Revista Romana de STOMATOLOGIE Nr.3.indd

Transcriere

1 ORTODONŢIE 8 ANOMALIE DENTO-SCHELETALĂ CLS II/1 PE FOND DE RAHITISM. CAZ CLINIC Class II division 1 tooth and skeletal malocclusion influenced by rickets. Clinical case Prep. Univ. Drd. Dr. Mihaela Georgiana Iliescu, Prof. Dr. Dragoş Stanciu Facultatea de Medicină Dentară, Clinica de Ortodonţie şi ODF, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti REZUMAT Scopul acestui articol este de a evidenţia caracteristicile unui caz de anomalie clasa II/1 infl uenţat de rahitism. În vederea obţinerii unui rezultat fi nal satisfăcător şi de a conştientiza infl uenţa directă a caracteristicilor rahitismului asupra tratamentului agreat, s-a realizat o analiză minuţioasă a cazului prin examinare clinică, modele de studiu şi examen radiologic, relevând gradul de difi cultate al situaţiei clinice şi corelând metoda de tratament cu vârsta şi sexul pacientului. Cuvinte cheie: anomalie clasa II/1, retrognatism mandibular, rahitism ABSTRACT The purpose of this article is to highlight the specificity of an division II/1 malocclusion case of an rickets depending young pacient. In order to reach a satisfactory final result and awarness of the rickets characteristics inflencing directly the agreed treatment a very carefull analysis of the clinical case using clinical examination, dental casts and radiographic studies is revelead regarding the difficulty degree of the case and its tretment method related to age and gender. Keywords: class II division 1 malocclusion, mandibular retrognatism, rickets INTRODUCERE Malocluzia de Clasa II/1 este o anomalie de dezvoltare în plan transversal atât la nivel osos, cât şi la nivel dentar (1,2). Principalele semne clinice sunt rapoartele distalizate molare, asociate cu inocluzie sagitală frontală, modificări faciale de ordin estetic (retrocheilie inferioară asociată cu o procheilie superioară) şi funcţional (incizie alimentară). Radiologic se constată o mărire de unghi ANB cu 2-4, cu mărire de înălţime facială anterioară, păs trare sau micşorare a acesteia, distanţa AO-BO mai mare cu 2 mm. Unul dintre factorii favorizanţi ai anomaliei Clasa II/1 este rahitismul, care induce o plasticitate osoasă mărită responsabilă de deformări osoase preangulare bazale mandibulare sub forţa muşchiului maseter. PREZENTAREA CAZULUI Pacienta în vârstă de 10 ani acuză tulburări estetice datorate incongruenţei dento-alveolare din zona frontală. La analiza facială din normă frontală (Fig. 1) pacienta prezintă forma feţei trapez inversat, cu te gumente palide, de consistenţă normală, fără leziuni tegumentare. Pacienta prezintă o hipodezvoltare facială, cu hemifaţa stângă aplatizată, deplasarea punctelor antropometrice tegumentare drepte spre anterior şi lateral. Diametrele bizigomatice, bigoniace şi bipupilare sunt ascendente spre partea dreaptă. De asemenea, se constată o laterodeviaţie a punctelor Pogonion şi Gnation de aceeaşi parte, confirmând asimetria facială. Etajul inferior este micşorat cu aproape 6 mm faţă de etajul superior al feţei. Adresă de corespondenţă: Dr. Mihaela Georgiana Iliescu, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Calea Plevnei nr. 19, Bucureşti mg_stan@yahoo.com REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN

2 142 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN 2014 Regiunea labială ne atrage atenţia cu amprenta incisivilor superiori pe roşul buzei inferioare, consecinţă a obiceiului vicios de sugere a buzei. Buzele sunt decolorate, palide, prezintă fisuri şi ragade comisurale. (3) Şanţul labiomentonier accentuat, şanţurile peribucale şterse şi filtrumul buzei superioare şters întregesc tabloul clinic al zonei labiale. Mentonul şters, aplatizat accentuează prodenţia superioară şi creşte decalajul sagital între maxilare, accentuând treapta buzelor. Examenul facial din normă laterală (Fig. 2) relevă date un profil accentuat convex, cu deplasarea punctului Gnation posterior de planul Orbitofrontal, păstrarea poziţiei punctului Subnazale pe planul Nazo-Frontal, cu proalveolodenţie şi procheilie superioară. Tangenta la ramul orizontal al mandibulei nu intersectează scoama occipitală. La examenul intraoral se observă o lipsă acută de spaţiu, cu meziopoziţie generalizată (Fig. 3), închiderea spaţiilor dentare corespunzătoare lui 12 şi 22, accentuată de macrodonţia generalizată. De asemenea, se constată o blocare a erupţiei lui 22. Frenul buzei superioare este scurt şi gros, inserat aproape de papila incisivă, limitând tracţionarea buzei superioare. La nivelul lui 54 se constată un proces carios ocluzo-distal, superficial netratat. Diastema vera este asimetrică, convergentă cervical, cu diametrul maxim de 2 mm. Abraziunea fiziologică este prezentă. Examenul modelelor (Fig. 4) evidenţiază arcade dento-alveolare de formă de V la maxilar şi trapez la mandibulă. Zona incisivă este marcată de vestibulo-înclinarea incisivilor centrali superiori şi oro-înclinarea incisivilor laterali. Ocluzia arată rapoarte molare şi canine distalizate bilateral, inocluzie sagitală frontală de 7 mm (4,5), rapoarte inverse la M1 şi supraacoperire totală frontală. Ortopantomograma (Fig. 5) evidenţiază o criză de spaţiu cu radiotransparenţe la nivelul incisivului lateral, cu instalarea unei convergenţe radiculare şi divergenţe coronare, rotaţii şi înclinări dentare frontale. Semnele de rahitism sunt camerele pulpare lărgite, canalele radiculare pleacă din coarnele pulpare şi hipomineralizare dentară. Tipul de rotaţie mandibulară este anterior, condilul este poziţionat înalt cu tendinţă de dezvoltare anterioară, canal mandibular angular, ram ascendent înalt şi lat, reducerea ramurii orizontale a mandibulei, cu unghi goniac micşorat, ancoşă preangulară prezentă, apexurile dentare situate aproape de bazilara mandibulară. Teleradiografia de profil (Fig. 6) relevă un unghi SNA de 85, punctul A faţă de perpendiculara din Na la 0,5 mm, unghiul ANB 6, AO-BO 4 mm, unghiul SNB 80. FIGURA 1. Aspect facial din normă frontală şi surâs la începutul tratamentului

3 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN FIGURA 2. Aspect facial din normă laterală şi surâs la începutul tratamentului FIGURA 3. Aspect intraoral cu rapoarte distalizate şi inocluzie sagitală frontală la începutul tratamentului

4 144 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN 2014 FIGURA 4. Aspectul intraoral al arcadelor dentare la începutul tratamentului FIGURA 5. Ortopantomograma iniţială

5 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN FIGURA 6. Teleradiografi a de profi l DISCUŢII Planificarea tratamentului ortodontic presupune realizarea unui set de analize complementare specifice (model de studiu, fotografii, radiografii) în baza căruia se poate opta pentru un tratament ortodontic mobil, funcţional (8,10). Aplicarea activatorului cu şurub median a dus la îmbunătăţirea relaţiei sagitale între cele două maxilare, cu scăderea valorii lui ANB la 4 ; se înregistrează de asemenea o scădere semnificativă la nivelul lui SNA la 82, SNB ajunge la 78, AO-BO se normalizează la 2 mm, iar punctul A faţă de perpendiculara din Na ajunge la 1,5 mm (6). Astfel întreg aspectul facial este armo nios, cu normalizarea profilului şi scăderea inocluziei sagitale frontale. Obiceiul de sugere a buzei inferioare a fost suprimat, aspectul tegumentar căpătându-şi culoarea şi forma, dispărând amprenta feţelor palatine ale incisivilor superiori. Treapta buzelor este în limite normale, cu buza inferioară de volum normal. (9) Prin aplicarea activatorului cu şurub median s-a realizat o lărgire sagitală a maxilarului şi crearea de spaţiu pe arcadă pentru deblocarea şi erupţia lui 22; concomitent au avut loc distalizări laterale. Modificarea axele incisivilor superiori şi inferiori, protruzia mandibulară, au constituit deziderate importante în realizarea tratamentului ortodontic pe fondul rahitismului (7,11). O atenţie sporită se acordă proceselor carioase şi abceselor spontane datorate în primul rând rahitismului, dar şi păstrării unei igiene bucale corespunzătoare. CONCLUZII Prognosticul rahitismului carenţial este bun, după administrarea dozei curative de vitamina D şi influenţarea terapeutică a factorilor favorizanţi asociaţi, se aşteaptă vindecarea sigură dar lentă a rahitismului.

6 146 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 3, AN 2014 Rahitismul, prin el însuşi, nu este o boală fatală, dar este asociat adesea altor boli carenţiale (mal nutriţia, anemia). Depistarea sugerii buzei inferioare furnizează date importante despre frecvenţa, timpul, intensitatea şi momentul de când s-a instalat acest obicei vicios. Este imperios necesară suprimarea lui înainte sau concomitent cu tratamentul ortodontic. Corectarea relaţiilor intermaxilare, cu normalizarea unghiurilor scheletale, distalizările molare, modificarea axelor incisivilor şi deblocarea erupţiei lui 22 au constituit deziderate importante în tratamentul ortodontic. RECUNOAŞTERE Acest caz clinic face parte din lotul de pacienţi urmărit în cursul efectuării tezei de doctorat a doctorandei Mihaela Georgiana Iliescu pentru obţinerea titlului ştiinţific de doctor în medicină la Facultatea de Medicină Dentară, Uni versitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti, România. BIBLIOGRAFIE 1. Stanciu D., Temelcea A., Vârlan C. Actualităţi în abordarea complexă a anomaliilor dento-maxilare. Ghid practic de ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ; Roberts E.W. Bone physiology, methabolism, and biomechanics in orthodontic practice. In: Graber T.M., Vanarsdall R.L., Vig K.W.L. (eds.) Orthodontics. Current principles & techniques. Fourth edition. Elsevier Mosby, 2005; Roos N. Soft tissue profile changes in class II treatment. Am J Orthod. 1977; 72(2): Schudy F.F. The control of vertical overbite in clinical orthodontics. Angle Orthod. 1968; 38(1): Burrow S.J. To extract or not to extract: a diagnostic decision, not a marketing decision. Am J Orthod.2008; 133(3): Nelson B., Hansen K., Hagg U. Overjet reduction and molar correction in fi xed appliance treatment of class II, division 1, malocclusions: sagittal and vertical components. Am J Orthod. 1999; 115(1): Souza A.P., Kobayashi T.Y., Lourenço Neto N. et al. Dental manifestations of patient with vitamin D-resistant rickets. J. Appl Oral Sci Nov-Dec; 21(6): Pachêco-Pereira C., De Luca Canto G., Major P.W. et al. Variation of orthodontic treatment decision-making based on dental model type: A systematic review. Angle Orthod [Epub ahead of print] 9. Guo Y., Han X., Xu H., et al. Morphological characteristics influencing the orthodontic extraction strategies for Angle s class II division 1 malocclusions. Prog Orthod Jul 9;15(1): Thiruvenkatachari B., Harrison J.E., Worthington H.V., O Brien K.D. Orthodontic treatment for prominent upper front teeth (Class II malocclusion) in children. Cochrane Database Syst Rev Nov; 13;11: Ulmeanu C.E., Stanca S., Vivisenco C.I., et. al. Manual de pediatrie. Ediţia a doua. Editura Tridona, 2014;