Decentralising education: experience from other countries and its relevance for Romania

Transcriere

1 Descentralizarea educatiei: Experientele altor tari si relevanta acestora pentru Romania Rosalind Levačić, Consultant International, Banca Mondiala Bucuresti, 14 aprilie

2 Scopurile seminarului Asistenta pentru structurarea dezbaterilor privind modul de a descentraliza in continuare educatia in Romania prin : Clarificarea notiunii de descentralizare Examinarea sistemelor de educatie descentralizate din unele tari europene, in special metode de finantare Sugestii privind un drum optim al implementarii in Romania 2

3 Descentralizare Descentralizarea este un proces Gradul de descentralizare este reprezentat de limita pana la care functiunile si competentele legate de serviciile publice sunt acordate nivelurilor de autoritate inferioare, inclusiv furnizorii de prima instanta- SCOLILE Educatia in Romania este deja partial descentralizata. 3

4 OBIECTIVE SI PRIORITATI PENTRU DESCENTRALIZAREA EDUCATIEI 4

5 Obiective sprijinite de un sistem de administratie publica descentralizat Luarea deciziilor in mod democratic la nivel local ca obiectiv politic Reducerea poverii fiscale a guvernului prin solicitarea catre autoritatile localede a furniza finantare Imbunatatirea eficientei prin asigurarea unei legaturi mai puternice intre finantare si beneficiari (finantare per capita) Imbunatatirea calitatii serviciilor prin: luarea deciziilor local bazate pe informatii local; responsabilizare mai puternica a decidentilor locali in privinta rezultatelor (invatarea elevilor) 5

6 Despre echitate Echitatea se refera la accesul egal la serviciile publice pentru oameni cu necesitati echivalente oriunde ar trai in tara si oricare ar fi provenienta sociala si etnica. Echitatea nu este in mod necesar promovata de descentralizare avand in vedere ca poate mari diferentele locale privind calitatea serviciilor si accesul. Descentralizarea poate imbunatati echitatea daca sistemul de finantare este reformat pentru a asigura capacitatea egala a tuturor autoritatilor locale de a furniza educatie care sa raspunda necesitatilor echivalente. Deci, zonele sarace cu venituri fiscale mici si necesitati mai mari trebuie sa aiba o finantare mai mare per elev sau per rezident. 6

7 Diferitele prioritati sprijinite de descentralizare Acestor obiective li se acorda prioritati diferite de catre diferitele parti interesate ministere, autoritati locale, sindicate, manageri local (directori de scoala), clienti (parinti si elevi). Au existat prioritati diferite in diferitele tari unde s-au efectuat descentralizari in ultimii 25 de ani. Prioritatile diferite au dus la o impartire diferita a puterilor, competentelor si raspunderilor. 7

8 Descentralizare: prioritati nationale diferite Luarea deciziilor democratic local Reducerea poverii fiscale guvernamentale Imbunatatirea eficientei printr-un mai bun control asupra costurilor Imbunatatirea calitatii de catre managementul local & responsabilitate locala mai puternica Polonia, Estonia Polonia, China Olanda, Finlanda, Noua Zeelanda, Australia RU: Anglia 8

9 Prioritatile actuale in Romania: impresiile mele Educatie si Cercetare pentru Economia bazata pe Cunoastere (Document de Strategie) specifica faptul ca descentralizarea trebuie sa duca la imbunatatirea eficientei, relevantei, echitatii si calitatii sistemului.(p. 11) 1. Imbunatatirea calitatii de catre managementul local & raspundere locala mai puternica 2. Imbunatatirea eficientei printr-un control mai bun asupra costurilor 3. Luarea deciziilor democratic local Reducerea poverii fiscale guvernamentale prin solicitarea de finantare locala mai mare poate sa fi fost o prioritate in trecut 9

10 Gradul de descentralizare in stabilirea competentelor privind educatia si finantarea 10

11 Stabilirea finantarii si alocarilor intr-un Profesori Personal nedidactic sistem centralizat Guvern Autoritati locale Scoala fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Bunuri & servicii alocari decizii privind cheltuirea finantarii 11

12 Stabilirea finantarii si alocarilor intr-un sistem total descentralizat. Guvern Autoritati locale Scoli Profesori Prersonal nedidactic fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Bunuri & servicii Capital 12

13 Definitia unei scoli auto-conduse O scoala auto-condusa este acea scoala dintrun sistem educational catre care s-a descentralizat o cantitate semnificativa de autoritate si responsabilitate pentru a lua decizii legate de alocarea resurselor intr-un cadru dterminat central de teluri, politici, standarde si responsabilitati. Caldwell, B.J. si Spinks, J. M. (1998) Dincolo de Scoala autocondusa, London, Falmer 13

14 Finlanda: stabilirea finantarii si alocarii Autoritatile locale finanteaza o parte considerabila din resurse proprii; aleg cum sa faca alocarile catre scoli Guvern Autoritati locale Scoala Formula fonduri alocari fonduri alocari fondur i alocari Profesori Personal nedidactic Bunuri & servicii Capital Datorita echilibrarii fiscale unele autoritati locale nu primesc nici un grant 14

15 Guvern Consiliul Scoala Director: biserica sau Formula primaria fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Profesori Alt personal Bunuri si servicii Olanda: stabilirea finantarii si alocarilor Consiliul bisericii Costuri operationale primarie Capital 15

16 Anglia: Stabilirea finantarii si alocarilor Apropae toate cheltuielile cu educatia al autoritatilor locale sunt finantate prin alocari guvernamentale Guvern Autoritati locale Scoala Formula Formula fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Profesori Personal nedidactic De asemena guvernul are unele alocari specifice pentru scoli efectuate via autoritati locale Bunuri & servicii Capital 16

17 Anglia dupa Legea Reformei Educatiei din 1988 : descentralizarea managementului resurselor si centralizarea controlului calitatii Parintii aleg scoala (daca sunt locuri vacante) AL trebuie sa delege un buget fiecarei scoli, determinat printr-o formula obiectiva Bugetele pentru cele mai multe resurse delegate catre scoala Consiliul Director si directorul scolii hotarasc cum sa cheltuie bugetul delegat Scolile stabilesc necesarul de personal si angajeaza profesorii si personalul nedidactic Consiliul Director numeste directorul Guvernul: asigura furnizarea informatiilor si reglementarea scolilor si a AL-urilor 17

18 Organizatii implicate in Anglia in finantarea scolilor publice FLUXURI DE FINANTARE TREZORERIE Departament pentru copii, scoli si familie 150 AL Autoritate locala 1 Autoritate locala N Scoala 1 Scoala 2 Scoala 1 Scoala 2 Scoala scoli; 8 m. elevi 18

19 Formula pentru distribuirea alocarilor guvernamentale catre autoritatile locale Consta in doua parti: 1. O evaluare a guvernului asupra necesarului de cheltuieli pentru fiecare serviciu de facut de fiecare AL. 2. Echilibrare fiscala Alocarile sunt ajustate pentru a tine cont de diferentele dintre autoritatile locale in ce priveste capacitatea de a obtine venituri, Autoritatile cu o baza de venituri mai mica primesc alocari mai mari. 19

20 Alocarea pentru educatie catre autoritatile locale in Anglia Impartita in 2 blocuri: suma evaluata ca fiind necesara AL pentru cheltuieli. 1. BLOC SCOLI (aprox. 85%) prescolar, primar, secundar, elevi cu necesitati speciale 2.BLOC AL (aprox. 15%) Functiuni centrale pentru educatie ale AL Tineret si comunitate 20

21 Formula pentru blocul scoli Pentru prescolari, elevi ciclu primar si secundar Drept de baza: pentru cost standard elev Suplimentari pentru: dezavantaje sociale zone cu costuri salariale mai mari densitate mica a populatiei (rural) Elevi cu costuri ridicate (cei cu necesitati speciale) ECR = ( * % gospodarii primind beneficii sociale * % copii cu greutate mica la nastere)* nr. elevi 3-15 ani 21

22 Formule ale autoritatilor locale pentru finantarea scolilor Fiecare autoritate locala are propria sa formula : Trebuie sa se confdormeze Instructiunilor Dept. CSF. Trebuie sa aloce cel putin 80% din bugetul agregat pentru scoli in conformitate cu numarul si varstele elevilor. 5% din acesta poate fi pentru indicatorii privind dezavantajele sociale. Restul poate fi delegat avand in vedere : O suma fixa indiferent de dimensiunea scolii; Indicatori obiectivi privind dezavantajele sociale si/sau educationale; Indicatori legati de costurile operationale ale cldirilor si terenurilor scolii (dimensiune, stare, cladiri separate, facilitati speciale, etc). Scolile si unitatile speciale pot fi finantate suplimentar functie de numarul de locuri. 22

23 Formula Milton Keynes pentru AL : buget scoala primara Gradinita Primire An 1 (5+) An 2 (6+) An 3 (7+) suma fixa clasa gradinita desemnata unitate de gradinita cu 26 de locuri Functie de incinta Finantare pe unitate funtie de supr. Cladire suprafata teren 1, mese scolare gratuite engleza ca a 2a limba Turnover impozit pe proprietate TOTAL COTA BUGET

24 Metodologii de finantare a educatiei generale: Olanda si Finlanda 24

25 Doua abordari (sunt achivalente) pentru a calcula cat sa se aloce unei unitati locale (autoritate sau scoala) 1. Formula: consta in mai multi (chiar multi) indicatori Exemple: Olanda, Anglia 2. Pret unitar per elev: ponderat pentru elevii cu costuri mai mici/mai mari sau la scoli cu costuri mai mici/mai mari decat unitatea de baza Exemple: Finlanda, Polonia Romania: cost standard 25

26 Olanda: istoricul formulei de finantare Din 1917 sistem de consilii scoli fundatie religioasa (70% elevi) si consilii scoli municipale. Un consiliu scolar poate gestiona mai multe scoli dar aproape jumatate gestioneaza o singura scoala. Parintii au dreptul sa infiinteze scoli: multe scoli mici. 538 municipalitati intre 1,000 si 590,000 locuitori. Tinta principala a formulei de finantare (1990) a fost sa tina sub control costurile prin : (a)statul nu mai rambursa costurile consiliului scolar; (b)reducerea numarului de consilii scolare si de scoli prin presiunea finantarii per capita si stimulente fiscale. In , numarul de consilii scolare a scazut de la 2,800 la 2,000 si scolile au devenit mai mari. 26

27 Olanda: minister catre scoala I1 elevi clasa 1-3: pondere = 1* cost unitar elevi clasa 4-6: pondere = 1.1* cost unitar elevi clasa 7-9: pondere = 1.3* cost unitar I2 supliment pentru limba minoritatii (friziana) ponderi pentru diferite tipuri de scoli secundare I3 indicator de nivel de educatie al parintilor indicator pentru elevii nascuti in strainatate indicator pentru elevii cu necesitati educative speciale I4 suma fixa pentru fiecare scoala 27

28 Finlanda O lunga traditie a unor autoritati locale puternice O puternica egalizare fiscala intre municipalitati In 1993 s-a introdus o formula guvernamentala pentru a inlocui alocarile bazate pe rambursarea costurilor municipalitatilor Alocarea pentru educatie nu are destinatie speciala Calculata si distribuita de Consiliul National al Educatiei. Stabileste un pret unitar pentru un elev in fiecare scoala municipala sau scoala privata din aria municipalitatii. 28

29 Finlanda: pret unitar per elev I1 elevi clasa 1-6: pondere = 1 elevi clasa 6-9: pondere = 1.75 elevi ciclu secundar superior pondere = 2.5 I2 pondere aditionala pentru: nr. Scoli mici in municipalitate densitatea populatiei; insule I3 pondere pentru % elevi cu predare in suedeza Elevi cu nevoi educationale speciale (NES) : pondere =2 NES sever pondere = 3.5 Exprimat mai sus ca un pret per elev unic: variaza functie de municipalitate Alocari suplimentare pentru scoli secundare cu misiune speciala si elevi imigranti. 29

30 Implementarea pe mai departe a descentralizarii educatiei in Romania

31 Romania: stadiul actual al finantarii si alocarilor Guvern Autoritate locala Scoala fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Profesori Personal nedidactic Bunuri & servicii Capital 31

32 Romania: stabilirea probabila a finantarii si alocarilor dupa implementarea descentralizarii Guvern Autoritate locala Scoala (buget propriu) fonduri alocari fonduri alocari fonduri alocari Profesori Personal nedidactic Bunuri & servicii Capital 32

33 Aplicarea costului standard per elev pentru determinarea bugetelor la nivel local MFP MECI CNFIPS Formula: cost standard Consiliu Scoli judetean speciale Municipalitate Scoala: buget propriu Formula: cost standard Formula: cost standard cu ajustari 33

34 Problematici de avut in vedere la descentralizare in Romania 1. Fluxurile de finantare duale (personal si bunuri& servici) vor continua, tinand cont ca nu sunt echitabile? 2. Va include costul standard per elev toate costurile sau numai salariile, manualele si bursele? 3. Poate o formula centrala pentru 3,000 comune si orase sa fie suficient de elastica fata ne necesitatile locale? 4. Cum se va realiza cresterea eficientei costurilor prin reducerea numarului de profesori si rationalizarea retelei scolare fara sa dauneze accesului si calitatii? 5. Asigurarea ca monitorizarea si evaluarea inspectoratelor judetene sa sprijine imbunatatirea calitatii 6. Poate guvernul sa implementeze masurile propuse (curriculum, evaluare, pregatirea profesorilor si calitate, responsabilitate/responsabilizare) astfel incat sa creasca nivelul de calitate al educatiei in urmatorii 10 ani? 34

35 Fluxurile de finantare duale (personal si bunuri& servici) vor continua, tinand cont ca nu sunt echitabile? Incredintarea finantarii bunurilor si serviciilor municipalitatilor le creeaza acestora un interes puternic in scoli; creste partea de venituri locale. Simplificarea finantarii scolilor printr-un singur flux de fonduri. Alocare echitabila a bunurilor si serviciilor per elev in toate zonele. 35

36 Va include costul standard per elev toate costurile sau numai salariile, manualele si bursele? Costul standard include toate resursele (cu exceptia capitalului): da un semnal clar al inputului standard cerut per elev. Guvernul poate finanta 100% sau (100-x)%: x% un minim de acoperit de municipalitati. Face costul standard mai dificil de determinat avand in vedere ca sunt foarte variabile costurile cu incintele. Daca statul nu finanteaza 100% face sa para inadecvat efortul de finantare. 36

37 Poate o formula centrala pentru 3,000 comune si orase sa fie suficient de elastica fata ne necesitatile locale? O formula simpla pentru transparenta, dar prea putini indicatori pentru a ajusta formula la diferentele de costuri unitare datorate unor factori in afara controlului municipalitatii. O formula complexa cu multi indicatori pentru a reflecta diferentele din costurile unitare. Trebuie sa fie indicatori pe care scoala si autoritatea locala sa nu poata sa ii manipuleze. (de ex. NU numarulde scolimicisaumarimea curenta a clasei). 37

38 Costuri suplimentare ale implementarii masurilor de descentralizare Echipa tehnica centrala de implementare Pregatirea directorilor de scoli in managementul resurselor si utilizarea cunostintelor dobandite la sprijinirea imbunatatirii scolii Recrutarea si pregatirea de contabili in municipalitati si scoli Pregatirea administratorilor la nivel judetean si municipal Sprijinirea rationalizarii retelei scolare Pachete compensatorii pentru profesorii in exces sau care ies anticipat la pensie 38

39 Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariile accelerat si lent ACTIUNE MECI infiinteaza Unitatea Operativa de Implementare. Una din sarcinile principale este sa elaboreze formula de finantare pentru determinarea bugetelor pentru educatie ale autoritatilor locale MECI face propuneri pentru pachetul legislativ DATA Finele lui aprilie mai 2009

40 Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariul accelerat ACTIUNE DATA Schimbari proiect de lege (aprobat Decembrie 2009) Sept 2009 MECI a elaborat formula de finantare si a utilizat-o pentru a determina bugetele pentru anul financiar 2010 ale consiliului judetean si autoritatilor locale Bugetele autoritatilor locale si consilului judetean determinate prin formula sunt executate insa din ian. Pana in aug. determinate de cheltuielile istorice Toate scolile cu >200 elevi primesc bugete pentru Sept Dec AF 2010 pe baza formulei: ajustarea personalului Bugetele autoritatilor locale si consiliului judetean determinate de formula cu protectie redusa. Scolile incep implementarea graduala a autonomiei financiare a scolilor. Sept 2009 Ian 2010 Sept 2010 Ian 2011

41 Sugestii pentru calendarul de implementare: scenariul lent ACTIUNE DATA Schimbari legislative aprobate Dec 2009 MECI a elaborat formula de finantare pentru determinarea bugetelor consiliului judetean si ale autoritatilor locale pentru AF 2011 Toate scolile ajusteaza personalul pentru anul scolar 2010/11 pentru a se pregati pentru finantarea bazata pe formula in ianuarie 2011 Bugetele consiliului judetean si ale autoritatilor locale determinate prin formula cu rezerva pentru reducerea dimensiunii diferentei bugetare Autoritatile locale determina bugetele scolilor, unele prin formula. Scolile incep implementarea graduala a autonomiei financiare a scolilor. Martie 2010 Sept 2010 Ian 2011 Ian 2011

42 INTREBARI PENTRU DISCUTII Ce fel de descentralizare a educatiei o considerati cea mai potrivita pentru Romania? Ce provocari vor sta probabil in fata descentralizarii si cum pot fi ele cel mai bine intampinate? Care este cel mai bun calendar pentru implementarea formulei de finantare si a autonomiei financiare a scolilor? 42