Securitatea proceselor si calitatea vietii - Mecanismul de securitate deplina

Transcriere

1 A PROCESELOR ŞI CALITATEA VIEłII - Mecanismul de securitate deplină - Conf.univ.dr. Gheorghe ILIE 1. Conceptul de mecanism de securitate deplină Indiferent de strategia aleasă, mecanismul de securitate deplină asigură integrarea funcńională, din punct de vedere al securităńii, a procesului ce trebuie protejat, pe baza reglementărilor legale în materie, într-o structură ierarhică eficientă. Mecanismul de securitate deplină impune construcńia agregată a măsurilor de securitate, conform unor scopuri, din care cel puńin unul este obligatoriu fundamental, într-o entitate adaptabilă şi perfectibilă. Mecanismul se realizează conform unei strategii de securitate, fiind implementat procesului (schema logică 1), nu exclude ci include omul, fiind mixt atât în fazele de proiectare, cât şi în cele de utilizare, având o funcńionare logică şi instruibilă (schema logică 2). Acesta cuprinde în sine măsuri, echipamente, dar şi efectele sale: siguranńa şi stabilitatea. Este sintagma actualului moment de definire, care, trecând prin faza mecanismului integrat (cu capacităńi integornice, funcńionale, de instruire şi perfecńionare mult sporite), tinde către sintagma viitorului sistem de securitate. Mecanismul de securitate deplină este pregătit ca, atunci când vor fi depăşite actualele limite de înńelegere, de nealocare de fonduri, tehnologice şi teoretice de agregare la procesul protejat, să-şi valorifice, fără reticenńă, capacitatea sa de a trece peste niveluri şi ierarhii funcńionale. În acest fel, îşi va putea adăuga şi funcńii de prognoză şi previziune, abilităńi de intervenńie şi dirijare, în anumite limite, a procesului protejat, un comportament adaptabil şi flexibil, autoritate şi responsabilitate. 1

2 STRUCTURA DE COSTUL MISIUNII STREGIA DE EVENIMENTE MĂSURI DE PROTECłIE RISCUL ASUMAT ESTE ACCEPTAT? NIVELUL DE MECANISMUL DE DEPLINĂ PROCEDURA DE PROTECłIE IMPLEMENTAREA PRELIMINARĂ CORESPUNDE LA TESTE? IMPLEMENTAREA FINALĂ ESTE OMOLOGAT? ESTE AUTORIZAT? MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI ANTRENAMENT CORESPUN? TESTĂRI COMPORTAMENT LIMITĂ SISTEM OPERAłIONAL ESTE IN? Schema logică 1. Implementarea mecanismelor de securitate deplină 2

3 STRUCTURA DE PLARI DE ANALIZĂ ŞI DECIZIE SUBSTRATEGII DE 1=1,...n EVENIMENTE NEDORITE ANALIZA EVENIMENTELOR RESURSE LA DISPOZIłIE c=1,...m MĂSURI DE PROTECłIE STABILITATEA MĂSURILOR RISCURI ASUMATE n=1,...q ESTE ACCEPTAT? ANALIZA RISCULUI STAREA MECANISMULUI DE DEPLINĂ STĂRI DE s=1,...y PROCEDURI DE PROTECłIE p=1,...i FUNCłIONAREA MECANISMELOR DE STĂRI DE FUNCłIONARE f=1,...w INVESTIGAłII SUPLIMENTARE LIMITE DE ACłIUNE STRUCTURA DECIZIONALĂ ESTE ACCEPTAT? ANALIZA FUNCłIONĂRII SISTEM ÎN SIGURANłĂ Schema logică 2. FuncŃionarea mecanismelor de securitate deplină pentru tratarea evenimentelor care se încadrează în strategia de securitate 3

4 2. FuncŃiile şi principiile structurării mecanismului de securitate deplină De la început trebuie remarcat faptul că nu a fost, nu există şi nu va putea exista o măsură de securitate perfectă şi general valabilă. Deşi mai puńin, această remarcă este adevărată şi pentru un mecanism de securitate deplină, deoarece orice sistem are slăbiciunile sale conceptuale, constructive, tehnologice şi, în plus, o dinamică de adaptare şi perfecńionare, de regulă, inferioară dinamicii de evoluńie a realităńii. Dar, indiferent de nivelul de agregare, mecanism sau mecanism integrat, mecanismul de securitate deplină realizează o funcńionalitate rapidă şi descurajantă, reflexivă (măsuri şi contramăsuri), multidimensională (organizatorică, fizică şi informańională), constând în: - prevenirea şi descurajarea acńiunilor ameninńătoare - detecńia acńiunii ameninńătoare cât mai devreme posibil - întârzierea desfăşurării acńiunii ameninńătoare - stoparea acńiunii (în cazul unor răufăcători, prinderea şi chiar lichidarea lor înainte de a-şi finaliza acńiunea) - micşorarea (reducerea la minimum posibil)urmărilor unor acńiuni ameninńătoare reuşite - evidenńierea unui număr cât mai mare de indicii în vederea urmăririi şi prinderii răufăcătorilor. Luarea acelor măsuri care să reducă la minimum timpul de începere şi cel de desfăşurare a oricăreia din primele trei funcńii de mai sus este cheia eficacităńii mecanismului de securitate deplină. Aceste măsuri se referă la: - structurarea optimală a părńii de construcńie - arhitectura şi a instalańiilor în interiorul clădirilor - aplicarea celor mai performante tehnologii de supraveghere şi alarmare - măsuri organizatorice corespunzătoare (atât în interiorul instituńiei, cât şi în relańiile cu organizańiile de asigurare a protecńiei) - realizarea unui sistem informatic util, eficace şi sigur. Structuralitatea mecanismului de securitate deplină va avea la bază datele deprinse din elementele descrise anterior şi anume: - concepńia (integrată) şi strategia de securitate - direcńiile de insecuritate - scopul acńiunii ameninńătoare evenimentul major 4

5 - atacul maxim credibil tipul de răufăcător, modul de acńiune (număr de persoane, dotare, mijloace de deplasare etc.) - zonele critice (vitale). La structurarea mecanismului de securitate deplină s-a Ńinut seama de următoarele principii: - mecanismul de securitate este rezultatul unei concepńii realiste şi pragmatice bazată pe analiza riscurilor, pe complexitatea şi responsabilitatea măsurilor, precum şi pe valorificarea optimală a costurilor ce pot fi suportate - alegerea strategiei de securitate, globală sau selectivă (minimală, suficientă, acoperitoare sau sigură) este atât o consecinńă a realizării sistemului de securitate, cât şi o condińie prealabilă de realizare a acestuia - comportamentul adaptabil al mecanismului de securitate, precum şi caracterul său deschis, perfectibil, impun măsuri speciale de implementare, învăńare, avizare şi autorizare - structura mixtă (om-maşină) a mecanismului impune atât o atitudine educańională fańă de acesta, cât şi o supraveghere permanentă. 3. Structura mecanismului de securitate deplină La baza structurării mecanismelor de securitate deplină stau două principii de bază: integrabilitatea multifuncńională şi calitatea de element mixt (om-maşină). Primul principiu determină o structură multinivel, ierarhică funcńional şi acńional, cu elemente structurate, la rândul lor, pe submecanisme. Al doilea principiu conferă un grad mai mare de adaptabilitate, datorită intevenńiei operatorilor în conformitate cu drepturile acestora de decizie şi acńiune, dar impune o intensă pregătire educativă şi o antrenare continuă, precum şi asistarea de către calculator a activităńii factorului uman, prin produse software speciale. În fig. 1 este prezentată structura mecanismului de securitate deplină. 5

6 CONDUCEREA INSTITUłIEI ASOCIAłIILE DE SPECIALITATE MANAGERUL DE AUTORITĂłILE PUBLICE COMPETENTE ZONELE DE ALARMARE CENTRUL DE COORDONARE ŞI CONTROL CONTROLUL FUNCłIONAL AL MECANISMULUI DE ECHIPELE DE INTERVENłIE TEHNICĂ OPERAłIONALĂ MECANISMUL DE FIZICĂ MECANISMUL DE A INFORMAłIILOR PROTECłIA DE PERSONAL MĂSURILE ORGANIZATORICE PROTECłIE CONTRA INCENDIILOR ŞI CATASTROFELOR NATURALE PROCEDURILE DE INTEGRARE Fig.1 Structura mecanismului de securitate deplină În raporturile funcńionale şi ierarhice, managerul de securitate, prin centrul de coordonare şi control, controlează funcńionarea celorlalte elemente constitutive (mecanisme cu rol de subsisteme în sistem, proceduri, tehnici, măsuri etc.), supuse, în acelaşi timp, şi unor proceduri juridice, organizatorice şi tehnice de integrare. În raporturile acńionale fańă de mecanismul de securitate deplină, factorul uman se găseşte în următoarele ipostaze: - creatorul conceptului, strategiei şi mecanismului - coordonatorul procesului central de funcńionare - operator (inclusiv executant) în diferite puncte de funcńionare - component al echipei de mentenanńă şi dezvoltare - component al echipelor de intervenńie - creatorul scenariilor de antrenare şi executantul acestora 6

7 - autoritatea de avizare, omologare şi autorizare - beneficiarul comportamentului şi funcńionalităńii sistemului subiectul de drept al acńiunii sistemului, fiind principalul generator al aspectelor negative producătoare de insecuritate. La rândul lor, elementele componente ale mecanismului de securitate deplină au structuri ierarhice, multinviel şi chiar distribuite teritorial. 4. Etapele realizării, utilizării şi perfecńionării mecanismului de securitate deplină Foarte complexă şi deosebit de controversată în general, metodologia de realizare a mecanismului de securitate deplină a fost structurată pe patru etape, cu obiective şi realizări distincte (fig. 2): - analiza şi evaluarea măsurilor şi atacurilor fańă de procesul ce urmează a fi protejat, a obligańiilor şi a prevederilor legale şi înscrierea în strategia de securitate aleasă; I DEFINIREA PATRIMONIULUI (VALORILOR) EVALUAREA RISCULUI ELABORAREA STRATEGIEI DE II REALIZAREA MECANISMULUI DE IMPLEMENTAREA OMOLOGAREA ACREDITAREA III AUTORIZAREA (1) (2) ASIGURAREA IV LUCRUL OPERATIV PERFECłIONAREA ACTIVITATEA ÎN SIGURANłĂ Fig. 2 Etapele realizării, utilizării şi perfecńionării mecanismelor de securitate deplină 7

8 - proiectarea, realizarea şi acreditarea mecanismelor de securitate, incluzând şi implementarea - autorizarea şi asigurarea procesului de securitate acreditat - operańionalitatea şi perfecńionarea. Deşi împărńit pe etape, procesul realizării, utilizării şi perfecńionării este un proces continuu, cu reluări şi dezvoltări paralele, cu faze de antrenament, acreditări şi certificări. În prima etapă (schema logică 3) s-au definit: patrimoniul (valorile ce trebuie protejate), caracteristicile de operańionalitate, riscurile (pe această bază mediul de securitate) şi variantele strategiilor de securitate. Delimitarea patrimoniului a impus stabilirea caractersticilor constructiv-funcńionale şi a valorilor asociate procesului, a modalităńilor de păstrare sau circulańie a valorilor, resuselor umane şi materialelor la dispozińie. Determinarea mediului de securitate este o problemă de recursivitate, condińionată de riscurile evaluate, de costurile suportate şi de strategia de securitate aleasă. Acceptarea valorilor de risc se face ca o consecinńă a mediului de securitate determinat, în concordanńă cu obligańiile şi prevederile legale în materie. În cea de-a doua etapă (schema logică 4) s-au stabilit: limitele de acńiune, programul şi măsurile de securitate, limitele profesionale şi tehnologice şi s-au realizat implementarea, omologarea şi acreditarea. După alegerea variantei strategiei de securitate, prin contrapunerea cu politica de securitate stabilită de managerul procesului (instituńiei) ce trebuie protejat(ă), s-au determinat limitele de acńiune pe baza cărora s-a elaborat programul de securitate în mai mule variante, cu termene şi etape precise. Omologarea mecanismului de securitate deplină este cea tipică oricărui produs, dar testele de funcńionalitate limită (de anduranńă) au fost completate cu testele de securitate stabilite de standardele în domeniu. După acreditare, mecanismul de securitate deplină a fost supus testelor din etapa a treia (autorizarea) şi i s-au asociat, ca personal acreditat, managerul de securitate, operatorii şi echipele de intervenńie. 8

9 ATACURILE OBLIGAłII, PREVEDERI LEGALE DELIMITAREA PATRIMONIULUI DETERMINAREA MEDIULUI DE RISCURILE SUNT ACCEPTATE? STRATEGIILE DE RESURSELE ALOCATE VARIANTA ACCEPTATĂ? DEFINITIVAREA VARIANTEI ALESE Schema logică 3. Definitivarea strategiei de securitate deplină În etapele a treia şi a patra s-au realizat: autorizarea, respectiv, operańionalitatea mecanismului şi s-au definit căile de perfecńionare. Din păcate, autorizarea mecanismelor de securitate nu este reglementată în România, deşi aceasta ar trebui să se realizeze pe baza unor teste specifice, profesionale, de comportament şi de legalitate, aplicate de autorităńile special abilitate. AutorizaŃia eliberată trebuie să reacunoască acńiunile mecanismului şi să le asimileze unor acńiuni legale de protecńie. Procesul în sine este deosebit de complicat şi se bazează pe teste de acńiune declanşate de operańiuni complexe şi poate duce, dacă evaluarea riscurilor nu a fost corect realizată, dacă mecanismul nu este armonizat şi nu acńionează oportun, dacă se produc schimbări structurale semnificative ale mecanismului sau dacă se adoptă o altă politică de securitae, chiar la proiectarea unui nou mecanism de securitate. 9

10 POLITICA DE STRATEGIA DE LIMITELE DE ACłIUNE PROGRAMUL DE MECANISMUL DE DEPLINĂ IMPLEMENTAREA OMOLOGAREA ACREDITAREA Schema logică 4 Acreditarea mecanismului de securitate deplină Asigurarea procesului de securitate autorizat este rezultatul unei convenńii încheiate cu o companie de asigurări care îl garantează, pe baza unor clauze bine stabilite, în caz de accidente, infracńiuni ce nu au putut fi luate în considerae, catastrofe naturale etc. Asigurarea nu este obligatorie, dar se recomandă a fi încheiată. OperaŃionalitatea şi perfecńionarea mecanismului de securitae deplină, obiectivul celei de-a patra etape, probează capacitatea funcńională a mecanismului şi disponibilităńile sale de perfecńionare continuă, ca proces deschis. Bibliografie 1. ILIE, GHEORGHE; URDĂREA, TIBERIU Securitatea deplină, Editura UTI, Bucureşti, ILIE, GHEORGHE; STOIAN, ION; CIOBA VIOREL Securitatea informańiilor, Editura Militară, Bucureşti, URDĂREA, TIBERIU; ILIE, GHEORGHE; BLAHA, MIRCEA Securitatea instituńiilor financiar-bancare, Editura UTI, Bucureşti,