CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1 Solul Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, mat

Transcriere

1 CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1 Solul Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru desfăşurarea activităţilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca interfaţă între pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale, dintre care enumerăm: producerea de hrană/biomasă; depozitarea, filtrarea şi transformarea unor substanţe; este sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene; serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; este sursă de materii prime; reprezintă un patrimoniu geologic şi arheologic Repartiţia pe clase de folosinţă Fondul funciar reprezinta totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele judeţului inclusiv cele de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie reprezentând condiţia de bază a existenţei unui popor sau stat. După destinaţie, fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinaţie agricolă (arabil, păşuni, fâneţe, pajişti, vii, livezi); păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră; construcţii, drumuri şi căi ferate; ape şi bălţi; alte suprafeţe

2 Arabile Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total terenuri agricole Păduri şi alte terenuri forestiere Terenuri cu ape şi ape cu stuf Căi de comunicaţii şi căi ferate Terenuri ocupate cu constructţi şi curţi Terenuri degaradate şi neproductive Total terenuri neagricole Total Tabel Situaţia fondului funciar în judeţul Maramureş în anul 2013 (ha) Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş Tabel Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe clase de folosinţă în judeţul Maramureş în perioada este prezentat în continuare: Nr crt Categoria de Suprafaţa, ha folosinţă Arabil Păşuni naturale Fâneţe naturale Vii Livezi TOTAL AGRICOL Sursa de date: Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Maramureş Faţă de anul 2012, s-a constatat o uşoară îmbunătăţire a suprafeţei, conform clasificării pe categorii de folosinţă din totalul agricol, acest fapt având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător Clase de calitate ale solurilor- calitatea solurilor Pretabilitatea terenurilor se referă la gruparea sau clasificarea acestora în clase, subclase şi subdiviziuni ale acestora în funcţie de aptitudinea lor de folosire într-un anumit scop. Clasa de teren arată lipsa sau prezenţa unor factori restrictivi de utilizare într-un anumit scop şi intensitatea acestor restricţii. Pretabilitatea terenurilor se exprimă succint în formula unităţii de pretabilitate. Din informaţiile furnizate de către Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Maramureş, terenurile agricole din judeţul Maramureş se grupează în 5 clase de calitate după cum urmează: - Clasa I (foarte bună) terenuri fară limitări în cazul utilizării ca arabil - Clasa a II-a (bună) terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil - Clasa a III-a (mijlocie) terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil - Clasa a IV-a (slabă) terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil - Clasa a V-a (foarte slabă) terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii şi livezi Repartiţia terenurilor pe clase de calitate a solurilor în judeţul Maramureş este prezentat în tabelul

3 Tabelul Repartiţia terenurilor pe clase de calitate în judeţul Maramureş in anul 2013 Nr. U.M. Clase de calitate ale solurilor crt. Specif. (ha) I II III IV V 1 Arabil Pajişti Vii Livezi Total AGRICOL Sursa de date: OSPA Maramureş Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Conform Legii nr. 444/2002 care aprobă OUG nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului Naţional şi Judeţean de Monitorizare a Solului - terenului pentru agricultură şi conform Ordinului MAAP nr. 223/2002, indicatorii ecopedologici folosiţi pentru elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice şi care se constituie ca factori limitativi ai producţiei agricole sunt 18 (optsprezece) la număr din care unul intervine indirect şi anume: - Temperatura medie anuală; - Precipitaţii medii anuale ; - Gleizare; - Pseudogleizare; - Salinizare/alcalinizare; - Textura; - Poluarea; - Panta; - Alunecările; - Adâncimea apei freatice; - Inundabilitatea prin revărsare; - Tasarea sau porozitatea totală în cazul orizontului restrictiv; - Conţinutul de CaCO3; - Reacţia (ph),debazificarea; - Gradul de saturaţie în baze- intervine indirect; - Volumul edafic util; - Rezerva de humus; - Exces de umiditate la suprafaţă. Tabel Alunecări de teren (ha, %) Supraf. Supra. cu În În În totală alunecari brazde valuri trepte Curgăt. Prăbuşire TOTAL, ha TOTAL, % 100 3,90 0,86 1,43 1,43 0,08 0,11

4 Tabel Terenuri inundabile (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de inundabilit. Superficial inundat Rar Frecvent Foarte frecvent TOTAL, ha TOTAL, % 100 5,83 0,84 2,95 1,47 0,58 Tabel Terenuri cu soluri pseudogleizate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de pseudogl. Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha TOTAL, % ,79 7,70 6,65 2,68 0,53 0,23 Tabel Terenuri cu soluri gleizate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de gleizare Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha TOTAL, % 100 4,58 0,92 1,13 1,66 0,53 0,34 Tabel Terenuri cu soluri erodate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de erodare Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha TOTAL, % ,89 8,51 17,41 9,59 1,93 0,45 Tabel Terenuri afectate de eroziune în adâncime (ha, %) Suprafata Suprafaţa afectată Şiroiri, Ogaşe Ravene totală de eroziune rigole TOTAL, ha TOTAL, % ,89 4,69 4,27 2,92 Tabel Terenuri cu soluri poluate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de poluare Slab Moderat Puternic Excesiv TOTAL,ha TOTAL, % 100 8,08 61,00 19,50 9,90 9,60

5 În vederea valorificării în folosul agriculturii a unor terenuri neproductive sau îmbunătăţirii condiţiilor de dezvoltare a culturilor agricole pe unele terenuri slab productive sunt necesare îmbunătăţiri funciare, lucrări şi intervenţii tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, hidrologice şi climaterice, etc. Comportarea în timp a acestor amenajări evidenţiază rolul pozitiv privind conservarea naturii şi rolul determinant în crearea condiţiilor de însămânţare a culturilor în perioada optimă. Din aceste categorii de lucrări exemplificăm: Lucrările de desecare existente urmează în special luncile râurilor Someş, Lâpuş, Bârsău, Tisa, Vişeu, Sălaj, Cerna, Cavnic. Scurgerea apelor de pe terenurile agricole ale judeţului se realizează printr-o reţea de canale iar surplusul de apă din profilul de sol se elimină prin reteaua de drenaj. Repartizarea neuniformă a precipitaţiilor în cursul anului creează perioada cu secetă şi exces de umiditate, alunecările de teren, sunt frecvente, iar râurile şi văile neamenajate se revarsă în perioadele ce precipitaţii mari, combinate cu topirea bruscă a zăpezilor şi cu blocajele de gheaţă. Dintre lucrările tehnice de îmbunătătiri funciare, realizate în amenajările de combatere a eroziunii solului menţionăm canale de coastă, terase, debuşee, căderi, podeţe, baraje, drenuri, plantaţii antierozionale, gărduleţe de coastă, praguri, cleionaje, benzi înierbate, agroterase, etc. Complexul de măsuri a creat reducerea procesului de eroziune în limite tolerabile şi menţinerea unui control permanent al scurgerilor de apă. Lucrările de îmbunătăţiri funciare au creat condiţii pentru obţinerea de producţii bune, dar acolo unde proprietari de teren nu au stabilit structura de culturi adecvată, nu au fertilizat în special cu îngrăşăminte organice, au lucrat terenul din deal în vale, rezultatele nu sunt cele scontate. Tabel Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole Capacităţi Nr. Cod Denumire Total Desecare CES TOTAL crt. amen. amenajare Pompare Gravit. Dren CES Drenaj Drenaj BH Cavnic Buteasa Vl Coroieni Răzoare Lăpuş Libotin Suciu Groşi Valea Dobricului Bozânta Mocira Remetea Chechiş mal drept Remetea Chioarului Săsar SCPP Baia

6 Mare Arieşul de Pădure Satulung Arieşul de Pădure Someş mal drept Someş mal stang Vălenii Şomcutei Ardusat Pomi Someş mal stâng Bozânta Seini BH Cerna Superioară Valea Sălaj Inferior Babţa Vadul Izei Valea Vişeului Câmpulung la Tisa Iojip seini Ferma zootehnica Alunis Potau Total Sursa de date: ANIF Maramureş Calitatea solurilor este determinată şi de poluarea datorată activităţilor miniere şi metalurgice iar în acest sens Hotarârea de Guvern nr.856/2008 reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale din industriile extractive prin obligativitatea întocmirii de către operatori a planurilor de gestionare a deşeurilor extractive cât şi monitorizarea postînchidere Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile privind introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind

7 din activităţile le şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimică, eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren, depozitarea incorectă a deşeurilor le şi menajere, defrişările, efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate, etc. Zonă critică sau zonă fierbinte sub aspectul poluării solului este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a solului faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării lui cu consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, economiei şi capitalului natural al ţării. La nivel naţional, aceste zone sunt inventariate şi sunt monitorizate prin reţele de monitoring de nivel superior celei de bază. Cercetările şi studiile efectuate de-a lungul anilor arată că: - în judeţul Maramureş se menţin aproximativ aceleaşi zone critice în ceea ce priveşte calitatea solului - calitatea solurilor în zonele critice este determinată de poluarea istorică provenită din desfăşurarea activităţilor miniere şi metalurgice, precum şi din încărcarea naturală cu metale grele a zonei. Având în vedere activitatea economică cu profil l minier desfăşurată pe teritoriul judeţului Maramureş, considerăm ca "puncte fierbinţi" sub aspectul poluării solului cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As etc) următoarele: Zona municipiului Baia Mare - poluare cu emisii le de compuşi de sulf şi metale grele datorită prelucrării minereurilor neferoase de către S.C. CUPROM S.A şi S.C."Romplumb"S.A.,precum şi de la depozitele de pirite arsenioase din apropierea fostei Flotaţii Centrale. Zona oraşului Tăuţii Măgherăuş şi comuna Recea (sat Săsar şi sat Bozânta Mică), ca urmare a activităţii SC ROMALTYN MINING SRL şi a companiei C.N.M.P.N REMIN S.A. Baia Mare. Zona Exploatării Miniere Baia Sprie - cu halde de steril şi iazul de aferent. Zona Exploatării Miniere ILBA HANDAL Zona Exploatării Miniere Cavnic cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Zona Exploatării Miniere Băiuţ cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Zona Exploatării Miniere Herja cu haldele de steril aferente. Zona Exploatării Miniere Nistru şi Băiţa Zona Exploatării Miniere Baia Borşa cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Menţionăm că în urma accidentului ecologic de la SC AURUL SA din 30 ianuarie 2000, prin deversarea şlamului cu cianură şi metale grele pe zona buzunarului de retenţie a haldei Bozânta (~ 24 ha zona afectată), au fost efectuate studii şi cercetări de sol de către OSPA Maramureş, ICPA Bucureşti, Universitatea de Nord Baia Mare. Tot în anul 2000 a existat o poluare accidentală la Iazul NOVĂŢ (zona exploatării miniere Baia Borşa) produsă prin spargerea conductei de steril cu o suprafaţă afectată de ~ 11,6 ha. Aceste două puncte (unul la iazul Aurul, celălalt la iazul Novăţ) au fost introduse ca puncte noi în rețeaua de monitoring Nivel II din reţeaua judeţeană Maramureş.

8 La nivelul judeţului Maramureş există 17 iazuri de în care este depozitat steril de flotaţie, 15 aflate în administrarea SC CONVERSMIN SA București (preluate de la CNMPN REMIN SA Baia Mare), iar 2 în administrarea SC ROMALTYN MINING SRL Baia Mare. Dintre acestea, pe 15 iazuri a fost sistată depozitarea, fiind solicitate acte de reglementare în vederea închiderii şi ecologizării, iar iazurile Aurul şi Central Tăuţii de Sus, care aparţin SC ROMALTYN MINING SRL. Baia Mare, sunt în procedură de reglementare şi Pentru 6 iazuri (Colbu 1, Colbu 2, D1, D3, Novăţ, Bloaja), au fost executate. Pentru exemplificare, prezentăm în continuare o parte a lucrărilor de finalizare a închiderii şi ecologizării suprafeţelor afectate de lucrări miniere la Iaz D1- D3 executate în 2013 și anume: IAZ D1 Reparare, refacere canal de gardă pe anumite porţiuni deteriorate; Refacere canal rapid pe porţiunile deteriorate; Aşternere de geotextil pe platforma iazului, împrăştierea unui strat de sol fertil, cultivarea şi însămînţarea cu iarbă. IAZ D3 Remediere canal de gardă pe partea estică; Refacerea canalului rapid pe o porţiune de cca. 60 ml; Refacerea canalului colector de pe mijlocul iazului,precum şi a taluzului acestuia; Curăţarea canalelor de pe bermă pe porţiunile colmatate; Remedierea taluzelor şi stabilizarea lor cu geocelule şi sol fertil, cultivarea şi însămînţarea cu iarbă. Acoperirea plajei cu argilă, aşternere balast, sol fertil, cultivare şi însămînţare cu iarbă în zonele I şi II Fig Ecologizare iazuri de D1-D3

9 Fig Curățire canale de gardă iazuri de D1-D3 Fig Remediere ravene taluze D3 Fig Reparare canal central D3

10 Fig Amenajare taluze D3 Fig Curățare râu Cisla Pentru 5 iazuri (D2, Tăuţii de Sus, Plopiş Răchiţele, Vrănicioara, Mălăini) se execută. Pe raza judeţului Maramureş există inventariate aproximativ 300 halde de steril de mină aparţinând următorilor agenţi economici: CNMPN REMIN S.A. Baia Mare; S.C. CUART S.A Baia Mare; R A. ROMSILVA, C.N. Uraniului București. Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de 93,45 ha (30,33 ha ocupate de haldele aparţinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale CNMPN REMIN; 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA şi 0,4 ha ocupate de halde de steril aparţinând de C.N. Uraniului București). Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de Inchideri Miniere, aparţinând anterior CNMPN Remin S.A. Baia Mare este de 74, repartizate astfel: 7 Toroioaga; 9-9 Mai -11Iunie; 1 Anton II Băiţa; 4 Tibleş - Tomnatec;4 Valea Băii Nord; 4 Nucuţ; 3 Aluniş Fata Mare Valea Colbului; 1 Tyuzoşa ; 9 Venera Firizan Valea Roşie; 5 Novăţ Novicior; 7 Catarama Ivăşcoaia; 5 Măgura II; 9 Burloaia; 4 Dealul Bucăţii; 2 Arinieş.

11 Managementul siturilor contaminate La nivelul anului 2013 situaţia privind inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Maramureş se prezintă conform tabelului Începând cu anul 2008, în conformitate cu prevederile HG nr.1408/ privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, art. 9, alin 2), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, realizează identificarea preliminară a siturilor contaminate pe baza chestionarelor prevăzute în anexele 1 şi 2, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, concomitent cu introducerea în baza de date on-line a informaţiilor disponibile referitoare la operatorii economici/deţinători de terenuri pe a căror amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri. Noile reglementări în domeniu stabilesc şi cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost efectuate, conform HG nr. 1403/ privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate Poluări accidentale. Accidente majore de mediu In anul 2013, în județul Maramureș nu au avut loc poluării accidentale ale solului ca rezultate al accidentelor majore de mediu

12 Tabel nr Lista siturilor contaminate/potenţial contaminate din judeţul Maramureş Nr. crt Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Bozânta D1 D3 Novăţ Plopiş-Răchiţele Baia Mare / SC ROMALTYN MINING SRL - Baia Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii Măgherăuş - Bozânta Borşa- Baia Borşa Borşa- Baia Borşa Borşa Plopiş Tăuţii de Sus Tipul activităţii poluatoare.. Industria Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 105,0 7,0 6, ,0 49,0 Stadiul actual Au fost executate Au fost executate Au fost executate Se execută

13 Nr. crt. 7 8 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Mare - Iazul Central (vechi) Tăuţii de Sus Tăuţii de S us - Baia Sprie SC ROMALTYN MINING SRL - Baia Mare - Iazul Aurul 9 Bloaja - Avarii 10 Bloaja - Baiut 11 Colbu I Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Loc. Tăuţii de Sus Loc. Bozânta - Recea Târgu Lăpus - Băiuţ Târgu Lăpuş - Băiuţ Borşa - Baia Borşa Tipul activităţii poluatoare miniera Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 48,6 93,0 5,2 15,3 5,1 Stadiul actual Se execută Au fost executate Au fost executate

14 Nr. crt. Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului 12 Colbu II Leorda Mălăini D2 Săsar - vechi Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Borsa - Baia Borsa Târgu Lăpuş - Băiuţ Cavnic Borşa - Baia Borşa Săsar Şişeşti Tipul activităţii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 2,25 12,7 metale grele 2,4 ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la 7,78 36,5 6,5 Stadiul actual Au fost executate Se execută Se execută Se execută

15 Nr. crt. 18 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Vrănicioara Baia Mare - Depozitul nr. 1 - Dep. de lângă sediul depozitului central de concentrat (greifer 3) - UP Flotaţia Centrală Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii de Sus Tipul activităţii poluatoare Natura sursei de poluare depozitare steril provenit din activităţile miniere Natura poluanţilor exploatările miniere încărcate cu metale şi metale grele, concentrat de pirită auriferă Supr. contam. (ha) 0,03 Stadiul actual 19 Baia Mare - Depozitul nr. 2 - Depozitul de lîngă platforma greiferelor nr. 4 si 5 - UP Flotaţia Centrală Tăuţii de Sus depozitare steril provenit din activităţile miniere metale grele, concentrat de pirită auriferă 2, Baia Mare - Depozitul nr. 3 - Depozitul de pe platforma de lîngă recepţie minereu brut de Turţ - UP Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 4 - Depozitul de pe platforma de lângă sediul C.F.N - U.P. Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă 0,3 0,3

16 Nr. crt Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 5 - Depoziul de pe platforma de lîngă receptie Şuior - U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 6 - Depozit de transfer pirită auriferă - iaz zgură - U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 7 - Depozit custodie SC Transgold - Iaz Tăuţii de Sus - UP Flotaţia Centrală Baia Mare -Depozitul nr. 8 - Depozit Staţia de var - recepţie Şuior - UP Flotaţia Centrală 26 Depozit zgură SC Romplumb SA Baia Mare Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Baia Mare Tipul activităţii poluatoare metalurgică - obtinerea plumbului decuprat Natura sursei de poluare depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere instalaţii de prăjire aglomerată a conc. Natura poluanţilor metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele (în special Pb şi Cd) Supr. contam. (ha) 27 SC Romplumb SA Baia Mare instalaţii de metale grele (în 5,54 0,1 1,5 8,0 0,06 1,2 Stadiul actual

17 Nr. crt Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tipul activităţii poluatoare Baia Mare metalurgică - obtinerea plumbului decuprat Cuprom SA Bucureşti - Sucursala Baia Mare - CNMPN Remin SA Baia Mare UP Flotaţia Centrală Baia Mare SC ROMALTYN MINING SRL - Uzina de retratare a sterilelor Baia Mare Baia Mare Baia Mare Baia Mare metalurgică obţinerea cuprului Hidrometal. metalelor preţioase Natura sursei de poluare prăjire aglomerată a conc. instalaţii de topire în suspensie a conc. cuproase Steril provenit din activităţile miniere steril minier din scurgeri Natura poluanţilor special Pb şi Cd) metale grele, ape uzate, nămoluri, soluţii acide, produse petroliere Supr. contam. (ha) 58,0 metale grele 2,79 metale grele, ape, nămoluri, soluţii acide 1,08 Stadiul actual

18 Nr. crt Starea pădurilor Fondul forestier în județul Maramureș În anul 2013, suprafața fondului forestier ocupată la nivelul județului Maramureș este de ha, în scădere cu 1950 ha față de anul Împărțirea fondului forestier în județul Maramureș este radată în tabelul Tabel Fondul forestier în județul Maramureș în anul 2013 Nr. crt. Formă de proprietate Suprafață, ha 1. Proprietate publică a statului Proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale Proprietate privată a persoanelor fizice și juridice Proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale Total Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință, specii și forme de proprietate este redată în tabelul Tabel Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință, specii și forme de proprietate Denumire indicator Total Proprietate publică Stat Unități Administrativ - Teritoriale Proprietate privată Persoane Fizice și Juridice Unități Administrativ - Teritoriale 1 FONDUL FORESTIER - TOTAL SUPRAFAȚA PĂDURILOR -TOTAL suprafața arboretelor din tipurile funcționale III-VI (pentru care se reglementează producția) suprafața arboretelor din tipurile funcționale I-II (pentru care nu se reglementează producția) Rășinoase molid brad alte rășinoase Foioase -total fag cvercinee (stejari) diverse specii tari diverse specii moi ALTE TERENURI - TOTAL Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică Terenuri care servesc nevoilor de administrație silvică Terenuri ocupate de construcții și curțile aferente acestora Terenuri în clasa de regenerare din care: terenuri destinate împăduririi Iazurile, albiile pâraielor Terenuri neproductive

19 23 Fâșie frontieră Terenuri ocupate temporar din fondul forestier și nereprimite Ocupații - Litigii Păduri de protecție (Grupa I-a) Păduri de producție și protecție (Grupa a II-a) Funcția economică a pădurilor Din totalul fondului forestier, suprafața ocupată de pădure în anul 2013 este de ha, din care: ha reprezintă suprafața arboretelor din tipurile funcționale III- VI, iar ha reprezintă suprafața arboretelor din tipurile funcționale I-II. Împărţirea pe cele 2 clase precum şi pe tipuri de proprietari este reprezentată în tabelul Nr. crt Tabel Suprafeţe de pădure pe grupe și tipuri de proprietari Destinatar Gr I-IIa (protecţie) (ha) Gr a III-IVa (producţie și protecţie) (ha) Suprafață de pădure (ha) RNP Romsilva proprietate publică a statului Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale Păduri proprietate privată a persoanelor fizice și juridice Păduri proprietate privată a unităților administrativ teritoriale TOTAL Masa lemnoasă pusă în circuitul economic În anul 2013, la nivelul județului Maramureș, masa lemnoasă pusă în circuitul economic a fost de 696,4 mii mc. Împărțirea pe formele de proprietari este redată în tabelul Tabelul Împărțirea masei lemnoase puse în circuitul economic pe formele de proprietari Nr. crt. Locul de recoltare mii mc 1. Pădure proprietate publică a statului RNP ROMSILVA 407,1 2. Pădure proprietate publică a unităților administrativ teritoriale 111,5 3. Pădure proprietate privată 152,1

20 4. Din vegetatia forestiera situata pe terenuri 14,5 din afara fondului forestier 5. Total 685, Distribuția pădurilor după principalele forme de relief Suprafața cea mai mare de pădure, proprietate a statului, este distribuită în zona muntoasă, respectiv ha, urmată de deal, cu ha și câmpie cu ha Starea de sănătate a pădurilor Starea de sănătate a pădurilor în proprietatea statului este prezentată în tabelul Tabel Starea de sănătate a pădurilor proprietate de stat Categorii Suprafeţe (ha) Estimare pagube (lei) Incendii răşinoase foioase - Inundaţii răşinoase Secetă foioase răşinoase foioase Poluare răşinoase incipientă medie avansată Total foioase incipientă medie avansată 580 răşinoase foioase 580 Suprafeţe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziţilor vegetali Suprafețe din fondul forestier parcurse de tăieri În cursul anului 2013, suprafețele fondului forestier național parcurse de tăieri au fost de 3775 ha, din care o suprafață de 2203 ha a fost parcursă de tăieri de regenerare realizate de RNP-Romsilva Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire Procentul de împădurire pe judeţ depăşeşte media pe ţară şi județul Maramureș nu face parte dintre judeţele cu deficit Suprafețe de păduri regenerate La nivelul județului Maramureș, în anul 2013, au fost împădurite 871 ha, din care 539 ha la nivelul fondului forestier de stat, conform tabelului următor:

21 Tabel Situația suprafețelor de pădure regenerate și împădurite la nivelul fondului forestier de stat Anul Din care: Total regenerări în regenerări naturale în împăduriri în fond fond forestier de stat fond forestier de stat forestier de stat Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului În anul 2013, a continuat acţiunea de retrocedare a surafeţelor de pădure către vechii proprietari Impactul silviculturii asupra naturii și mediului Prin lucrările de împăduriri și de corectare a torenților, silvicultura influențează în mod favorabil natura și mediul Tendințe Următoarele tendințe se pot formula pentru anul 2013: - a continuat acţiunea de retrocedare a suprafeţelor de pădure către vechii proprietari; - s-au derulat în continuare conservare a biodiversității pădurilor; - s-a accentuat preocuparea pentru gospodărirea durabilă a pădurilor; - au continuat lucrările de reamenajare a pădurilor (se vor finaliza în anul 2014).