Noi adsorbanţi de tip zeolitic obţinuţi din cenuşa de termocentrală colectată de la electro-termocentrale din România TE ; Contract nr.2/2

Transcriere

1 Noi adsorbanţi de tip zeolitic obţinuţi din cenuşa de termocentrală colectată de la electro-termocentrale din România TE ; Contract nr.2/ Etapa I- mai 2013 decembrie 2013 Director de grant: Prof. Dr. Maria Visa Universitatea Transilvania din Braşov Etapa 2013

2 1. Etapa 2013 Obiectivele şi activităţile acestei etape sunt: Obiectiv specific (O1): Sintetizarea de materiale zeolitice folosind cenuşi colectate de la CET Brasov SA, CET Govora SA, CET Mintia Deva, CET Turceni sau Craiova-Işalnita; optimizarea parametrilor de sinteză. A.1.1. Sinteza materialelor zeolitice, cu controlul temperaturii, ph-ului şi optimizarea parametrilor. A.1.2. Caracterizare: cenuşa crudă, produse intermediare, şi produşi finali: Difractia de raze X, Metode spectrale ( FTIR), Morfologia suprafeţelor (AFM, SEM), energia suprafeţei (unghi de contact) şi stabilitatea termică (DSC). A.1.3. Modelarea şi corelarea caracteristicilor cenuşii cu proprietăţile materialelor de tip zeolit. A.1.1. Sinteza materialelor zeolitice, cu controlul temperaturii, ph-ului şi optimizarea parametrilor Cenuşa a fost colectată de la termocentralele: 1. CET BRAȘOV SA, 2. S.E.CRAIOVA II (Işalniţa fiind închisă la momentul colectării celorlalte cenuşi). 3. CET GOVORA SA, 4. S.E. HUNEDOARA DEVA (MINTIA). Toate cenu;ile colectate au LOI: carbon rezidual (loss of ignition) cuprins ]ntre 1,39 și 4,45. Au compoziţii relativ uniforme, cu predominanţă majoră a următorilor compuşi oxidici SiO 2, Al 2 O 3, Fe 2 O 3 a căror sumă procentuală este în fiecare caz mai mare de 75% şi, conform standardelor ASTM cenuşilor fac parte din clasa F, adică nu agregă în prezenţa apei. Un aspect este prezenţa P2O5 în componenţa cenuşilor CET Braşov (în foarte mica proporţie) şi CET Govora (proporţie semnificativă) ceea ce poate avea efecte asupra procesării ulterioare. Microelemente (Ba, Cu, Zr, Sn, Pb, As, Ni, Zn, Ti, Cr, V) se află în concentraţii de ordinal ppm şi contribuie la efectul nociv asupra mediului (levigate toxice). Pregătire cenuşilor pentru sinteza hidrotermală Fiecare tip de cenuşă a fost spălate cu apa bidistilata in raport: 1:10 (100g cenuşă: 1000mL apa bidistilată) prin agitate mecanică timp de 48h, în condiţii normale de temperatură și presiune (t=23 0 C, presiune atmosferică). După 48h s-a oprit agitarea, probele au fost lăsate să sedimenteze și apoi filtrate la vid. In soluția obținută la filtrare s-a determinat valoarea ph, conductivitatea și TDS. Cenușa umeda s-a uscat în etuvă la C iar cenuşa uscata s-a supus cernerii pentru a determina granulometria. Fracţiile au fost culese separat s-au cântărit și s-au stocat în cutii curate. S-au realizat de asemenea determinări ale punctului izo-electric (PZC). Rezultatele analizelor apelor de spălare, PZC şi fracţiile compoziţia granulometrică sunt prezentate în Tabelul 1. Tabel 1 Proprietăţile apelor de spălare, PZC şi compoziţia granulometrică a cenuşilor spălate Sursa Conductivitate Compoziţie Granulometrică [%] TSD ph PZC [µs/cm] 20μm 40μm 100μm <100μm , ,75 3,2 9,3 84,0 3, ,86 5,2 53,5 31,8 9, , ,87 11,1 33,3 40,7 14, , ,68 10,6 50,2 35,5 3,7 Compuşii solubili (oxizi ai metalelor din gr. I şi II) influenţează valorile TSD, de conductivitate și ph-ul; influenţa acestor oxizi este foarte diferită, cu precădere asupra conductivităţii,

3 indicând (de ex. în cazul cenuşii Deva (3) efectul mobilităţii ionilor de Na + vs. cei de K +. Cu excepţia CET Braşov, celelalte cenuşi au fracţia granulometrică majoritară de 40 μm, de aceea această fracţie a fost cea selectată pentru viitoare experimente. Ținând seama de aplicaţie (substrat adsorbant) s-a selectat și fracţia granulometrică de 20 μm şi care potenţial poate influenţa pozitiv creşterea suprafeţei specifice. S-au realizat şi sinteze cu cenuşă nespalată (ns), știind că cei mai solubili compuşi sunt cei care se regăsesc şi in mediul alcalin hidrotermal de sinteză. Fracţiile granulometrice selectate au fost analizate (AFM, rugozitate, SEM, EDX, suprafaţa specifica, porozitate, energie superficiala). Obținerea materialelor zeolitice Materialele zeolitice s-au obţinut în autoclavî, într-un proces hidrotermal, prin amestecarea a 50g cenuşă cu 500 ml soluţie alcalină de diferite concentrații. Parametrii variaţi au fost: Fracţia granulometrică a cenuşii: 20 μm, 40 μm; Natura şi concentraţia soluţiei alcaline: NaOH 2N, 3N, 4N şi KOH 4N; Temperatura: 120 o C şi 150 o C; Presiunea de lucru: 5 bar, 1 bar; Durata de procesare: 5h, 12h, 24h. După scurgerea duratei de procesare, răcirea suspensiei s-a realizat lent timp de 3-4h. După atingerea temperaturii de C s-a descărcat autoclava, materialul s-a spălat cu apa bidistilata până când apele de spălare au avut ph constant (în jurul valorii 7). Suspensia s-a filtrat iar materialul rezultat a fost uscat la temperatura de C timp de 24h şi apoi a fost analizat. Materialele obţinute sunt sintetic prezentate mai jos : Sursa: cenuşă CET Braşov ZCET ns NaOH 3N, C, 5bar, 12h ZCETs 20, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZCETs 40, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZCETs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZCETs 40, NaOH 2N, C, 5bar, 5h; (NaP1 zeolite Na 6 Al 6 Si 3 O 10 H 2 O ZCETs 40 KOH 4N, 150 ) C, 5 bar, 5h; ZCETs 20, NaOH 3N, C, 1atm 24h; Sursa: cenuşă S.E. Hunedoara Deva (Mintia) ZD ns NaOH 3N, C, 5bar, 12h ZDs 20, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZDs 40, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZDs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZDs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZDs 40, NaOH 2N, C, 5bar, 5h; ZCETs 40 KOH 4N, 150 ) C, 5 bar, 5h ZDs 20, NaOH 3N, C, 1atm 24h; Sursa: cenuşa CET Govora S.A. ZG ns NaOH 3N, C, 5bar, 12h ZGTs 20, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZGs 40, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZGs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZGs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZGs 40, NaOH 2N, C, 5bar, 5h; ZGs 40 KOH 4N, 150 ) C, 5 bar, 5h ZGs 20, NaOH 3N, C, 1atm 24h; Sursa: cenuşă SE. Craiova II ZCR ns NaOH 3N, C, 5bar, 12h ZCRs 20, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZCRs 40, NaOH 3N, C, 5bar 5h; ZCRs 40, NaOH 4N, C, 5bar 5h; ZCRs 40, NaOH 2N, C, 5bar, 5h; ZCRs 40 KOH 4N, 150 ) C, 5 bar, 5h. ZCRs 20, NaOH 3N, C, 1atm 24h; A.1.2. Caracterizare: cenuşa cruda, produse intermediare, şi produşi finali: Difractia de raze X, Metode spectrale ( FTIR), Morfologia suprafeţelor (AFM, SEM), energia suprafeţei (unghi de contact) şi stabilitatea termică (DSC) Toate materialele procesate s-au dovedit extrem de stabile termic, prezentând în analiza de calorimetrie diferenţială numai picul caracteristic vaporizării apei, ca urmare aceste analize nu s-au mai inclus în Anexă. (O analiză DSC detaliată este prezentată în activitatea din 2016). Rezultatele

4 indică procente relativ omogene de cristalinitate dar compoziţii foarte diferite ale fazelor cristaline de aluminosilicați. În Fig. 1. Sunt prezentate difractogramele a câte unei perechi de materiale pentru fiecare din cele 4 cenuşi sursă. Selecţia a fost realizată pentru a evidenţia materialul cu cel mai mic, şi respectiv cu cel mai mare procent de cristalinitate. (a) (b) (c) (d) Fig. 1. Difractogramele materialelor selectate provenind din cenuşile colectate la: (a) Braşov; (b) Craiova; (c) Deva; (d) Govora O selecţie a testelor de imagistică (AFM şi SEM) este prezentată în Fig. 2. Pentru fiecare rezultat sunt prezentate rugozitatea medie specifică (RMS, calculată pe granulă), diametrul pe care este centrată distribuţia macroporilor evaluată prin AFM şi raportul elemental Si/Al calculat prin analiză EDX la suprafaţa probelor. Selecţia a fost realizată în baza valorilor suprafeţelor specifice şi pentru a evidenţia diferenţele de morfologii funcţie de provenienţa cenuşilor; aceste morfologii variază între structuri poroase cu granule agregate de tip cluster (CET Braşov si Craiova) şi, respectiv structuri dense, sticloase (Govora). ZCET40_NaOH2N_150C_5bar_5h ZCETns_NaOH3N_150C_5bar_12h

5 RMS = 155.9nm, Macro-pori = 500nm, [Si/Al] = 1.47 RMS = 12.7nm, Macro-pori = 35nm, [Si/Al] = 1.8 ZCRs40_NaOH2N_150C_5bar_5h RMS = 69.4nm, Macro-pori = 150nm, [Si/Al] = 1.92 ZCRns_NaOH3N_150C_5bar_12h RMS = 66.5nm, Macro-pori = 340nm, [Si/Al] = 1.78 ZDs20_NaOH2N_150C_5bar_5h RMS = 32.2nm, Macro-pori = 200nm, [Si/Al] = 1.13 ZDns_NaOH3N_150C_5bar_12h RMS = 140.2nm, Macro-pori = 900nm, [Si/Al] = 2.65 ZGs40_NaOH2N_150C_5bar_5h RMS = 30.3nm, Macro-pori = 100nm, [Si/Al] = 1.36 ZGns_NaOH3N_150C_5bar_12h RMS = 270.3nm, Macro-pori = 1μm, [Si/Al] = 2.43 Fig. 2. Analiza de morfologie şi topologie a materialelor realizate (selecţie) De asemenea s-au realizat spectrele IR (FTIR) ale probelor, urmărindu-se apariția picurilor caracteristice zeoliţilor în materialele sintetizate(conform O. Keka, C.P. NaraYan, S. Amar Nath, Zeolits from fly ash: synthesis and characterization, Bull. Mater. Sci. 27 (2004) ), conform datelor din Tabelul 2. Analizele FTIR au evidenţiat caracterul hidrofil diferit al materialelor realizate, funcţie de provenienţă. Astfel pentru materialele obținute din cenuşile provenind de la CET Braşov dar mai ales pentru cele de la Govora se înregistrează picuri foarte largi ale apei, provenind din absorbţia acesteia în echilibru cu umiditatea din atmosferă. Aceste picuri sunt practic absente la materialele zeolitice obținute din cenuşa de la Craiova. De asemenea procentul de cuarţ rezidual după procesare este foarte diferit între materialele produse tota diferit faţă de cenuşa crudă. Tabelul 2. Benzi IR caracteristice în materiale obținute Compus Număr de undă Alocare picuri Apa Vibrație H O, respectiv H OH din produșii de reacție hidroaluminosilicatici

6 Compus Număr de undă Alocare picuri CO Banda specifica CO 2 CO 3 2- alcalini C O din CO 3 2- alcalini formați cu CO 2 din atmosferă Caolin /zeoliţi Vibrații de întindere asimetrica a legăturilor Si-O-Si Silicat de Ti Vibrații de întindere asimetrica a legăturilor Ti-O-Si/ Vibraţie de întindere /zeoliţi asimetrică Cuarț /zeoliţi Vibrații de întindere simetrica a legăturilor Si-O-Si Cuarț/ zeoliţi 660 Vibraţie de întindere simetrică a legăturilor Al-O şi Si-O Feldspat/zeoliţi Vibraţie de întindere simetrică a legăturilor Al-O şi Si-O Caolin/hematit / zeoliţi Vibraţie de încovoiere a legăturilor Al-O, Si-O, Al-O-Si şi Fe-O şi a ciclurilor duble Caolin /zeoliţi Vibraţie de în pori deschişi, banda O Si O A.1.3. Modelarea şi corelarea caracteristicilor cenuşii cu proprietăţile materialelor de tip zeolit În etapa 1 s-a obţinut într-o primă fază un număr mare de probe experimentale (30 de probe obţinute la 5 bar şi cu variaţia parametrilor de proces: tip şi concentraţie de agent alcalin, temperatură, durată de procesare, granulometrie) şi acestea au fost analizate din punctul de vedere al cristalinităţii, morfologiei, topologiei, suprafeţei specifice, compoziţiei şi energiei superficiale rezultând astfel o cantitate impresionantă de rezultate. Procesarea acestora a impus identificarea unei metodologii de selectare/screening iar aceasta a fost centrată pe obiectiî epurarea apelor uzate. S-au parcurs astfel următoarele etape: 1. Identificarea probelor cu principala caracteristică impusă unui adsorbant: suprafaţa specifică mare. In acest sens s-au putut identifica următoarele caracteristici comune cenuşilor colectate de la Braşov, Craiova şi Deva: Procentul ridicat de oxizi de Si, Al şi Fe coroborat cu un procent scăzut de carbon în cenuşile crude determină obţinerea de suprafeţe specifice ridicate. In acest sens, cenuşa de la Deva, cu conţinut ridicat de C şi redus de oxizi de bază a condus la obţinerea de materiale cu cele mai mici suprafeţe specifice. Probele obţinute utilizând KOH conduc la suprafeţe specifice mai reduse comparativ cu probele similare obţinute utilizând NaOH; acest fapt este in bună concordanţă cu literatura de specialitate şi se datorează unei cinetice care decurge cu viteze diferite, guvernată de tăria ionică a celor doi cationi alcalini. Suprafaţa specifică a materialelor obţinute din acelaşi tip de cenuşă atinge valoare maximă la concentraţii mai reduse de NaOH. In acest sens sistemul cel mai performant este cel bazat pe NaOH 2N. Au fost obţinute materiale cu S BET peste 50 m 2 /g, valori de cca ori mai mari comparativ cu cenuşile crude (4-6,14 m 2 /g). Acest aspect este deosebit de pozitiv în ceea ce priveşte sustenabilitatea procesului de obţinere, având un impact mult mai redus asupra mediului şi constituind un rezultat cu grad cert de noutate, întrucât literatura menţionează concentraţii de NaOH până la 8N pentru acest tip de transformări. Deși suprafața specifică rezultată în acest caz (NaOH 8N) este mai mare, polarea cu apele de spălare foarte alcaline este cu mult mai mare. Fracţia granulometrică de 40 μm permite obţinerea de structuri cu suprafeţe specifice mai ridicate; acesta reprezintă un avantaj tehnologic important, deoarece această fracţie granulometrică este mult mai uşor filtrabilă după finalizarea proceselor de adsorbție. 2. Identificarea structurilor de tip zeoilitic. O caracteristică a materialelor zeolitice este regularitate structurală deosebită în ciclurile de aluminosilicat, formând cavităţi riguros identice dimensional care permit suprafeţe specifice mari, ca urmare şi adsorbţie performantă dar, mai ales adsorbţie preferenţială dictată de dimensiunile cavităţilor. Obţinerea structurilor de tip zeolit din cenuşi presupune dezagregarea componenţilor principali (în special cuarţ, oxid de aluminiu, alţi aluminosilicaţi) şi reintegrarea acestora în structuri noi mai regulate, cu legături caracteristice care pot

7 fi evidenţiate prin spectroscopie în IR (FTIR). Un alt aspect de aşteptat la obţinerea zeoliţilor este raportul Si/Al care, în zeoliţii propriu-zişi are valori situate în intervalul 1 2.7, funcţie de dimensiunea celulei cristaline (care scade cu creşterea acestui raport). Într-un zeolit ideal raportul Si/Al este 1 dar valori până la 2,7 corespund la structuri stabile şi regulate iar valori mai ridicate indică o creştere a dezordinii structurale (Q. Chen, et al., Study of ZSM-5 and ZSM-11 zeolites by xenon-129 NMR: effect of silicon/aluminum ratio, J. Phys. Chem, 1992, 96 (26), pp ). În acest sens, validarea formării structurilor de tip zeoilt a fost făcută prin: Analiza spectrelor FTIR, cu precădere pentru benzile specific cuarţului şi pentru benzile specifice zeoliţilor pentru structurile ciclice Al-O-Si (şi variante de tipul Al-O, Si-O). Picurile specific cuarţului (înregistrate in toate cenuşile crude) practic nu se mai regăsesc în materialele preparate din cenuşile provenind de la Govora, Deva şi de la Craiova. Materialele preparate utilizând NaOH 2N la 150 o C timp de 5 ore şi cenuşă de la toate sursele conţin benzile corespunzătoare Al-O-Si din cicluri zeolitice ( cm -1 ), indicând că aceste condiţii conduc la formarea de structuri ciclice (aceste picuri nu se regăsesc în cenuşile crude). Formularea unui nou criteriu de evaluare a conversiei cenuşilor în structuri de tip zeolit: s-a propus ca instrument de analiză a conversiei raportul: Valorile raportului R sunt prezentate în Anexa 1 şi indică grade diferite de conversie a cuarţului, variind între valori foarte mici - uzual între 0,004 si 0,02 (pentru cenuşile obţinute utilizând NaOH 2N şi cenuşă cu granulometrie de 40 μm) şi 0,18...0,23 pentru cenuşile obţinute utilizând NaOH 3N. Excepţie de la acest comportament îl fac materialele obţinute in cenuşa de la Govora pentru care valoarea R este mare (peste 0,1) indicând o conversie mai redusă. Analiza raportului Si/Al în materialele formate. Pe baza compoziţiilor la suprafaţa granulelor s-a evaluat acest raport şi s-au obţinut valori cuprinse între 1,07 şi 2,61, care corespund aranjamentelor stabile din ciclulrile specifice zeoliţilor. Structurile care au suprafaţa specifică cea mai mare au valori ale acestui raport sub 2 şi indică o stabilitate crescută, fără distorsiuni datorate unor insule de silicat/cuarţ. In Tabelul 3 sunt prezentate probele care au arătat cele mai mari suprafeţe specifice pentru fiecare tip de cenuşă: Tabel 3. Materiale cu suprafeţele specifice ridicate, provenind din cele patru surse de cenuşi crude Nr. Cod probă Suprafaţă R Si:Al crt. specifică [g/m 2 ] 1 ZCETs 40 NaOH 2N, C, 5bar, 5h. 52,43 0,04 1,47 2 ZCET ns NaOH 3N C, 5bar, 12h 51,2 0,02 1,8 3 ZCRs 20, NaOH 3N, C, 5bar, 5h 58,51 0,18 1,37 4 ZCRs 40, NaOH 2N, C, 5bar 5h. 54,09 0,07 1,07 5 ZCRns, NaOH 3N, C, 5barr 12h 51,68 0,05 1,78 6 ZG ns NaOH 3N C, 5bar 12h 47,35 0,11 2,43 7 ZGs 40 NaOH 3N, C, 1 atm. 24h. 48,03 0,14 1,53 8 ZDs 40, NaOH 2N, C, 5 bar, 5h 37,3 0,02 2,61 9 ZDns, NaOH 3N C, 5bar 12h 33,47 0,02 2,65 Comportamentul aparte al cenuşii colectate de la Govora este evidenţiat practic în analiza tuturor proprietăţilor şi indică un mecanism de creştere diferit şi mult mai rapid (conducând la structuri (1)

8 cu grad de ordonare mai redus). Analizând compoziţiile iniţiale ale cenuşilor se poate concluziona că prezenţa într-un procent suficient de ridicat a P 2 O 5, cunoscut catalizator de deshidratare/condensare, poate explica acest comportament, şi susţine reorganizări rapide (şi deci mult mai puţin regulate), având drept consecinţe rugozităţi mari şi reformarea de structuri de dioxid de siliciu. 3. Optimizarea proceselor de obținere a materialelor adsorbante sau fotocatalitice: Rezultatele obţinute confirmă restructurarea cenuşilor crude cu formarea structurilor ordonate de tip zeolitic. Pe tot parcursul proiectului s-au dezvoltat experimente care să conducă la optimizarea recepturilor vizând şi aspecte de sustenabilitate: Eliminarea etapei de spălare a cenuşilor crude: spălarea cenuşilor are în vedere stabilizarea substraturilor pentru a nu elimina produşi poluanţi/toxici atunci când sunt utilizate ca substraturi în epurarea apelor uzate şi vizează eliminarea compuşilor solubili. Deoarece sinteza hidrotermală are loc în mediu apos şi decurge (aşa cum s-a evidenţiat) prin rearanjări ale componenţilor, cel mai probabil prin dizolvări şi re-precipitări locale, etapa de eliminare a produşilor solubili s-a presupus ca nefiind necesară. Pentru a testa acest aspect, cenuşile crude au fost supuse direct tratamentului hidrotermal şi au condus la rezultate foarte bune (poziţiile 2, 5, 6 şi 8 în Tabelul 4). Excepţie cenuşa de la Govora (al cărei comportament atipic a fost discutat), celelalte cenuşi crude au condus la conversii ridicate ale cuarţului (valori R de 0,05 sau mai mici) şi suprafeţe specifice ridicate. Reducerea presiunii în sinteza hidrotermală: Sintezele efectuate la 5 bar au arătat posibilitatea de obţinere a unor materiale de tip zeolitic, cu suprafeţe specifice semnificativ mai mari comparativ cu cenuşile iniţiale. Reducerea presiunii este predictibil să conducă la structuri diferite, având efect direct asupra vitezei de reacţie (scăderea acesteia). Pentru a compensa acest aspect, sintezele s-au derulat la 120 o C, utilizând NaOH 3N, timp de 12 ore (condiţii care pot fi reproduse uşor în autoclave industriale, la o foarte mică supra-presiune). Rezultatele au indicat că suprafeţele specifice obţinute sunt mai mici pentru materialele obţinute din cenuşă colectată din Braşov (37,97 g/m 2 ), Deva şi Craiova. Rezultate mult mai bune s-au obţinut utilizând cenuşa colectată de la Govora (47,36 g/m 2 ), confirmând faptul că o compoziţie iniţială care cuprinde oxizi catalizatori poate conduce la rezultate bune. REZULTATE: Din totalul de 32 de noi material realizate, în baza corelaţiilor dezvoltate s-au selectat pentru etapa următoare un set de cenuşi: Nr. crt. Cod probă Suprafaţă specifică [g/m 2 ] 1 ZCETs 40 NaOH 2N, C, 5bar, 5h. 52,4 2 ZCET ns NaOH 3N C, 5bar, 12h 51,2 3 ZDs 40, NaOH 2N, C, 5 bar, 5h 37,3 4 ZDns, NaOH 3N C, 5bar 12h 33,5 5 ZG ns NaOH 3N C, 5bar 12h 47,3 6 ZGs 40 NaOH 3N, C, 1 atm. 24h. 48,03 7 ZCRs 40, NaOH 2N, C, 5bar 5h. 54,1 8 ZCRs, NaOH 3N, C, 5barr 5h 58,5 9 ZCRns, NaOH 3N, C, 5barr 12h 51,7 Rezultatele obţinute au fost diseminate în şase evenimente ştiinţifice internaţionale şi prin trei articole transmise spre publicare la: Chemical Engineering Journal, Applied Surface Science şi J.Hazardous Materials.

9 Obiectiv suport 2 (O5): Valorificarea rezultatelor proiectului prin diseminarea produselor cercetării la diferite comunicări ştiinţifice. A.5.1. Diseminarea rezultatelor proiectului în domeniul cercetării A.5.2. Implementarea rezultatelor în instruirea avansată a tinerilor. În etapa 2013 s-au obţinut numeroase rezultate cu grad avansat de noutate care au fost valorificate prin: Articole trimise spre publicare::3. Dintre acestea articolul Alkali hydrothermal synthesis of micronano adsorbent from fly ash with cationic surfactant for uptake the heavy metals and dyes from wastewater,autori: M. Visa, A. Chelaru a fost publicat în 2014 în J. Applied Surface Science, Ref. No.: APSUSC-D (ISI, FI: 2,112), publicat în Participări la Conferinte: [1] L. Andronic, M. Visa, A.a Duta Titanium Oxide Based Composites Obtained by Sol-Gel for Advanced Wastewaters Process, 8th International Conference on Surfaces, Coatings and Nanostructured Materials, Perioada: 21-26/09/2013, Locul de desfasurare: Granada, Spania [2] M. Visa, Nanoclusters obtained by Modified fly ash with organic additive and the adsorption performance in removing the pollutants from complex wastewater, 8th International Conference on Surfaces, Coatings and Nanostructured Materials, Perioada: 21-26/09/2013, Locul de desfasurare: Granada, Spania [3]A. Duta, M. Visa, L. Andronic, Energy Autonomous Wastewater Treatment Plant Based on Photocatalysis and Adsorption, International conference Energy, Efficiency and Environment, Galati, Sept., 2013 [4] M. Visa, L. Isac, A. Duta, Heavy Metals Removal on Washed and Modified Fly Ash from Govora and Mintia CHP Romania prezentare orala, a 8-a Editie a Conferintei Zilele Academiei de Științe Tehnice din Romania (ASTR), 4-5 oct., 2013, Brasov, in book of Abstracts [5] M. Visa, A. Duta, New Composites Obtained in environment friendly conditions for Advanced Wastewater Processes poster presentation, The Photocatalytic and Superhydrophilic Surfaces Workshop, PSS2013, 12-13/12/2013, Manchester, Anglia [6] M. Visa, C. Bogatu, A.Duta, Influence of ph and H2O2 on Tungsten Oxide and Fly Ash Mixtures for Dyes Removal from Wastewater poster presentation, The Photocatalytic and Superhydrophilic Surfaces Workshop, PSS2013, 12-13/12/2013, Manchester, Anglia Formarea resurselor umane În anul universitar 2013/2014 s-au propus noi module de curs în cadrul programului de master: Sisteme de Energii Regenerabile şi Reciclare, filiera Procese Avansate de Mediu. Module sunt: Materiale şi Procese Avansate în Tratarea Apelor (master an I, Sem. II, titular disciplină Prof. dr. M. Vişa) şi, respectiv, Materiale şi Procese Avansate în Epurarea Apelor Uzate (master an II, Sem. I, titular disciplină Prof. dr. ing. A. Duţă). Din analiza datelor prezentate în raport reiese că au fost integral îndeplinite toate obiectivele, activităţile şi rezultatele propuse pentru această etapă Director proiect: Conf. Dr. Maria Vişa