Raport asupra inflației Nr. 1, februarie 2019

Transcriere

1 Raport asupra inflației Nr. 1, februarie 219

2 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Banca Națională a Moldovei Bulevardul Grigore Vieru nr. 1, MD-2, Chișinău tel.:(373 22) fax: (373 22) ISBN ISBN Banca Națională a Moldovei, 219

3 Notă Datele statistice au fost preluate de la Biroul Național de Statistică, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor, Eurostat, Fondul Monetar Internațional, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Serviciul Hidrometeorologic de Stat. De asemenea, au fost analizate informațiile statistice furnizate de organismele internaționale și băncile centrale ale statelor vecine. Calculul unor date statistice a fost efectuat de Banca Națională a Moldovei. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea publicației este interzisă, iar utilizarea datelor în diferite lucrări este permisă numai cu indicarea sursei.

4 1 Cuprins Sumar 3 1 Prognoza 1.1 Mediul intern Mediul extern Compararea prognozelor Riscuri și incertitudini Evoluția inflației Indicele prețurilor de consum Compararea prognozei din Raportul asupra inflației nr. 4, 218 cu evoluția inflației în trimestrul IV Prețurile producției industriale Evoluții ale activității economice Cererea Producția Piața muncii Sectorul extern Promovarea politicii monetare Instrumentele politicii monetare Dinamica indicatorilor monetari

5 2 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Lista acronimelor AID BIRD BNM BNS CBN EUR FAO FMI IPC MDL NEER OPEC PIB REER RUB SRF SUA TVA UE USD VMS Asociația Internațională pentru Dezvoltare Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare Banca Națională a Moldovei Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova Certificate ale Băncii Naționale a Moldovei Moneda unică europeană Organizația pentru alimentație și agricultură Fondul Monetar Internațional Indicele prețurilor de consum Leul moldovenesc Cursul de schimb nominal efectiv al monedei naționale Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol Produsul intern brut Cursul de schimb real efectiv al monedei naționale Rubla rusească Sistemul Rezervelor Federale (Federal Reserve System) Statele Unite ale Americii Taxa pe valoare adăugată Uniunea Europeană Dolarul SUA Valori mobiliare de stat

6 Sumar Rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent, după care traiectoria acesteia se va inversa și inflația va coborî spre finele orizontului de prognoză. În primul trimestru al orizontului de prognoză aceasta se va afla sub intervalul de variație al țintei, însă la finele anului 219 și începutul anului 22 va urca peste interval. În trimestrul II 22, rata anuală a inflației va reveni în interval. Inflația de bază va accelera până la finele anului curent, însă se va diminua spre sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori până la finele anului curent, după care se va diminua pe parcursul anului viitor. Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepția trimestrului IV 22. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 219, după care va spori neesențial la începutul anului 22 și va menține o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză. Cererea agregată va fi proinflaționistă pe parcursul primilor trei trimestre consecutive și dezinflaționistă pentru restul perioadei de prognoză. Pe plan internațional, sfârșitul anului 218 și începutul lui 219 au abundat în evenimente care au generat volatilități semnificative pe piețele financiare. Prețul petrolului s-a redus semnificativ pe fondul creșterii producției de petrol a OPEC. Aceasta a determinat OPEC+ să decidă, în ședința din 6 decembrie 218, ca din 1 ianuarie 219 să reducă producția de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi față de nivelul din luna octombrie 218. Cotațiile internaționale la materiile prime au fost afectate în continuare de războiul comercial dintre SUA și China, chiar dacă aceste două țări s-au înțeles să înghețe taxele la import până la 31 martie 219. Evoluția dolarului SUA a continuat să fie definită de politica monetară a Sistemului Rezervelor Federale, însă acesta s-a depreciat în luna decembrie din cauza semnalelor SRF privind intenția de temperare a ritmului înăspririi politicii monetare în anul 219, a colapsului pieței de valori a SUA, dar și a blocajului parțial al activității guvernului SUA. Evoluția economică a Uniunii Europene a fost marcată de următorii factori: riscul unui Brexit fără acord semnat; tensiunile dintre Italia și UE pe marginea deficitului bugetar excedentar normelor UE și protestele îndelungate ale vestelor galbene în Franța. De la 1 ianuarie 219, în Federația Rusă a fost majorată TVA de la 18 la 2%, ceea ce a contribuit la accentuarea presiunilor inflaționiste. Comparativ cu prognoza precedentă publicată în Raportul asupra inflației nr. 4, 218, prognoza actuală a inflației este nesemnificativ inferioară pe întregul orizont de prognoză, cu excepția ultimului trimestru al anului 219 și a primului trimestru al anului 22, pe parcursul cărora este similară și, respectiv, superioară. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent până la începutul anului 22 și ascendent spre finele orizontului de prognoză. Ritmul de creștere a prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, cu excepția trimestrului I 219. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este nesemnificativ superioară în prima jumătate a anului curent și inferioară pentru restul orizontului de prognoză. Prognoza ritmului de creștere a prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent până în trimestrul III 219 și ascendent spre finele orizontului de prognoză. În condițiile unei cereri agregate modeste, ale unei recolte bogate pentru anumite culturi agricole și ale aprecierii în termeni reali a monedei naționale față de valutele unor țări - parteneri comerciali, rata anuală a IPC a continuat traiectoria descendentă de la începutul anului, diminuându-se de la 2,4% în luna septembrie 218 până la,9% în luna decembrie 218, plasându-se, astfel, sub intervalul țintei inflației. În cadrul subcomponentelor IPC, traiectoria descendentă a inflației de bază a continuat, fiind susținută de aprecierea în termeni reali a monedei naționale față de valutele unor țări - parteneri comerciali, de efectul perioadei de bază ridicate de la finele anului 217, dar și de lipsa unor presiuni inflaționiste semnificative din partea cererii agregate. În trimestrul IV 218, inflația de bază a consemnat valori ușor superioare ratei anuale a IPC. Traiectoria descendentă a ratei anuale a prețurilor la produsele alimentare pe parcursul trimestrului IV 218 a fost determinată, în principal, de diminuarea prețurilor la fructele proaspete, carne, preparate din carne și de temperarea ritmurilor de creștere a prețurilor la legumele proaspete. În trimestrul IV 218, rata anuală a prețurilor reglementate a continuat să se mențină în teritoriu negativ ca urmare a impactului din partea unor ajustări de tarife efectuate pe parcursul anului

7 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) 218, precum și a persistenței scăderii prețurilor la medicamente. După accelerarea creșterii prețurilor la combustibili până în luna iulie 218, a urmat o evoluție descendentă a acestora până la finele anului 218. Rata anuală a inflației a consemnat un nivel inferior celui anticipat pentru trimestrul IV 218 în cadrul rundei precedente de prognoză. În perioada următoare, rata anuală a inflației va începe o tendință ascendentă ca urmare a creșterii ușoare a presiunilor din partea cererii agregate, dar și a efectelor politicii fiscale. În trimestrul IV 218, rata anuală a prețurilor în industrie a continuat traiectoria descendentă înregistrată în perioadele anterioare. În trimestrul III 218, creșterea economică s-a temperat, astfel rata creșterii PIB a consemnat valoarea de 3,4%, fiind cu 1,8 p.p. inferioară celei din trimestrul precedent. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o majorare de 1,2% a PIB comparativ cu trimestrul II 218. Creșterea economică, susținută preponderent de producția agricolă și de majorarea exporturilor aferente acesteia din ultimii 2 ani, a fost înlocuită cu una determinată, în mare parte, de activitatea investițională asociată unor programe inițiate la nivel central. Dinamica consumului populației, însă, devine mai modestă și, prin urmare, presiunile asupra prețurilor din partea cererii rămân a fi nesemnificative în perioada de referință, fapt ce a fost confirmat de o evoluție modestă a inflației. În trimestrul III 218, componenta investițională a fost elementul principal care a contribuit la creșterea activității economice. După evoluția modestă a exporturilor în trimestrul III 218, datele operative pentru lunile octombrie și noiembrie prezintă semnale de contractare a acestora în trimestrul IV 218. Totodată, volumul importurilor a continuat să manifeste o dinamică pozitivă în a doua jumătate a anului, dar mai modestă decât cea de la începutul anului 218. Pe categorii de resurse, creșterea PIB în trimestrul III 218 a fost determinată, în principal, de contribuția pozitivă din partea evoluției construcțiilor. Indicatorii operativi pentru perioada octombrie-noiembrie 218 conturează precondiții pentru continuarea creșterii economice și în trimestrul IV 218. Similar trimestrului precedent, în trimestrul III 218, populația economic activă și cea ocupată a înregistrat o creștere semnificativă, preponderent, ca urmare a evoluțiilor din sectorul agricol. În același timp, numărul șomerilor a fost inferior celui din perioada similară a anului precedent. În lunile septembrie-decembrie 218, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a înregistrat o traiectorie descendentă, în creștere cu 2,4% față de perioada similară al anului 217. Cheltuielile bugetului public național, de asemenea, au înregistrat evoluții pozitive, în creștere cu 8,4% față de perioada similară al anului 217. Totodată, conjunctura pieței a menținut trendul de creștere a ratelor dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat alocate, care pe parcursul trimestrului IV 218 s-au majorat neesențial pe toate tipuri de scadențe. În trimestrul IV 218, lichiditatea excesivă a înregistrat un nivel de 8, miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul precedent cu 1,3 miliarde lei. Acest volum de lichiditate excesivă a fost generat, în mare parte, de emisiunile monetare ca rezultat al intervențiilor BNM pe piața valutară în perioadele precedente. Agregatele monetare în trimestrul IV 218 au înregistrat o dinamică stabil pozitivă în comparație cu trimestrul precedent. Totodată, contribuția principală la această evoluție a fost determinată, preponderent, de modificarea depozitelor la vedere atât în moneda națională, cât și în valută. Urmând tendința ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor acceptate de către băncile licențiate atât la credite, cât și la depozite și-au continuat trendul descrescător.

8 Capitolul 1 Graficul 1.1: IPC cu intervalul de incertitudine (%, f.a.p.) Prognoza 1.1 Mediul intern Inflația Rata anuală a inflației va spori până la finele anului curent, după care traiectoria acesteia se va inversa și inflația va coborî spre finele orizontului de prognoză. În primul trimestru al orizontului de prognoză aceasta se va afla sub intervalul de variație al țintei, însă la finele anului 219 și începutul anului 22 va urca peste interval. În trimestrul II 22, rata anuală a inflației va reveni în interval (Graficul 1.1). Graficul 1.2: Decompoziția IPC (%, p.p., f.a.p.) Sporirea ratei anuale a inflației până la finele anului 219 se va datora tuturor componentelor IPC, și în special prețurilor produselor alimentare, inflației de bază și prețurilor reglementate, totodată, fiind susținută și de o cerere agregată proinflaționistă până în a doua jumătate a anului curent. În același timp, prețurile la combustibili vor atenua presiunile proinflaționiste pe tot orizontul de prognoză. Anticiparea ajustării unor tarife, majorările planificate ale accizelor, corecția marjelor comerciale, politica fiscală stimulativă din prima jumătate a anului curent, precum și baza joasă din anul precedent vor constitui factorii primordiali ce vor stimula sporirea inflației pe parcursul anului 219. Totodată, cererea agregată slabă din anul viitor, baza înaltă din anul curent, stabilitatea anticipată a prețurilor internaționale la produse alimentare și petrol vor constitui factorii-cheie ce vor influența traiectoria ratei anuale a inflației pe parcursul anului 22. Graficul 1.3: Inflația de bază (%, f.a.p.) În primul trimestru al orizontului de prognoză rata anuală a inflației crește, însă se va menține sub limita inferioară a intervalului de variație, înregistrând valoarea minimă de 2,% în următorii doi ani. Ulterior, aceasta va tranzita intervalul de variație pe parcursul următoarelor două trimestre consecutive și va urca peste interval la finele anului 219 (înregistrând valoarea maximă de 7,4%) și începutul anului 22. Începând cu trimestrul II 22, aceasta se va poziționa din nou în interval pentru ultimele trei trimestre ale orizontului de prognoză. Inflația medie anuală va fi de 4,9% și,% în anul curent și, respectiv, în anul viitor.

9 6 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Graficul 1.4: Prețurile produselor alimentare (%, f.a.p.) Inflația de bază va spori până la finele anului curent, însă se va diminua spre sfârșitul orizontului de prognoză 1 (Graficul 1.3). Traiectoria ascendentă a inflației de bază va fi generată de baza joasă din anul precedent și cererea agregată proinflaționistă din primele trei trimestre consecutive ale orizontului de prognoză. Începând cu trimestrul I 22, traiectoria acesteia se va inversa și va înregistra o diminuare determinată de (1) baza înaltă din anul curent și (2) cererea agregată joasă, acești factori fiind contrabalansați de traiectoria ascendentă a inflației importate. Rata medie anuală a inflației de bază va constitui,8% și 4,8% în anul 219 și 22, respectiv. Graficul 1.: Prețurile reglementate (%, f.a.p.) Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va accelera până la finele anului curent, după care va descrește pe parcursul anului viitor (Graficul 1.4). Sporirea ratei anuale a prețurilor produselor alimentare se datorează (1) corecției ascendente a marjelor comerciale, (2) temperaturilor joase din iarna curentă și (3) cererii agregate proinflaționiste. În timp ce traiectoria descendentă a acesteia este determinată de (1) baza înaltă din anul curent și (2) cererea agregată dezinflaționistă din anul viitor, însă temperată de creșterea inflației importate. Rata medie anuală a prețurilor produselor alimentare va constitui 7,6% și,6% în 219 și 22, respectiv. Graficul 1.6: Prețurile la combustibili (%, f.a.p.) Ritmul anual de creștere a prețurilor reglementate va înregistra o majorare, cu excepția trimestrului IV 22 (Graficul 1.). Deși va fi în creștere, ritmul negativ din prima jumătate a anului curent va fi determinat de micșorările de tarife din prima jumătate a anului 218. Începând cu trimestrul III 219, prețurile reglementate vor spori, ca rezultat al unor ajustări de tarife. Rata medie anuală a prețurilor reglementate va constitui -,4% și 4,8% în 219 și 22, respectiv. Ritmul anual de creștere a prețurilor la combustibili va avea o traiectorie descendentă până la finele anului 219, după care va spori neesențial la începutul anului 22 și va menține o traiectorie relativ constantă spre finele orizontului de prognoză. Scăderea ritmului anual al prețurilor la combustibili se va datora unei diminuări semnificative a prețului petrolului din trimestrul IV 218, precum și unei baze înalte din anul precedent. Ajustarea moderată a monedei naționale și creșterile planificate ale accizelor la carburanți de la începutul anului 22 vor atenua reducerea ratei anuale pe parcursul perioadei de prognoză. Cererea agregată joasă din a doua parte a orizontului de prognoză va genera presiuni dezinflaționiste suplimentare, deși marginale (Graficul 1.6). Rata medie anuală a prețurilor la combustibili va constitui 4,% și 2,3% în 219 și 22, respectiv. 1 Trimestrul IV 22

10 Capitolul 1. Prognoza 7 Cererea Cererea agregată va fi proinflaționistă pe parcursul primilor trei trimestre consecutive și dezinflaționistă pentru restul perioadei de prognoză (Graficul 1.7). Graficul 1.7: Deviația PIB (%) Creșterea inițială va fi determinată de politica fiscală stimulativă din prima jumătate a anului 219 și de cererea externă stimulativă. Ulterior, aprecierea reală cumulată, dar și corecția lentă a ratei reale efective de schimb vor crea presiuni negative asupra cererii agregate. În aceeași direcție va acționa și impulsul fiscal care este anticipat a fi negativ ca urmare a consolidării fiscale ulterioare. Politica monetară Condițiile monetare reale vor manifesta un caracter restrictiv asupra cererii agregate, care se va diminua treptat pe întreaga perioadă de prognoză (Graficul 1.8). Sursa: calcule BNM Graficul 1.8: Indicele condițiilor monetare reale și decompoziția 1.2 Mediul extern Economia mondială Pe plan internațional, sfârșitul anului 218 și începutul lui 219 au abundat în evenimente care au generat volatilități semnificative pe piețele financiare. Prețul petrolului s-a redus semnificativ pe fondul creșterii producției de petrol a OPEC. Aceasta a determinat OPEC+ să decidă, în ședința din 6 decembrie 218, ca din 1 ianuarie 219 să reducă producția de petrol cu 1,2 milioane barili pe zi față de nivelul din luna octombrie 218. Cotațiile internaționale la materiile prime au continuat să fie afectate de războiul comercial dintre SUA și China, chiar dacă aceste două țări au stabilit un răgaz până la 31 martie 219. Evoluția dolarului SUA a continuat să fie definită de politica monetară a Sistemului Rezervelor Federale, însă acesta s-a depreciat în luna decembrie din cauza semnalelor SRF privind intenția de temperare a ritmului înăspririi politicii monetare în anul 219, a colapsului pieței de valori a SUA, dar și a blocajului parțial al activității Guvernului SUA. Evoluția economică a Uniunii Europene a fost marcată de următorii factori: riscul unui Brexit fără acord semnat; tensiunile dintre Italia și UE pe marginea deficitului bugetar excedentar normelor UE și protestele îndelungate ale vestelor galbene în Franța. De la 1 ianuarie 219, în Federația Rusă a fost majorată TVA de la 18 la 2%, ceea ce a contribuit la accentuarea presiunilor inflaționiste. Sursa: calcule BNM Graficul 1.9: Evoluția indicelui compus PMI /18 4/18 7/18 /18 Global US EA DE FR RU CN Sursa: Markit Per ansamblu, prognozele pentru anul 219 denotă temperarea semnificativă a economiei mondiale și persistența volatilităților în economiile emergente. Aceste tendințe au fost conturate în evoluția indicelui PMI, care pe parcursul anului 218 a fost în scădere continuă (Graficul 1.9). Indicatorii macroeconomici din multe economii arată că accelerarea economică a trecut și că economia mondială a intrat în faza de încetinire a expansiunii. Totodată, tensiunile geopolitice, interdicțiile comerciale,

11 8 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Graficul 1.: Evoluția USDX* în contextul politicii monetare a SRF 2,4 2,1 1,9 1,6 1, /18 4/18 7/18 /18 Rata efectivă a fondurilor federale a SRF (%) USDX - scala din dreapta Sursa: SRF, Bloomberg *USDX este un indice calculat prin medie geometrică ponderată a valorii dolarului SUA în raport cu un coș de valute: euro 7,6%, yenul japonez 13,6%, lira sterlină 11,9%, dolarul canadian 9,1%, coroana suedeză 4,2%, francul elvețian 3,6% 1,24 1,2 1,16 1,12 Graficul 1.11: Evoluția EUR/USD (media lunară) și a ratelor dobânzilor în zona euro 1/18 4/18 7/18 /18 EUR/USD Sursa: BCE, Eurostat 92 Euribor 3 luni - scala din dreapta -,3 -,32 -,34 -,36 Graficul 1.12: Evoluția USD/RUB sub influența evoluției prețului la Urals sancțiunile economice și externalitățile din economiile emergente problematice contribuie la diminuarea ritmului de creștere a economiei mondiale. Dolarul SUA s-a apreciat semnificativ pe parcursul anului 218, nivelul maxim al indicelui USDX de 97,4 fiind atins în noiembrie 218. Această evoluție a dolarului SUA comparativ cu alte monede de circulație internațională se datorează statisticilor macroeconomice care relevă o poziție economică bună creșterea salariilor lucrătorilor americani a fost cea mai puternică din 29, în timp ce rata șomajului a rămas la un nivel scăzut (3,9% în decembrie 218). Un alt factor al aprecierii dolarului SUA a reprezentat înăsprirea politicii monetare de către Sistemul Rezervelor Federale, pe parcursul anului 218 SRF majorând de 4 ori intervalul ratelor dobânzilor cu câte,2 p.p. Evoluția negativă a dolarului SUA din decembrie 218 are la bază reducerea prognozelor și declarațiile mai prudente ale SRF, așteptările unor investitori privind reducerea ratelor SRF în anul 219, colapsul pieței de valori din SUA și blocajul parțial al activității Guvernului SUA (Graficul 1.). În trimestrul IV 218, moneda unică europeană s-a depreciat în medie cu 1,9% față de dolarul SUA, pe fondul tensiunilor politice aferente adoptării bugetului Italiei, a creșterii probabilității unui Brexit fără acord semnat și a statisticilor macroeconomice nesatisfăcătoare. Totodată, protestele din Franța au fost privite negativ de către investitori. Problemele cu care se confruntă economia zonei euro și evoluțiile recente ale principalilor indicatori macroeconomici au determinat diminuarea prognozelor BCE privind creșterea economică în zona euro în anul 219, însă intențiile de majorare a ratelor dobânzilor în a doua jumătate a anului 219 au fost menținute (Graficul 1.11). Rubla rusească a avut o evoluție mixtă în ultimele luni ale anului 218. Factorii internaționali, precum scăderea prețului la petrol și poziția fermă a blocului vestic împotriva Federației Ruse au avut, în mare parte, un caracter negativ contribuind la deprecierea rublei rusești. De asemenea, licitațiile nereușite privind plasarea de obligațiuni ale Ministerului Finanțelor al Federației Ruse și decizia Băncii Centrale a Rusiei de a relua intervențiile valutare din ianuarie 219 au contribuit la deprecierea rublei rusești. Totodată, factorii interni, precum persistența excedentului de cont curent și majorarea ratei de bază cu,2 p.p., până la 7,7% de către Banca Centrală a Rusiei au temperat deprecierea rublei rusești (Graficul 1.12). 6 1/18 4/18 7/18 /18 Urals (USD/baril) USD/RUB - scala din dreapta Sursa: BCE, Eurostat 6 6 În trimestrul IV 218, prețul petrolului a avut o volatilitate sporită, cotația Brent reducându-se de la 8 de dolari SUA/baril în luna octombrie 218 până la de dolari SUA/baril în decembrie 218 (aproximativ -41,2%). Valoarea medie a prețului petrolului de marca Urals a fost de 67,2 USD/baril, în scădere cu 9,4% comparativ cu trimestrul III 218. Factorii primordiali ai reducerii cotațiilor petroliere sunt creșterea producției OPEC și majorarea numărului de foraj activ în câmpurile de petrol și gaze din SUA. Astfel, în octombrie 218, s-a înregistrat un surplus de petrol la nivel mondial de 1,8 milioane barili pe zi. Piețele financiare, de asemenea, au contribuit negativ la evoluția cotațiilor petroliere, scăderea de pe Wall Street și temerile de o eventuală recesiune sporind sentimentul antirisc. Totodată, convenția dintre Statele Unite ale Americii și China de a suspenda războiul comercial și

12 Capitolul 1. Prognoza 9 de a îngheța taxele la import la nivelul de % până la sfârșitul primului trimestru din 219 au contribuit la creșterea cotațiilor internaționale la materiile prime. Dezbaterile OPEC+ din -6 decembrie 218 de la Viena s-au încheiat cu un acord semnat pentru reducerea producției de petrol OPEC cu,8 milioane barili pe zi. Aliații din afara cartelului, inclusiv Rusia, reduc producția cu,4 milioane barili pe zi. Acordul va fi valabil pentru 6 luni, începând din ianuarie 219, cu posibilitatea de prelungire în luna aprilie 219 (Graficul 1.13). Per ansamblu, prețurile internaționale la produsele alimentare s-au redus în trimestrul IV 218 în medie cu 2,6% față de trimestrul III 218 și cu 6,7% față de trimestrul IV 217, din cauza disponibilităților pentru export pentru majoritatea grupelor de produse și a perturbării comerțului din cauza tensiunilor comerciale. Volatilitatea lunară puternică denotă racordarea rapidă dintre cererea și oferta de anumite produse. De asemenea, recolta bogată de mai multe culturi în anul curent, dar și aprecierea dolarului SUA au contribuit la intensificarea comerțului și la reducerea prețurilor internaționale la produsele alimentare. În viitoarele luni, se anticipează persistența unei volatilități puternice a cotațiilor la produsele alimentare (Graficul 1.14). 2, 1, 1,,, -, -1, Graficul 1.13: Piața mondială de petrol 1/18 4/18 7/18 /18 Surplus/deficit de petrol la nivel mondial (mbz) Producția OPEC de petrol (mbz) - scala din dreapta Sursa: Administrația SUA privind informația energetică 38, 37, 37, 36, 36, Graficul 1.14: Ritmul anual de creștere a indicelui FAO privind prețurilor mondiale la produsele alimentare (%) , 1/18 2/18-2,3,9 3/18 3, 4/18 1,7 /18-1, 6/18-6,7 7/18 -,3 8/18-7,9-7,7-8, 9/18 /18 11/18 Carne Lactate Cereale Uleiuri Zahăr Total -4,3 12/18 Sursa: FAO, calcule BNM

13 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Tabelul 1.1: Evoluția așteptată a variabilelor externe (media anuală) Creșterea economică în zona euro, % 1, 1,4 Creșterea economică în Federația Rusă, % 1, 1,8 Inflația medie anuală în zona euro, % 1, 1, Inflația medie anuală în Federația Rusă, % 4,8 4,3 EUR/USD 1,16 1,19 USD/RUB 67,4 66,9 Prețul petrolului Urals (dolari SUA/baril) 9,3 9,6 Prețurile internaționale la produsele alimentare, % -3,4 1,2 Sursa: Consensus Economics, Bloomberg, calcule BNM Graficul 1.1: Scenariul de evoluție a cursului de schimb EUR/USD Sursa: BCE, Consensus Economics, calcule BNM Graficul 1.16: Scenariul de evoluție a prețului internațional al petrolului Urals (dolari SUA/baril) Sursa: Ministerul Dezvoltării Economice a Federației Ruse, Bloomberg, calcule BNM Ipoteze externe În noul raport de actualizare a prognozelor 2, FMI a anticipat că economia globală va crește cu 3,% în 219 și cu 3,6% în 22, cu,2% și cu,1% mai puțin decât previziunile din luna octombrie 218. Totodată, se estimează că în anul 218, economia mondială a crescut cu 3,7%. Prognoza globală a fost revizuită în jos, în special din cauza efectelor negative ale tarifelor comerciale adoptate de către Statele Unite ale Americii și China în 218. Alți factori care au determinat revizuirea negativă a prognozelor au reprezentat introducerea noilor standarde privind emisiile de combustibili în Germania, preocupările aferente riscului suveran și financiar în Italia, precum și proiecția unei contracții economice mai profunde în Turcia. Astfel, în baza celor mai recente prognoze ale organizațiilor internaționale și a evoluțiilor cotațiilor futures au fost elaborate principalele așteptări privind evoluția variabilelor externe (Tabelul 1.1). Ipotezele externe din Raportul asupra inflației nr.1, 219 presupun o creștere mai temperată a economiei zonei euro, 1,% în anul 219 și 1,4% în anul 22. Prognoza pentru anul 219 a fost diminuată cu,3 p.p. comparativ cu raportul anterior din cauza temperării economiei mondiale, a diminuării prognozei privind creșterea economică în Germania ca urmare a introducerii noilor standarde privind emisiile de combustibili și a problemelor de ordin politic în zona euro aferente riscului suveran și financiar în Italia. Totodată, sunt încă neclare condițiile în care se va desfășura întreg procesul Brexit. Mediile anuale ale inflației armonizate în zona euro se vor totaliza la 1,% atât în anul 219, cât și în anul 22. La ședința BCE din 24 ianuarie 219 a fost menținut mesajul privind probabilitatea să fie majorate, începând cu toamna anului 219, ratele dobânzilor în zona euro, chiar dacă prognozele privind inflația sunt sub ținta BCE de 2,% (Tabelul 1.1). Valorile prognozate privind evoluția parității EUR/USD în raportul curent sunt diminuate comparativ cu raportul anterior. Se anticipează că paritatea medie a EUR/USD în anul 219 va fi de 1,16 și de 1,19 în anul 22. Paritatea monedei unice europene va beneficia de pe urma creșterii ratelor dobânzilor în zona euro într-un ritm mai rapid decât în cazul creșterii intervalului ratelor dobânzilor de către SRF. Totodată, moneda unică europeană va continua să fie afectată periodic de tensiunile politice și de statisticile macroeconomice nesatisfăcătoare din zona euro (Graficul 1.1). Prognoza prețului internațional al petrolului a fost redusă semnificativ după ce, pe parcursul trimestrului IV 218, cotația Brent s-a diminuat de la 8 dolari SUA/baril în luna octombrie 218 până la dolari SUA/baril în decembrie 218 (aproximativ -41,2%). În Raportul asupra inflației nr.1, 219 se anticipează că prețul mediu al petrolului Urals va consemna valoarea de 9,3 dolari SUA/baril în anul 219 și se va menține la același nivel și în anul 22 (media anuală 9,6 dolari SUA/baril). La ședința OPEC+ din -6 decembrie 218 de la Viena s-a decis reluarea controlului asupra producției de petrol, urmând ca OPEC să reducă producția 2 World Economic Outlook Update January 219

14 Capitolul 1. Prognoza 11 cu,8 milioane barili pe zi, iar aliații din afara cartelului, inclusiv Rusia, să reducă producția cu,4 milioane barili pe zi. Acordul va fi valabil pentru 6 luni, începând din ianuarie 219, cu posibilitatea de prelungire în luna aprilie 219. Cel mai probabil, primele efecte ale acordului vor fi sesizabile la începutul lunii februarie 219 când va fi publicată statistica privind sectorul energetic mondial (Graficul 1.16). Graficul 1.17: Scenariul de evoluție a ritmului anual de creștere a prețurilor internaționale la produsele alimentare (%) Economia Federației Ruse va continua să evolueze relativ stabil, beneficiind de pe urma prețurilor la petrol și a noilor reforme fiscale anunțate de guvernul rus. Totodată, turbulențele de pe piețele emergente și aplicarea în continuare a sancțiunilor de către blocul vestic vor diminua din potențialul creșterii economice și vor determina deprecierea rublei rusești. Astfel, în noua rundă de prognoză se anticipează că economia Federației Ruse va crește în medie cu 1,% în anul 219 și cu 1,8% în anul 22. Inflația va crește în anul 219 în medie cu 4,8%, după ce de la 1 ianuarie 219 a fost majorată TVA în Federația Rusă de la 18 la 2%. Cele mai mari presiuni inflaționiste vor fi înregistrate în trimestrul I 219, după care inflația va coborî până la nivelul de 4,% țintit de Banca Centrală a Rusiei. Paritatea medie a rublei rusești în raport cu dolarul SUA va fi de 67,4 în anul 219 și de 66,9 în anul 22 (Tabelul 1.1). Sursa: FAO, Bloomberg, calcule BNM Graficul 1.18: IPC (%, f.a.p., p.p.) Prețurile internaționale la produsele alimentare se vor reduce în medie cu 3,4% în anul 219, după care vor crește cu 1,2% în anul 219. Diminuarea prognozelor privind evoluția prețurilor internaționale la produsele alimentare are la bază disponibilitățile pentru export pentru majoritatea grupelor de produse. De asemenea, tensiunile aferente interdicțiilor comerciale la nivel mondial vor contribui la diminuarea volumului comerțului internațional, ceea ce va afecta cotațiile materiei prime, dar și prețurile finale ale produselor alimentare (Graficul 1.17). 1.3 Compararea prognozelor Graficul 1.19: Decompoziția diferenței dintre prognoze (p.p.) Prognoza actuală a inflației este nesemnificativ inferioară pe întregul orizont de prognoză, cu excepția ultimului trimestru al anului 219 și primului trimestru al anului 22, pe parcursul cărora este similară și, respectiv, superioară (Graficul 1.18). Proiecția nesemnificativ inferioară a ratei anuale a inflației este determinată negativ, în mare parte, de inflația de bază și de prețurile reglementate, și pozitiv de prețurile produselor alimentare și la combustibili (Graficul 1.19). Rata medie anulă a inflației a fost diminuată cu, p.p. pentru anul 219 și majorată cu,1 p.p. pentru anul 22. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent până la începutul anului 22 și ascendent spre finele orizontului de prognoză (Graficul 1.2). Proiecția inferioară a acesteia este determinată de o inflație mai mică decât s-a anticipat pentru trimestrul anterior, precum și de reestimarea impactului accizelor la unele produse din prima jumătate a anului 219 și începutul anului 22, de reevaluarea efectului corecției marjelor comerciale Sursa: calcule BNM

15 12 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Graficul 1.2: Inflația de bază (%, f.a.p., p.p.) ale agenților economici și, nesemnificativ, de o inflație importată mai joasă. Prognoza ratei medii a inflației de bază a fost diminuată cu 3,3 p.p. pentru anul 219 și majorată cu,3 p.p. pentru anul 22. Graficul 1.21: Prețurile produselor alimentare (% f.a.p., p.p.) Ritmul de creștere a prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, cu excepția trimestrului I 219 (Graficul 1.21). Ritmul superior de creștere a prețurilor produselor alimentare este determinat de (1) o cerere agregată superioară, (2) reevaluarea impactului produselor cu caracter puternic sezonier, (2) temperaturi mai joase din iarna curentă și de (4) reevaluarea corecției marjelor comerciale ale agenților economici. În același timp, evoluția inferioară a prețurilor produselor alimentare internaționale va tempera traiectoria superioară a prognozei ritmului de creștere a prețurilor produselor alimentare pe întregul orizont de prognoză. Prognoza prețurilor produselor alimentare a fost majorată în medie cu 2, p.p. pentru anul 219 și cu 2,2 p.p. pentru anul 22. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este nesemnificativ superioară în prima jumătate a anului curent și inferioară pentru restul orizontului de prognoză (Graficul 1.22). Aceasta se datorează faptului că s-au admis ajustări mai mici la tarife din contul unei prognoze inferioare a prețului internațional al petrolului. Prognoza prețurilor reglementate a fost diminuată cu 1,3 p.p. pentru anul 219 și cu, p.p. pentru anul 22. Graficul 1.22: Prețurile reglementate (%, f.a.p., p.p.) Prognoza ritmului de creștere a prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent până în trimestrul III 219 și ascendent spre finele orizontului de prognoză (Graficul 1.23). Prognoza inferioară a prețurilor la combustibili este determinată de scăderea neanticipată a prețurilor internaționale la petrol în trimestrul IV 218. Totodată, proiecția superioară a inflației importate a condus la revizuirea în sus a prețurilor la combustibili pentru restul orizontului de prognoză. Deși prețul internațional al petrolului este semnificativ mai mic pentru perioada de prognoză, nu se anticipează să fie în scădere spre deosibire de prognoza anterioară. Prognoza prețurilor la combustibili a fost diminuată cu, p.p. pentru anul 219 și majorată cu 3,2 p.p. pentru anul 22.

16 Capitolul 1. Prognoza Riscuri și incertitudini Graficul 1.23: Prețurile la combustibili (%, f.a.p.) Sectorul extern Gradul de temperare a activității economiei mondiale. În noul raport de actualizare a prognozelor, FMI a atenționat cu privire la temperarea economiei mondiale. Deși există premise și sunt evidente anumite trenduri, este prematur să se cunoască în totalitate consecințele asupra economiei mondiale. De asemenea, este prematur să fie delimitat gradul de afectare a diferitelor regiuni și economii. Evenimentele ulterioare, precum derularea negocierilor pe marginea tensiunilor comerciale dintre SUA și China, deznodământul Brexit, dar și evenimentele politice din SUA și Uniunea Europeană vor cauza încetinirea economiei mondiale (dezinflaționist). Incertitudini privind evoluția prețului la petrol. În perioada octombrie 218 ianuarie 219, cotațiile internaționale la petrol au avut o volatilitate exacerbată, ceea ce a derutat piețele cu privire la evoluțiile viitoare. În prim plan se evidențiază reluarea controlului asupra producției de petrol de către OPEC+ pentru a diminua surplusul de petrol de pe piața mondială în prima jumătate a anului 219. Totodată, reușita efortului comun al OPEC+ este condiționată de creșterea numărului sondelor de șist în funcțiune și a stocurilor de petrol și alte derivate în SUA (incertitudine). Evoluția monedei unice europene. Majoritatea prognozelor indică o apreciere substanțială a monedei unice europene în anul 219, ca urmare a reluării creșterii ratelor dobânzilor de către BCE. De asemenea, șocurile din economia SUA sunt mai periculoase decât evoluția stabilă a economiei zonei euro, ceea ce favorizează paritatea euro față de dolarul SUA. Totuși, există riscul ca pe fondul unei evoluții mai precare a economiei zonei euro, BCE să amâne majorarea ratelor dobânzilor, ceea ce va afecta moneda unică europeană. De asemenea, deznodământul Brexit și derularea negocierilor pe marginea tensiunilor comerciale dintre SUA și China condiționează evoluția monedei unice europene (proinflaționist). Incertitudine politică regională. În anul 219 se așteaptă reluarea discuțiilor autorităților SUA pe marginea unui nou pachet de sancțiuni economice împotriva Federației Ruse. De asemenea, la 31 martie 219 vor avea loc alegeri parlamentare în Ucraina (incertitudine). Sectorul real Incertitudini cu privire la recolta din anul 219. Recolta din anul 219 și, respectiv, prețurile la produsele alimentare pe piața internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condițiile agrometeorologice din anul curent. Deși condițiile agrometeorologice din toamna anului

17 14 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) precedent și de la începutul anului curent nu au conturat până în prezent previziuni nefavorabile pentru recolta din anul curent, evoluțiile în cadrul sectorului și, prin urmare, traiectoria prețurilor la produsele alimentare din anul 219 pe piața internă continuă să fie marcată de incertitudine (incertitudine). Vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice în perioada imediat următoare. Conform experienței din ultimii ani, prețurile la fructele și legumele autohtone sunt în mare măsură afectate de condițiile meteorologice adverse cum ar fi înghețuri, secetă, precipitații abundente, de costurile asociate recoltării, transportării, depozitării, dar și vânzării acestora în punctele de comercializare din țară. În cazul apariției unor temperaturi mai scăzute sau a unor precipitații mai pronunțate, acest fapt ar rezulta în creșterea peste prognoze a prețurilor la produsele alimentare în următoarele luni (proinflaționist). Incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate. Prognoza pe termen mediu a inflației are la bază unele ajustări importante de tarife la anumite servicii în a doua parte a anului 219, ca urmare a prețurilor mai mari pentru resursele energetice, dar și a unor devieri financiare în anumite sectoare ale economiei autohtone. Având în vedere că tarifele la unele servicii reglementate produc un impact social considerabil asupra populației, momentul ajustării acestora poate fi fundamentat nu doar de factori economici, dar și de urmărirea unor obiective sociale. Prin urmare, momentul și magnitudinea ajustărilor de tarife nu pot fi estimate cu un grad suficient de încredere (incertitudine). Modificarea metodologiei de stabilire a prețurilor-plafon la carburanți. În lunile iunie și iulie 218, prețurile-plafon pentru carburanți stabilite de ANRE au fost suspendate de câteva ori. Ulterior, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat unele modificări și completări ale Legii privind piața produselor petroliere, care stipulau că ANRE-ul urma să stabilească prețurile-plafon o dată la trei luni și nu la fiecare două săptămâni, cum era inițial. Totuși, la finele anului precedent au fost introduse unele amendamente la legea sus-menționată, iar noua metodologie urmează a fi aprobată de ANRE în luna martie. Ca rezultat, ANRE nu va mai aproba prețurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru produsele petroliere, iar stabilirea prețurilor carburanților la stațiile de alimentare va reveni în competența operatorilor, ținând cont de propriile costuri și de aplicarea ratei de rentabilitate de cel mult %. Având în vedere, perioada îndelungată în care prețurile-plafon au fost fixate, dar și volatilitatea prețurilor la produsele petroliere în perioada respectivă, impactul generat de adoptarea noii metodologii asupra prețurilor interne la carburanți în anul curent este marcat de incertitudine (incertitudine). Eventuala diminuare a prețurilor la medicamente. Începând cu luna ianuarie 219, instituțiile abilitate din domeniul sănătății urmau să examineze și să identifice mecanisme de reducere a adaosului comercial aplicat la medicamentele comercializate în rețeaua farmaceutică.

18 Capitolul 1. Prognoza 1 Responsabilii din domeniul sănătății trebuiau să prezinte în termen de 2 săptămâni de la solicitare propuneri concrete de modificare a cadrului normativ existent. Aplicarea adaosului comercial diferențiat în procesul de formare a prețurilor la medicamente este un mecanism eficient, care contribuie la majorarea accesibilității economice, în special a medicamentelor costisitoare. Având în vedere cele expuse mai sus, există un anumit risc privind scăderea prețurilor la medicamente în perioadele următoare (dezinflaționist). Ajustarea eventuală a tarifelor la serviciile de transport feroviar. Calea Ferată a Moldovei ia în considerare faptul că prin diminuarea prețului biletelor pentru călătoriile externe va atrage un număr extins de pasageri. Conducerea CFM susține că aceasta este singura soluție pentru a mări fluxul de pasageri (dezinflaționist). Scăderea tarifelor la unele servicii medicale. La sfârșitul anului precedent, Guvernul Republicii Moldova a decis diminuarea tarifelor pentru 221 de servicii medico-sanitare. Executivul a aprobat revizuirea catalogului tarifelor unice pentru aceste servicii, scopul fiind prestarea serviciilor calitative la un preț mai redus, includerea unor servicii noi și excluderea serviciilor depășite. Pe lângă reducerea tarifelor, s-a decis excluderea a 28 de servicii medico-sanitare depășite, care nu mai corespund standardelor medicale și nu mai sunt prestate în prezent de instituțiile medicale. Alte 276 de servicii vor fi redenumite. În același timp, luând în considerare faptul că în domeniul sănătății apar noi metode avansate de diagnosticare și tratament, cu aplicarea aparatelor și utilajelor modernizate, în catalog au fost incluse 13 de servicii noi cu stabilirea tarifelor pentru acestea 3. Totuși, estimarea impactului acestor ajustări în IPC este dificilă, având în vedere modificările majore operate în structura catalogului sus-menționat (incertitudine). Sectorul monetar Lichidități excesive în sectorul bancar. Emisiunea monetară din anul 218 ca rezultat al intervențiilor de procurare netă a BNM pe piața valutară în volum de 23,4 milioane dolari SUA (aproximativ 3,9 miliarde lei) a contribuit la majorarea lichidități excesive în sistemul bancar până la cca 7,3 miliarde lei. Acest surplus poate crea pe termen scurt un impact pozitiv asupra cererii agregate, cursului valutar de schimb și poate genera presiuni inflaționiste (proinflaționist). html 3

19 16 Raport asupra inflației, februarie 219 (Banca Națională a Moldovei) Capitolul 2 Evoluția inflației 2.1 Indicele prețurilor de consum Graficul 2.1: Rata anuală a IPC (%) 1/17 2/17 3/17 4/17 /17 6/17 7/17 8/17 IPC Sursa: BNS, BNM 9/17 /17 11/17 12/17 1/18 2/18 3/18 4/18 /18 6/18 Ţinta inflaţiei Graficul 2.2: Rata anuală a principalelor subcomponente ale IPC (%) 12/17 1/18 2/18 Sursa: BNS 3/18 4/18 /18 6/18 7/18 8/18 9/18 7/18 Preţurile la produsele alimentare Preţurile reglementate Preţurile la combustibili Inflația de bază 8/18 /18 9/18 /18 11/18 11/18 12/18 12/18 În condițiile unei cereri agregate modeste, ale unei recolte bogate pentru anumite culturi agricole, rata anuală a IPC și-a continuat traiectoria descendentă de la începutul anului, plasându-se sub intervalul țintei inflației. În trimestrul IV 218, rata anuală a inflației și-a menținut traiectoria descendentă de la începutul anului curent, diminuându-se de la 2,4% în luna septembrie 218 până la,9% în luna decembrie 218 (Graficul 2.1). Începând cu luna mai 218, aceasta s-a plasat sub limita inferioară a intervalului de,% ±1, p.p. stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Rata medie anuală a IPC în trimestrul IV 218 a constituit 1,% și a fost cu 1,8 p.p. inferioară celei din trimestrul precedent. Traiectoria descendentă a inflației în trimestrul IV 218 a fost determinată, în principal, de diminuarea contribuției pozitive din partea prețurilor la produsele alimentare. Acest fapt s-a datorat unei recolte mari pentru anumite culturi agricole, dar și a unei cereri externe modeste pentru acestea în condițiile aprecierii monedei naționale în termeni reali față de valutele unor țări - parteneri comerciali. Totodată, cererea internă modestă, precum și efectul unei perioade de bază ridicate din trimestrul IV 217 a atenuat impactul din partea inflației de bază asupra ratei anuale a IPC. În mod similar, contribuția din partea prețurilor la combustibil s-a diminuat la finele anului precedent. Prețurile reglementate au exercitat un impact negativ analog celui din trimestrul precedent care, în mare măsură, reprezintă efectul scăderii tarifului la gazul în rețea de la începutul anului 218 și la energia electrică din luna iulie 218. În perioada următoare, rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă ca urmare a creșterii ușoare a presiunilor din partea cererii agregate, dar și a efectelor politicii fiscale. Inflația de bază Traiectoria descendentă a inflației de bază a continuat, fiind susținută de aprecierea în termeni reali a monedei naționale față de valutele unor țări - parteneri comerciali, de un efect al perioadei de bază ridicate de la finele anului 217, dar și de lipsa unor presiuni inflaționiste semnificative din partea cererii agregate. În trimestrul IV 218, inflația de bază a consemnat valori ușor superioare ratei anuale a IPC. În trimestrul IV 218, tendința descendentă a ratei anuale a inflației de bază s-a menținut, similar trimestrelor precedente, aceasta diminuându-se de la 3,1% în luna septembrie

20 Capitolul 2. Evoluția inflației până la 2,3% în luna decembrie 218 (Graficul 2.4). Rata medie a inflației de bază a constituit 2,7%, fiind cu,6 p.p. inferioară celei din trimestrul precedent. Contribuția din partea inflației de bază la rata anuală a IPC în perioada de referință s-a diminuat până la cca,8 p.p. (Graficul 2.3). Evoluția descendentă a ratei anuale a inflației de bază a fost determinată de tendința de apreciere a cursului de schimb real efectiv care a favorizat stagnarea prețurilor la majoritatea subcomponentelor acesteia. Conform estimărilor, excesul cererii agregate interne a exercitat un impact neglijabil asupra inflației de bază, fapt ce a susținut traiectoria descendentă a acesteia. Totodată, tendința respectivă a fost determinată și de efectul unei perioade de bază ridicate de la sfârșitul anului 217. În acest fel, prețurile la subcomponenta țigări s-au majorat mai pronunțat în trimestrul IV 217 ca urmare a reglementărilor adiționale cu privire la prețul minim de comercializare cu amănuntul a țigaretelor, ca rezultat al modificării articolului 9 din Legea bugetului de stat pentru anul 217 din 2 noiembrie În același timp, începând cu 1 octombrie 218, a fost redusă cota TVA până la % pentru serviciile HORECA, fapt ce a determinat o scădere ușoară a prețurilor la serviciile hoteliere din cadrul IPC pe parcursul trimestrului IV Graficul 2.3: Evoluția inflației anuale (%) și contribuția subcomponentelor (p.p.) /17 1/18 2/18 3/18 4/18 /18 Produsele alimentare Combustibil IPC 6/18 7/18 8/18 9/18 /18 11/18 Preţurile reglementate Inflaţia de bază Graficul 2.4: Contribuția subcomponentelor (p.p.) la dinamica anuală a inflației de bază (%) 12/18 Totodată, în perioada de referință, unele presiuni inflaționiste asupra inflației de bază au fost exercitate de menținerea impactului unor șocuri sectoriale, cum ar fi majorarea pronunțată a prețurilor pentru subcomponenta educație și învățământ, ca urmare a creșterii plăților pentru creșe și grădinițe. Această majorare a fost operată în scopul îmbunătățirii alimentației copiilor și elevilor în școli și grădinițe 6. Prețurile la produsele alimentare /17 1/18 2/18 3/18 4/18 /18 6/18 7/18 8/18 9/18 /18 11/18 12/18 Diferenţe statistice Articole de uz personal Educație și învățământ Mijloace de transport, autopiese Articole de uz casnic Materiale de construcție Îmbrăcăminte Inflația de bază Altele Alimentație publică Cultură și odihnă Întreținerea zilnică a gospodăriei Mobilă Încălțăminte Ţigări Traiectoria descendentă a ratei anuale a prețurilor la produsele alimentare pe parcursul trimestrului IV 218 a fost determinată, în principal, de diminuarea prețurilor la fructele proaspete, carne, preparate din carne și de temperarea ritmurilor de creștere a prețurilor la legumele proaspete (Graficul 2.). Astfel, recolta bogată de fructe proaspete asociată cu o cerere scăzută din partea partenerilor comerciali externi a contribuit la crearea unei supraoferte de aceste produse pe piață. Ca rezultat, a fost înregistrată o diminuare pronunțată a prețurilor la fructele proaspete. Totodată, recolta bogată de produse cerealiere pe parcursul ultimilor ani, asociată cu diminuarea cheltuielilor de prelucrare la nivel industrial (energie electrică), a contribuit la crearea precondițiilor pentru reducerea prețurilor la carne și preparate din carne. De remarcat că, condițiile secetoase 4 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr art. 693 din 24 noiembrie precizari-privind-aplicarea-cotei-tva-in-marime-de--pentru-horeca. html 6 Potrivit comunicatului Guvernului Republicii Moldova, procesul de organizare a alimentației copiilor și elevilor în instituțiile de învățământ general urmează să fie îmbunătățit. Totodată, va fi asigurată eficientizarea controalelor asupra produselor alimentare destinate copiilor și elevilor, corectitudinea și transparența la procurarea, livrarea și prelucrarea produselor respective și, ca rezultat, va conduce la prevenirea intoxicațiilor alimentare, files/document/attachments/intr1_149.pdf Graficul 2.: Contribuția componentelor (p.p.) la dinamica anuală a prețurilor la produsele alimentare (%) 12/17 1/18 2/18 3/18 4/18 /18 6/18 7/18 8/18 9/18 /18 11/18 12/18 Diferențe statistice Altele Grăsimi Băuturi Zahăr Ouă Lapte și produse lactate Pește și produse din pește Carne, preparate din carne Fructe proaspete Cartofi Legume Produse de morărit Prețurile la produse alimentare