SUPLIMENT LA REALITATEA ILUSTRATĂ e H H n a a a n s B a M B i e n n m n n u n N u i i u b u m i i l f ALIA y T SATmU PE I.U 9 B B B S ^ e n c a s a a

Transcriere

1 SUPLIMENT LA REALITATEA ILUSTRATĂ e H H n a a a n s B a M B i e n n m n n u n N u i i u b u m i i l f ALIA y T SATmU PE I.U 9 B B B S ^ e n c a s a a i^ ULI TÀ U N F O A R T E A M P L U R E P O R T A J D E A C T U A L I T A T E N r A n u l X V I Septembrie f k N U V E L E CUM VĂD ANIMALELE / P A L P I T A N T E MM v e z i..a m ă n u n t e im p a o. s V) w v f e s P A S I O N A N T E 0 CĂLĂTORIE PRIN ASIA MICA VEZI AMĂNUNTE IN PAG frsâ P içdiâi'q ate ts% % Ä r CfftlGNOI MSCO// ^ -sr 3m. honer ^/jfoltamuba una Ssnterârno 1 Wferza r ' CfcA&fe f*'g.ss^gglioso j/ Z \Piefre\'emohKO (schßi ctik -----LIC«AgroptM % Launno ^ änduna fiwtrana ^ % c i w r r GAÜJPL'LI 3>% 1 U - i /m m s j M A Ü E A ~Eamante\ C _ßo/r.'fäff'Xj c.coaifarl VN Cetiäro TI R EÑ IA LA M A R E A - UPARICE AUCUDI. Ş! EOLt CE FIIICUW-----SA UW A UPAR I TyutCAMO STKOMBOLI 60LFUL 5.EUFEMIÍI c.wric4vf jy/fgfrf3 Bo sano; G totak Iew /aarà NţCiMTO) ~~A _ V '«' : 1 ^COTRCHE. _ Seii%/s,C.COLONN1 9 Btmigltano o 'quilla/1? p S ä i ä lonbskrâce, 'HaJomœ_i. c.rirruro y- MESSIN &?//«? CURIOZITĂŢI HUMOR REPßBTASH ACTUALITĂŢI V 'V*

2 FUM ATUL IN VAGOANELE C. F. R. Cetim, o în ştiin ţare nonă desp re în m a tu l pe d ru m u l de fier. A sem enea în ş tiin ţă ri se dau pen- ruca fu m ăto rii să n u silească şi pe alţii să în g h ită fum ul lor; d ai îâte din acestea se iţn în seam ă? P a rcă p â n ă acum n a u fost în ştiin ţă ri! De ce în să acu m una n o u ă? T ocm ai p a n tru că cele vechi s a u to t călcat. In vago an cle-restaurante, vedem două d e sp ărţitu ri: u n a psn- ru fum ători, a lta p e n tru p af's lorii de aier. Cu toate acestea vez cum va u n a din d esp ărţitu ri p lin ă de fum, ia r a lta lim pede? Ferit-o S fântul! F u m ăto rii le îm bâcsesc pe am ândouă. S lujitorii v ag o n u lu i u m b lă forfota cu fa r furiile, d a r nici gând s ă sp u ie cuiv a: D om nule, aici n u se turnează! De n u eşti fum ător, trebuie să în g h iţi fu m u l craterelo r din g u ra tu tu n g iilo r. P e z iu a de 11 A ugust a ieşit în tia re o n o u ă în ştiin ţare. Tot pe aceiaşi zi m ă aflam în *J nj r C onstanja-b uoureşti şi în d ă răt. In v a g o n u l-ie sta u ra n t în să s'a p etrecu t tocm ai cu m am spus m a i sus. In tre n u ri n u e nim enea să te ap ere de norii de fu m ai tu tu n g iilo r. De aceia credem ca şi n o u a în ştiin ţare v a avea tot so arta celor vechi. H L IP S E Ş T E PISA N I P isa n l s 'a dus, d a r păcatele scrisu lu i a u răm as. I ţi p are rău în să să bagi-de-seam ă u n a ca asta. In adevăr, ce fel de treab ă a t fi să m o a ră m edicul, ia r boala să răm âie? D ar tocm ai aşa e aici. în d re p ta re n u e de loc, d a r lu p tăto ru l îm p o triv a ei a m u rit. De aceia e de dorit ca lu c ra re a lu i P isani să n u ră m â ie m o a rtă, ci, d in tr un condei sau altul, să m e arg ă în a inte, lu c ra re a de u rm ă rire & scrisului, pocit. C âtă vrem e aven» boala, trebuie să avem Şi pe m edicul care să se ţie de cap u l ei. Şi dacă b o ala n u are în făţişarea că ar fi p ia ră cwrând, atu n ci să fie to td eau n a n elipsite şi condeiele care se ţin de cap u l ei. Ia tă de ce ne pare ră u că s'a dus P isan i, d ar a ltu l n u i-a 1' locul. IU. AL 12-LEA AN AL ORTODOXI E I O rto d o x ia este rev ista creştin ească a P ă rin te lu i T om a C h ín e n t e preo tu l dela biserica Z lăta ri d in B ucureşti. A ceasta e o tip ă ritu ră p lin ă de în v ă ţă tu ri a- lese şi e îm b u cu răto r că a in tra t îw al 12-lea an. E a este m u lt ce* tită şi o p o m en im şi noi aici, p e n tru ca în că şi m ai m u lt să fie cu noscută Şi cău tată. E o cetire care face bine sufleteşte Şi e de dorit s ă a u z im că tot m ai m u lt/ lu a te În treab ă de ea. A rhim. SCRIB AN Disi târnele becurilor erypton1 FuiHarea păruluă scurt provoacă chelie? In 1936 au a p ă ru t pe p ia ţa germană, p e n tru p ilm a oară becutu a lm e n te ş i b e c u ri de 25 şi 60 P a g in ile de reclam ă ale z ia re lo r d u s tria g erm ană fa b ric ă acrile c ry p to n. Aceste b e c u ri conţin e a u un nou gaz ca şi aşa de 110, 120, 125, 220 şi 225 v o lţi. b ile pe n tru o p rire a p ă ru lu i sau chiar w a ţi a d a p ta b ile p e n tru c u re n ţi d in toată lumea sunt p lin e de anunţu r i recom andând m ijlo a c e in fa ili n u m ite le b e c u ri D, care c o n ţineau gazul argon, n u m it c ry p greu d e câ t a rg on ul, evaporarea pleşuve. Până acum insa toate aceste D a t fiin d că c ry p to n u l este m a i pe n tru re a p a riţia p ă ru lu i pe capetele to n. In tim p ce a rg o n u l se poate lu i n u se produce prea repede. De sistem e în fa lib ile dau greş, m a i m u lt o b ţin e m a i uşor, în tru c â t u n lit r u sau m ai p u ţin. O interesantă statistica asemenea c ry p to n u l n u este a tâ t d in acest gaz se poate extrage făcută de curând pare a f i descoperit de bun cond ucător de c ă ld u ră şi un lu c ru im p o rta n t in această c^ " d in 100 l i t r i de aer, p e n tru u n l i de aceea s p ira la poate f i în c ă l stiune, şi anume că o cauză p rin c ip a lă tru de c ry p to n tre b u ia u 1 m ilio n zită, deci va avea o m a i m are lu a c h e lie i ar f i purta rea p ă ru lu i tuns l i t r i de aer. m in o z ita te fă ră să in flu e n ţe z e scurt ceea ce contravine p ă re rii generale Sunt to tu ş i fap te care nu pot f i D in această cauză c rîy p to n u i a tră in ic ia becului. L u m in o z ita te a g ăsit o în tre b u in ţa re m a i redusă contestate: în ţă rile unde oam enii b e c u rilo r c ry p to n este cu 10% în in d u s tria b e c u rilo r e le ctrice, poartă păr scurt, de exem plu în G erm ania, chelia este un fenom en fo a rte m a i p u te rn ic ă d e câ t a b e c u rilo r care nu fa b ric a u decât b ecu ri de argon şi cu 30% m a i m are decât frecvent ; în Ita lia şi ţă rile balcanice, 40 w a ţi şi p e n tru u n c u re n t de 220 de v o lţi. a b e c u rilo r o bişnu ite. B e c u rile unde p ă ru l se poarta m u lt m ai lung» oam enii pleşuvi sunt foa rte ra ri. Is to In u ltim a vrem e însă s a re u ş it c ry p to n dau o lu m in ă p u te rn ic ă, ria argum entează şi ea în favoarea par u lu i lu n g ; v e c h ii rom ani cari pu rta u o b ţin e re a c ry p to n u lu i în c a n tită ţi albă şi pot f i uşor recunoscute dato rită d im e n s iu n ilo r lo r reduse. p ă ru l scurt, cheleau pe la 40 de ani. oe in f in it m a i m a ri şi de aceea in câtă vrem e în E v u i M e d iu n o b ilii p le to şi îş i păstrau coam ele pâna ia. Combaterea tempsraiurei prin bai fierbinţi bătrâneţe, Deaserr.enea tu rc ii şi c h i n e z ii au o bogată podoabă capilara, fiin d c ă fu g de fo a rfe ce le b ă rb ie ru lu i D in n e fe ric ire nu putem da s fa tu l să-şi lase p ă ru l lu n g decât c e lo r carî î l m aî au încă... In tim p ce a rh ic u n o s c u tu l tr a ta m e n t a l te m p e ra tu rilo r rid ic a te cu m a la rie sau p re p a ra te de bacte r ii n u este to td e a u n a fă ră p rim ej'die, com baterea te m p e ra tu rii p rin b ă i fie r b in ţi s a dovedit com p le t inofensiv. Cel p u ţin aşa relatează re v is ta germ ană D ie U m schau in W issen sch a ft u n d T e c h n ik d in F ra n k fu rt pe M a in, care re p ro duce o com u nicare a d o c to ru lu i F. W u lin s k i, p u b lic a tă în T h e r m ische G egenw art No. 6. Reiese d in această com unicare că tr a ta m e n tu l a p lic a t la 739 de b o ln a v i a d a t re z u lta te excelente, fă ră să f i fo s t în re g is tra t m ă ca r u n s in g u r caz de m oarte. T ra ta m e n tu l este fo a rte sim plu. B o ln a v u lu i i se a d m in is tre a ză în a in te de baie o p u te rn ic ă s o lu ţie de sare p e n tru a îm p ie deca tra n s p ira re a exagerată şi apoi p a c ie n tu l face o baie fie r b in te, a cărei te m p e ra tu ră este de grade. In s fâ rş it, şedin ţa de tra ta m e n t se te rm in ă p rin t r o îm p a ch e ta re te rm ic ă. Noul tra ta m e n t a fo s t a p lic a t cu m u lt succes în com baterea d ife rite lo r b o li nervoase, la in fla m a ţii a r ticula re, lum bago, b o li de r in ic h i, a stm ă ş i b o li de fem ei. Unde se găseşte wîtamîna C şi cum se formează? * V ita m in a C se găseşte aproape în to a te p la n te le care c o n ţin cloro b ilă. Lipseşte în schim b, după cum a ra tă H. G. W o ld tm a n n în re v is ta P la n ta d in sem inţe, c iu p e rci şi p la nte p a ra z ite. Im e d ia t ce în c o lţe ş te săm â n ţa se fo rm e a ză ş i v ita m in a C, şi c a n tita te a creşte pe m ăsură ce p la n ta se desvoită şi înverzeşte. Cum p la n ta începe să se ofilească, începe să scadă ş i c o n ţin u tu l de v ita m in ă C. In fru c te cea m a i m are c a n tita te de v ita m in ă C se găseşte a- tu n c i când fr u c tu l este copt. Pute re a ra z e lo r de lu m in ă sporeşte fo rm a re a s ă ru rilo r a scorbin, a stfe l că fru c te le c o n ţin m a i m u lte v ita m in e ziua d e câ t noaptea. Acest proces se desfăşoară p a ra le l cu fo rm a re a glucozei, a s tfe l că dr. H. G. W o ld tm a n n crede că e x is tă o le g ă tu ră în tre cele două procese. A APĂRUT Cea mai plăcută revistă pentru copii şi tineret, care publică săptămânal povestiri distractive, fabule, humor, desene şi versuri ale cititorilor.= ZIARULCOPIILOR O publicaţie neîntrecută în acest gen care stârneşte admiraţia tuturor acelora care o citesc P A G IN ' 2 0 LE' De când înîrefowinieaiă poşta* f emeî? A p a riţia de câtva tîm p pe s tră zile C a p ita le i a fe m e ilo r fa c to ri p o ş ta li ne face să ne gândim la prim ele în cepu tu ri ale u tiliz ă r ii fe m e ilo r la P T T. I n această p riv in ţă G erm ania este una d in tre ţă rile care au in tro dus cel m aî de m u lt s e rv ic iu l _po şta l fe m e n in : P oşta R e ic h u lu î a p rim it in slu jb ă fem ei acum 75 de ani. Un veteran ai nsw'.qrţîei Z ile le acestea a avut_ lo c la A a l b o rg vânzarea la lic ita ţie a celu i m at vechi vas danez, vasul cu pânze T re Ü io lm. de 42 tone, care a pără s it ş a n tie ru l în 1776, adică acum 167 ani. In te re sa n t este că - cest veteren poate naviga încă şi astăzi, fă - cându şi cu v re d n icie s e rv ic iu l _ de coastă. A cum a fost vândut de o in s titu ţie bancară pentru o creanţă de coroane daneze. DowSeoeî de Tibet aduşi în Europa Cunoscuta expediţie germ ană Schaefer, care a lu c ra t vrem e îndelu n g a tă în m u n ţii şî p o d iş u rile T ib e - tu lu î, a pus la d is p o z iţia in s titu tu lu i de cercetare a g ric o lă a R e ich u lu î o serie de plante care nu cresc decât în acele re g iu n i aproape inaccesibile. P rin tre alte plante expediţia^ a adus un fe l de d o v le c i necunoscuţi până a- cum în E uro pa. In s titu tu l m enţionat va încerca creşterea lo r în sere. Aluminiul, odinioară şi astăzi Când cercetătorul german F rie d ric h W o e h le r, a produs p e n tru în tâ ia oară alum in iu, el a so co tit că un kilo g ra m d in acest nou m etal uşor costă cam 2400 m ărci. M etodele m o derne de fa b ric a re a a lu m in iu lu i necesită urm ă to are le p e n tru obţinerea a kg r. d in ac&t m e ta l: kg. lu t (o b tin u t d in kg. b a u x ită ). 75 k g r. K ry o lth. 500 k g r. cărbune de reto rtă k w. oră, 420 ore de muncă. P re ţu l a lu m in iu lu i o b ţin u t revine astăzi la 1.40 m ă rc i kg., ceea ce însem nează un drum itwers- parcurs de progresul tehnic şi chimic dela epoca în care un k. de aluminiu costa 2. :O0 m ărci.

3 O savuroasă nuvelă humoristică luată din literatura suedeză d in io a ră, când în. fa m iliile m a i bune d in clasa m ijlo cie n u e xista în c ă m oda, azi a tâ t de ră s p â n d ită, să se serbeze toate fe s tiv ită ţile în lo c a lu rile P hönix şi B erselius, când p ro p rie ta rii d in S to c k h o lm nu urcaseră c h iriile în aşa fe l, în c â t să în g h i-!ţă aproape cea m a i m a re p a rte d in v e n itu l u n u i ta tă de fa m ilie care este n e v o it să locuiască îm preună cu a i săi, ca sard elele ; când, pe lâ n g ă cinste şi c o n ş tiin cio zita te, gospodina socotea ca o fa lă, să poseadă şi s e rv ic ii fin e de a rg in t ş i d u la p u l p lin cu ru fe ; când m am ele conduceau tre b ile b u că tă rie i ş i fiic ile în g rija u de d a ru rile D o m n u lu i, p ân ă să vină la m asă; a tu n c i e ra c h ia r şi în casele m a i p u ţin a v u te d in c a p i tală d e stu i loc, vase destule, desto in ic ia ş i h ă rn ic ia tre b u ito a re, ca, folosindu-se de a ju to ru l u n e i bucătărese p ricep ute, să a ib ă putin ţa să a ra n je ze acasă u n m ic banchet sau a ltă fe s tiv ita te. V re mea aceea a fo s t epoca de s tră lu cire a s u fra g iilo r şi sala de resta u ra n t c u d e c o ru ri s te re o tip şi feţele grase ale c o n s u m a to rilo r fle cafea n u erau a tu n c i s in g u ra a m in tire, ce în s o ţia pe tin e r ii căs ă to riţi în c ă lă to ria lo r de n u n tă. D e a ltfe l până şi c ă lă to ria de nuntă n u era u n uz decât a l a ris to c ra ţie i ş i a l m ilio n a rilo r. O a m enii s im p i, de râ n d, p re fe ra u ca a m in tire a ta in e i d u lc i ş i d ă tă to a re de fe ric ire a iu b ir ii c o v â rş ito a re, b n e c u v â n ta tă de s fâ n ta biserică, să ră m â n ă în c a d ru l s trâ m t al gospodăriei, a l că su ţe i lo r d ră guţe, poate de un deceniu a - şteaptă a tâ t de m u lt d o rită şi n u cum se în tâ m p lă a zi în cele m a i m ulte cazuri, când este în c re d in ţată u n u i c o m p a rtim e n t de tre n, sau u n e i cam ere de h o te l. Vrea să zică era epoca s u fra giilor. Şi cei m a i d e sto in ic d in tre sufra g ii d in oraş, care avea cel m a i bun renum e, fra c u l cel m a i elegant şi m a n ile cele m a i în dem â natice, şi degetele cele m a i lu n g i, care se stre cu ra cu o d ib ă cie extra o rd in a ră îm p o v ă ra t cu 24 de pahare de v in şi 3 ch ilo g ra m e de p ră jitu ri sau bom boane, p rin spaţiu l c â t de s trâ m t d in tre u n lu ceafăr dm în a ltu l c le r şi o pereche de e p o le ţi d in garda regală, era dom nul k lin g b o m. Era veşnic acelaş, n e sch im b a t atât în îm p re ju ră rile tris te, câ t şi în cele vesele, a fa ră d o a r că în cele tris te avea g rija să a - pară pe fa ţa -i netedă, tre i sau patru cute m a ri, fa ln ic e, c a ri î i dădeau o în fă ţiş a re serioasă ş i solemnă, corespunzătoare fe s tiv ită ţii; ia r în cele vesele n u socotea ca păcat să bage în b u z u n a ru l hainei o c a n tita te m a i m are de p ră jitu ri sau bom boane şi în lo c de tra d iţio n a la s tic lă cu v in, două stick în b u zu n a ru l p a n ta lo n u lu i. C in c i ta le ri u n d in e u şi tre i ta e ri şi ju m ă ta te un supeu, aceasta era taxa ce fixa se odată p e n tru to td ea un a, şi deci î i e ra in d ife re n t, dacă serba ju b ile u l de u n n u m ă r oarecare de a n i de a c tiv ita te a p a ro h u lu i sau n u n ta fiic e i tin ic h ig iu lu i, sau îş i dădea co ncu rsu l b in e v o ito r la în m o rm â n ta re a u n u i băeţel. Ia r după fe s tiv ita te, câ n d lu m in ile erau stin se şi o a sp e ţii se s tră d u ia u să lăm urească şi să sta bilea s că, ce fe l de oam eni erau s tă p â n u l ş i stă p â n a casei, încăperea u n e i m ansarde s trâ m te d in t r o m a h a la în d e p ă rta tă a o ra ş u lu i răsuna de c h io te de b u c u rie şi veselie, un tip expansiv, n u m a i în vestă şi c ra v a tă a lb ă să ria, se în v â rtia, făcea to t fe lu l de g e s tu ri com ice câ n ta, dansa, p ă lă vră g ia, râdea în fa ţa u n u i leagăn, în care se a fla u n m ic cetă ţe a n cu nasul c â m ; şi o fe m e ie tâ n ă ră fru m u şică râdea d in to a tă in im a, p r i v in d cu o c h ii p lin i de duioşie şi a d m ira ţie, când pe K lin g b o m, sen io r, când de K lin g b o m, ju n io r. D ispoziţia, ce dom nia la fe s tiv i tă ţile la care s e rv ia K lin g b o m, n n era aceiaşi, d im p o triv ă, dom - n ia u d ife rite d is p o z iţiu n i, e p i lo g u l însă, ce se ju c a acasă la dânsul, era to td e a u n a fo a rte vesel Un complex u rm a u n u i supeu, ce d u ra până la o ra unu d up ă m ie z u l n o p ţii, să fa că d ru m u l până acasă ş i la o p t de d im in e a ţă să fie la p o s tu l său. D a r Io h a n n fre c u e n ta U n iv e rs ita tea d in Upsala, avea m ereu nevoie d e sume m a ri de b a n i, în c â t papa K lin g b o m tre b u ia m a i m u lt ca o ric â n d să încaseze c â t m a i des c in c i ta le ri p e n tru u n d in e u s i tre i ta le r i şi ju m ă ta te p e n tru u n supeu. i oha nn depuse exam enul, o b ţin u t it lu l şi p o stu l de refe re n d a r ş i p u rta cu a tâ ta d e s in v o ltu ră h a in a n e a g ră şi c la c u l, se m işca a tâ t de lib e r ş i nes ilit, în c â t s a r f i zis că ta tă l său p u rta e p o le ţi şi n u tă v i ş i tă b liţe. Se În ţe le g e d e la sine că n u lo c u ia îm p re u n ă cu p ă r in ţii săi şi z ile le în care v e n ia s ă -i vadă, erau z ile de sărbătoare. A tu n c i petreceau m oşn eg ii câteva ceas u ri fe ric ite. B ă trâ n u l c h e ln e r îş i scotea o c h e la rii de pe nas dându-1 până la ju m ă ta te a f r u n ţ ii şi î l exam ina pe re fe re n d a r. D a, doar ş tia destui de b in e cum treb ue să a ra te u n tâ n ă r d is tin s ş i n o b il. P e rfe c t! T ocm a i la fe l erau şi g ulerele ce p u rta re fe re n d a ru l de situafii de un comic irezistibil formează miezul =lzj a c e s te i şi h a z liu şi dura p ân ă se iv ia a u ro ra d im in e ţe i, cu m a r zice u n re p o rte r de gazetă. Şi K lin g b o m d eveni cel m a i c ă u ta t, c e l m a i p re fe ra t d in tre s u fra g ii, a s tfe l că n u avea p u tin ţa să ră m â n ă a - casă n ic i m ă ca r seara. M ic u l lo - h a n n n u m a i încăpea în leagăn ş tia să u m ble s in g u r, să în tâ m p in e jos la uşe pe ta ta şi să î i scotociască p rin buzunare, ş tiin d că era to td e a u n a p lin e cu lu c ru ri d u lc i. P ă r in ţii h o tă rîră ca L o - h a n n să studieze, ca să a ju n g ă cu a ju to ru l lu i D um nezeu la ceva m a i de seam ă decât ta tă l său. C ât de m â n d ri şi fe r ic iţi se s im - +,ţ,u gândindu-se, că î n t r o bună U v o r vedea p rin tre tin e r ii re - f re n d a ri a i m in is te ru lu i de f i n a n ţe, c a re lu a u p a rte la to a te supeurile, îş i dădeau aere a tâ t de im p o rta n te tre c â n d la am iază p od ul de n ord, ca şi când pe ro - tocoalele de p â rtie albă, nepângăr it ă în că de v re u n condei, care eşau d in b u z u n ă rile p a lto n u lu i, a r f i fo s t scrisă so a rta E u rop ei în tre g i. P ă ru i lu i K lin g b o m, to t deauna p ie p tă n a t cu în g r ijir e, în cepu să în c ă ru n ţia s c ă p u ţin pe la tâ m p le. I i venia greu acum în povestiri m re s o rtu lu i său, f iu l p re şed in te lu i; şi m ă n u şi to c m a i la fe l a c u m p ă ra t e ri p e n tru d o m n u l cons ilie r secret. Ş i m am a şedea lâ n gă dânsul, netezea cu m â in ile ei m ic i şi z b â rc ite h a in a -i de postav fin, so rb in d d in o chi fa ţa tâ n ă ră şi dragă a fiu lu i său. N u prea spunea m u lte, d a r se gândia, dacă m a i e xistă în S to ckh o lm u n a l doilea b ă ia t ca Io h a n n a l ei. D a r m a'nalauna unde lo cu ia u era fo a rte în d e p ă rta tă de c e n tru. T â n ă ru l re fe re n d a r era d in ce în ce m a i ocupat, a s tfe l că v iz ite le în casa p ră in te a s c ă deveniau to t m a i ra re şi m a i scu rte. î n t r o zi î l v iz ită b ă trâ n u l în lo c u in ţa -i frum oasă d in strada P ă cii, com pusă d in două cam ere. De a tu n c i însă n u -i m a i călcă în casă, căci găsise m u s a firi în ziua aceek la dânsul, doi asesori d in m in is te r u l său, p u n e iu i stă te a pe masă ş i f iu l său părea fo a rte s tin g h e r i t şi în c u rc a t. In ziua de C răciun venia de o- b ice i c h ia r în a in te de p râ n z A - tu n e i era ia r f iu l lo r Io h a n n de a ltă d a tă, care strângea cu că l d u ră m ân a t a t ii şi o îm b ră ţiş a pe m am a. In C ră c iu n u l d in a n u l a cesta însă n u v e n i de loc. Mama îl a şte p tă până la unsprezece noaptea. T a ta u m b ia de colo-colo m o r- m ă in d, ce s a în tâ m p la t cu c â r- n a ţii, că n u sunt ca a ltă dată, că n au n ic i u n gust; ş i d in c in c i în c in c i m in u te deschidea uşa şi se u ita a fa ră, în sală. P rim iră în z iu a de C ră ciu n o c a rtă poştală dela Io h a n n, în care u ra p ă rin ţilo r s ă rb ă to ri p lăcute ş i fe ric ite scuzându-se to td eo da tă că n ú poate veni, p e n tru că este in v ita t p e n tru ziua în tre a g ă la c o n silie r u l secret B. D a r tre c u u n a n decând gheata e le ga ntă de la c a re fe re n d a ru - lu i K iim g b o m n u călcase p ra g u l casei p ă rin te ş ti. S lu jb a, p lim b ă rile cu sania, b a lu rile m ascate d in e u rile şi su p e u rile, 11 absorbiseră cu to tu l. Şi K in g b o m senior lu a p a rte în fe lu l său la d in e u ri şi supeuri, d a r to tu ş era n e v o it să re fu ze vre -o două, ca să nu se în tâlnească cu fiu l său, căci aflase dela u n coleg, care se în să rcin a se cu in v ita ţiile, că şi re fe re n d a r u l K lin g b o m va f i p rin tre in v i ta ţi. î n t r o seară î i trim ite vorbă u n coleg şi p rie te n, că este boln av, rugându-1 în acelaş tim p să aibă b u n ă ta te a şi să servească în lo c u l lu i u n supeu la a n g ro sistu l F a lk. K lin g b o m n u fusese n ic io d a tă în casa aceea. C ând in tră în salon cu ta v a c u c e a iu rile, z ă ri pe f iu l său s tâ n d lâ n g ă fiic a m a re lu i c o m e rc ia n t, ră s fo in d nişte n o te, ce se a fla u pe p ia n. R efere n d a ru l rid ic ă o c h ii şi se roşi. N im e n i însă d in societate nu ştia că b ă trâ n u l s u fra g iu era tatăl tâ n ă ru lu i d is tin s şi amabil, Iax când b ă trâ n u l trecu cu tava pe lâ n g ă f iu l său, î l ş o p ti la u n mom e n t p o triv it; Pi lin iş t it stăpân e ş te -te! D in in s tin c t ş i experie n ţă b ă trâ n u l s u fra g iu s im ţia că în seara aceea p lu tia ceva neo b iş n u it, ceva solem n în atm osfe ră : nu ş tia ce, d a r î l văzu pe m a re le c o m e rc ia n t in trâ n d de două o ri în s u fra g e rie şi v o rb in d singur, ca ş i când a r rep eta u n discurs. L a masă dădu lu c ru l pe fa ţă. La u n m om en t p o triv it lu ă p a h a ru l ş i ru g ă a siste n ţa să c io c - niască şi să bea în sănătatea f i ic e i sale Id a şi asesorului K lin g bom, care îş i serbează cu această ocazie logodna. M u rm u ru l de surp riză, ce u m p le de obicei în asem enea ocazii sala, fe lic ită rile o a sp e ţilo r şi p rie te n ilo r, ţin g ă n itu i p a h a re lo r H salvară, îl fe riră pe b ă trâ n u l K in g b o m, care răm ase ca tră z n it, tre m u râ n d ca va rg a, de a trag e a te n ţia c u iv a d in tre com enseni. S a lo g o d it fă ră să spună p ă r in ţilo r un c u v â n t m ă c a r! Doam ne, n ic i p rin gând nu le -a r f i tre c u t să ia şi ei p a rte, să se bage în tre o am en i a tâ t de b o g a ţi şi supuşi; a r f i fo s t m u lţu m iţi, dacă i- a r f i în ş tiin ţa t, dacă a r f i a fla t ei cei d in tâ i fe ric ire a lu i Io h a n n. A r f i fo s t m u lţu m iţi să stea acasă şi să se gândiască la dânsul. O c h ii lu i Io h a n n î l c ă u ta ră pe b ă trâ n. Ş am pania dă c u ra j. F e ric itu l lo g odnic s im ţi ceva n e o b iş n u it în p a rte a stâ ng ă a p ie p tu lu i şi era g a ta să fa că cunoscut s o c ie tă ţii, c â t de strânse erau le g ă tu rile în tre e ro u l s e rii ş i acei a l s u fra g i ilo r, d a r în acelaş m o m e n t s im ţi o m ân ă pe u m ă r: In c a lita te de (C o n tin u a re în p a g. 4) de A. de HEDENSTJERNA 3

4 p rie te n vechi a l Iu i F a lk, am d re p tu l să fa c c u n o ş tin ţă m a i de aproape cu g inerele său a tâ t de a m a b il şi fe r ic it! Noroc. Noroc şi fră ţie! A, sânt în c â n ta t... îm i face onoare... N oroc! D upă ce a c io c n it p aharele cu un personaj a tâ t de sus pus, n u m ai era p osib il să com unice în a lte i so cie tă ţi, că s u fra g iu l este ta tă l său. B ă trâ n u l K lin g b o m o p riv i pe m ireasă, pe n ora sa! E ra d ră g u ţă şi a m a b ilă, in o c h ii ei fru m o ş i se o g lin d ia o lum e de iu b ire şi fe r i cire, pe când străb atea salonul ia b ra ţu l lo g od nicu lu i său. Ah, câ t era de m ică, fin ă şi albă m âna ce se rezem a de m âneca fra c u lu i lu i Io h a n n! Ce deosebire în tre m â n u ţa asta şi aceea a b ă trâ n e i sale. D um nezeu să le dea noroc! şo p ti b ă trâ n u l. O aspeţii plecară şi b ă trâ n u l sufra g iu stetea în că fo a rte tu rb u ra t lângă b u fe t. C e p re tin z i p e n tru s e rv ic iu l d -ta le? K lin g b o m tre să ri. Era stă pâ nu l casei. Im e d ia t îşi re lu ă ro lu l de sufra g iu : T re i şi cincizeci p e n tru un supeu, dom nule a ng ro sist. A doua zi d im in e a ţa veni Joh a n n cu trăsura la p ă r in ţii săi. M am a avea o chii ro ş ii de plâns, ta ta era cam în c iu d a t. Trebue să încetezi de a m a i servi, papa! 511 SUPEI! CU BUCLUC (U rm are dîn pag. 3) deauna pe Io h a n n a l m eu! şopti bătrâna, când se desp ărţiră. Spune Id a, nu dom nişoară, o lă m u ri Io h a n n pe m am a. I n t r adevăr, Io h a n n era c â t se poate de d ră g u ţ şi a m a b il, to tu ş nu era de n ic i un folos, căci cu p rim a şi sing ura v iz ită începură şi s fâ rş iră re la ţiile de ru d e n ie în tre b ă trâ n ii şi tin e r ii K lin g b o m. B ă trâ n u l n u vro ia s ă -l viziteze pe fiu l său în lo c u in ţa sa splendidă d in c e n tru l o ra şu lu i şi tin e r ii p re te x ta u, că era prea d eparte până în m ahalaua, unde lo cu ia u ei. B ă trâ n u l K lin g b o m n u re n u n ţă la m eseria de s u îra g iu. A lţii, m a i tin e r i decât dânsul î l concurau lu ă n d u -i o p a rte m are d in câştig, d a r n u to ţi, căci cereau p re ţu ri m a ri, pe când ei îş i m e n ţin e a ta xa neschim ba tă : c in c i ta le ri pentru u n d in e u şi tre i şi cin cize ci p e n tru u n supeu. î n t r o zi fu ch em at la în m o r m â n ta re a u ne i văduve b ă trâ n e d in R id d a rh a lm. La în c e p u t oasp e ţii erau tă c u ţi şi serioşi, după îm p re ju ra re, cum se şi cuvenia. M a i tâ rz iu însă începură, ca de obicei, c le v e tirile, începu h u la co n tra sem enilor. Ei, cum vă place s fâ rş itu l casei F a lk? G roaznic! U n pasiv de şase sute de m ii şi un a c tiv de cincize ci de m ii. Ceva nem aipom e n it! I n t r adevăr. Ce o să fa c ă g i- b u n ic h a i? Se auzi u n h o h o t de plâns la spatele b ă trâ n u lu i. Era Io h a n n, care in tra s e în c e t şi neobservat, şi adânc m iş c a t de scena, ce i se în fă ţiş a, isb u cn i în tr u n h o h o t de plâns, căci în a m in tire vedea lă m u rit aceiaşi scenă când ta tă l său venia noaptea acasă, colo, în lo c u in ţa sărăcăcioasă d in m ah alau a în d e p ă r ta tă, î l g iu g iu lia, î i dădea p r ă jitu r i şi bom boane. Tu, aci, ta tă? Cum vezi, am v e n it să văd, cum vă merge. V a i, n u ne-a m a i răm as, a - proape n im ic. A i a fla t desigur despre n enorocire? Da, am a u z it, că so cru l tă u a d a t fa lim e n t. E xiste n ţa m ea este sd ro b ită, m o b ilie ru l n o s tru sechestrat, sunte m r u in a ţi cu desăvârşire, s a s fâ rş it! A i d a to rii m u lte? Nu, fiin d -c ă Id a a a v u t zestre a ei. C in c i şase m ii de ta le ri cel m u lt, d a r d in ce să tră im? Să ţ i spun ceva, nu a r tre b u i să şi înjghebeze cineva o gospod ă rie în a in te de-a dispune de un v e n it sigu r, care să facă fa ţă treb u in ţe lo r, d a r să lăsăm asta. Te pom eneşti că b ă trâ n u l sufragiu vă poate a ju ta în tru c â tv a. Tu, ta tă? Socotesc că e o d a to rie ca so c rii să se a ju te. F ire şte că nu p o t da a tâ t, c â t a r f i d a t socrul tău, ta tă l nevestei ta le, ta tă l Idei, d ar gospodăria voastră o să răm ână neatinsă. Şi dacă va f i nevoie şi de câteva m ii de ta le ri ann ua l, până vei f i avansat... cu dragă in im ă... Ia te u ită... bată l n orocul de plod... a supt toată crucea. Na, ţin e şi m o rm â n tu l de m igdale cu o coroană de portocală deasupra. Sugi drăguţule, sugi zdravăn b ă ie te! E cu p u tin ţă, ta tă e şti în sta re să... Vezi bine. Când cin e va tră ieşte cu socoteală, adună ban cu ban, sum a sporeşte şi cu tim p u l se pom eneşte cu o avere fru m u şică. D a r ce este asta... n u m ai plânge doam nă... hm... d ra g ă noră! S lavă D o m n u lu i, pe vre m u ri n u l în tre c e a n im e n i pe K lingbom. Ş i azi, c â t s u n t de b ă trâ n, m â- nuesc ta va, ca n im e n i a ltu l. T o ţi ţ in la m in e şi m ă p re fe ră şi iau ş i acum, p re cu m ş tii şi tu Io h a n n, c in c i ta le ri p e n tru u n d i n eu şi tre i şi c in cize ci p e n tru un supeu. Asta e to t ce a i să m i spui m ie şi m am ei tale? Nu, am v e n it să vă ce r ie r CURIOZITĂŢI ta re, că nu v am în ş tiin ţa t pe voi în tâ i despre logodna mea. Vă a - n e rile său K lin g b o m? D oar nu sifu5 c_â am a v u t in te n ţia s o fa c stau pe spinarea s o c ru lu i până Câţi i t i B f S o l ă î sunt necesară Cine mugeşte mai tares până să n u devie o fic ia lă, d a r n ic i acum? pentru a sta dirept leul... sau broasca? eu n u ştiu... a v e n it aşa pe neaşte ptate... şi... este de a s ta în p o z iţia de d re p ţi. Fiecare re c ru t ş tie c â t de greu Apoi da, l-a m văzut pe N im e n i n a r crede că b ro asca m u - K lin g b o m, pe când ve n ia m în beşte m a i ta re d e c â t le u l. Ş i to tu ş i Ah, în tru c â t ne p rive şte pe F a p tu l se e x p lic ă dacă se ia în c o n coace. E ra fo a rte a b ă tu t. L i s a e x is tă o broască n o rd -a m e ric a n ă, n o i, nu trebue s ă -ţi fa c i 'sânge s id e ra ţie c ă p e n tru a s ta d re p t in tr ă s e fe s tra t m o b ila, p e n tru o sumă c a re în tim p u l îm p e re c h ie rii p ro d u în a c ţiu n e la p ic io a re c irc a 1O0 de rău, dragă Iohann. Dea D um nezeu să f i ţ i to t a tâ t de fe ric iţi, P aharele cu v in de pe ta va ce a u d m u lt m a i d p a rte d e câ t m u g e tu l de b a n i, ce d a to re au m odistei. ce n iş te sgom ote a su rzito a re, care se m u ş c h i, care presează pe oase -pentru a o p ri în o rice m o m e n t c h ia r cel cum am fo s t n o i! zise m am a ducea b ă trâ n u l s u fra g iu, tre m u le u lu i. m a i vag în c e p u t d e legănare. A p ro p ângând în s u g h iţu ri. rau. D ela în m o rm â n ta re alergă x im a tiv 140 de m u ş c h i s p r ijin ă a.- Cât timp poate omul Sper, zise Io h a n n p riv in d d ire c t la Io h a n n. în să şi d -na tu n c i spatele ş i c o lo a n a v e rte b ra lă, cam de sus în c ă p ă rile s trâ m te şi K lin g b o m î i deschise uşa după să nu respâre ia r 20 p ie p tu l şi c a p u l. A s tfe l dacă m o b ilie ru l sărăcăcios. ce sună. o m u l s tă î n t r aidevăr d re p t se p ro S a c a lc u la t şi s a c o n s ta ta t că o- B ă trâ n u l îi g h ic i g ân du rile. S ă rm a n ii ei ochişori erau u m duce o c o la b o ra re m in u n a tă în tre m u l poate re ţin e re s p ira ţia în medie C rede-m ă, Io h a n n ; fe ric ire a f la ţ i şi îm p re jm u iţi de cearcăne n e rv i, m u ş c h i şi organele de c o n tro l. tim p de 42 secunda. D a r u n fenom en a l te h n ic e i re s p ira ţie i este me nu se adăposteşte n u m a i în saloanele vaste cu m ob ile luxoase. D ar A, d -ta d o m n u l K lin g b o m... Clini este aşezratâ- x ic a n u l V illa Gaazo oare a do vedit roşi. spune m i, d in ce v e n it o să tră iţi? hm... papa. Io h a n n nu este acasă. icima imeîui in fa ţa m e d ic ilo r că el poate să nu D in le a fa ta d estu i de m ică, nu P o ftim, in tră! In im a o m u lu i n u este aşez:v â v e r aspire ae r tîm p de 4 m in u te şi 2 secunde. p o ţi ţin e casă!... M ulţum esc... d a r ia te u ită tic a l în c o rp u l o m u lu i, c i I u c p u fo a r Socrul m eu ne dă p a tru m ii ce ş tre n g ă re l d ră g u ţ! Ce vârstă te c iu d a t în a ceia şi p o z iţie fa ţă de pe an. are? Aşa... un an şi tre i lu n i. Ia a x a c o rp u lu i, în care p ă m â n tu l se Septa în î retează F oa rte frum o s d in p a rte a să vedem, m i se pare că am ceva a flă s itu a t fa ţă de p la n u l eclipsei lu i. ca o rachetă b un în b uzunar. sale de re vo lu ţie. U n g h iu l acesta este Vă în ş tiin ţe z to td e o d a tă că B u c u ră -te, b ă ie te! D ră g u ţ de 23,5 grade. M u lte s e p ii se m iş c ă în a in te cu după amează v in cu logodnica a ju to ru l p ro p u ls iu n ii d in spate, ca o mea, ca s o ve de ţi şi s o cunoaşte BMBBSBI6KSS>!3SBSaæ8S»ffl»iâ»BBn ra c h e tă. P e n tru aceasta ele em ană ţi de aproape! b ru sc apa a b s o rb ită p r in b ro n c h ii, Ah, dragă, scum pul m eu Io h a n n cât e şti de b u n! în s p re p a rte a d o rsa lă, un d e ţâşneşte p r i n t r o ţeavă. P r in această îm p in D a r crezi oare că o să vrea? gere c o n tin u ă sepia s tră b a te a p a în tre b ă m am a cu oare care în F o rţa d e cla nşată poate f i adeseori doială. D OAM NA a tâ t de p u te rn ic ă, în c â t sepia este E i bine, dacă n o să vrea n o a ru n c a tă ca o săgeată deasupra apei. să vie, şi a sta -i, zise b ă trâ n u l. Bucătăriile armatei F ire şte, că vrea. Papa să n u fie su p ă ra t pe m in e acum. D oar ' germaine pentru copiii nu vrea să -m i tu rb u re fe ric ire a! E S T E REVISTA CARE ÎM P L IN E Ş T E I n ţin u tu r ile ocu pa te d in R ă s ă rit O nu, asta n ic i p rin gând n u îi T O A T E DORINŢELE D -V O A STR Ă D E s a in a u g u ra t re c e n t cea de a 300-a trecea. Ş i după amează ve ni d ră b u c ă tă rie p e n tru c o p ii a a rm a te i guţa ş i d is tin a d-soară F a lk să f r u m u s e ţ e, m o d ă, germ ane. Este v o rb a de b u c ă tă rii viziteze pe s u fra g iu l K lin g b o m şl p e n tru c o p il ru ş i, care p rim e sc aci soţia sa. I i o fe riră cafea cu la p te ; z iln ic m â n c a re c a ld ă d in p a rte a sol«m am a î i a ră tă o pereche de ghete d a ţilo r g e rm a n i. A ceastă org an izaţie, C e re ţi ia fie - ş m ici cu ş ire tu ri, ce purtase Io al c ă re i în c e p u t a fo s t h ră n lre a u- care 1 şi 15 ale p hann când era m ic şi p rim a şapcă de stu d e n t, p ă s tra te cu s fin t o ţ i c h io ş c a rii M de c a m p a n ie a u n u i re g im e n t ger fie c ă ru i lu n i la n o r c o p ii ru ş i de c ă tre o b u c ă tă rii ţe n ie în acelaş s e rta r îm p re u n ă şi d e p o z ita rii m a n în lu p tă la lo c u l P eipus, este de ziare a s tă z i u na d in tn re cele m a î c u p rin cu flo rile uscate şi m o to to lite de z ă to a re opere de a ju to r p e n tru pop u la ţia c iv ilă d in ţin u tu r ile ră să ri m irt, ce îi încununaseră capul când fusese m ireasă. tene. D om nişoară să -l iu b e ş ti to t GOSPODĂRIE SI LITERATURĂ ; " >K: MA

5 CÄL AURIND T e m p lu l D ia n e i d in Ephesus fusese d istru s, a rs şi d ă râ m a t, el fusese c h ia r b le s te m a t de v e s tito r ii nouei în v ă ţă tu ri cre ştin e care nu vedea decât o operă a d ia v o lu lu i în c u ltu rile zeilo r. Nu s a m a i rid ic a t u n nou sa n ctu a r pe lo cu i te m p lu lu i, ci în im e d ia ta lu i aprop ie re. C olina pe care se a flă astăzi s a tu l G eldschuk, la poalele căre ia se a fla te m p lu l ş i-a m e n ţin u t im p o rta n ţa sa d in p u n c t de vedere a l c u ltu lu i, în două epoci cu to tu l d ife rite ale glo bu lui. Pe această c o lin ă se a - flă m ă re ţe le ru in e ale b is e ric ii în care e în m o rm â n ta t S fâ n tu l Io n te o lo g u l şi e v a n g h e listu l, şi această b iserică, rid ic a tă de lu s tin ia n care tre b u ia s o egaleze în m ă re ţie, m ă rim e ş i d im e n s iu n i pe cea a A ggiei Sophia d in C o n s ta n tin o p o l, a fo s t cu desăv â rş ire în g ro p a tă în p ă m â n t şi a fo s t adusă la s u p ra fa ţă abea cu douăzeci de a n i în u rm ă de către a rh e lo g ii greci. Ea a a v u t a - ceeaşi so a rtă ca ş i te m p lu l D ia nei... Ia r după ce această lum e c re ş tin ă s a s c u fu n d a t ca şi cea greco-păgâne, a lu a t f iin ţ ă pe a - ceastă co lin ă d in S eldschuk un a lt tre ile a locaş de c u lt, m area moschee a s u lta n u lu i S eldschuk Isa I-iu, d in d in a s tia A yd in o g lu. Şi ea n u m a i este a stă zi d ecât o wff va durerile de cap ru in ă m ă re a ţă, în care n u m a i au lo c slu jb e religioa se. Aşa că această co lin ă m ic ă se a flă astăzi la u n loc, tre i m on um en te în s til m are şi de d im e n s iu n i m a ri, d in tre i veacu ri d ife rite, care au fo st h o tă râ to a re p e n tru soarta Asiei M ic i şi a A n a to lie i : lum ea veche greco-rom ană, B yzangu cre ştin, S eldschukim oham edani şi tu rc i- osm ani. De pe această co lin ă p rivire a m erge departe peste câm p ia în tin s ă d in ceaţa căreia se e videnţiază H a m a m -u rile distruse, b ă ile tu b e h -u rile îm po do bite cu c o n u ri p ira m id a le şi cupole, p re cum şi m o rm in te le şi m ausoleele d o m n ito rilo r seldschuci. C olina p o a rtă în v â rf o cita d e lă byzantin ă a cărei tu rn u ri şi z id u ri în ru in e -stăpânesc în tre g u l p eisaj. M area p o a rtă a i o ra ş u lu i p o a r ta p e rse cu ţie i m a i e şi azi în p icio a re, fiin d c o n s tru ită d in bloc u ri a n tic e de p ia tră, d in p ie tre fu n e ra re şi d in s tâ lp i a d u n a ţi în sec. V II şi V I II când A ra b ii au dus m a rile lo r ca m p a n ii răzb oin ice îm p o triv a B iz a n ţu lu i. Pe a- ceastâ c o lin ă se a fla u cele m a i ve ch i aşezăm inte greceşti, p re cum şi cel m a i vechi oraş io n ic, d in care n u s a p ă s tra t n im ic, f i indcă această co lin ă a fo s t m e reu lo c u ită. Cele m a i vechi şi cele m a i recente aşezăm inte ale re g iu n ii d in Ephesos se găsesc aci la o la ltă, cel m a i vechiu d in tim p u l când m area m a i scălda în că dealul şi ce l m a i re ce n t, adică cel b y z a n tin şi seldschukoturc, d in vrem ea când lo c u ito rii creşt in i şi m a i tâ rz iu m oham edani a i Ephesos-ului, pierduseră g o lfu l şi p o rtu l, p recum şi ieşirea la m are, fiin d n e v o iţi să se re tra g ă pe a- ceastă fo rtă re a ţă. V e c h iu l oraş grecesc se a fla de fa p t, m a i dep a rte, cu fa ţa spre m are, pe o a ltă c o lin ă n u m ită Koressos, care se num eşte a zi B iil- B iil- D agh, adică d ea lu l p riv ig h e to rii. A cest oraş aproape că a d is p ă ru t co m p le t astăzi. Pe d e a lu l K o - resso şi pe P a n d sch ir se a fla după A le x a n d ru cel M are, oraşul g re - co -h e lie n o -ro m a n, ale cărei c lă d ir i s au p ă s tra t în m ijlo c u l pustiu lu i şi a i re g iu n ilo r sălbatice, o ra şul Lysim achos. Ea co n ţin e m on um en te le a ce lu i veac care re p re z in tă p u n c tu l c u lm in a n t d in is to ria A siei m ic i, care a fă c u t renum ele E phess-ului. Vom v iz i ta m a i tâ rz iu acest oraş, în teatre le căre ia s au d a t p rim e le lu p te s p iritu a le în tre vechea re lig ie a zeilo r g re co-ro m an i şi noua d o ctrin ă creştin ă, care b i r u i cu to ate p ersecu ţiie sângeroase ale u n u i D io c le ţia n, to c m a i a ic i în A sia m ică, pe te rito r iu l v e c h iu lu i Im p e riu de ră s ă rit, (C ontinuare î-n paşi- 6> PE U R M S II EVANGHiLI- = ŞTIL O i = 5 CUM VĂD ANIMALELE Sim ţurile anim alelor sunt foarte diferite. O râmă nu poate distinge formele obiectelor, dar face deosebire între coada $i vârful unei frunze prin gust. Albinele nu pot deosebi un pătrat de un cerc, dar deosebesc un boboc de o floare deschisă. Şi culorile sunt astfel percepute decât de om. Ele văd roşul m ai puţin, dar zăresc razele u ltra violete, in vizib ile pentru noi. La găini lucrurile se petrec altfel; ele pot vedea mai m ult în amurg, scala culorilor fiind orientată în direcţia opusă ochiului omenesc. O muscă are o perspectivă de circa 2 metri si nu poate vedea firele unei plase de păianjen. Perspectiva omului până la orizont este, de circa 6 ore de drum; unele păsări de pradă au o perspectivă m ult mai întinsă. Capacitatea de a percepe mişcările se numeşte în ştiinţă momentul vieţuitoarei. Pentru ochiul omenesc momentul este de circa 1^16 1/18 secunde. Melcul are însă un moment de 3 4, secunde; el nu poate vedea de pildă mişcarea pendulei. Peştii au un moment de 1/50 secundă; nici eî nu pot vedea mişcarea pendulei, pentrueă este prea înceată. F luturii de noapte nu aud decât sgomotul făcut de liliac, ia r mirosul flu tu rilo r este lim ita t numai la acela al femelei, pe care însă îl percep dela o distantă de mai m ulte mile. CUM SE POTOLEŞTE SETEA V a ra când este foa rte cald şî când tre b u ie să te a g iţi, sudoarea începe să curgă de pe fru n te şi o sete te rib ilă te chinuieşte. M a jo rila te i oamen ilo r îşî potolesc setea bând to t felu l de lic h id e re c i ca ghîaţa şi în c a n tită ţi imense. Ceeace nu es!e sănătos de loc. B ă u tu rile recî şi m ulte n ic i m ăcar nu potolesc setea. T ocm ai cei car! beau m u lt suferă m aî m u lt de ste pe căldură, t r mspïrând şi m al m u lt decât c e ila lţi. Cea m ai mare greşeală este de a bea a lco o lu ri. Berea nu potoleşte setea, cî o agravează, în c ă lz in d şi producând tra n sp ira ţia. A lc o o lu l deasemenea slăbeşte m ărind sensibilitatea fa ţă de a rs u rile de soare, in so la ţie. măreşte in d is p o z iţia de lu c ru etc. Apa devine m ai sănătoasă dacă î se adaogă zeamă d«fru c te etc. V a ra trebuie însă băut cu măsură, ceeace este o problem ă de auto-educaţie. In lo c u l tu tu ro r băutu r ilo r dela ghiaţă. cel m aî bun leac în contra setei este un ceai la o tem peratură de grade, ţin u t în lr un term os sau în tr o cană de p iatră. M u lţi p re fe ră cafea caldă; şî acesta este un m ijlo c bun contra stei. Deasemenea setea se potoleşte cu zeamă de fructe, căci se redă co rp u lu i nu num ai lic h id u l p ie rd u t, c i şi m ineralele. In p rin c ip iu trebuie să se bea num aî atât cât este s tric t necesar şî pe cât se poate în lin iş te, după munca zîle î,

6 Imperiul celor cari nu văd cuîorile O soartă destul de tristă împărtăşesc ceî 200 de lo cu ito ri ai insule i daneze Lim fjordte. care, după constatările m edicului danez dr- Holm, nu pot vedea lumea în culori, deoarece şuieră încă de maî multe generaţii de daltonism complet. Sunt circa 45 de fam ilii de ţărani şi pescari, de altfel foarte sănătoşi, care văd însă lumea ca în tr o fotografie alb-negru, dela albul cel mai strălucitor până la n egrul cel maî profund cu tonuri interm ediare de cenuşiu. Viaţa de pe insula a- ceasta desigur că are trăsături caracteristice pentru un străin, căci aici lipsesc complet culorile mai v ii. Populaţia nu poartă decât îm brăcăminte neagră, albă sau gri- Acest fenomen ciudat este cauzat de o degenerare a rasei prin căsătoria înftre rude de sânge. ViSa Molitrc translarmată în muzeu Vila Molière din Meudon, lângă Versailles, în care Richard Wagner a compus în tinereţe opera sa O landczul Sburător, a fost transformată în muzeu. înainte şî după W agner această vilă a tră i! creaţiile m ultor marî s c riito ri şî a rtişti francezi. Este casa în care a tră it văduva lu i M olière, Armande Bejard, cu fiïca sa. Casa păstrează şî a m in tiri ale lu i Francois Rabelais, care între anii 1550"1553 a fost preot la Meudon. La începutul secolului XX au tră it în această vilă marele sculptor Rodin Şî pictorul Redoute, Cea mai mare şi cea mai mică carte din lume Suedezii cresc... C on fo rm u ltim e lo r c o n s ta tă ri suedezii cresc c o n tin u u în în ă lţim e, în că d in m ijlo c u l secoâului a l 19-lea. în ă lţim e a m edie a b ă rb a ţ ilo r suedezi a fo s t d e stu l de m o- destuă în tim p u rile de o d in io a ră, fa p t d ovedit de a rm u rile d in m uzee, precum şi de scheletele găsite în m o rm in te d in epoca de p ia tră. Pe a tu n c i suedezii erau în m edie de cm. In epoca de fie r au m a i crescut cu 2 3 c e n tim e tri, ră m â n â n d a s tfe l până în a n u l De a tu n c i s au în ă l ţa t c o n tin u u, ia r în a n u l 1943 suedezul în m edie are o în ă lţim e de 175 cm. Şi lo n g e v ita te a a crescu t la suedezi, fiin d de 47,8 a n i în p rim a ju m ă ta te a secolului a l 19-îea, şi de 72,2 a n i în tre D ar deoarece n a tu ra a im pus c re ş te rii şi lo n g e v ită ţii om u lu i a n u m ite lim ite, suedezii nu tre b u ie să se team ă că v o r deveni G o lia ti sau M athusalem i. p ână ce cu ce rin d ve ch iu l im p e r iu apusean ş i o ccid en tu l, a fo st ea însăşi în frâ n tă de Is la m is m în O rie n t. In tr 'o stâ ncă calcaroasă a vec h iu lu i Ephesos, există g a n g u ri subterane, p e şte ri şi grote. Ele s u n t legate de legenda C e lo r şapte a d o rm iţi care apare în basm ele tu tu ro r ţă rilo r, c h ia r şi în C oran. Acest basm a lu a t naşte re în tim p u l lu p te lo r şi persec u ţiilo r cre ş tin e, când aşa ne spune legenda s a re fu g ia t în aceste p e ş te ri u n g ru p de t i n e ri c re d in c io ş i care au a d o rm it a ci ş i s au tre z it abea după 200 La biblioteca bisericii Dominikaner din Viena se găseşte o oarte u- riasă. Această carte datează din de a n i. E i s au tre z it abea după anul 1424 şi este un registru a] tuturor călugărilor înm orm ântaţi în re lig ia recunoscută a Im p e riu lu i ce c re ş tin is m u l devenise de m u lt cavoul bisericii. Are forma unui dulap, paginile cărţii având o lungime aceste p e şte ri închise cu un zid b iz a n tin de ră s ă rit. In a n u l 1922 de patru picioare şi o lăţim e de 3 s tră v e c h iu au fo s t deschise. S au picioare; aceste pagini sunt alcătuite din table de lemn îmbrăcate în pergament, care se întorc ca nişte uşi în tâtâni. Cea mai mică carte g ă sit adevărate catacom be cu b i se ric i şi capele subterane şi cu m ii de m o rm in te, v e c h iu l Nekropole d in Epheses. Legenda celo r şapte a d o rm iţi pe care o cu din lume are mărimea de 14 x 11 mm. şi este opera germanului Valentin noşteau şi ţă ra n ii tu rc i şi g reci Kaufmann. Această carte m i d in îm p re ju rim i conţinuse to tu ş i nusculă cuprinde 124 de pagini în un sâm bure de adevăr lin ii şi de litere istoria P re tu tin d e n i unde în tâ ln e ş ti oraşului Muenchen. ru in e şi u rm e ale B iz a n ţu lu i cap e ţi aceeaşi im presie : In tim p ce Prelucrarea Im p e riu l apusean ro m a n a fo s t porţelanului dur d is tru s de n ă v ă lirile b a rb a re, a lu a t n aşte re în im p e riu l ro m a n Datorită desvoltăril tehnicei şlefuitorului, porţelanul dur se prelu a le că re i id e i au c u c e rit, d in p u n ct d in ră s ă rit o nouă lu m e c re ş tin ă, crează astăzi în Germania cu precizia necesară construcţiei maşini ziu Apusul. E vorba despre Im p e die vedere s p iritu a l, abea m a i tâ r lor. Numeroase procedee noi perm it r iu l b iz a n tin, care spre deosebire de Apus avea u n c a ra cte r grecesc legarea porţelanului dur cu părţi şi o lim b ă greacă, n u ro de fier. Prin aceasta s a făout posibilă folosirea porţelanului dur în electro-tehmică, în domeniul construcţiei aparatelor, etc, A fost folosit cu mare succes la construcţia m an ă, şi ale căror m a ri perioade de desvoltare su n t legate de n u m ele C o n sta n tin -T h e o d o siu J u s tin ia n. Pe ru in e le lu m ii a n tic e şi ale arm aturilor, ventilelor, etc. Astfel id e ilo r im p e ria lis te ale lu i el a fost valorificat şi ca înlocuitor A le x a n d ru ce M are, se ridicase, al bronzului fosforic. al aliajelor ca re în v ia tă şi nou născută, această de cilicum, al otelului nikelat etc. lum e c re ş tin ă care era d in 515 de planetoizi noui A stro n o m ia g erm a nă a re u ş it să fa că de cu râ n d unele descoper ir i senzaţionale. La re n u m itu l In s titu t Copernicus, p ro fe so ru l S ta rke a g ă sit 515 de p la n e to iz i n o u i, m ic i astre, în s p a ţiu l d in tre M a rte şi J u p ite r. în se m n ă ta te a acestei descoperiri reiese d in fa p tu l că până în p re ze n t ş tiin ţa in te rn a ţio n a lă nu cunoştea decât e- x is te n ţa a c irc a 1000 p la n e to iz i. Sorb în loc ele lămâie In G e rm a n ia s a g ă sit că sorbul co n ţin e m a i m u ltă v ita m in ă şi e m a i bogat în acid decât lă m â ia. Acest sorb se găseşte p re tu tin deni în E uropa, creşte repede şi dă re c o ltă c h ia r după p a tru a n i. P e p in ie ra Ja e g è rn d o rf d in G erm a n ia a în c e p u t în o b ilire a a 8000 de a rb u ş ti p e n tru o b ţin e re a zem ei, care se poate fo lo si fo a rte bine la salate, ca adaos la m â n c ă ru ri etc. (U rm a re d in pag. 5) nou grecească. Lum ea clasică se sufocase după u ltim e le ei s c lip iri în Im p e riu l august, d in cauza ră zb o a ie lo r c iv ile, ale lu p te lo r re ligioase, ale p e rs e c u ţiilo r şi ale m a rtin ilo r. Se părea că dem onul epocei greceşti, care produsese o- d in io a ră id e a i cla sic a l frum o su lu i, m a i tre b u ia să se a firm e încă o d a tă p e n tru a a d e ve ri id e a lu l im p e riu lu i s p iritu a l pe p ăm ân t. B y z a iitu l a fo s t cu s ig u ra n ţă m a i re lig io s şi m a i in te rio riz a t decât lum ea poate m a i fru m o a să a lu i A le x a n d ru cel M are. Ideea B iz a n ţu lu i consta în s in te tiz a re a id e ii de s ta t d iv in şi de s ta t p ăm ânte an în ideea C re ş tin is m u lu i. De aceea ru in e le v e c h iu lu i Ephesos a u tre b u it să dea s tâ lp ilo r de m a rm o ră verde p e n tru co n stru i rea H a g ie i Sopha d in C o n s ta n tinopol, dar to t de aceea s a rid ic a t to t sub J u s tin ia n, B iserica Sf. lo a n d in Ephesos. A rh ite c ţii b i z a n tin i au în tre b u in ţa t s tâ lp ii şi b lo c u rile de p ia tră a n tic e ale r u i n e lo r în n o u ile lo r c o n s tru c ţii, d a r au c re a t î n t r adevăr ceva n ou cu ele. M o rm in te lo r m a r tir i lo r şi ale lu p tă to rilo r p e n tru cred in ţă s au tra n s fo rm a t în lo ca ş u ri de p e le rin a j, în d o m u ri şi ca ted ra le, care n u c o n ţin e a u băi, unde n u aveau loc co ncu rsu ri sp o rtive, în care n u se ado ra i- d e a lu l fru m o s u lu i, c i se fă cea u ru g ăciun i. Acest e d ific iu p u b lic a i B iza n ţu lu i a m a i re z is ta t în că u n e i m a ri fu rtu n i care venea d in ră s ă rit şi care era şi ea s tă p â n ită de pasiunea u n e i n o u i c re d in ţe cea a A ra b ilo r şi a Is la m is m u lu i. M u lte oraşe au fo s t cu ce rite de a rm a te le arabe şi re c â ş tig a te de B iz a n ţ, până când acest to re n t a fo s t d is tru s de z id u rile C o n s ta n tin o p o lu lu i ca ta la z u rile m ă rii. C o n sta n tin o p o lu l a re z is ta t şi B i z a n ţu l ş i-a re c u c e rit p o z iţiile sale în A sia M ic ă şi în A n a to lia. A Post de emisiune care nu transmite ştiri P ostul de em isiun e a l re p u b licei fra n co -sp a n io le A n d o rra este desigur astăzi s in g u ru l post în lu m e care n u tra n s m tie u n serv ic iu de ş tir i. P ro g ra m u l a cestu i post constă exclusiv d in e m is iu n i de d is c u ri. R adio A n do rra îş i sublin ia z ă a s tfe l n e u tra lita te a şi n ic i n u este supus ce n zu rii. Postu l de em isiune a l m ic u lu i s ta t a fo st c o n s tru it în 1939 la Encam p, făcând m a i în tâ iu m u ltă p ro p a gandă tu ris tic ă. D ela început, a - cest post îş i a n u n ţă p ro g ra m u l în două lim b i, sp an io la şi franceza* Irslr o secundă, 3 m ilio a n e d e fo ia «graf ii S a v a n ţi g e rm a n i au re u ş it să construiască în dom eniul cinem a to g ra fie i un u ltra -a p a ra t de f i l m a t, cu care se p o t face î n t r o s in g u ră secundă tre i m ilio a n e de fo to g ra fii. ASIA R uin ele a n tic e au s u fe rit ce i m a i m u lt în sec. VEI şi V III, de oarece au fo s t în tre b u in ţa te în m are g ra bă ca bastioane, c e tă ţi şi zid u ri. In acest tim p au fo st r id i cate z id u rile c ita d e le i d in A n ka ra, în care se p o t vedea cu m iile s tâ lp i, p ie tre fu n e ra re şi s a rc o fa - g u ri a n tic e. Acelaş lu c ru se poate găsi în z id u rile c e tă ţii Pergam on, unde a fo s t descoperit v e s titu l a l ta r a l lu i Zeus. Acelaş lu c ru se poate vedea şi în c lă d irile b iz a n tin e d in L e p tis M agna şi d in Kyrene în A fric a. Şi acelaş lu c ru în cita d e la Ephesos. B iz a n ţu l a m a i re z is ta t în că o d a tă A ra b ilo r, d a r p uterea sa se epuizase când cu câteva secole m a i tâ rz iu au v e n it în tâ iu tu r c ii seldschuci, ia r apoi cei osm ani, a m b ii sub sem nul Isla m u lu i şi a d ra p e lu lu i verde a l p ro fe tu lu i Ephesosul b iz a n tin o - grec, în c o n c iliu l c ă ru ia s a reneg a t în 431 c re d in ţa n e s to ria n ă şi a b ir u it c u ltu l S fin te i Fecioare M a ria, a fost copleşit de această nouă fu rtu n ă v e n ită d in ră s ă rit, lo a n e va n g h e listu l care a p r iv it cu d is p re ţ c u ltu l d ia b o lic a i idolilo r d in te m p lu l D ia n e i şi în tre a ga sa lum e s p iritu a lă au p ie r it aci. P arcă şi n a tu ra a v ru t sa c o n trib u e la aceste c a ta s tro fe ale popoareor : C u tre m u re p u te rn ic e a u d ă râ m a t aceste c lă d iri a ltf G re c ilo r şi R o m a n ilo r d in Ephesus, care păreau rid ic a te p e n tru veşnicie, şi to t c u tre m u re a u dărâ m a t coloanele, s tâ lp ii ş i cupole le B is e ric ii S fâ n tu u i Io n d in Ephesos care fusese p ră d a tă în a - n u i 1304 de c ă tre S eldschuci. D a r pe aceeaşi c o lin ă d in Ephesus s a rid ic a t u n n ou locaş a l c u ltu lu i. Moscheea S u lta n u lu i Isa. A i im pre sia că d iv in ita te a n u vrea să re n u n ţe la această co lin ă. Tem p lu l D ia n e i, b a s ilik a Sf. lo a n şi M oscheea lu i Isa s u n t to a te num a i la o d is ta n ţă de zece m in u te urna de a lta.

7 In ră z b o iu l actual au a c tiv a t cu Succes aproape toate tip u rile de vase _ germane. Com unícatele de război dau m ereu in d ic a ţii asupra tip u rilo r de u n u ită ti. aşa încât a- cestea au devenit fa m ilia re chiar neşpecialiştilor. Ou toate acestea mai sunt încă unele nedum eriri în p rivin ţa în fă ţiş ă rii ş i m is iu n ii fiecărui vas de războiu. P entru în lă turarea in c e rtitu d in ilo r să cercetăm c a ra c te ris tic ile fie că ru i tip. La construcţia va selor de războiu tre i fa c to ri sunt de o deosebită însemnătate: arm am ent, viteză si blindaj. T o ţi tre i stau în ra p o rt de dependentă reciprocă. Dacă de p ildă un vas de lu p tă are arm am entul şi b lin d a ju l foarte puternic, aceasta este în d e trim e n tu l vite zei. La crucişătoare in ve rs: vite ză m are, dar arm am ent ş i cuirasă m ai slabă. Vasele de lupt» Coloana ve rte b ra lă a unei flo te constitue vasele de luptă, care sunt cele mai puternice şi m ai m ari unităti de războiu- Ele au un armament foarte puternic si cuirasă la fe l. Vasele de luptă germane au astăzi în tre 26 şi 35 m ii tone. exprim ate în tone de deplasare. Un vas de luptă germ an de tone este lung de 226 m e tri şi are lă ţimea m axim ă de 30,5 m e tr i. Acestë vase dispun de o vite ză orară de 27 m ile m arine (1 m ilă m arină 1852 m-) E ch ip a ju l se rid ic ă la circa 1500 oam eni. In timp ce vasul de luptă de tone are un arm a ment de 9 tu n u ri autom ate de 28 cm. 12 de 15 cm., şi 14 de 10.5, precum şi 16 tu n u ri antiaeriene de calibrul 3,7 cm., vasele de ST AP ANII MĂRILOR tone de d a s a T ir p itz au arm a m ent m u lt m a i puternic: 8 lu n u ri de 38 cm., 12 de 15 cm. şi o a rtile rie uşoară corespunzătoare pentru o- b iectivele m arine şî aeriene, precum şi antiaeriană- A rtile ria este princip ala arm ă de atac a m a rilo r u n ită ţi de suprafaţă. A rtile ria grea se a flă num ai pe b ord u l vaselor de lup tă şi al crucişăto a re lo r grele. In tr o luptă navală ea are o im portantă covârşitoare- A rtile ria grea este co n stitu ită de calib re le superioare celui de 20.3 cm- T u n u rile m odem e cu teavă lunga de m. p erm it un tir lung până la 40 km. dacă ţeava are un unghiu m are de v a ria ţie ve rtica lă. A rtile ria m ijlo c ie cuprinde calib re le dela 12,7 cm. în sus- Şi aici ţe vile lungi şi în că rc ă tu rile m a ri de pulbere p e rm it tra g e ri până la 25 km- T u n u rile a rtile rie i uşoare sunt instalate a stfe l încât să ia sub foc obiectivele m arine şî aeriene. C alibrele variază între 2-12,7 a n. T u n u rile antiaeriene constitue un tip special a l a rtile rie i m ijlo c ii şî u- şoare. Ele dispun de o m are iuţeală si densitate de foc, şi au d ispozitive de tragere de construcţie specială. Crucişătoarele După vasul de luptă tip u l urm ă to r este crucişătorul. După dim ensiuni şi arm am ent, crucişătoarele se îm p a rt în grele şî uşoare- L a un tonaj de tone şi un arm a- mont până la 20,3 cm. avem cru cişătoarele grele, în t i m p ce vasele până la 6000 tone cu tu n u ri de calib ru! m axim 15,5 cm. sunt num ite pentru dureri de cap, gripa, reumatism. S&Hjpyrin previne, vindecă şi împiedica răcelile. J a d u re n d p cap, tá c e a é a, ftu m a H ó m, S A L Í P Y R IN EFICACE. EFTIN La to a tf farmaciile Tuburi cu 10 jj 20 Trecerea unei ape în r ă s ă r i t uşoare. C rucişătoarele grele au v i- echipaj de circa 950 oameni. M isiuteză de m ile m arine, şî un n ile crucişătoa re lor sunt m u ltila te rale. In afară de siguranţă Şi recunoaştere. ele sunt un sp rijin pentru fo rm a ţiu n i ale flo te i. In raza lo r de a c tiv ita te in tră ş i ducerea războiu* lu í contra vaselor de com erţ departe de p o rtu rile p a trie i. Pentru aceste m isiuni crucişătoarele au o viteză m are şî arm am ent puternic- Raza lo r de a c tiv ita te este nraü m are decât a vaselor de luptă. In clasa crucişătoarelor ocupă un lo c special tre î vase construite la început ca cuirasate de tone. Sunt vasele. L uetzow. A d m ira i Scheer şi A d m ira i G raf Spee", considerate crucişătoare grele. A ceste vase, o soluţie de com prom is din cauza d icta tu lu i dela V ersailles, sunt superioare aproape tuturo r vaselor de luptă inam ice în viteză şi crucişătoarelor în putere de luptă. = Tor pi loare le şi cfisfrugău E toare! e z î/. f Cine vrea sâ se bucure de viaţă, trebue sa fie înainte de toate sănătos. Deaceea trebue să se ştie, că multe beli serioase sunt datorite star«improprii a uretrelor şi rinichilor. Deci» Facefi o cură cu H E L J V U T O L e vânzare la toate farmaciile = Distrugătoarele execută atacuri = cu to rp ile la suprafaţă. Ele au v f- = teza de 36 m ile pe oră. Misiunea E: lo r este recunoaşterea în apropiere. Ej p ro tecţia grupelor de luptă care == înaintează, atacul cu to rp ile, apăra- == (Continuare In paj). *«) C i O ESTE H Ü F I O T Ă DE R À Z B O IU

8 %S Ea: S i n u u i t a s ă - i d a i d e m â n c a r e î n f i e c a r e tsi tth P i ţ t t, c ă t u a ţii c ă n a ş a v e a o d i h n ă d a c ă a r s u f e r i c u m v a...!t i n e, d o n i 'l e c r o i t o r, s e p o a t e s ă f i a t â t d e d i s _ t r a t ş i s ă - m i f a c i o r o c h i e i n lo c d e a n c o s t u m d e h a i n e? V in a n u e a m e a. P c f i r m ă stă scris: C r o i t o r d e d a m e... C e m a i e n o u p r i n g a - > *e t e? Data... h u m o r F r u m o s! C i t e ş t i r o m a n e l e p e c a r e l e c o n fo ş ti i t e l a f i - t u! M O S A F IR U L T rebue să fie cineva p rin s pe ve ci in m re je le iu b ir ii şi să a ib ă o în cre de re oarbă şi n e s tră m u ta tă în P ro vid e n ţă, ca să p oa tă avea c u ra ju l să se în soare, când n u este decât un sim p lu a ju to r de paroh. A ju to ru l de p a ro h A im în d e p lin ia cu s fin ţe n ie am ândouă aceste c o n d iţii şi de aceea, c h ia r în a p a tra z i de s lu jb ă, el to t cei m a i fe r ic it soţ d in lu m e era. Şi sosise C ră ciun ul. A vea u n s a la riu de tre i sute de ta le ri şi p e n tru că n u lu a m asa la p rotoereu, p rim i a - ceeaşi sum ă p e n tru pensie şi in d e m n iza ţie de c h irie. Avea deci doi ta le ri pe fie ce zi de lu c ru, ia r în zile le de sărb ăto are tre b u ia ca p re o ţii să se hrănească, pe lân gă c u v in te le D o m n u lu i, şi cu o m â n care g ă tită, caldă. U n e o ri le trim ite ce ru l u n îngeraş fă ră d in ţi şi fă ră a rip i şi în asemenea ca zuri soseşte to td e a una câte o frip tu r ă de v iţe l, plocon dela cu rte a m o şie ru lu i sau o c a n tita te oarecare de brânză d in p a rte a p re ş e d in te lu i sino du lui şi a tu n c i m a i m erge în tru c â tv a. De bună seamă, că p re o tu l treb ue să-şi frân eze p o fte le s to m a c u lu i, ia r preoteasa să reziste is p ite i ju rn a le lo r de m ode şi aceiaşi m â nă sâ rg u ito a re şi în d e m â n a tică, ce rep ară s tric ă c iu n ile şi daunele p ric in u ite de tim p h a in e i p re oţe şti, treb ue să m e re m e tiria s - că cu în de m â na re, acelaş rost, acelaş s p irit de econom ie, şi u n e l te le b u c ă tă rie i. Sosise C ră ciu n u l şi aveau fr ip tu ră de p urcel, p ila f şi c â rn a t a- fu m a t. L o c u in ţa a ju to ru lu i de p aroh n u era to cm a i un la b irin t, n u erai a m e n in ţa t să te ră tă c e ş ti în ea. E ra compusă d in tre i cam ere şi b ucă tă rie, a tâ t. In s u fra g e rie se a fla o masă de brad, scaune de b rad, un b u fe t cenuşiu, două m esuţe de le m n de m estacăn, un p ia n desacordat şi o lito g ra fie veche a lu i M a rtin L u th e r. In cam e ra p a ro h u lu i era o canapea veche de piele, care făcuse p a rte d in m o b ilie ru l casei p ă rin te ş ti o m a să de scris to t de m esteacăn, scaune de b ra d îm b ră ca te cu pânză de casă, două lu le le vechi şi o b i bliotecă fo a rte sărăcăcioasă, ia r a ra n ja m e n tu l d o rm ito ru lu i se com punea d in m obile vechi, sfeşnice noi. un covor m ic şi un polog cu perdele lu n g i. Sosise C ră c iu n u l şi două lă m p i şi opt lu m â n ă ri îşi revărsau lu m in a peste duşum eaua cu scând u rile fre c a te şi curate, albe ca zăpada Cucoana preoteasa nu era n ic i m ăcar fru m u ş ic ă Nasul era o c ă l care fia g ra n tă a le g ilo r fru m u se ţii a n tic e şi p ic io ru l o sfid a re in carne şi oase a în c ă lţă m :n tii legante. Avea m ân ii? prsa m a ri şl o c h ii p re a,m ic i. d ar roşeaţa săn ă tă ţii îi îm b u jo ra o b ra jii. T in e reţea, b un ă ta te a şi blândeţea cé se restrângeau pe fa ţa -i senină, ti dădeau un fa 1mec deosebii Şi CRACI n ic io d a tă, în n ic i un alt ciobănesc d in lum e, o floare i fe rm e căto are d in Saxon no şl re s fira t p etalele mirositoare. C ră c iu n u l a sosit şi in i gospodărie era curăţenie şl d u ia lă şi tin e r ii soţi şedeau lâ n g ă a ltu l aruncând priviri cetătoare m od estu lui pom de c iu n, p rim u l în noua lor d ă rie. Ş i p a ro h u l se mira ş putea să în ţe le a g ă cum a pi r a t A n na to a te lucrurile dri( şi s tră lu c ito a re, ce îl împotk Á poi îş i strânse tânăra si p ie p t, în tre b â n d -o, dacă p rin s ă de acelaş sentiment lozie ca dânsul, la vederea pom de C ră c iu n împodobit, d in d u -se c â t de scurtă ii x is te n ţa s tră lu c ito a re, că râ n d se va ve s te ji şi va f c a t şi u ita t, ca şi când n arfi n icio d a tă. Nu este o icoană c u rie i, a p lă c e rii omeneşl m u i trebue să trem u re peni ' Povestea \ d-nei AS trăit-o şi il* ric ire a sa! Cine poate pâlfrei v iito ru l? P utem noi şti ceiier zervă? K Ea răspunse zâmbind: lcc se veştejeşte bradul, Gus: 'o; P e n tru că este despărţit de i Lrt cină, scos d in co d ru -i drag, îs* ştie să în fru n te frig u l şi fw tui creşte şi înverzeşte tot mai in sub b ic iu rile c riv ă ţu lu i, pe i s aci, în căld u ră şi la lumini sşt usucă şi m oare. Să ne ferim cei desrădăcina, de a îndepărta jti c u ria, fe ric ire a noastră, di m â n tu i în care a încolţit,! dă putere şi v ia ţă ; să n u l n icio d a tă, că n ic i lumina, r căld u ra C ră c iu n u lu i nu îi pol să rm a n u lu i pom ceea cel v â n tu l şi stelele cerului. Apoi veni râ n d u l darurilorl c ru ri ie ştin e, dar folositori b io cte de gospodărie sau à b râ cat, care in momentele so em ne aveau o va oare nemi ra t de m are, fa ţă ele preţt care fuseseră cumpărate, D oam na Anna nu puteai 0 EMOŢIONA A. de HliDËN 8

9 NOAPTEA H I s tă p â n i d e ci desgustui şi a lergă I repede în s tra d ă după cerşetor: A s c u ltă dragă, n am a v u t in te n ţia să te gonesc, a m v r u t să te ro g n u m a i să te p o rţi c u v iin c io s. C e rşetorul îş i iu ţ i p a ş ii, fă ră să răspundă. M ergea fo a rte repede; lăpo i deunde a luafe G ustav b a n ii părea că se desm eticise cu to tu l. e m ni rochia neagră, ia r p a ro h u l V in o, să m ă n â n ci ceva, că u şi avse întreba, dacă două d u - d o a r este seara de C ră c iu n, îl întregi de gulere p re o ţe ş ti nu ru g ă p re o tu l. mi< tituesc o ris ip ă aproape c r i- Lasă-m ă n pace! m u rm u ră 1 rálbala. cerşetorul p rin tre d in ţi. i unişacelaş m om ent se deschide N u ţ i face ră u în zadar, că i cer«t bucătăriei. doar n u te -a jig n it n im e n i aci. e C rir Avenit u n lu c ră to r beat, H aide, v in o! gosp«f in bucătărie şi m i-e fric ă Lasă-m ă, G ustav A lm! şi «fav, ii în ş tiin ţă se rvito area. S fin te D um nezeule, n u eşti rociir-i-aş da bucuros adăpost, tu Lyung? -ăgupiar fi loc aci, d a r d ă -i m â n - D a, e<u s u n t! D a, da, zise obiawe şi bere şi roagă-1 d in p a r cerşe to ru l cu u n to n o braznic. le Ifniisăse ducă la P e te r Alsen, C redeam că v o i re u ş i să scap de e dh» poate să nopteze în odaia u m ilin ţă, de a da o c h ii cu fra te le e g #ţilor. m eu ; d a r dacă ţ i i cu to t d in a d in unul tea câteva m in u te se auzi d in s u l şi î ţ i face p lăcere să vezi o f i gâ*ârie glasul ră g u ş it a l m u ñ in ţă n e m e rn ică şi păcătoasă, vec h iu l tă u cam arad, n am n im ic ste f teului beat, care v o rb ia d ia - n captare şi su p ă ra t, în ju râ n d şl îm p o triv ă, cu plăcere, dragă băie te! aruăpeninţând. S e rvitoa re a ve n i d in fi fost- înspăimântată şi aproape Ş tia m că a i a lu n e c a t pe u n a băgând, rugându-1 pe p a ro h să p ovâ rn iş, când am p ă ră s it U psala, i? Qjtască in b u că tă rie. Lân gă d a r n u credeam că a i a ju n s în ru stetea un b ă rb a t de vreo s ta re a aceasta, zise A im în g ă lb e n in d. ' ' - Da, da, s â n t fu n c ţio n a r in a m o v ib il a i in s titu ţie i vagabonzilo r. D a r ţie cum î ţ i m erge, om va sale? A fă ră p rih a n ă? T o t te m a i b u c u ri de g ra ţia A - rstioricine a to tp u te rriic u lu i? N u -ţi bate jo c, L y u n g! V in o la n o i şi ră m â i peste n o a p te! a leşie poate A ha, fa c i şi pe m ilo s tiv u l! E i fie, nu m ă m a i opun; d a r u ite, ai zi,.. n u m aş supăra, dacă m i-a i da c â ţiv a gologani să m i cum păr un p ă h ă re l de ra c h iu, doar e C ră ciu n u l. truiéaci de ani. F a ţa -i m u rd a ră, V o i te o lo g ii a v e ţi o b ic e iu l să ne a aâ, pe care erau săpate u r- u it a ţi a p e ritiv u l, când a ş te p ta ţi eadânci, s tig m a tu l n e fa s t al pe cineva. Del soiului, făcea o im presie în - A im î l duse aproape cu s ila pe istaii itoare, ia r îm b ră c ă m in te a -i c iu d a tu l său oaspete în cam era răi enţuită com plecta aspectu-i sa, rugându-1 să se cureţe, pe c â t Aco ţustător. Era tip u l a d e vă ra t a l se p oate; apoi spuse s o ţie i cin e irtun lucitorului nom ad, a tâ t de b in e era vagabondul şi că l-a ru g a t să i mu»scut sub această d en um ire ră m â n ă la d ân şii, ; câi aţele suedeze, cu to a te că a - A h, G ustave, c â t îm i pare îă, I ti vagabonzi n u ş i-a u fă c u t de rău, că n u p u te m petrece în nadei Jiicia şi nu au dob ân dit atesta bl»1tie calfă decât în a te lie re le putea să m ănânce la b u că tă rie, tih n ă seara de C ră c iu n! Nu s a r lin pjbachus. In c lip a în care pa- cel p u ţin? zise ea o ftâ n d şi cu la care-" ' intră ir. b ucă tă rie, m u n c i- c rim ile în ochi u it if i se schimbă cu desăvârşire; T â n ă ru l paroh i i m ângâie o- j-i buhăită se în g ă lb e n i ca b r a jii în ro ş iţi de ciudă, z ic â n d u -i: (iişi, îndreptând şi în ţe p e n in - Iu b ire a este is v o ru l fe r ic ir ii noastre, d a r nu n u m a i iu b ire a care ţl trupul, deschise uşa şi ieşi bucătărie fă ră să şi ia ră - ne fe rice şte pe n o i, ci p e n tru o- bun. m e n ire a în tre a g ă. Ea este ră d ă ire, fe un oaspete fo a rte n e p lă -. c in a d ă tă to a re de p ute re şi v ia ţă ie Jj lie care o ricin e a r f i fo s t b u - şi bagă de seam ă să nu o desp a rţi, căci a tu n c i ss ves te j e st* aceii K să scape, dar p a ro h u l s im ţi, măs Kâ nenorocitul acela a r p le - ca şi p o m u l de C ră c iu n. ţul iwspătat şi flă m â n d d in casa Când A im in tr ă d in nou în cam eră, în care se a fla m o s a firu l n'ar mai avea n ic io plăcere i Întinai In seara de C răciun. îşi său, care reuşise, cu a ju to ru l a- pei, p e rie i ş i p ie p te n u lu i, să-şi dea «E S T IR E OE o în fă ţiş a re m a i de în g ă d u it, a - cesta îl în tâ m p in ă cu în tre b a re a şă ga ln ică: (C ontinuare in pag. 18) ERNA-SIGURD C e_* cu Popescu-Svonistu? I,-a hurt f/ura pe dinainte şi acum I«puşcărie, se învaţă minte. Ce faci după masă? Lectură d i n cartela á de alimente... H U M O R Fiecare cu slăbiciunea lui Leii intre ei: Dresorul ne bate pe noi şi pe el navastă-sa... 9

10 1 MUSAF R U I ' E i, acum am o în fă ţiş a re L y u n g stetea ascuns în dosul Ûestul de distin să, ca să p o t f i p re p o m u lu i de C ră ciun. S in ţe a că se z e n ta t bucătăresei prea s fin ţie i desghiaţă ceva î n t r în sul, că ceva ta le? cald şi duios îi c u p rin d e s u fle tu l F ă ră să răspundă, A im deschise în tre g. E ra p arcă u n desgheţ în Ujşa, î i p o fti cu a m a b ilita te Jn ca- p lin ă ia rn ă, căci p ic ă tu ri m a ri îi ţkiera de lo c u it, zicâ n d sim p lu şi cădeau pe h a in a -i s d re n ţu ită. 's in c e r s o fie i sale :,,U ite, dragă, Ş i n e p u tâ n d b ir u i e m o ţia p u d o m n u l L.yung, u n vechi coleg de te rn ic ă ce îl copleşia, se apropie S tud ii, care a tre c u t d in în tâ m în v â rfu l p ic io a re lo r, cu paşi p la re pe aci şi ne va face plăcere să nopteze la n o i, bine înţeles dacă va b in e v o i să se m ulţum ească la rg i, de uşe, năpustindu -se a fa ră d in casă, în în tu n e ric u l n o p ţii. D upă ce s fâ rş iră rug ăciun ea, paro cu u n culcuş pe canapeaua noas h u l şi soţia sa se în to a rse ră tră 1. către m o s a firu l lo r, să îi spună B in e -a i v e n it, d om nule L y noapte bună. dar acesta d isp ă ru u n g, g ră i l-n a A im cu a tâ ta se. A ş te p ta ră a ju m ă ta te oră, o b u n ă v o in ţă şi a m a b ilita te, în c â t o ră în tre a g ă ; a ş te p ta tu l însă nu m o s a firu l se convinse în cele d in se m a i a ră ta. u rm ă, că îl considerau ca pe egalul El m ergea pe d ru m u l m are lo r. în a in te, to t în a in te, şi în s u fle - Ş i în c e tu l cu în c e tu l, fo s tu l s tu tu - i p u s tiu l, v ifo ra în g ro z ito r. nden t, ' care tră ise o vrem e în d e lu n îş i a m in ti că în s tic lu ţa d in g a tă d eparte de v ia ţa fa m ilia ră, b u z u n a ru l h a in e i m a i răm ăseseră câteva p ic ă tu ri şi o scoase re Îşi reve ni, se tra n s fo rm ă d in c lip ă In clip ă şi, la un m om ent masca pede. Sa căzu şi vaga bo nd ul dispăru cu In im a îi bătea să se rupă, creedesăvârşire. I n t r adevâr, o d in i r u l îi ardea ca je ra tecul. o a ră n u p re a a le rg a el după asem enea p lă c s ri ; to tu ş i se sim ţea B iru i. Să bea? m u lt m a i bine acum, in casa p lină de lu m in ă şi căldură, după ce S tic la sbură departe, peste câm pie şi d ru m e ţu l îş i u rm ă re iribegise a tâ t a m a r de vrem e în pede calea în a in te, to t în a in te. Îr ig şi în tu n e ric şi se vedea consid e ra t după u n ş ir lu n g de a n i, ca De cin ci o ri sosi şi plecă C răc iu n u l şi a ju to ru l de p a ro h de oaspete şî n u ca h a im a n a. Se s im ţe a m u lt m a i b in e acum, ca în v e n i p aroh. D a ru rile fa m ilie i U psala, când se fu riş a d in cercul A im se în m u lţiră, căci acum v ro c a m a ra z ilo r voioşi, ca să c h e fu - ia u şi m ic ii A lm i să îm părtăşească p lă c e rile şi b u c u ria care a ju n lască î n tr o socie ta te de o am en i suspecţi. gea la culm e, o ri de câte o ri ve N eîncrederea ş i s fiic iu n e a disp ă ru ră şi stetea acum de vorbă cu d -n a A im, ca şi când a r f i cunoscu t-o de m u lt. Povestea v ie ţii sale? Este prea cunoscută, a fo st pove s tită de sute de o ri! B ă ia t vesel, cu o voce frum oasă Dacă un om m ijlo c iu ar avea Ideia de bas. P o rn it la trâ n d ă v ie, ocolind m unca, lip s ă de energie, de perele complete", el ar atinge im po să-şi publice la etatea cte 70 de ani,.ov o in ţă, concerte vesele, p e tre c e ri zantul num ăr de aproxim ativ 4500 de n o c tu rn e şi m a i vesele, r e fle c ţii volume de c â te.300 de pagini, scriind şi a n a liz ă ri de sine sup ă ră to a re toate cuvintele pe care le-a pronunţat în a in te de am iază, jo c de c ă rţi în decursul v ie ţii sale. D in fericire cuvintele pe care le rosteşte nu lasă u r d upă am iază. îm p ru m u tu ri de me. C onform calculelor făcute de un b a n i, c re d itu l refuzajt, n e a ju n s u ri, savant, om ul este foarte vorbăreţ, scoţând ziln ic de cuvinte. Suma pare g re u tă ţi... A b s in th, p unci, cognac, v e r foarte mare, dar dacă calculezi num ă m u t, ra c h iu ri. C afenea, b e ră rie, ru l cuvintelor p rin care se exprim ă un câ rciu m ă, pribe gie. P rin to a te fa m ic incident, ne dăm seama că în genere se subapreciază c ifra cuvintelor zele acestea a tre c u t şi se a fla la folosite în tr o zi. Cu de cuvinte în c e p u tu l s fâ rş itu lu i. se pot um ple 54 de pagini ale unei M asa fu s e rv ită, m â n c ă rile e- ra u fo a rte gustoase şi to ţi m â n cau cu p o ftă ^ i fă ră a p e ritiv, fă - iră p ă h ă re lu l de ra c h iu. D upă Cină, A im zice lin iş t it şi serios m u s a firu lu i său : S o ţia m ea şi eu ţin e a m ca să în che iem ziua de azi cu o ru g ă ciu n e scu rtă ; dacă aceasta n u in tr ă în ve d e rile ta le şi v re i să te a b ţii, e şti lib e r să te re tra g i ; p a tu l tă u te aşte a p tă. L y u n g m u rm u ră ceva, parcă : îm i va face plăcere! şi ră mase. Şi p aroh ul începu rugăciunea. Se ru g a ca E l, care a ră s p â n d it cel d in tâ i lu m in a s tră lu c ito a re peste c io b a n ii ş i câ m pia B e tlee - m u lu i să lum ineze, să învelească in im ile tu tu ro r în z ile le s fin te de C ră c iu n D upă ru g ăciun e, d -n a A im se aşeză la p ia n u l desacor- at, cu sunete de fla ş n e tă, şi d in ţjaipele în v e c h ite răsu nă : Din ceruri mă cobor," NOAPTEA (U rm are dîn pag 9) CRĂC UNULUI n ia fa c to ru l p oşta l. A, ia te u ită, A im, o scrisoare d in A m e ric a! e xcla m ă s u rp rin s ă d-na A im. Pe c â t ş tiu, n a i n ic i u n cunoscut tu a - c o lo! P a ro h u l apropie lam pa, îş i aşeză m a i bine o c h e la rii ş i c iti ' S t. P aul, 13 D ecem brie. Scum pul meu frate l M ulţu m e sc p e n tru a iapost! N am n ic i an m o tiv să fiu nem u lţu m it de se m e nii m ei, căci m au p re v e n it, m i-a u d a t s fa tu ri bune, b a n i şi fu n c ţii, d a r eu n am ş tiu t să p ăstrez n im ic, am sp ulbe ra t, am c h e ltu it to t. T u în sch im b m i-a i d a t o strân ge re de m â n ă frăţea scă, m a i a p ro p ia t d in n ou de v ia ţa fa m ilia lă, a ră tâ n d u -m i icoana u - n e i c ă s n ic ii fe ric ite, şi cu cuvân tu l s fâ n t m i-a i în s e n in a t şi m i-a i în ă lţa t s u fle tu l în seara de C răc iu n ; ia tă ce m a s a lv a t! Da, s â n t m â n tu it su flete şte, cu to tu l n e a tâ rn a t m a te ria lic e ş te şi m am desbărat cu desăvârşire de p a tim ile m ele. A ltă d a tă m a i m u lt. In im a îm i este prea p lin ă acum. S a lu tă ri a - fectuoase s o ţie i tale. A m ic u l tă u, Axei Lyung G ustav A lm în tre b ă pe so ţia sa, dcă n u este şi dânsa de părere, că acest d a r de C ră ciu n este m u lt m a i fru m o s d ecât to a te cele la lte d a ru ri, c h ia r şi decât papucii brodaţi ce i dăruise dânsa. c ă rţi de fo rm a t obişnuit, 54 de pagini pe zi înseamnă pe an circa 66 de c ă rţi a 30 de pagini. A stfe l om ul m ijlo c iu a- tinge ia vârsta de 70 ani aproxim ativ 4500 de cărţi. Trebuesc făcute însă a- num ite deosebiri. O m ul dela oraş este m ai vorbăreţ decât cel dela ţară, şi pentru că găseşte m ai m ulte ocazii de a face conversaţie. M are este diferenţa in tre un cioban de munte şi funcţion a ru l care dă in fo rm a ţii la un ghişeu, în tre un vânzător şî un acar, in tre un csaiu fem enin şi o pa rtid ă de c ă rţi în tre bărbaţi, în tre d ife rite le prcfesiuni chiar, una cerând ta le n tu l de a vorbi, alta de a tace. D IN N I C I O C A S Ă n u tre b u e să lip sească e x c e le n ta re v is tă de p o p u la riz a re a p ro b le m e lo r m e d ic a le în R o m â n ia : care cu p rin d e în fie c a re num ăr a rtic o le scrise s p e c ia l de cei m ai re p u ta ţi m e d ic i ro m â n i şi s tră in i, s fa tu ri m edicale spre fo lo s u l o r ic u i şi în d ru m ă ri în v ia ţa sexuală. P ra c tic a e d u c a ţie i fiz ic e. S fa tu ri ig ie n ic e go sp o d ă re şti şi de fru m u se ţe. DOUĂ PAGIN! DE C 0*S. MEDICALE GRATUITE A P A R E L A 1 şi 15 A L E F IE C Ă R E I L U N I 2. 3 L E! L E» 10 STĂPÂNII MĂRILOR (U rm a re d in p*ag. 7) rea contra submarinelor, războiul minelor» paza convoaielor s războiul contra navigaţiei comerciale. In afară de 5 tunuri de 12,7 cm. armamentul distrugătoarelor se mai compune din două piese torpiloare cu câte patru tuburi lans-torpilă. Distrugătoarele fac şi aşezarea minelor. Torpiloarelg sunt sim ţitor mai m ici decât distrugătoarele, şi cu excepţia unităfilor mai noui au o viteză m ai mică şi armament la fel Rostul lor este acelaş ca al distrugătoarelor. Ele posedă două piese torpiloare cu câte trei tevi laaistorpilă. to rp ilă. Fac şi o fic iu l de puitoare de mine. S u b m a r in e le Aspectul exterior al submarinelor se deosebeşte complect de toate celelalte tip u ri de vase de războiu. Având o rază de acţiune mult mai mare decât unităţile de suprafaţă, ele pot fi fobsite pe lin iile principale de legături transoceanice. De aceea războiul contra navigaţiei comerciale poate fi dus cu succes în zone m aritim e foarte depărtate. Principala armă a submarinului este torpila. Pentru lupta la suprafaţă el are tunuri Şi arme antiaeriene. Marina de războiu germană posedă mai multe tip u ri de submarine: unul mai mic de 250 tone, unele de tone şi altele de 740 tone. U nităţile m ici navighează sub apă 13 m ile marine, cele mijloc ii 16,5 mile şi cele m ari 18. Armamentul subm arinelor m ijlo cii şi m ari se compune din 4 tuburi lanstorpîlă la proră, 1 sau 2 la pupă, 1 sau 2 tunuri automate de 8,8 cm< sau 10,5 cm. si de arme antiaeriene, Onilăti m a i m in t P rin tre vasele de războiu mai m ici se numără căutătoarele, rfe mine. curătitoarele de mine $i vedetele rapide. Căutătoarele au a proră înaltă şi pupa largă, ceeace le permite o navigare perfectă. Va sele mai noui au câte 600 tone viteză de mile şi echipaj până la 32 oameni. Misiunea lor este să caute şi să înlăture minele inamce, Curătitoarele sunt folosite mai ales în apropierea coastelor. Sunt vase m ari şi suple, până la 900 tone. Din cauza pericolului mimelor au călcătură puţin adâncă. Vedetele rapide sunt cele mai m ici torpiloare de suprafaţă. Au o viteză foarte mare, sunt suple, şi cu o călcătură mică* Raza mică de acţiune le face utilizabile numai în apropierea coastei. Au două tevi lans-torpilă. V a s e aw.kisiiîţre U nităţi din parcul m arinei de com erţ sunt folosite după nevoe ca spărgătoare de baraje, crucişătoare auxiliare, vase de avantpost etc. Se m ai adaugă anumite vase de pescuit, cu m aşini puternice şi armament bun care pot rămâne săiptăm âni în tre g i în larg chiar când marea este înfuriaţi.

11 CUM luptfi SUBMARINELE Noua tactică in răzhoius pe ape Zona de activitate a Japonezilor arm ei submarine a Axei: evoluţia pos ib ilită ţii şi m o d a lită ţii de atac a p licate navelor m arinelor anglo-am ericane, nu pot să pricinuiască contraefecte hotărâtoare; acest lu cru pentrucă acestor m arine le lipsesc m u lt ţintele şi în acelaş tim p duc lipsă de zone de operaţie ample ca oeeanele, care sunt la dispoziţia u n ită ţilo r submarine ale T rip a rtitu lu i. Deci în acelaş domeniu englezii şi am ericanii nu vor putea să ajungă niciodată la egal sau să obţină o superiorii at te fa ţă de puterile T rip a rtitu lu i, eî vor f i n evo iţi să #se mulţumească num aî cu in te n sificarea m ijloacelor apărărilor. D ar aceasta t r ebue în chip necesar să u r mărească ateul ofensiv, căci fă ră să Războiul cu s u b m a rin e le, m a i eu seamă îm p o triv a tr a fic u lu i m a ritim, este caracterizate p r in pe rio a d e dis stie cum acesta va putea f i m o d ificat îi va f i cu neputinţă să-l pre extraordinare succese c ă ro ra le u r vină în toate efectele lu i. la tă de ce mează scurte in te rv a le c u re z u lta te normale. A tu n c i c â n d se adeveresc războiul subm arinelor Axei, dus îm potriva tra fic u lu i anglo-am erican cele dintâi, lu m e a crede a p u te a gă si izbuteşte să obţină necontenit fie explicaţia în tr'o no uă ta c tic ă ad optată de u n ită ţile o fe nsive. D a r m a i chia r p rin tr o curbă sinusoidală, un mult decât de o ta c tică cu desăvârşire nouă. este v o rb a de e v o lu ţia în avantaj efectiv. Tehnica de construcţie a submarin elo r, precum şi aceea a arm elor randamentul m ijlo a c e lo r te h n ic e pe şi a instrum entelor necesare lo r.este care le au la disp o ziţe s u b m a riîndreptată spre potenţiarea posibilită ţilo r atacului ofensiv, şi in acelaş niştii, precum şi in m etode de a conduce a c ţiu n ile re v o lu ţio n a r e, o r i tim p spre reducerea defîcenţelor cât de lentă a r fi, c ă c i este g re u să care puteau uşura apărarea adversară. M ai cu seamă _ d ific u ltă ţile de se poată schim b a d in tro d a tă c a ra c teristicile m a te ria lu lu i şi o rg a n iz a ţia reperare a ina m icu lu i au fost reduse de război, izbuteşte to tu şi să s u r recurgându-se la a ju to ru l a viaţiei, la prindă unele elem ente d e fic e n te ale captarea zgomotelor p rin straturile apărării- D a r abea aceasta a le a rg ă dc apă şi la întrebuinţarea a ltor la adăpost, că şi s u b m a rin ile au şî instrum ente, bazate pe emisia de întrevăzut o a ltă la tu r ă sla bă şî unde speciale. Apărarea antîsubmaapoi îşi în d re a p ă c a p a c ita te a o fe n rin ă a în treb uinţat aceleaşi rn jisivă spre ea. T oate acestea se adeveresc pe toate tă râ m u rile de a c ti loace, nu pentru a neutraliza în tre buinţarea lo r de către u n ită ţile subm arine, ci pentru a b iru i marele a- vitate răsboinîcă. pe cel a v ia tic a tâ t in ceea ce prive şte o fe n siva, c â t şi vantaj care vînje în favoarea lor, cu vânătoarea în cel te re s tru cât p r i alte cuvinte uşurinţa de a se ascunde. Se poate spune acum că unitatea veşte tancurile şî tu n u rile a n ti-c a r, şi aşa m ai de pa rte. I n ră z b o iu l submarinelor p u te m observa în s ă u n perează cu a ju to ru l organului vizual, atacantă şi cea atacată nu se m ai re fapt care este cu to tu l în a v a n ta ju l ci cu acela auditiv. Submarinele izolate ar f i riscat, în aceste co n d iţii, să dea greş în tr'u n mare num ăr de cazuri atunci când atacau, căci acoperirea întreg ului orizont aud itiv cu un num ăr su ficient de u n ită ţi de escortă ar fî p ric in u it alarm a în tim p suficient pentru a zădărnici atacul. Apărarea însă s a dovedit a f i in întârziere d in p ricin a lipsei unui num ăr su ficient de u n ită ţi de escortă pentru a însoţi convoiele. Acest lucru este dovedit de fa ptul că acum câteva lu n i a fost ventilată în Am erica propunerea de a se reduce ritm u l cons tru c ţiilo r de nave de com erţ pentru a se da p utinţa şantierelor să-şi în chine m aî m u lt activitatea covertelor şî fregatelor. Această situaţie a p ric in u it efecte foarte grave pentrucă între tim p subm arinele au adoptat tactica atacului contim poran cu m ai m ulte u n ită ţi în loc de cel cu câte o unitate după alta, ceea ce reduce şi m ai m u lt posibilitatea a p ă ră rii care, p rin însăşi organizaţia ei nu este desăvârşit de eficace şi care a r tre bui sa fie gata să intervin ă în toate sectoarele orizontului. Nu este fireşte oportun să in tră m în amănuntele tehnicei m anevrei nucleelor grupate de submarine îm potriv a m a rilo r convoiae anglo-am erîcane. D ar se ştie că atacul se prelungeşte vreme de m ai m ulte zile, în cursul cărora u n ită ţile submarine {C o n tin u a re la pag. 14) CÂT DE TARI SUNT SOVIETELE E m ic n u m ă ru l e urop en ilo r cari au tră it sau au c ă lă to rit în ain te de ră zb o iu în U niu ne a Sovietică. Ş i este încă si m ai m ic n u m ă ru l acelora cari au fost în stare să-şi dea seama şi să com unice ta b lo u l v e ro s im il a l s itu a ţie i sovetice. Toate re p re ze n tă rile sun t departe Un oras dire Rusia în flăcări de realitate, având caracter tendenţios unele, ia r altele pen tru că n u m a i foarte p u tin i s tră in i au reuş it să vadă c o n tra d ic ţiile _ in tim e să p ă tru n d ă în culise şi să-şi dea seama de ce este ^autentic şi fals, m in c iu n ă şi adevăr. URSS a fost. în întreaga lum e o carte cu şapte pecetii. Cine a cunoscut U niunea S ovietică pe aceea vrem e, p riv m - d-o cu o c h ii p ro p rii şi-a dat seama ii de un s in g u r lu c ru : că aici creşte o p rim e jd ie g ig a n tică p en tru om a- n ire şi m ai ales p e n tru Europa. Această p rim e jd ie se num eşte i A rm a ta R oşie ^ A u to ru L Tactica simulării slăbiciunii. A u to ru l acestor râ n d u ri, care ä (C ontinuare în pag. 5.4) IATĂ 0 ÎNTREBARE ^ CARE E P E = = B U Z E L E T UT UROR

12 ESO y Hl DE PREŢUIND EN Edw ige F e u ille re şi-a schim bat g e n u l. Şi, argum entează graţioasa a rtis tă pe care am văzut-o de c u râ n d în D o m n işo a ra B onaparte o a c triţă care n u şi-a r schim ba felu l de a ju c a şi ch ia r personalitatea a rtis tic ă, a r f i ca fem e ea care nu-şi schim bă n icio d a tă căm aşa. C ert este că după ro lu rile de v a m p şi de eroine rom antice, a ju c a t de cu râ n d în două film e : p rim u l, l H onorable C atherine în care încarnează o femee tâ nără şi cu o v e rv ă drăcească şi al doilea L u crè ce, unde este o femee, a cărei im a gine ferm ecătoare predispune la visa re pe adolescenţii ro m a n tici...?1 e s tric ţiile Ia care sun t supu- 1 ^ se m a i toate popoarele occidentale de pe urm a s tă rii de război, a d e te rm in a t un exod al o ră şe n ilo r la ţară. Acolo, aiu în flo rit* c a c iu p e rc ile ferm ele, l i vezile şi păşunile special am e n a ja te p e n tru preţioasele p a tru pede. U n orăşean este in v ita t pe m oşia u n u i p rie te n. N im ic nu lipseşte. Gazdele sunt ferm ecătoare, fru c te le delicioase şi tocm a i bine coapte, legum ele, d in belşug. N u lipseşte decât vaca dătătoare de lapte. A v e ţi atâta te re n lib e r, p e n tru ce n a ţi cum păra o vacă? L a aces'e cuvinte, p rie te n u l lu i îş i p r iv i soţia, aceasta, sora, Care se u ită la nepoată, care se u ită la pupâneasă şi aceasta la că ţe lu l care se tolănea la soare. Se lăsă o tăcere adâncă, când se a u zi vocea p rie te n u lu i: I i povestim chestia cu vaca? spuse el aruncând o p r iv i re circu la ră. Iată povestea vacii. M a ri a m a to ri de lapte, stăpân ii m oşiei se h o tă rîră să cum pere o vacă. G ăsiră una p e n tru m odesta sum ă de fra n c i fra n ce zi, p e n tru că, nu se ştie cum, d a r în acea vrem e vacile erau fo a rte ra re p e pia ţă. Aceia şi în tâ m p la re p e rfid ă u n e lti astfel, că a tu n ci când v ru ră s o yândă, n u p u tu ră ob ţin e decât 9000 fra n c i, deoarece, li se spuse, vacile începuseră in tre tim p să răsară atât de num eroase, în cât p ie to n ii tre b u ia u să ia seam a să n u le calce în picioare. Să n u a n tic ip ă m însă n im ic. In posesia v a c ii, m o ş ie rii se Pa riz ie n ii au spus răm as b u n tra n d a firilo r, m uscatelor, p e tu n iilo r care îm podobeau în a in te de ră zbo i terasele apartam entelor. In zilele dc azi, ele sunt îm podobite pu o flo ră, u n e o ri m a i p u ţin grapoasă şi m a i p u ţin colorată, d a r g ră b iră să scoată d in cu o u tilita te m ai sigură. Mazăre, lin te, tom ate, ceapă b o rd i- sesc balcoanele, şerpuiesc de-ajtung'ul p e re ţilo r... Ia tă liv a d a veacului X X. U n z ia ris t p a rizia n a sig u ră că 1111 p rie te n a l lu i isfautise să c u ltiv e şi tu tu n u l. Asup ra g u s tu lu i acestuia, este îinsă Huai sceptic... d u la p u ri to t ceeace semăna, de aproape sau de departe, cu un vas pentru lapte. N u m a i că vaca p re tin se la început să-şi păstreze laptele p e n tru sin e ; nu eşea şi pace. T â n ă ru l văcar chem at in consultaţie (în schim b u l u n e i sume fru m u ş e le )) spuse că vaca suferea de nostalgie. L o cu in d în tr un g ra jd pe v re m u ri ocupat de un cal, ea se sim ţea, după expresia v ă c a ru lu i în s tră in a tă. E l preconiză construirea u n u i g ra jd co n fo rm g u s tu rilo r va cii. M o şie rii n u protestară, fra n c i costă lo c u in ţa va cii. Aceasta, c o n sim ţin d în s fâ rş it să-şi dea laptele, m o ş ie rii se s tră d u iră să câştige tim p u l p ie r dut. D in păcate acest la p te se arătă v ic ia t şi întreaga casă căzu bolnavă. O n o ra riile ve terinaru lu i se rid ic a ră la o sum ă des tu l de ro tu n jo a ră. A tu n c i se lu ă h o tă rîre a să se conducă vaca la ta u r: v iţe lu l rez u lta t u rm a să le scoată toata p â rle a la. T a u ru l pretinse fă ră ruşine un b ile t de o m ie de fra n c i, d re p t p re ţ al fa v o ru rilo r sale da, astfel se petrece în a- ce&t m e d iu şi, după ră s tim p u l reglem entar, vaca născu îutr adevăr 1111 v iţe l. In tre tim p, tre b u i să fie îndogată cu.sfeclă, legum ă absolut necesară se pare s tă rii săn ă tă ţii ei. D u pă c ă u tă ri anevoioase, m o ş ie rii îşi p ro curară zece tone, d in care m ai m u lt de ju m ă ta te se arătă in u tiliz a b ilă. D a r sosirea pe lu m e a u n u i v iţe l bine fă cu t, readuse o p tim is m u l în sufletele u l cerate. V iţe lu l fu je r t f it şi supus exp e rie n ţii crati'ţei. O p a rte d in carne se d ă ru i v e c in ilo r. U n u l d in ci, persoană scrupuloasă, v ru să-şi plătească partea. M i sc pare că a ţi p rim it un k ilo g ra m? întrebă m oşierul. Aşte p ta ţi, să fac socoteala... L u ă o h â rtie, un creion, a lin iă c ifre şi închee lin iş tit: K ilo g ra m u l de carne d in acest v iţe l, după toate socotelile făcute, îm i re v in e m ie la fra n c i 75 centim e... ynde vom a ju n g e cu surogatele? D upă b iju te riile de strass şi de a rg in t, am avut u n u l. m e ta lu l a u rit, apoi aram a şi iată că apar acum b iju te riile de a lu m in iu m pictat. A s tfe l p re lu cra tă, această m a terie care în a in te vrem e se vedea m a i de grabă în b u cătă rie decât în salon, devine cercei, c lip s u ri, b ră ţă ri fem eile se extaziază asupra e le g a n ţii, asupra s tră lu c irii lor... Şi aceste fa n te z ii de m e ta l v u lg a r valorează v a i! preţu l u n e i b iju te r ii de a u r de d i n a in te de ră z b o i! Unele ziare stră in e au anunţa t m oartea, la Casablanca, a aceleia care a fo st la belle O tero una d in cele m a i frum oase fe m e i ale epocei sale, în c e p u tu l acestui veac de fră m â n tă ri şi de p lă ce ri deşănţate, îngrăşată, având peste optzeci de ani, la belle O téro trăieşte şi a r f i gata să se urce pe scenă dacă ia r pe rm ite -o guta... Pe Coasta de A z u r n u se m a i găseste w h is k y, în b a ru ri, n ic i fe m e i fa ta le pe plaje, n ic i m a şin i de o sută de cai putere.«şi c h ia r deloc. Lum ea circu lă cu b icicle ta şi cu v c lo - ta x iu rile nişte lă zi de lem n tras de un b ic ic lis t, în care se a- şcază m a i m u lt sau m ai puţin c o n fo rta b il că lă to ru l. O doam nă elegantă, cu în fă ţişarea tinerească cel p u ţin văzută d in spate cu o p ă lă rie de p a iu m onum entală, se opreşte în fa ţa u n u i negustor am bula n t cu îngh e ţa tă ş i cere o v a - n ilie -c ă p ş u n i... fă ră zahăr, n ic i lap/e, n ic i ouă. P entru o c lip ă se în to a rce : faţa ei este d in păcate m a i p u ţin tâ n ă ră ca lin ia sa, deşi văzută c h ia r de aproape 1111 i s a r da vârsta pe care o are în re a lita te. Este M is iin - guett, u ltim a reprezentată a adev ă ra tu lu i m u sic-h a ll parizian. Via ţa încărcată cu succese şi cu câte desam ăgiri a lu i M ozart a in s p ira t nenum ă ra ţi cineaşti. A n u l acesta am a vu t astfel ocazia să vedem im film germ an care tratează un episod din viaţa lu i M ozart şi un film ita lia n cu G ino C ervi. S tu d io u rile germ ane au produs un nou film in s p ira t d in via ţa cele b ru lu i com pozitor. Hans H o lt este M ozart, Ire n e von "Mayen d o r ff, A loysia. Pe fro n t u l de Est. Un z ia r fra n cez povesteşte că doi lu p tă to ri v o lu n ta ri sunt în tr o tranşee de pe fro n t, în aşteptarea c lip e i asaltu lu i. A n a ib ii m eserie în care îţi riş ti viaţa la fiecare pas! spune C elălalt este de aceiaşi părere. O pauză. A p o i, p rim u l reia f i ru l conversaţiei: - L a u rm a u rm e lo r, p e n tru ce eşii aci? N im e n i nu te obliga să v ii. N u d a r ce vrei... E ram celib a ta r... şi apoi îm i place războiul O nouă pază. L a râ n d u l lui, al doilea în tre a b ă : D a r tu. N ic i pe tin e nu te ogliga n im e n i să v ii, n u -i aşa? N u, dar ce vre i... oftează cel în tre b a i, eram însurat... şi îm i place lin iş te a! Sacha G u itry tu rn e a ză un film după v ia ţa a tâ t de scurtă, atât de strălucitoare, a aceleia care a fo st cântă«reaţa M a ria M a lib ra n. Interpreta p rin c ip a lă este G éori Boué, 0. rig in a ră d in Toulouse care, se pare, are o asem ănare uluitoare cu vestita cântăreaţă. Géori Boué are douăzeci şi şap,te de a n i şi, a n u l tre cut, ve n in d dela opera d in T oulouse, a is b u tit să cucerească în tre g P a risu l prin a rta în tr adevăr uim itoare, a glas u lu i său. Cu acest film Géori Boué câştigă 1 m ilio n patrusitfe de m ii de fra n c i, cel m a i mare salariu ce s a o fe rit vreodată u- n e i vedete. Este d re p t că toţi c r itic ii com petenţi m u z ic a li sunt u n a n im i în a spune că în ultim u l sfert de veac n,u s a auzit o astfel de voce. După o sta tistică suedeză, o fem ee care a a tin s vârsta de şaptezeci de ani, a stat în decursul v ie ţii sale ore în fa ţa o g lin z ii, adică 250 zile. Această femee ntrlera dealtminte ri exagerat de cochetă. Dela 7 la 10 a n i ea stătea 7 m in u te pe z i în fa ţa oglinzii; dela 10 Ia 15, 15 m in u te ; dela 15 la 20, 22 m in u te ; dela 20 la 70. o ju m ă ta te de oră. O femee de 3(5 ani, dar niai cochetă, ajungea la un to ta l de ore în to c m a i doi ani, Se pune întrebarea care a r f i tota lu l unei a c triţe, o bligată să se m achieze de două o ri pe zi. Dar care a r f i to ta lu l de ore pe care şi le petrece b ă rb a tu l în faţa o g lin z ii? Cel m a i îndem ânatec să se radă, îşi pierde to tu şi câteva m in u te pe zi. În a in te de a a- runca p rim a p ia tră soţiei sale, să facă m a i bine socoteala... Abea în veacul al X V Il-le a u- zul o g lin d e i în toaleta fem inină devenj la m odă. N u n u m a i că elegantele aveau m ic i o g lin z i încrust ate la e v a n ta liile lo r, dar Ie p u rta u şi la cordon, bogat încadrate şi deseori de m are preţ, Această m odă atinse un asemenea lu x. încât B iserica o condam nă. Câteva s fa tu ri practice date de o gospodină franceză: N u a ru n c a ţi n im ic. F irim i- tu rile de nâine care ră m ân de cu seară trebue.se puse în tr un coş şi v o r se rvi la îndesarea sup e lo r şi m a i cu seamă la prepara tu l u m p lă tu rilo r. N u lăsaţi să se p ia rd ă un gram de grăsime în tim p u l fie r tu lu i c ă rn ii, oricât

13 de slabă a r fi. R ăm âne întotdeauna p u ţin ă care pluteşte. D upă ce s a ră c it se s o lid ific ă. O ve i pune a tunci să se topească d in nou p e n tru a prepara sosurile. Nu aruncaţi apa în care a ţi fie rt legumele. Ea re ţin e o p a rte destul de însem nată de s ă ru ri m i nerale şi poate servi d re p t bază pentru supe. N u fie rb e ţi u n tu l. Mica cantitate pe care o a ve ţi a- cuma trebue să fie econom isită mai m u lt ca oricând. A -l fie r be, înseamnă a-l ris ip i în fu m şi vapori Şi pe deasupra îş i p ie r de savoarea şi m a i cu seamă v i taminele. In tre b u in ţa ţi-1 proaspat, pe alim ente. can Rostand, f iu l c e le b ru lu i E dm ond Rostand, a u to ru l piesei dc te a tru C y ra n o de Bergerac savant şi biolog, se ocupă actualm ente cu descoperirea m iste re lo r e re d ită ţii. D u pă cum se ştie, caracterele ereditare sunt întotdea una un com pus din a p o rtu l ta tă lu i şi acela al mam! i. Jean Rostand anulează aportul ta tă lu i. C um p r o c e dează? Ia tă în câteva cuvinte, mecanismul p ro ce d e u lu i: el ia un ovul de broască in ta c t şi un spermatozoid dc o speţă d ife r i tă, în care cro m o zom ii au fo st omorîţi sau fă c u ţi in e rţi d in cauza frig u lu i.! Ii conjugă. S p erm atozoidu l da o vu lu lu i ş o c u l indispensabil pentru a pune în m işcare procesul re p ro d u ce rii. Asta este tot. R olul lu i se m ărgineşte la acela de e xcitant. Spcnm atozoidul n a transm is n im ic. N a a- clăugat n im ic. N u a fost. la u r ma urm elor, decât un agent exterior. P u iu l acestei broaşte g e rm enului u c ig ă to r poate să se numească pe d re p t cuvânt, broască fă ră ta tă. Jean Rosland a a ju n s c h ia r să s u p rime com plet sp e rm atozoidul şi sa declanşeze m ecanism ul r e p r o c u o z i? Gf-ijitie iooîog!ceî! ale insulei ftfca-tînisîjse In su la fran ceză M a rtin iq u e d in a rh ip e la g u l A n tile lo r n u are n u m a i g r iji p o litic e, ci şi fo a rte ciu d a te g r iji zoologice. A cum c â ţiv a a n i in s u la suferea m u lt d in cauza ş o b o la n ilo r care in v a daseră p la n ta ţiile de zahăr, am e- n in ţâ n d u -le e xisten ţa, In s fâ rş it, p e n tru com baterea ş o b o la n ilo r s au expus pe p la n ta ţii şerpi ven in o ş i, care în s c u rt tim p au n i m ic it în tr adevăr şobolanii. C u rând însă ş e rp ii ucideau nu n u m a i şobo. a n ii, c i şi pe in d ig e n i. C lim a tu l in s u le i M a rtin iq u e p ă- r iia fo a rte b ine re p tile lo r, aşa în c â t se în m u lţe a u în m od în s p ă im â n tă to r. Devenea acum u r gentă so lu ţio n a re a n o u ii p ro ble me. S au adus a tu n c i pe insulă faim oasele m anguste d in H a iti, care s u n t d u ş m a n ii cei m a i fio - roşi a i şe rp ilo r veninoşi. Aceste m anguste ş i-a u în d e p lin it m is iu nea, au m ân cat şe rp ii, s au în m u lţit şi ele fo a rte repede, deven in d d in s a lv a to ri curâ nd spaim a insulei, căci nu se m a i m ulţu m e sc SS de ani cse Suptă ímpoftriiva tisserei ducerii nu m a i n r i n t r iin m i I,, La statul albinedor m uncitoarele au lu!e de m ărim e norm ală şi hrănesc Ia r.,.. m ai m ultă autoritate decât regina, căci va cu alim entaţie obişnuită. Oul de alchimic. O vule de Stele de m are fa Pta l că d in tr -um ou fecundat va îeşi bină însă, care este destinat de ele ca sau de a ric i de m are au fost astfel fecundate n u m a i cu a ju to ru l unei s o lu ţii alcaline. E le s au desvoltat ca şi cum a r f i fost fe cundate pe cale n o rm a lă. Toate s bune şi frum oase, n u m a i că un copil fă ră tată nu poate f i decât fată. P erechile de crom o zomi ale ce lu le i fe m in in e nu produc decât crom ozom i fe m e ii, în tim p ce b ă rb a tu l are în el dubla p o s ib ilita te care în tre ţin e pe păm ânt dife re n ţie re a în tre sexe. 0 fată fă ră tată, a r semăna mamei sale ca o geam ănă mai tânără. Câte fe m e i n,u au visat această m a te rn ita te p u ră şi singuratecă, cărora ş tiin ţa le lasă să în tre va d ă în d e p ă rta ta posibilitate!' In cursul seco lu lu i al X I-le a. E uro pa a fo s t b â n tu ilă de şase m ari e p id e m ii de holeră, ' care, p o rn ite din focarele lo r. d'-n In d ii, au făcut nenum ărate v ictim e în po pulaţia E u ro pei. Când în anul 1883 m olim a a tre cut d in nou d in In d ii în E g ip t şi a- m enlnţa E uropa, s au cerut jutoare d rla B e rlin s.i Pari, uncie R obert K och şi Pasteur câştigaseră o reputa ţie universală. Pasteur a trim is a C a iro pe unul d in tre discipol'-! săi, pe fra n ce zu l T h u ille r, ia r G erm ania a organ izat o expediţie condusă de însuşi R obert K och. E l a fost în to v ă ră ş it de v e c h iu l său colab orator, m e d icu l m ilita r George G a ffk y, desc o p e rito ru l b a c c ilu lu i tifo s u lu i Când K o k a ajuns la C airo, epidem ia trecuse. D a r cei d o i savanţi. K o c h şi france zul, au continu at cu cel maî m are zel cerce tă rile lo r la C airo p e n tru 2 descopepr! germ enii acesleî m olim e. S au petrecut scene d aimatice..t h u illîe r crede că a şî descoper it germ enul h o le re i şi In v ită şi pe K och să cerceteze preparatul său. Savantul francez poartă deja în co r pul său b a ccih il m ortal şi K och î l fereşte de m area de zilu zie ca s a înşelat, K o c h însuşi se a flă anume pe urm ele şi l-a şi identific a t în ţe su tu rile intestinale ale cada vrelo r disecate de el. K och a p o r n it însă m ai departe pe urm ele epidem iei, în Dam îette, în In d îî, Ceylon, Bombap, unde a ajuns-o In tre tim p experienţele făcute asupra an i m alelo r au c o n firm a t descoperirea sa. Cu toată căldura in suportabilă, K o c h lu cra fără în tre ru p e re ; el n a văzut n im ic din m in u n ile tă rii, el a lu c ra t neîncetat cu conştiin cio zita te a cara cte ristică a germ anului cercetând condlţ-lunîle în care se propagă paraz iţ ii m o rta li ai epidem iei şi î n ir o bună z i poate anunţa la B e rlin : P rob lem a este rezolvată. Aceasta s a întâm p lat acum 60 de ani. După nouă lu n i R o bert K och se întoarce în Germania ca triu m fă to r. L u n i în tre g i a lu c ra t în c o lţu rile cele m ai m urdare şî respingătoare ale c a rtie re lo r de m izerie a disecat sute de cadavre, a descoperit m inunî sub le n tila m icro sco p u lu i său dîn In d ii n a văzut însă n im ic. însem nătatea acestei descoperiri germ ane este însă to t atât de m are cât şi descoperirea b a ccilu lu i tuberculozei. Acum epidem ia putea f i com bătută. K o c h însuşi a organ izat a- părarea contra holerei. C urăţenie h lgie nică extrem ă, izolarea bolnavulu i. vaccin pre 'fc-v 'v contra contagiune! au fo s t c o n d iţiu n île esenţiale sie unei com bateri efective. De atunci epidem ia a m ai iz b u c n it num ai o singură dată în E uro pa la H a m burg în Şi acolo a fost com bătută după p ro punerile Iu i K och şî de atunci E u ropa a fost scăpată de această m o limă groaznică m u lţu w.ilă de scoperirii lu i K o ch Miwicüopre aii căror cuvânt are preponderenţă asupra regiiiea o regină sau o albină lucrătoare este decis num ai de lucrătoarele stupului. Ele construiesc pentru lucrătoare ce. GÜAÏUIÏ noua regină, prim eşte dela Început o celulă m ai mare, larva fiin d h ră n ită în mod special Obţineţi un sfat medicai pentru boala de care suferiţi, descriind simptomeie aceste! boli şi trimiţând scrisoarea redacţiei reviste* M E D I C U L N O S T R U " In je s if lî *m s s ia g e le p a c iie n tu iiu i L a b o li cum sunt broncho pneumo-i n ia sau pneum onia pulm onară s a înfe cercat încă de m ai n iu it un tra la m c n i cu in je c ţii conţinând sânge de al pai*, cle n tu lu l, c a ri au avut în tr adevăr un efect bine fă cător, căci în m ulte ca - z u ri s a întâm p lat ca d in chîar prî>«m ele două z ile ale tra ta m e n tu lu i, tem peratura să scadă, b o ln a vu l bucit-: rându-se de o am eliorare viz ib ilă.: Această nouă m etodă a fo s t acum în,-< n u m a i cu şerpi, ci au tre c u t la cercată ş i în cazurile de d ifte rîe ş l păsările lo c u ito rilo r şi la păsările scarlatina. L a scarlatina s a observat chiar din prim a zi de tratam ent o văd ită am eliorare, ia r în cazurile de d if- sălbatice de pe insu lă. Acum auto ri tă ţie a g rico le de pe in s u la te rie după 1 2 in je c ţii'te m p e ra tu ra ai M a rtin iq u e s u n t în căuta re a u - scăzut, fa c ilitâ n d în acelaş tim p ş t n u i nou a n im a l, cu a ju to ru l căru ia să stârpească m angustele... v e d it a stfe l că in je c ţiile cu însuşi elim inarea p ie liţe lo r in flam ate. S a do sângele b o ln a v u lu i sunt cu m u lt m aţ eficace decât a lte seru ri, c a ri în tre * buinţate nu avuseseră n ic i un efect. Colibri, pasărea pitică C o lib ri, cunoscută şî sub numele de pasărea muscă, este cea m aî m ică d in tre v ie ţu ito a re le îna ripa te ale v ă z d u h u rilo r şi tră ie şte în ţă r i depărtate de noi, în ţă rile calde _ C e i m ai m a ri c o lib ri pot f i de m ărim e# unei rândunele- cei m ai m ic! nu în-:, trec cu m u lt dim ensiunile unui bondar. T o tu ş i d in tre cele 700 fe lu r i do c o lib ri, m a jo rita te a nu a tin g medial d in tre aceste două extrem e. Greuta-? tea unei asemenea păsări este de până la 4 grame, în tim p ce cea m a i m ică d in tre păsărelele noastre, ga nuşa galbenă, cântăreşte 5 6 gr,: C u ib u rile celui m ai m inuscul fe l de c o lib ri nu trec de dim ensiunile uneî n u c i tra rî, ia r ouăle au o greutate <fo 0.2 gr., adică a 300-a parle d in o u l de găină (60 g r.), sau a a pa rte dîn oul de s tru ţ!!! PretSisposiţie tairă pe'aatrta cancer La Academ ia germană a cercetăto r ilo r n a tu ra lis t! din H a lle, profe*. soru.l dr. L e n tz d in B e rlin a ţin u t o c o n fe rin ţă, tratând despre M oşteni-: rea p re d is p o z iţie i pentru cancer. P ro f. L e n tz a s ta b ilit că cancerul îa naştere num ai atunci când un organ a in tra t în tr o perioadă de slăbire, încâ' forir-=rea de nou' celule este împiedecată- sau când a n u m iţi horm oni suferă de o deranjare în c irc u la ţia lo r norm ală, Deoarece aceste d e s e c h llib ră ri 60 produc de ob icei când om ul a atîns o vârstă m ai înaintată, cancerul este considerat ca o a p a riţie a perioadei când om ul a trecut de m aturitate. P ro f. Lenz a dovedit apoi, după ce a consultat arborele genealogic a peste 100 de a m ilii, că nu cancerup este ereditar, ci doar p re d is p o z iţia pentru în b o ln ă vire. Deasemenea el a atras atenţia că în fa m iliile unde 30 iveşte cancerul se pot observa ce^l m ai m ulte cazuri de diabet, gută şî Basedow, ulcer la stomac, piatră^ b i lia ră, etc Mu ra re o ri se întâm plă ca; apoî la cei ce s u fe rit de una d îri b o lile de m ai sus să-şi î i că apariţîai şi cancerul. T o tu ş i ceea ce tre b u ^ m en ţion at este că nu orice predispon z îţie duce neapărat la cancer. Deoâ-t rece însă aceasta se desvoltă deobîk cei la organele predispuse r ă n ir ilo r sau v ă tă m ă iilo r, el apare la fe m e i în general la organele reproducătoare, in c lu s iv glandele mamare Şî stomac, ia r la bă rb a ţi după abuz de a lco o l, tutun, ca ri dăunează c ă ilo r resp irato r ii şi a p a rlu l dige stiv. P e n tru a preîntâm pina cancerul, cel m ai bun s fa t este de a ne fe r i dă o rice ar putea aduce o vătămare saa s lă b ire in te rn ă Iu! nostru. o r i externă a corpa;-!

14 CftT DE TARI SÜKT SOVIETELE -^i (U rm a re d in paq. 11) că lă to rit în URSS in , vo r- Aceasta n u sch im b ă d in fa p u l că g h in d despre m area seriozitate a S o vie ticii d ispun încă de su ficie n - acestei p rim e jd u iri m ilita ră a Eu- te forţe p e n tru a tin e în loc pu- F u r n a l e l e r o m a n e lo r ropei era lu a t în derâdere, fiin d ţernicele fo rţe germ ano, pentru_ a R om anii aveau în m inele lo r fu r- p riv it cu neîncredere. în tre p rin d e periculoase în ce rcă ri naie. in apropierea lo c a lită ţii b ui- Pe a tun ci părea u n paradox de străpungere. gare Burgas ia Marea Neagră s a pus fa p tu l că u n stat cu _ asemenea 2. P rin m area ofensivă germ a- de curând în funcţiune o veche s itu ţie econom ico-socială poate s<a o b ţin u t în p rim u l râ n d un m ină de cupru din tim p u l rom anilor, să posede o arm ată m odernă, dis- C(iştig de spaţiu gigantic şi cu Cu această ocazie s a diat la adârncîo ip lin a tă şi prim ejdioasă.^ De a lt- imensă valoare economică : Ger- mea de 70 m e tri de m iniere şi fu r- fel, această tactică a s lă b ic iu n ii m ania y -«asigurat Ucraina şi nale vechî. R u s ie i Sovietice a fost d ifu za tă m 0dată cu ea o m ulţim e de materii m od in te n ţio n a t de M oscova. So- pr me şj de alimentat e, decisive S i m ţ u l g u s t u l u i.. v ie tic ii n aveau n ic i u n interes sa, p entr u războiu, sustrăgând-o tot- r n p i c i o a r e încunoştiinţ.eze lum ea în a in te de ocjată in a m ic u lu i. în schim b St)a- _. vrem e, asupra intenselor lo r pre- j in a p ier(j ut, j n U cra in a un rezer- In tim p ce la om şi m a m if org ă tiri m ilita re. Tem a prezentata vor e enfwl de oam eni ai arm atei ganeie gustulm sunt situate ^ Umo rb i et u rb i, era: U niunea Sovie- ro s ii ba, cerul g u rii şi gâtlej, exista a n i- tic ă n u putea să îndrăsnească de- M icsorarea ba7elor de ai im en - male ale căror organe de gust se află plian«arpa unui războiu deoarece, ' cş ra^ea bazelor a e a iim e n în a fara guni L a O fe riţi peşti ele ciianşarea, u n u i razduiu. uvva v tare a surselor de m atern prim e, tot>il dela.»a io Snmn în m od in e v ita b il, va aduce cu la c ifă lii de înarm are si a con-? ', PT P,. e ^.5 A re vo lu ţie îm p o triv a re g i- 1 capacitain ae m ai m are şi a con m piele, ia r unele insecte gusta ou sine o re v o lu ţie im p u n va îeg tin g e n te lo r de re c ru ţi au în ju m ă - rvtcioaretp din fa tă m u lu i bolşevic.. tă ţit p o te n ţia lu l de răzb oiu ser picloarele dm faţa~ - faceastă concluzie au crezuţ-o in v i et i c. C r e ş t e r e a u im e i s p e c ii S S T Ä S T S u Ä i,*. * * «* * * + «««Pter- - i s P^r u *e S in v iz ib ilă a M o s c o v e i ( lc n în c e p sa a ib a p u te rn ic e re - F r a ţii d r. L u tz şi d r. H e in z H e ck * s.. '. 1 p e r c u r s iu n i d e v in d in ce î n ee m a i au re u ş it să crească z im b ru l, care a P r im a în c e rc a re p ra c ca a p *j v iz ib ile. G re u tă ţile a lim e n tă r ii d isp ă ru t ca anim al sălbaitic încă de jte n ţ ia lu lu i de r ă z b o iu s a la c u (i n U n iu n e a S o v ie tic ă sp o re sc n e - acum 300 ani. F r a ţii H eck au în cru -,t im p u l c o n flic tu lu i s o v ie ic o c o n te n it, s ilin d c o n d u c e re a s o v ie - cişat v ite care m ai prezentau carac-»jandez. Se ş tie a z i ca S a lin a ti că să re c u rg ă la re z o lv a re a r a d i- te rîstîce ale z im b ru lu i. A s tfe l s a iliz a t pe a tu n c i u n a d in cele m a i cală cu o r ce ţ acegtei g itu t i i născut m a ctocea generaţie un zim - x fla ri m a n e v re d e a m a g m a lu m ii, L a în tre b c â t de t a r i bru care pe langa aspectul e x te rio r de oarece se sp u n e a ca a rm a ta ro - s o v ie tic ii se ră s n u n d p în Prezm ta c e le la lte m su şîn ale unui 3 e ş i-a fă c u t u n d e b u t c a ta s tro fa l,. *. Ş,? \.. anim al să lb a tic : precauţie, nem eredejsnldat cu u n fia s c o. S o v ie tic ii s a u o n c e caz n u s u n t m a i t a r i d e câ t r c, s p in t aparare şi de lupta. A m - tn th m n n a epi m a i desă- G e rm a n ia. A ta t c o n d u c e re a ra z - m alele expuse în anul 1938 pe un te- S S «is ir i a f im n c iu iü lo r b o iu lu i ^ erm an cât * sold'a tu l ren din Nord-estul Germaniei s au v â rş iţi m a iş tri ai j ir germ an şi arm ele lo r, sunt la m a- purtat din prim ul moment Ca nişte : r T Ä. «de10«ä re diste»te P e rio, sovieticilor. U * «U slăbiciunea. S i după începerea cam paniei d in R ăsărit, s o v ie tic ii ; au pra cticat necontenit waceeaşi tactică, căutând să ind ucă în e- roare pe in a m ic wdând în vileag rinele semne de slă b iciu n e şi e- puizare. D upă constatările germ a ne, în m a rile b ă tă lii de în cercuire _ w _ ' ale v e rii lu i 1941, gro sul arm atei urmăresc m arile prazi, p ro fitâ n d de câte un avion pentrucă este necero s ii n u fusese n im ic it S ta lin l-a P rile ju rile cele m ai oprtune pentru sar ca navele de escortă să nu se R iiitra«în cpjasnl al doisprezecelea a-şi lansa torpilele. Acţiunea n u m ai îndepărteze de grupul navelor de s f. r. fni tplp are caracteristicile de absolută sur- transport. In u ltim u l bîmestru scu- p n n d e rn in cleşte de catre torţele prîndere ca au(nci când u!nîtâţîl3 0. funârue p ric inuite pe toate m ările germ ane p en tru a c o n s iliu l cu perau izolate. Prezenţa atacanţilor de subm arinele Axei au fost de O noua arm a dincolo de vo lg a ş nu çs(e nuîn a i presupusă ci este tone; cu o medie de iu ra li. La fe l dupa constatările certă după prim ă scufundare. Căpe- tone pe zi. Acest lucru dovedeşte că, germ ane poate f i apreciat şi fa p tu l tenia convoiului ştie că. vreme de activul este foarte rid ica t de vreme jjcă S ta lin se gândea să decidă lu p - câteva zile grupul de submarine îl ce în fiecare lună a 13-a parte din la p e n tru sine p rin aceeaşi m ane- va urm ări. A varia unei nave, o gre- to talul navelor de tra fic angloivră înşelătoare în ia rn a lu i 1942 sală de m anevră p u ţin dezordine în americană este scufundată. La lu- J9 4 3 form aţie, d ific u ltă ţile n o p ţilo r în tu - m ina faptelor se confirm ă că apă- Tr. înlorwai pi <?i-a ip rtfit necate şl furtunoase sunt elemente rărea anti-subm arină este acum în- n f form,ahíte P eriferice ale Î!î ^ voarea adversarului îm potriva tr o situaţie de complei falim ent, n u m a i lo rm a ţn ie p erue r ce a caruţa cel m u]t poate să trim eată arm atei roşu, adresand neconten it a p e lu ri la L o n d ra şi W a s h in g ton. A v e n it ia rn a lu i şi cu ea şi ofensiva sovietică. V io le n ţa ei a fost im ensă, dar to tu şi n u şi-a atins n ic i u n u l d in m a rile ei obiective. De astădată S ta lin a fix a t vana lu i 1943 ca term en decisiv. De 9 săptăm âni încearcă a r m ata roşie să sd ru n cin e fro n tu l germ an, să-l dea peste cap şi să câştige dm nou U craina. De astă dată însă S talin, n u m ai are vre_- me să sim uleze slăbiciunea. Până in ceasul de faţă n a fost în stare să O bţină succese esenţiale, deoarece U craina se a flă încă în m â i n ile germ ane. De aceea, ca să răspundem la întrebarea: cât de ta ri sunt S ovietici în realitate actualmente? trebue să se ţin ă seama de următoarele considerapuni şi fapte decisive : fi. O fensiva fulge ră toa re gerîb an ăd in vara lu i 1941 a p ric i* n u it o rană adâncă nevindecabilă a rm atei ro ş ii, deşi n a p u tu t îm - ipiedica salvarea n u c le u lu i calitai iv al eî. Jertfele în oam eni şi ma- terial de ră zb o iu au fost extrem de m a ri pentru Moscova, depăşind jt m are distanţă pe cele de azi. CUM LUPTĂ SUBMARINELE (U rm a re d in paq. 11) 14 La ce jia t folosi furnicile I n Danem arca anul acesta câmptn r ile de sfecle, rr.orcovî etc. au avut m u lt de s u fe rit de pe urm a insectelor vătăm ătoare. P e n tru p rim a oară s a tre cu t a c i la com baterea acestor insecte cu a ju to ru l fu rn ic ilo r. S au p rin s c a n tită ţi imense de fu rn ic i din p ă d u rile de b ra z i şi s au expus în câm p urile cu m o rc o v i, sfeclă etc. A- ceastă m etodă s a v a lo rific a t excelent. F u rn ic ile se năpustesc asupra larvelo r in se cte lo r vătăm ătoare, pe cars ie mănâncă. D a to rită fu rn ic ilo r, plante le se refac văzând cu ochii. Albine Jiermaf rodite O a p a riţie fo a rte ciudată şî foarte ra ră sunt albin ele he rm afrodite. La aceste he rm a fro d ite, câteodată partea dreaptă a c o rp u lu i este de un sex şî parte stângă de a ltu l, ia r alte ori sex u l prevalează în tr o d ire cţie aşa încât p re z in tă m ai p u ţin e caracteristice ale c e lu ila lt sex. Păsări fidele cuiburilor lor U nele păsări nu se m ai instalează în c u ib u rile vechî, c h ia r daică acestea sunt în stare destul de bună. Numeroase păsări însă, p rin tre care mai ales m ic ile păsări cântătoare, construesc c u ib u ri care nu durează decât peste îa m ă şi tim p u l c lo c itu lu i. Barza, rândunica, p iţig o iu l, graurul şi m u lte alte le sunt însă credincioase u n u i cuib, pe care-1 construiesc destul de re ziste n t ş i-l repară dacă se strică; ia r dacă aceste păsări to tu ş i nu rev in la c u ib u rile lo r, a tu n ci cauza_ este vreo schim bare a m ed iului, o ri interven ţia om ului. Enciclopedia artelor plastice europene D atorită in iţia tive i germane se lucrează actualmente la editarea linei Enciclopedii a artelor plastice europeane, care va cuprinde 50 de volume. Vor trece câţiva ani până ce se va termina această operă monumentală, editată de dr. Rolf Hetsch în colaborare cu numeroşi specialişti germani şi străini. Dea- semenea s a prevăzut traducerea operei, mai întâi în limba italiană, soaniolă şi franceză- Pentru fiecare tară se va face câte o istorie a e- volutiei şi o listă a artiştilor, precum şi reproduceri ale operelor lor. A tât epocile trecute cât şi cea contemporană vor fi tratate la fel. Scopu] acestei opere este completarea cunoştinţelor asupra ariei creiatoare a ţărilor, precum şi adâncirea înţelegerii reciproce. Miînă la 24Q3 m. înălţime Una dintre cele mai ciudate mine din Europa este aceea delà Cogne, în apropiere de Aosta (Italia). Intrarea în această mină se află pe vârful muntelui Creya la 2400 m. înălţime. Acolo s a cosntituit un mic o- răşel pentru mineri, cari posedă pe lângă locuinţe şi săli de distracţie si o biserică. In această mină, spre deosebire de toate celelalte, nu este cald, ci foarte frig. Aci fierul se găseşte în tr o formă deosebit de pură- Galeriile minei nu duc în jos, ci în sus. M inereul de fier este transportat la vale cu ajutorul unui funicular. In mina delà Cogne se lucrează 1» lumina zilei, iar la explozii nn trebnesc luate măsurile de precauţie obişnuite ca la celelalte mine, lipsind complet gazele er plosibile-

15 (Urmare din pan. 16) In industrie, cu precădere în Italia Poziţia maritimă a Italiei datorită «ordică, în Milano, Turino, Bergamo, situaţiei sale favorabile din punct de etc., Italia a întânpinat mari greutăţi, vedere geografic, oferea posibilitatea fiind nevoită să-şi importe m ajori- puterilor Axei din M editerană să matatea materiilor prime necesare industriei; aramă, nichel, molibden, lea rând Italia dispunea si de o flotă nevreze pe linie interioară, In al doi crom, wolfram, zinc, antimoniu, le destul de redutabilă. Italia îşi dase importă. Trebuia să importe mai perfect seama că un războiu în Memult de o treime din fierul necesar şi o cincime din plumb. Nu unei flote puternică şi fără între diterana nu era posibil fără crearea mai în metalele uşoare, zincul, buinţarea a tuturor mijloace lor de K i s f u s t r i a mercur, pirită, Italia este autarhă. luptă navale, ca de pildă: submari- Zăcămintele de fier din Elba, Sar- nele, vedetele rapide, etc. Aşa se ex- C m e m a t o g r i l î ï ï c à ', dişia, Brescia. Bergamo, sunt in- plică şi concepţia lordului englez gj Ş B i p t e a ifltsütosts i suficiente. Extraordinar de mare Palm erston, care a declarat ambasa- ~ _». este necesitatea Italiei în cărbune? dorului piftnontez Mass'-mo D A ze- * r a t l ţ e a Nevoile totale însumează 15 mii oa- S a găsft j is m a lu t efe zi a! s c u lp t o r u lu i P i e r r e Jean D a v id Subofiţerul germ an Kurt B rzoskä a găsit ]a un anticar din Bordeaux jurnalul de zj al renumitului sculptor Piere Jean David, născut la 1788 a Angers. Brzoska a tradus câteva pagini ale jurnalului în limba germană. P rintre aceste pagini, unul tratează despre pictorul germ an Caspar David Friederich, realismul pitoresc şi arta ocneeptiei despre lum e a acestui artist. A iiîsshi inventatorul saîtdbîeîor Krgeipp Zilele acestea a m urit la Bad W oerishofen inventatorul sandalelor Kneipp şi amicul personal al lui Sebastian Kneipp, cism arul AMdfeas Dinzer- Astăzi micul atelier al lui Binzer lio: Cu cât e mai mare numărul t - ne tone, cari erau rezolvate prin im- porturilor italiene, cu atât mai mare A şa p te a m are industrie a Fran- 1JJ1L6C1 pertarea a 12.5 milioane tone oferite e şi vulnerabilitatea Italiei de către tei este industria C inem atografică. i do Germania- Cărbunele indigen a- - AngHa Cu alte ouvinte; situaţia nar lr aniil precedent veniturile indus- Z u? 1 coperă numai 17% d'n - nevoi,, dar - turală favorabilă a Italiei, marele său trii s a cifrat la 33 miliarde de,, întreaga cu renumitele cea mai mare dependenţa de st rama- număr de portrr şi coastele sale des- f N ~ vl.jw orilor n fost SalîQale Kneipp, tale o n are Italia în in nroblemo problema aprovizionării cu petrol. Lipsa de căr tîrie, sunt'motivul sla" ciu n T sate de peste milioane de per- «n t e s t a m e n t adro- la mare în Ini- că însemnele r, Iranu- inumaiui Vizitatorilor a IOSt bune şi de petrol a dus la o exploatare amplă a energiei hidraulice, Acesta a fost motivul decisiv care Statal francez încasează a- c u Sb.QSMJ c u v i n t e a determinat pe Ducele Mussolini sá 1l,a. peste un miliard impozite de La Buenos Aires tribunalul se O pioducându-se electricitatea necesară industriei şi traficului. i. i u Numai imuní t în iu Purceada la construcţia unei flote de!a^ industria ciinematografică. Nu- cupă cu un caz de moştenire foarte domeniul industriei textu elct r^talu inie: Aceasta corespundea program u- mărul personalului cinematografic ciudat. care a dat naştere la certuri era în situaţia să-şi acopere nevoile } " j î! se cifreuzâ în Franţa la 3500 de ac- între moştenitori. Este un testa de carburanţi. îearnenţ T v S a b n ă : nh0tăîîrea k,i cine;» * * * al «nei doamne Friederike Mussolini a deschis un nou capitol în,. T ^ *** con Gook, care consta din 9d-000 cil* C om u n i c a ţ >.*ie tradiţia marinei italiene, când aceas- tinuu spor. in anul 1942 au fost tur- vinte, scrise de decedata personal* ta acţiona în prim ă linie cu forţe ra- nate 74 de filme de lung metraj. In Acuum 20 de ani fem eia a început Traficul, iraucui. datorită a naturi; u n, muntoase p de uşoare de luptă pentru pro- anul 1943 producţia va fi conside- conceperea testam entului, adăogând Italiei, este deservit cu precădere tp tecţia rti. coastelor _nast(ţinr sale c- si a n nnsps;;inr posesiilor mrabi] hli sporită, italiene pe toat,e mările globului. de căi ferate şi şosele, navigaţia fluvială nefiind prea desvoltată. In Ita- aproape în fiecare zi o dispoziţie nouă. D ecedata era o femeie metí.- cuiioasă, ordonând o serie de de* talii, care acum. când. trebuiesc realizate, sunt nişte enigm e greu de 5 strade. : ÄTraficul ^ l e,leni l cu autovehicule teî L J L m tt de iienea. atoäcts «X,.. Â. 2-. Predisporifie... ereröiäarä grea tracţiune şi cu mari avioane de P e ta te a de foc, blindaj *i viteza, in a o b e z i t a t e transport, este foarte însemnat. Intre *?vtoar,ea Vlte.z -V Construcţia unei.xi) ««t. flote de crucişătoare si vase de îmie A... soluţionat. -. Se crede Ä. că juriştii - _ vor - * f Z s îl aliene însemna că trebuia să renunţe Savanţii gemam s au ocupat şi avea nevoie de caţiva ani pentru a -, r{ În primul rând la soluţionarea altei de predispoziţia ereditară la obezi- rezolva încurcata problemă, sunt legate prfn nmiteroase căi fe- P é l e m e de înarmare, în primul rând tate. dovedind că in anumite familii trică. rate în diagonală. M arina comercială f. ar tei terestre penlru m2estrarea cazurile de obezitate sunt foarte C r o c o d il c u m a x ila r e italiană deţinea rangul al 6-lea de pe llotei-. numeroase. 75% din ele sunt ere- ~» 3«întreg globul, posedând în 1938, 3609 P atru vechi vase de lime, Cavoui. ditare. Ereditatea aceasta s a concesare, Duxho ş, Dona fura transfor- statat j j a n m ale îndeosebi la Zoologul M. Schneider din vapoare, însumând tone, pe Lip- când reţeaua feroviară comporta în mate în cuirasate de linie moderne 1838 o lungime de km, dintre de de tone fiecare. Au fost porci. La oameni ivirea obezităţii sca a reuşit să monteze unui tânăr rari 568if km! de~ c ăi * ferate el ectric ei construite şi lansate în ajunul răz- a re c a m e d ife rite 0 e x c ita re anor* W ţ * d T u ^ m e t r Î Reţeaua şoselelor italiene în era boiului vase de linie, V ttorie, Venet- m a ţa a Sim ţăm ântului de foam e. Io- ticia l. A nim a Ul, lung declin m ^ţru, de 20,655 km. te, şi R ittorio de câte de tone calizat în meningíne, o excitare a a m uşcat de un alt crocodil Scrutând situaţia în ansamblu, se fiecare şi de curând s au lansat şi centrelor din crecrul mijlociu, a- mai mare, rupându*i- se ţesutuj d deduce că m ajoritatea teritoriului nouile cuirasate Roma si Impero, fecte etc legătură între cele două m axilare Italiei se află ferm în mâinile germane. Cele mai însemnate prelimi iwecuierana constituia un grav preju,, dovphit n a n d u 't a ta rn a ta m g âtlej. Un con S e d S ă a ottitutasundt r l l n t e i f M ecanism ul ex a ct n a fost c la ri' Până la larin g e, ia r lim ba răm â- nări; ale conducerii unui războiu în diciu pentru situaţia navigaţiei brita- n ear m ea, üai s a ü o y e d tip r e d is, nro teze si in stru m en te Italia, legăturile _ asigurate v, şi spatele nice În Mediterană, în primul rând poziţia stru c tu ra la a obezităţii. Ţe- stru cto t d e prot1bze Şl insirum en pacificat, pe toată marea înindere a pentru motivul că după arm istiţiul suhtl g ră sim ilo r oam enilor g ra şi C llirurgxa e din L,ipsca a. I peninsulei italiene, dela Alpi până în Franţei, flota franceză nu mai repre- a re O te n d in ţă neo b işn u ită de a COdlIUl la el ac asă şl l"a cons ruil Calabria, sunt deţinute integral şi zenta o contra-pondere. acum ula grăsim e, ceea ce iarăşi p ro - un n ia x n a r in te rio r şi o placa com solid de forţele germane. După încercarea britanicilor de a v o acă pofta de" m ân care D esvol- P^m f n *a ră a m axilarului su p erio r distruge flota franceză află'toare în ta r ea ţesutului g răsim ilo r depinde dîn,ta b la de alum iniu în form a F l^ a de r ă z b o i u i t a S î a n â?. pn tr'" lui M ers-ei-k eb.r. aseme- în te de f t, ex i ten i m a x ila re lo r n atu ra le cu dinţi,,n nea tentative sa u repetat şi îm potriva ^ ^ îî j fata Drecum si 2fauti DCntru pa Italia a fost o veşnică piedecă «otei italiene, odată în bătălia na- s ^ - S c?tle ca insulina produce 0 tn m d e rca aeru lu i la p ărţile aco p e- pentru navigaţia britanică în M edite- v?' a capul Teulada, a doua oară alim en taţie p ro n u n ţata d e g ră sim e P rin sâ rm ă de cuplul în v e lită rana, Harta M editeranei arată supra- nrm atacul prin surpriză al avioane- şi c ă ţesutul g răsim ilo r p rç d u c é 7 I, îm niedic D ierdereä faţa albastră a acestei mări şi cu altă j r torpiloare engleze asupra flotei grăsim e din hid ro carb u ri. E x istă 1 a r tifţh al acesta fiilld culoare ţările riverane. Suprafaţa al- ^ n e ancorata m golful Taren deci 0 s e rie de factori CU influenţă f oa r te b irie f iia t Răni I e s 'i u v i ndebastra este străbătută de Im n negre, Englezii imputau din timp in timp directă asurtra teciitultii o-răcirnilnr t a rte Dine, V,!,. ' H.)ue cari arată rutele navale. 5. Cea mai im- italienilor că sunt prea prevăzători ^ n p Cat în tîmp de 3 SäpUlliUUl! an im a portantă dintre ele merge dela E st cu flota vaselor lor de linie. Actual- şi acum ulam de grăsim e. juţ refăcându*se complet, m anspre Vest, venind din Atlantic, trece mente, în urma laşei capitulări a gupe la Gibraltar, străbate M editerană vernului Bâdoglio, conducerea brita- varietăţi de grau «când si fiind perfect vioi. vestică şi estică, trece pe lângă n ca a socotit că a venit momentul Cea mai mare peştera strâmtoarea siciliană şi se term ină la prielnic să pună mâna pe mult discu- Port Said, la Canalul Suez, pentru _ a tatele. şi. redutabilele vase de linii Institutul german pentru cultiva-., - intra apoi în Oceanul Indian prin italiene şi de aceea au cerut în con- rea plantelor a avut în ia rn a 1941* m a c S a p O S t a n î l - 34_ r i a n Marea Roşie. diţiile de capitulare impuse Italiei, în 42 la dispoziţie un m are sortim ent Peştera Kluter din M ilspe (Vest- Se încrucişează cu această linie în cele 13 puncte, predarea tuturor uni- de grâu dill lo ată lumea, din par* falia) c a re a a d ă p o stit pe locuitorii diagonală ruta navală dela M arsilia taţilor navale şi în deosebi a vase- ţe a a d m in istra ţie i agricole germ ane d in îm prejurim i încă în tim pul răz 1?. Alger, şi paralel cu ea ruta navală lor de linie italiene, puterilor dela Neapole la Tripolis. Apoi apar tice. a Ucrainei. Chiar dacă în primă" boului de succesiune al lui Clevfi pe hartă liniile curbe cari duc dela înseşi speranţele anglo-am ericane vara,, anului,..: , nu - - -au - germ c inat în, contra... spaniolilor şî M în t timpul Gibraltar la M arsilia sau Geneva, n au fost împlinite, deoarece form aţia to a t? te lu rile de g ra u ale SOrtimen- războiului de 30 am in COnlra n i- I (fala dela Alexandria AlPvanrJr o 1o la TctnnKnl Istanbul, con sau dela navală, compusă ---- din mai u multe uni- fliliii tullli. coli Sau n on n au flot dat trecolte, i P p a I faîncî to tu şi QÎlnr Şilor Q1 Şi Q11Pilp7.ilAr Suedezilor, îl a fosl fost S^ulZl astăzi Triest ia Rodos. Aşa se înfăţişa ta- tăţi navale de războiu. printre cari e x istă astăz i pentru c e rc e tă ri ştiin- tra n sfo rm a tă în tr un ad ă p o st antî* bloul situaţiei navigaţiei din timp de Se aflau şi două vase de linie italie- ţifice 3818 feluri de grâu din 65 de a e ria n în contra b ritan icilo r. Locui" pace m Medîterana. Războiul a şters ne, cari în contradicţie cu ordinele ţă rj din lum e. Actualmente acest to rii din lo c alităţile vecine au llt K a r l a s : e t ä ä T i. r us«y no-ui de; cra,1 W «*msrs îïïs Italiei în Mediterană primejduise li- predea anglo-americanilor a fost grav fin1?- íacandirse o înregistrare confortabila a peşterel. Cea maî nia principală de navigaţie de Est lovită prin scufundarea unui vas de cultivarea practica. Prin a- mare parte a peşterei. a cărei Iun" spre vest, care ducea delà Gibraltar lini«şi a unui crucişător si prin grav- aceasta institutul dispune acum de gime cercetată este de 8000' metr*, liport Said, şi deservea majoritatea avariere a unui alt vas de linie şi a un sortiment care cuprinde cîrca a fost prevăzuta CU lumină eleţf* traficului comercial britanic. "Hwi crucişător feluri de xrâu. trică, i««m *-* ^

16 I T A L I A Ilalia este înconjurată de trei părţi de mare. Numai sn N ord e legată de continent de câmpia Padalui şi despărţită de Franţa, E lveţia şi Reichul german prin graniţele naturale ale Alpilor. D atorită situaţiei sale geografice speciale, între bazinul răsăritean şi cel apusean al Mediteranei şi prin apropierea sa şi de Africa, Italia putea fi capabilă să domine întregul spaţiu mediteranean. Acelaş a fost motivul conflictelor istorice cu F ranţa şi M area Britanie în trecut, Din punct de vedere geografic, Italia se îm parte 1. în Ilalia continentală sau de Nord, 2. în Italia peninsulară (Italia centrală şi cea sudică), 3. Ilalia insulară. Italia de Nord, care esle delimitată în Vest şi N ord de masivii povârniţi ai Alpilor şi în Sud de munţii Apenini posedă marea câmpie a Paduliii, cuprinzând 40% din suprafaţă ca şi 44% din locuitorii Ilaliei. In consecinţă Italia nordică deţine cele mai im portante noduri de comunicaţie şi de trafic, având cea mai mare densitate de căi ferate şi şosele şi cea mai m are reţea de rute de navigaţie internă din toată Italia. D atorilă solului său extrem de bogat şi productiv şi imensului volum al energiei hidraulice furnizată de cursul superior al Ifluviului Pad şi al afluenţilor lui, éste centrul economiei agricole şi al /îndustriei Italiei, e deajuns să cităm îharile centre industriale din acest spaţiu: Milano, Torino. Brescia. Bologna, Trieslul etc. 2. Italia peninsulară este străbătu tă în toată lungimea ei de Apenini, m unţii principali şi coloana vertebrală a Italiei. La picioarele sale se găsesc marile regiuni de câmpie din şesul Padului, câmpia din centrul Ita- *liei din triunghiul Florenţa-R om a-.neapole, iar la R ăsărit câmpia ApujljUei. Din cauza numeroaselor păsuri 'uşor de trecut şi roditoarelor sale basinuri, munţii Apenini nu repreizintă o stavilă propriu-zisă în domeniul comunicaţiilor. Singură excepţie o face Vezuviul cu cutrem urele sale şi mişcările geologice ale pământu- 'lui. Numai clima reprezintă un factor de variaţie geografică. Insă şi I tranziţia dela Italia nordică, cu caracteru l ei tipic, specific Europei cen- ; trale, la Sudul mediteranean se îm- fluvii şi râuri sunt: Padul. de 652 km. Adigele, de 410 km. Tibrul. 405 km. Ticinul 259 km., etc. Provinciile şî populaţia Italia avea 16 provincii, cari împreună cu cele două mari insule: Sicilia şi Sardinia, au o surafaţă de!plineşte treptat, treptat, încât, abia dela linia Gaeta Vasto se întâlneşte km. pătraţi şi o populaţie de Clima mediteraneană adevărată, cu de lcjcuitori. Im periul colonial italian cuprindea posesiuni în Seceta de vară şi iarna blândă, boj gată în ploi Şi aici numai regiunile A frica Italiană, Libia, Somalia, precum şi Dodecanezul d n Marea Egee, ; oase de coastă, precum şi văile des- 1. chise din regiunea Macchien îi au a- la care adăogându-şi Albania, rezulta Ifeastă caracteristică prin livezile de posesia unei suprafeţe însumând îăslini şi portocali km. pătraţi cu o populaţie k 3. Italia insulară cuprinde în afară He m arile insule Sicilia şi Sardinia, insulele Egadice şi Liparele, sau insulele Eolice, de lângă Sicilia, insulele Pontinice sau campania din faţa golfului Gaeta, cari fac legăturile cu tosca tul prin insulele Ischia, Pracidâ de D ensitatea populaţiei Tşi Capri, ce flanchează golful Na-. pole. Urmează apoi arhipelagul toscicam cu Elba, cea mai importantă, ijprecum şi insulele din Adriatică, în rimul rând Lagosta, din faţa insulei ta UN Dalk,<ate şi Kerson, Luisino, ele-. d>n golful Cuarta. In urma campaniei din Mai 1941, Italia ocupase provincia jugoslavă Lubiana, regiunea de coastă din centrul Dalm aţiei cu porturile Spalato şi Sepenico. ca şi importantul port, din punct de vedere militar. Cataro, care aparţin toate regiunii Careţului şi sistemului m unţilor Dinarici. Lungimea coastei însumează 8572 km. Lungimea Italiei dela Nord la Sud comportă 1200 km-, iar lăţim ea E st- Vest în câmpia Padului 570 km Italia are graniţele terestre însumând 1949 km. Cei mai im portanţi munţi sunt Mont Blanc de 4807 m.. Monte Rosa 4633 m. In Apenin, cel mai înalt este Monte Ciimone, de 2153 m. Cele mai im portante lanţuri de munţi sunt: Alpii Vallisi, Alpii Grajişi, AIpii Coti, Alpii Marini, Alpii Catolici, apoi Dolomiţii, munţii Abruzzeni, Apeninii etrsci, Apeninii liguri. c v n - pani şi romani. Cele mai importante era de 139 de locuitori pe km. pătrat după statistica din 1938, în ce priveşte Italia numai. Istoria bogată în evenimente şi extrem de schimbătoare a Italiei, a creat o conform aţie specială tipului de italian, datorită revărsării în a- ceastă ţară a numeroase rase şi popoare (Galii. Celţii, Grecii, mai ales în Italia sudică, denumită în antichitate M area Grecie, apoi Vizigoţii. NOU O strogoţii, Longobarzii, Arabii Sarasini, Normanzii, Spaniolii, Francezii şi Germanii) amestec ându-se şi influenţând puternic populaţia străveche a rom anilor aborigeni. Caracterele fizionomice ale italienilor nordici sunt: statura înaltă, pielea albă, părul blond, pe când în Sud. statura mică, părul şj pielea închise. înainte de primul războiu mondial. Italienii alcătuiau m ajoritatea populaţiei; Italiei în tr un procent de 99%. In afară de Sloveni şi Croaţi se mai află şi circa de Germani în Tirolul sudic. In privinţa excedentului de populaţie, după statistica din 1939, populaţia Italiei a crescut în acel an cu de suflete. Italia avea două oraşe: Roma şi Milano cu populaţie mai mare de 1 milion de locuitori. (Rom a iar Milano ) după statistica din de oraşe cu o populaţie mai mare de de locuitori, în ordine: Napoli, Torino, Genua, Palermo, Florenţa, Bologna, Veneţia, Triest, etc. şi 40 de oraşe cu o populaţie mai m are de de locuitori, Armata Italia cuprinde o armată în metropola italiană compusă din 18 corpuri de armată, 1 corp de armată motorizat, un corp de armată rapid. în total 54 de divizii de infanterie, doui divizii motorizate, trei divizii blindate, 5 divizii alpine, trei divizii rapide. Deci puteau fi puşi pe picior de războiu 8 milioane de oameni. In ce priveşte m arina de războiu a Italiei cuprindea în vase de lw nie, 1 mare crucişetor, 1 vas portavion, 7 crucişătoare grele, 15 uşoare, 61 distrugătoare, 65 de torpiloare 98 de submarine şi o întreagă flotila de canoniere, vânătoare de submarin«, căutătoare de mine şi vedete rapidei Punctele de sprijin al flotei: Spezzia, Tarentul, Genua, Veneţia, Livomo, Napoli, Triest, Caslela Mare, Gaeta etc., se află actuualmente ferm!» mâinile germanilor. Economia Economia italiana este determinată de insuficienţa solului utilizat în industria agricolă şi de lipsa importantelor m aterii prime, pe de altă parte de sporirea continuă şi aprt- : ciabilă a populaţiei. Economia agricolă a Italiei are cea mai mare pondere. 45,7% din totalul vaselor dt lucru se ocupa cu agricultura ji economia forestieră; 28,7% erau încadraţi în industrie şi metalurgie, 12,2% în com erţ şi comunicaţii. In economia agricolă cultura grâ- nelor deţine primul rang. Urmeazi apoi pescuitul, Italia dispunànà in timp de pace de peste de vase de pescuit. O valoare deosebită o are cultura măslinilor, a fructelor, legumelor, a gândacilor de mătase. Ia privinţa viticulturii. Italia este prima ţară a globului în ce priveşte suprafeţele cultivate cu viţă de vie şi a doua ca producţie după Franţa. In toată lumea sunt cunoscute faimoasele vinurî, Chiantor, Muscatel, etc. (Continuare ín pao. 151 TEATRU DE LUPTA m UN FOARTE DOCUMENTAT REPORTAJ DE MARE ACTUALITATE =