarea unui transect si notarea tipurilor de habitate din km in km de pe parcursul acestuia. Rezultatele obtinute prin utilizarea aceastei metode s-au corelat cu datele colectate prin metotoda transectelor pentru a analiza relatia specie habitat. 7

9 Dupa fiecare deplasare au fost intocmite fise de monitorizare ce au stat la baza centralizatoarelor de date - indispensabile pentru analiza statistica a datelor obtinute. Pe amplasamentul carierei au fost efectuate monitorizari si pentru identificarea eventualelor exemplare de pasari ranite sau moarte. Monitorizarea speciilor de mamifere s-a efectuat prin metoda transectelor liniare, a cautarii active si a statiilor de urme. Evaluarea prezentei s-a realizat atat pe baza urmelor lasate de animale (excremente, urme pe pamant/zapada, ramasite, galerii etc.) cat si a observarii directe. Echipele de monitorizare au fost formate din cate 2 biologi, 2 ecologi si un inginer, iar autoturismele folosite pentru deplasare sunt DACIA Logan si un autovehicul de teren 4X4 Dacia Duster. Trebuie mentionat faptul ca monitorizarea va continua, folosindu-se aceleasi metode, in vederea mentinerii unei continuitati a datelor obtinute si o verificare in timp a acuratetii datelor. In cadrul vizitelor de studiu pe teren au fost de asemenea utilizate echipamente optice, dispozitive GPS precum si o statie meteo portabila : - binocluri BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; STEINER; YUKON; - lunete terestre CELESTRON Ultima 80 si BRESSER; - echipamente IR PULSAR si BAIGISH; - rangefinder BRESSER; - aparate foto Olympus SP-600UZ; GE X5; CANON EOS 550 D obiective mm si mm; NIKON D5200 obiectiv mm, NIKON D3100 obiectiv mm, NIKON D 3200 obiectiv mm, NIKON D7100 obiectiv mm; - GPS GARMIN 60CSx; GARMIN 62S; 8

10 - receptoare GPS pentru DSLR Micnova - statie meteo portabila SILVA ADC SUMMIT. Membri ai echipei de monitorizare (foto orig.) 9

11 Pe toata durata monitorizarii, membrii echipei au folosit echipament de protectie adaptat conditiilor meteo si specific tipului de activitate. IV. Analiza si interpretarea datelor Flora si vegetatia din zona studiata In zona studiata predomina flora specifica pajistilor stepice degradate ca urmare a pasunatului nerestrictionat. Impactul antropic de lunga durata rezultat din activitatile agricole (cresterea animalelor si cultivarea terenurilor) a determinat instalarea si raspandirea speciilor tolerante si a celor oportuniste unele dintre acestea prezentand un caracter invaziv (ex.: Robinia pseudoacacia, Cardaria draba, Ailanthus altissima, Lycium barbarum, Conium maculatum, Hordeum murinum, Sambucus ebulus, Elymus repens, Achillea setacea, Vicia villosa, Rumex patientia). Flora limitrofa perimetrului de exploatare este similara celei identificate pe alte suprafetele pasunate din zona de studiu si este formata din specii de plante erbacee caracteristice pajistilor puternic ruderalizate cum ar fi: Orlaya grandiflora, Dasypyrum villosum, Teucrium polium, Teucrium chamaedrys, Potentilla argentea, Koeleria macrantha, Centaurea calcitrapa, Centaurea diffusa, Convolvulus arvensis, Convolvulus cantabrica, Aegilops cylindrica, Euphorbia seguieriana, Cynanchum acutum, Bromus tectorum, Onopordon acanthium, Carduus thoermeri, Carthamus lanatus, Hordeum murinum, Marrubium peregrinum, Bromus japonicus, Malva sylvestris, Plantago lanceolata, Eryngium campestre, Medicago lupulina, Medicago minima, Stachys germanica, Verbascum phlomoides, Verbena officinalis, Matricaria discoidea, Medicago orbicularis, Matricaria chamomilla, Tragopogon dubius, Lotus corniculatus, Linaria genistifolia, Papaver rhoeas, Sanguisorba minor, Galium humifusum, Galium mollugo, Rumex pulcher, Lathyrus tuberosus, Salvia nemorosa, Vicia lathyroides, Vicia villosa. 10

12 Orlaya grandiflora (foto orig.) Dasypyrum villosum (foto orig.) Marrubium peregrinum(foto orig.) Aspect al vegetatiei dezvoltate pe pajistile degradate (foto orig.) De-a lungul drumurilor tehnologice se dezvolta abundent vegetatia ruderala cu valoare conservativa scazuta in perioada actuala de monitorizare fiind identificate urmatoarele specii: Lycium barbarum, Rumex patientia, Onopordon acanthium, Conium maculatum, Sambucus ebulus, Alcea rosea, Melilotus albus, Papaver rhoeas, Bromus tectorum, Hordeum murinum, Cardaria draba. 11

13 Aspect al vegetatiei dezvoltate de-a lungul drumurilor tehnologice (foto orig.) Vegetatia lemnoasa este reprezentata de arbori, arbusti si liane (Vitis vinifera si Clematis vitalba) cu raspandire neuniforma in zona de studiu. Astfel, pe suprafetele de pasune si de-a lungul drumurilor pot fi intalnite speciile: Crataegus monogyna, Ailanthus altissima, Elaeagnus angustifolia, Tamarix ramosissima, Morus alba, iar in plantatiile de salcam cu rol de protectie specia dominanta Robinia pseudoacacia este insotita de Elaeagnus angustifolia, Ailanthus altissima si mai rar Salix sp, Juglans regia, Prunus cerasifera. Vegetatia lemnoasa din imediata vecinatate a carierei (foto orig.) 12

14 Aspecte relevante cu privire la flora si vegetatie In urma studierii florei vasculare, realizata in primul semestru al anului 2018, in zona carierei si in vecinatate, au fost identificati 92 taxoni, dupa cum urmeaza: Incadrare taxonomica Nr Crt. Specie Familie Ordin 1. Clematis vitalba 2. Glaucium corniculatum 3. Papaver rhoeas Ranunculaceae Papaveraceae RANUNCULALES PAPAVERALES 4. Morus alba Moraceae URTICALES 5. Juglans regia Juglandaceae JUGLANDALES 6. Holosteum umbellatum 7. Minuartia glomerata Caryophyllaceae CARYOPHYLLALES 8. Portulaca oleracea Portulacaceae 9. Polygonum aviculare 10. Rumex patientia 11. Rumex pulcher 12. Crataegus monogyna 13. Potentilla argentea 14. Prunus cerasifera 15. Sanguisorba minor 16. Lathyrus tuberosus 17. Lotus corniculatus 18. Melilotus albus 19. Medicago minima 20. Medicago lupulina 21. Medicago orbicularis 22. Robinia pseudacacia 23. Vicia lathyroides Polygonaceae Rosaceae Fabaceae POLYGONALES ROSALES FABALES 13

15 24. Vicia villosa 25. Euphorbia seguieriana Euphorbiaceae EUPHORBIALES 26. Vitis vinifera ssp.sylvestris Vitaceae RHAMNALES 27. Ailanthus altissima Simaroubaceae RUTALES 28. Elaeagnus angustifolia Elaeagnaceae ELAEAGNALES 29. Erodium cicutarium Geraniaceae GERANIALES 30. Conium maculatum 31. Eryngium campestre Apiaceae APIALES 32. Orlaya grandiflora 33. Alcea (Althaea) rosea 34. Malva sylvestris Malvaceae MALVALES 35. Alyssum alyssoides 36. Alyssum hirsutum 37. Capsella bursa-pastoris CAPPARALES 38. Cardaria (Lepidium) draba (CRUCIFERALES) 39. Erophila verna Brassicaceae 40. Erysimum diffusum 41. Sisymbrium orientale 42. Tamarix ramosissima Tamaricaceae TAMARICALES 43. Salix alba Salicaceae SALICALES 44. Cynanchum acutum Asclepiadaceae 45. Galium humifusum GENTIANALES Rubiaceae 46. Galium mollugo 47. Convolvulus arvensis 48. Convolvulus cantabrica Convolvulaceae POLEMONIALES 49. Ajuga chamaepytis 50. Marrubium peregrinum 51. Salvia nemorosa 52. Stachys germanica 53. Teucrium chamaedrys 54. Teucrium polium Lamiaceae LAMIALES 14

16 55. Thymus pannonicus 56. Verbena officinalis Verbenaceae 57. Plantago lanceolata Plantaginaceae PLANTAGINALES 58. Linaria genistifolia Scrophulariaceae 59. Verbascum phlomoides SOLANALES 60. Lycium barbarum Solanaceae 61. Sambucus ebulus Caprifoliaceae DIPSACALES 62. Achillea coarctata 63. Achillea setacea 64. Artemisia absinthium 65. Artemisia austriaca 66. Bombycilaena erecta 67. Carduus thoermeri (C. nutans ssp. leiophyllus) 68. Carthamus lanatus 69. Centaurea calcitrapa 70. Centaurea cyanus 71. Centaurea diffusa Asteraceae ASTERALES 72. Chondrilla juncea 73. Cichorium intybus 74. Crepis foetida 75. Matricaria chamomilla 76. Matricaria discoidea 77. Onopordum acanthium 78. Senecio vernalis 79. Tragopogon dubius 80. Xeranthemum annuum 81. Aegilops cylindrica 82. Agropyron (Elymus) repens 83. Bromus japonicus Poaceae POALES 84. Bromus tectorum 85. Cynodon dactylon 15

17 86. Dasypyrum villosum 87. Festuca callieri 88. Hordeum murinum 89. Koeleria macrantha 90. Melica ciliata 91. Phragmites australis 92. Poa bulbosa Teucrium chamaedrys (foto orig.) Teucrium polium subsp.capitatum (foto orig.) 16

18 Speciile floristice identificate, apartin unui numar de 30 de familii. Cele mai reprezentative pentru zona studiata apartin ordinelor Asterales, Poales, Lamiales si Capparales. Ordinul Asterales reprezinta unul dintre cele mai evoluate ordine ale clasei Magnoliatae (Dicotyledonatae) si cuprinde un numar foarte mare de specii ierboase incadrate intr-o singura familie, Asteraceae. Datorita sistemului radicular foarte bine dezvoltat si a numarului mare de achene anemochore pe care le produc, se poate explica predominanta lor intr-o zona stepica, cu o ariditate crescuta. Ordinul Lamiales, reprezentat in zona de referinta prin familiile Lamiaceae si Verbenaceae, cuprinde in general plante herbacee perene, care se dezvolta in pajistile expuse razelor solare. Din punct de vedere al formelor biologice, majoritatea speciilor prezente in zona studiata apartinand aceastei familii sunt hemicriptofite si camefite, care rezista in sezonul hiemal datorita adaptarilor 17

19 specifice (muguri bazali acoperiti de rozete bazale sau frunze moarte si muguri de iernare situati imediat deasupra solului, in cazul camefitelor). Specii de himenoptere si lepidoptere sunt atrase de florile acestor plante, asigurand polenizarea. Ordinul Poales, ordin al clasei Liliatae (Monocotyledonatae), este reprezentat pe suprafata cercetata de familia Poaceae, care cuprinde plante ierboase anuale sau perene ale caror particularitatile adaptative morfo-anatomice la conditiile de mediu, justifica prezenta in numar relativ mare pe suprafata studiata. Ordinal Capparales este reprezentat in zona studiata prin specii de Brassicaceae, predominant bienale, hemiterofite sau hemicriptofite si care sunt adaptate structural si functional la conditiile pedo-climatice din sud-vestul judetului Constanta (xerofile-xeromezofile). Cateva aspecte relevante despre taxonii botanici din zona studiata vor fi prezentate, tinand cont de formele biologice sau formele de viata (bioformele), raspandirea geografica a speciilor, precum si de caracterizarea acestora in functie de preferinta fata de umiditatea din mediu: 18

20 Analiza bioformelor indica o predominanta a hemicriptofitelor si a terofitelor. Aceste specii erbacee anuale, in cazul terofitelor, supravietuiesc sezonului nefavorabil de vegetatie sub forma de seminte, iar hemicriptofitele, plante perene, supravietuiesc datorita mugurilor de regenerare formati in imediata apropiere a solului, care sunt protejati in timpul iernii de partile aeriene uscate ale plantei. Dezvoltarea unui procent atat de mare in zona al terofitelor indica un impact antropic ridicat, precum si o ariditate a substratului pe care aceste plante anuale se dezvolta, in vreme ce o prezenta a hemicriptofitelor sugereaza indeosebi un climat mai temperat, dar si o adaptare mai buna in fata conditiilor mediului abiotic. Spectrul geoelementelor indica predominanta elementelor eurasiatice, cu un procent de 37%, urmata speciile cosmopolite (11%) si ponto-mediteraneene (11%). Speciile ponto-mediteraneene, ponto-balcanice, mediteraneene, precum si cele submediteraneene sunt cele mai relevante pentru zona vizata, dezvoltarea lor 19

21 fiind corelata cu prezenta in apropiere a bazinului pontic, precum si datorita influentelor climatice mediteraneene si submediteraneene, caracterizate prin temperaturi ridicate in timpul sezonului de vegetatie estival si moderate, in timpul sezonului hiemal. Spectrul ecologic in functie de factorul de mediu umiditate indica predominanta speciilor xerofile-xeromezofile si xeromezofile, caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, in care se inregistreaza temperaturi relativ ridicate, precum si umiditate si precipitatii scazute. Pe parcursul monitorizarilor nu au fost identificati taxoni vasculari cu valoare conservativa ridicata sau rari, enumerati in anexele O.U.G. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare sau mentionati in Cartea Rosie a Plantelor Vasculare di Romania (Dihoru, Negrean, 2009) care fac obiectul unor masuri de protectie si conservare in situ. 20

22 Asociatii vegetale/ Habitate Asociatiile din zona studiata pot fi incadrate in habitatul 87.2 Comunitati Ruderale (Ruderal Communities, conform Clasificarii Palearctice) si sunt lipsite de valoare conservativa. Conditiile propice pentru proliferearea acestor comunitati vegetale sunt asigurate de suprafetele mari ocupate de agroecosisteme, depozitarea neconforma a deseurilor menajere provenite din gospodarii, plantarile speciilor alohtone si de pasunat. In urma deplasarilor pe teren efectuate Semestrul I 2018 s-au identificat mai multe asociatii si fragmente ale asociatiilor specifice terenurilor antropizate instalate cu precadere in apropierea dumurilor tehnologice si in imediata vecinatate a localitatii Garlita : Onopordetum acanthi Br. Bl. et al Lycietum barbarum Felfoldy 1942 Conietum maculati I. Pop 1968 Sambucetum ebuli Felfoldy 1942 Bromo sterilis Robinietum pseudacaciae (Pocs 1954) Soo 1964 Ailanthetum altissimae Dihoru (1969) 1970 Vegetatia de pajiste care se dezvolta in prezent pe terenurile din proximitatea carierei reprezinta stadiul avansat de degradare (prin pasunat) a asociatiei Aegilopsetum cylindricae Buia et al. 1959, elementele caracteristice clasei Festuco- Brometea fiind inlocuite in mare masura de elementele caracteristice claselor Artemisietea, Stellarietea mediae si Molinio-Arrhenatheretea. 21

23 Fauna NEVERTEBRATE Mentionam ca s-au luat in considerare doar acele specii cu detectabilitate relativ buna si totodata nu au fost luate in vedere acele specii ale caror dimensiuni implica folosirea de echipamente optice de tip lupa, microscop sau binocular sau a caror determinare necesita, de asemenea, folosirea acestor instrumente. De asemenea nu au fost identificate pe teren specii de nevertebrate protejate in cadrul retelei Natura Tipurile de habitate prezente in zona nu sunt specifice pentru coleopterele si lepidopterele protejate din sudul Dobrogei, care sunt in cea mai mare parte specii silvicole sau de silvostepa. Prezentam in continuare, speciile de nevertebrate identificate in zona studiata, clasificate in ordinea taxonomica: CLASA GASTEROPODA Helicella obvia Cernuella virgata Monacha carthusiana Zebrina varnensis CLASA ARACHNIDA Argiope lobata Aranea diademata Argiope bruennichi CLASA INSECTA Ordinul LEPIDOPTERA Argynnis (Issoria) lathonia Polyommatus icarus Plebejus argus Colias erate Maniola jurtina Vanessa cardui Pontia edusa Zygaena filipendulae 22

24 Artogeia (Pieris) rapae Coenonympha pamphilus Inachis io Lycaena phleas Artogeia (Pieris) napi Colias hyale Argynnis pandora Aricia agestis Ordinul ORTHOPTERA Oedaleus decorus Poecilimon bruneri Decticus verrucivorus Poecilimon fussi Stenobothrus nigromaculatus Chorthippus dorsatus Chorhippus paralellus Tettigonia viridissima Oedipoda germanica Chorthippus dorsatus Gryllus campestris Oedipoda coerulescens Gryllotalpa gryllotalpa Gryllus desertus Ordinul HETEROPTERA Aelia acuminata Carpocoris mediterraneus Lygaeus equestris Codophila varia Aelia rostrata Eurygaster integriceps Pyrrhocoris apterus Eurydema ornata Ordinul COLEOPTERA Mylabris polymorpha Coccinella septempunctata Adalia bipunctata Amphimalon solstitialis Opatrum sabulosum Meloe scabriusculus Cryptocephalus sericeus Anisoplia lata Anisoplia austriaca Pentodon idiota Epicometis hirta Meloe variegatus Ordinul HYMENOPTERA Scolia flavifrons Scolia hirta Bombus terrestris Apis mellifica Polistes gallicus Bombus agrorum 23

25 Vespa vulgaris Bombus hortorum Ordinul DIPTERA Sphaerophoria scripta Lomatia belzebul Bombylius major Calliphora vomitoria Musca domestica Sarcophaga carnaria Lycaena phlaeas (foto orig.) Pontia edusa (foto orig.) Plebejus argus (foto orig.) Pieris brassicae (foto orig.) 24

26 Coenonympha pamphilus (foto orig.) Aricia agestis (foto orig.) Fauna de nevertebrate este reprezentata in zona analizata de cateva specii de ortoptere, coleoptere, heteroptere si lepidoptere caracteristice terenurilor arabile si pajistilor. Ortopterele sunt o componenta importanta a biodiversitatii din pajisti, ele constituind de asemenea o sursa importanta de hrana pentru alte grupe de animale cum sunt reptilele si pasarile. In zona studiata Orthopterele sunt reprezentate de specii de tetigonide pradatoare ca Tettigonia viridissima, sau de specii fitofage cu spectru larg cum este Decticus verrucivorus. Pe pantele vailor, unde apar aflorimente, pot fi intalnite si speciile Oedipoda germanica, Oedipoda coerulescens, frecvente in acest tip de habitate. De asemenea, in zona au fost observate specii de grilide Gryllus campestris, Gryllus desertus cat si coropisnita comuna Gryllotalpa gryllotalpa. De asemenea lepidopterele sunt bine reprezentate de specii comune in zonele cu agroecosisteme Artogeia rapae, Artogeia brasicae etc. dar si de specii prezente in habitatele cu vegetatie spontana Polyommatus icarus, Coenonympha pamphilus. Dintre lepidoptere, cu o prezenta constanta au fost urmatorele specii: Plebejus argus, Aricia agestis, Vanessa cardui, Maniola jurtina, Polyommatus icarus, Pontia edusa, Colias erate, Zygaena filipendulae. Toate speciile sunt componente ale faunei specifice zonei de stepa si terenurilor antropizate datorita 25

27 preferintelor trofice ale larvelor. Unele dintre specii pot consuma in stadiul de larva si plante cultivate, dar prefera specii de plante spontane. VERTEBRATE Avand in vedere dominanta terenurilor antropizate diversitatea faunistica nu este foarte mare si se asociaza habitatelor intalnite. De asemenea, nu este exclus ca zona studiata sa fie vizitata si de specii ce prefera alte tipuri de habitate (ex.: acvatice), dar care se afla in tranzitie spre alte locatii. In acelasi context, diversitatea avifaunistica este strans corelata cu tipurile de habitate prezente in zona studiata dar si in vecinatate, fiind observate atat specii silvicole cat si specii caracteristice pasunilor stepice, agroecosistemelor si zonelor umede (Lacul Bugeac). Speciile cheie de pasari urmarite in activitatile de monitorizare analiza comparativa Rezultatele monitorizarii Nr. Denumirea stiintifica Denumirea populara Sem I Sem I Sem I crt Accipiter brevipes uliu cu picioare scurte Acrocephalus arundinaceus lacarul mare Acrocephalus melanopogon privighetoare de balta Acrocephalus palustris lacar de mlastina Acrocephalus schoenobaenus lacar mic Acrocephalus scirpaceus lacar de stuf Actitis hypoleucos fluierar de munte Alcedo atthis pescarusul albastru Anas acuta rata sulitar Anas clypeata rata lingurar Anas crecca rata mica, Anas penelope rata fluieratoare Anas platyrhynchos rata comuna Anas querquedula rata caraietoare Anas strepera rata pestrita Anser albifrons garlita mare Anser anser gasca de vara 0 > Ardea cinerea starcul cenusiu Ardea purpurea starcul rosu

28 20 Ardeola ralloides starcul galben Aythya ferina rata cu cap castaniu Aythya fuligula rata motata Aythya nyroca rata rosie Branta ruficollis gasca cu cap rosu Bubo bubo buha Buteo rufinus sorecarul mare Calidris alba nisipar Calidris alpina fugaci de tarm Calidris ferruginea fugaci rosu Calidris minuta fugaci mic Calidris temminckii fugaci pitic Charadrius alexandrinus prundaras de saratura Charadrius dubius prundaras gulerat mic Charadrius hiaticula prundaras gulerat mare Chlidonias hybridus chirighita cu obraz alb Chlidonias leucopterus chirighita cu aripi albe Chlidonias niger chirighita neagra Ciconia ciconia barza alba Ciconia nigra barza neagra Circaetus gallicus serparul Circus aeruginosus eretele de stuf Cuculus canorus cuc Cygnus cygnus lebada de iarna Cygnus olor lebada de vara Egretta alba egreta mare Egretta garzetta egreta mica Falco vespertinus vanturel de seara Gallinago gallinago becatina comuna Glareola pratincola ciovlica ruginie Haliaeetus albicilla codalb Himantopus himantopus piciorongul Ixobrychus minutus starcul pitic Larus cachinnans pescarus argintiu Larus canus pescarus sur Larus fuscus pescarus negricios Larus melanocephalus pescarus cu cap negru Larus minutus pescarusul mic Larus ridibundus pescarus razator Limicola falcinellus prundas de namol Limosa limosa sitar de mal Locustella luscinioides grelusel de stuf Motacilla alba codobatura alba Motacilla flava codobatura galbena Netta rufina rata cu ciuf Numenius arquata culic mare Nycticorax nycticorax starc de noapte Pandion haliaetus vulturul pescar

29 68 Pelecanus crispus pelicanul cret Pelecanus onocrotalus pelicanul alb Phalacrocorax carbo cormoranul mare Phalacrocorax pygmeus cormoranul mic Phalaropus lobatus notatita Philomachus pugnax batausul Platalea leucorodia lopatarul Plegadis falcinellus tiganusul Pluvialis squatarola ploier argintiu Podiceps cristatus corcodel mare Podiceps grisegena corcodel cu gat rosu Podiceps nigricollis corcodel cu gat negru Porzana parva crestetul cenusiu Recurvirostra avosetta ciocintors Remiz pendulinus boicus Riparia riparia lastun de mal Sterna albifrons chira mica Sterna hirundo chira de balta Sylvia nisoria silvia porumbaca Tachybaptus ruficollis corcodel mic Tadorna ferruginea califarul rosu Tadorna tadorna califar alb Tringa erythropus fluierar negru Tringa glareola fluierar de mlastina Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi Tringa ochropus fluierar de zavoi Tringa stagnatilis fluierar de lac Tringa totanus fluierar cu picioare rosii Vanellus vanellus nagat Pelecanus onocrotalus (foto orig.) 28

30 Referitor la speciile acvatice: Pelecanus onocrotalus, Tadorna tadorna si Phalacrocorax carbo identificate in zona studiata subliniem faptul ca acestea au fost observate exclusiv in pasaj, data fiind apropierea de Lacul Bugeac, fara a fi afectate in vreun fel de activitatile desfasurate in perimetrul carierei Garlita. Alte specii de pasari (non-cheie) observate in zona studiata analiza comparativa Nr. Denumirea stiintifica Denumirea populara Rezultatele monitorizarii crt. Sem I 2016 Sem I 2017 Sem I Corvus cornix cioara griva Corvus monedula stancuta Corvus frugilegus cioara de semanatura Hirundo rustica randunica Anthus campestris fasa de camp Buteo buteo vulpinus sorecar Buteo lagopus sorecar incaltat Columba livia porumbel Coracias garrulus dumbraveanca Galerida cristata ciocarlan Lanius collurio sfrancioc rosiatic Lanius minor sfrancioc cu frunte neagra Merops apiaster prigorie Miliaria calandra presura sura Oenanthe isabellina pietrar rasaritean Oenanthe oenanthe pietrar sur Oriolus oriolus grangur Passer domesticus vrabia Passer montanus vrabie de camp Passer hispaniolensis vrabie negricioasa Pica pica cotofana Streptopelia decaocto gugustiuc Streptopelia turtur turturica Sturnus vulgaris graur Sylvia communis silvie de camp Upupa epops pupaza

31 Streptopelia turtur (foto orig.) Merops apiaster (foto orig.) Lanius collurio (foto orig.) Lanius minor (foto orig.) Din cele 39 de specii de pasari observate pe Semestrul I al anului 2018, in zona studiata, 9 specii sunt incluse in Anexa 3 a OUG 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, 7 specii incluse in Anexa 4B, 7 specii incluse in Anexa 5C, iar restul de 16 specii nu se regasesc in aceasta ordonanta. Motacilla alba (foto orig.) Coracias garrulus (foto orig.) 30

32 Numarul de specii incluse in Anexele Ordonantei de Urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale LEGENDA protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice OUG 57/2007: ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa Din totalul celor 39 de specii observate, 8 specii sunt incluse in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania (2005). Din aceste 8 specii, o singura specie este considerata critic periclitata (Pelecanus crispus), in timp ce restul de 7 specii sunt considerate vulnerabile. Specie Ciconia ciconia Falco vespertinus Pelecanus crispus Pelecanus onocrotalus Tadorna tadorna Oenanthe isabellina Streptopelia turtur Upupa epops Categoria sozologica conform Cartii Rosii a Vertebratelor din Romania Vulnerabila Vulnerabila Critic periclitata Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Vulnerabila Dintre speciile observate in zona studiata, 15 specii sunt considerate ca fiind cuibaritoare in zona studiata (Motacilla alba, Anthus campestris, Sturnus vulgaris, 31

33 Merops apiaster, Oenanthe oenanthe, Passer domesticus, Passer montanus, Passer hispaniolensis, Riparia riparia, Ciconia ciconia, Coracias garrulus, Oriolus oriolus, Pica pica, Streptopelia decaocto, Columba livia). Cuib de Ciconia ciconia cu colonia aferenta de Passer hispaniolensis in localitatea Garlita (foto orig.) Colonie de Riparia riparia in mal de loess din vecinatatea carierei (foto orig.) 32

34 Cuib cu pui de Oenanthe oenanthe (foto orig.) Juvenil de Oenanthe isabelina (foto orig.) Dintre speciile cuibaritoare, 10 specii se regasesc in anexele OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, dupa cum urmeaza: - Anexa 3 3 specii (Anthus campestris, Ciconia ciconia, Coracias garrulus - Anexa 4B 4 specii ( Motacilla alba, Merops apiaster, Passer hispaniolensis, Oriolus oriolus) - Anexa 5C 3 specii (Sturnus vulgaris, Pica pica, Streptopelia decaocto). Dintre aceste specii cuibaritoare, o singura specie, Ciconia ciconia, este inclusa in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, ca specie vulnerabila. Din observatiile efectuate pe teren in Semestrul I, 2018, reiese faptul ca activitatile de exploatare desfasurate in cadrul carierei Garlita nu afecteaza habitatele de cuibarire si speciile cuibaritoare din vecintatea perimetrului de exploatare. In acelasi timp mentionam faptul ca in perimetrul de exploatare nu au fost observate specii cuibaritoare. In Semestrul I 2018 au fost identificate in zona de studiu 3 specii de reptile mentionate in Formularul Standard al ROSCI0149 Padurea Esichioi-Lacul Bugeac, habitatele acestora nefiind afectate de activitatile de exploatare din cadrul carierei. Niciuna din speciile cheie de vertebrate (mentionate in FS al ROSCI0149) nu a fost identificata ca fiind prezenta in vatra carierei sau in frontul de exploatare astfel 33

35 incat sa necesite masuri de relocare din zona carierei in habitatele specifice invecinate. Specii de vertebrate mentionate in Formularul Standard al ROSCI0149 Padurea Esichioi-Lacul Bugeac analiza comparativa Rezultatele monitorizarii Nr. Denumirea stiintifica Denumirea populara Sem I Sem I Sem I crt Mustela eversmanii dihorul de stepa Spermophilus citellus popandau Bombina bombina buhai de balta cu burta rosie Testudo graeca broasca testoasa dobrogeana Testudo hermanni broasca testoasa de uscat Triturus dobrogicus tritonul cu creasta dobrogeana Bufo viridis broasca raioasa verde Coluber caspius sarpele rau Hyla arborea brotacelul de copac Podarcis taurica soparla dobrogeana Exemplare de Testudo graeca identificate pe terenurile pasunate din vecinatatea carierei (foto orig.) Toate cele 4 specii de vertebrate observate si mentionate in Formularul standard al ROSCI0149 Padurea Esichioi-Lacul Bugeac, se regasesc in anexele Ordonantei de Urgenta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, dupa cum urmeaza: - 2 specii se regasesc pe Anexa 4A: Bufo viridis, Podarcis taurica - 1 specie atat pe Anexa 3 cat si Anexa 4 A: Testudo graeca - 1 specie atat pe Anexa 4A cat si pe Anexa 4B: Coluber caspius. 34

36 Toate cele 4 specii de vertebrate observate se regasesc in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania (2005), astfel: Specie Categoria sozologica conform Cartii Rosii a Vertebratelor din Romania Testudo graeca Periclitata Bufo viridis Aproape amenintata Coluber caspius Vulnerabila Podarcis taurica Aproape amenintata In afara celor patru specii mentionate in Formularul standard al ROSCI0149 Padurea Esichioi-Lacul Bugeac a mai fost observata si specia Lacerta viridis (3 exemplare). Aceasta specie se regaseste pe Anexa 4A, a Ordonantei de Urgenta 57/2007 si nu este mentionata in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania (2005), 35

37 V. Concluzii Mentionam ca aceste concluzii sunt partiale si vor fi verificate si/sau completate in urma desfasurarii etapelor ulterioare de monitorizare. In perioada analizata, nu au fost identificate vizual depuneri de pulberi pe vegetatia limitrofa drumurilor tehnologice si a perimetrului de exploatare; Vegetatia de pajiste care se dezvolta in prezent pe terenurile din proximitatea carierei reprezinta stadiul avansat de degradare (prin pasunat) a habitatelor de stepa acestea din urma fiind depreciate prin instalarea si favorizarea comunitatilor de plante ruderale; Nu au fost afectate specii de pasari cuibaritoare si habitate ale acestora; Nu au fost observate modificari in dinamica populatiilor speciilor cheie de pasari identificate in monitorizarile anterioare (2016 si 2017). Pentru speciile cheie si non-cheie semnalate pentru prima data in Sem. I, 2018 va fi realizata o analiza comparativa in monitorizarile ulterioare care sa evidentieze eventualele schimbari in structura si dinamica populatiilor. In cazul vertebratelor terestre se poate afirma ca nu exista semne de afectare a populatiilor locale ca rezultat al activitatilor de exploatare a calcarului din cariera Garlita. Nu s-au inregistrat mortalitati in randul vertebratelor ca urmare a functionarii carierei; Este necesara continuarea monitorizarii folosindu-se aceleasi metode, in vederea mentinerii unei continuitati a datelor obtinute si o verificare in timp a acuratetei observatiilor efectuate. Beneficiarul a realizat in conformitate cu cerintele autorizatiei de mediu rapoartele de incercari cu un laborator acreditat RENAR - Rompetrol Quality Control S.r.l. 36

38 Bibliografie: BAVARU A., GODEANU S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii. BERTEL BRUUN, HAKAN DELIN, LARS SVENSSON, 2009: Determinator ilustrat Pasarile din Romania si Europa. BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., Lista rosie a plantelor vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. med. inconjurator, Bucuresti, 38, 1: BOTNARIUC N., TATOLE V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din Romania; BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 Pasarile din Romania si Europa, S.O.R., Hamlyne Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London. CIOCARLAN V., 2009 Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucuresti, 1140 pp. CIOCARLAN V., 2004: Flora segetala a Romaniei. Editura Ceres. Bucuresti. CIOCHIA V., 1984: Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Enciclopedica. CUZIC M., MURARIU D./ 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania. DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS A.I., 2005 Habitatele din Romania, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp. DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS A.I., 2005 Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp. FUHN E.I., GHERASIM V., 1995 Arachnida Salticidae, Fauna Romaniei, Vol.V, 5, Ed.Academiei, Bucuresti. FUHN E.I., NICULESCU-BURLACU FLORIANA, 1971 Arachnida Lycosidae, Fauna Romaniei, Vol.V, 3, Ed.Academiei Bucuresti. GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (COORD.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS M., BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I., GROZA GH., MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA A., OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU I., SUTEU AL, 2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO Implementarea retelei Natura 2000 in Romania, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca, 102 pp., ISBN

39 GODEANU S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat. Editura Bucura Mond. Bucuresti GOMOIU M. T., SKOLKA M., 2001: Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta. IONESCU M.A., WEINBERG MEDEEA, Diptera-Asilidae, Fauna Rom.XI/11. IONESCU M.A.1957 Hymenoptera-Cynipinae, Fauna Rom.IX, 2. IUGA V., 1958 Hymenoptera - Apoidea, Fauna R.P.R, Insecta, Vol.IX, fasc.3, Edit.Acad.Romane. JOHNSON O., MORE D., 2006: The most complete field guide to the trees of Britain and Europe, Collins Tree Guide. KLASS D., Field guide to the dragonflies of Britain and Europe. British Wildlife Publishing KNECHTEL W., POPOVICI-BAZNOSANU A., 1950 Orthoptera, in Fauna Romaniei, Vol VIII, 4, Ed.Academiei, Bucuresti. LAFRANCHIS T./2004: Butterflies of Europe. MOLDOVAN I, PAZMANY D., SZABO A., CHIRCA E., LEON C., List of rare, endemic and threatened plants in Romania (I). Not. Hort. Bot.Agrobot., Cluj-Napoca, 14: MORARIU I., BELDIE A., Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol. XIII, pg , Ed. Acad. Romane, Bucuresti. NEGREAN G., 2001 Lista rosie a plantelor din Romania existente in pajisti, inclusiv endemite si subendemite (Tracheophyta) (pg ), in Ghid pentru identificarea si inventarierea pajistilor seminaturale din Romania, Sarbu Anca (ed.) & Coldea Gh., Sarbu I., Negrean G., 2001, Ed. alo Bucuresti!, Bucharest, 58 pp. PETRESCU M., 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation. MURARIU D., CUZIC M., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania. SANDA V., POPESCU A., STANCU I.D., Structura cenotica si caracterizarea ecologica a fitocenozelor din Romania, 359 pp. SANDA V., ÖLLERER K. & BURESCU P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie, structura, dinamica si evolutie; 38

40 SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G., CRISTUREAN SARBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007 Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor in Romania, Editura Victor B Victor, Bucuresti. SARBU I., STEFAN N., OPREA A., 2013 Plante vasculare din Romania. Determinator ilustrat de teren, Editura Victor B Victor, Bucuresti. SAVULESCU T. (ed.), Flora Romaniei. Vol Edit. Academiei Romane, Bucuresti. SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius University Press, Constanta, 396 pp. SKOLKA M Entomologie. Daunatori agricoli. Ovidius University Press, Constanta SVENSSON L., MULLARNEY K., ZETTERSTROM D., The most complete guide to the birds of Britain and Europe. Collins Bird Guide. TOLMAN T., The most complete guide to the butterflies of Britain and Europe. Collins Butterfly Guide. Bibliografie electronica I., 39