Drept penal. Partea generala Vol.2 - Florin Streteanu, Daniel Nitu

Transcriere

1 Florin STRETEANU Daniel NITU DREPT PENAL + Partea generale Vol. ll Universul Juridic Bucuregti

2 Cuprins CAP TOLUL Vil. UNTTATEA DE tnfract UNE..., Consideraliigenerale...,......, lnfractiunea simpls Unitatea naturals colectivs...,, Aspecte generale Unitatea de acliune...i2 3,3. Omogenitatea juridicd..., Unitatea subiectului pasiv...i7 3.4.L. Jurisprudenla gi doctrina sub imperiul codului penal din tg6g '4.2' solu!ia codului penar actual - unitatea de subiect pasiv.., Decizia Curtii Constitulionale. Efecte Forme de vinovdtie. Tratament sanc!ionator $4. lnfracliunea continud g 4.1". Definifie..., Condiliile de existen!d a infrac!iunii continue g Existenfa unuiact de executare care se prelunge5tein timp...2g Unitatea elementului subiectiv.,......, ' Clasificarea infractiunilor continue: infracliuni continue permanente gi infracliuni continue succesive consumarea gi epuizarea infractiunii continue. sanctionarea infracfiunii continue...,..3g 55. lnfracliunea continuatd Definitie gi naturd juridici Condi!iile de existenld a infracfiunii continuate , 5.2'L. Pluralitate de acliuni sau inacliuni sdv6rgite la diferite intervale de timp Omogenitatea juridicd a actiunilor sau inactiunilor Unitatea de subiect activ......, ' Unitatea de subiect pasivin cazul infracliunilor contra persoanei..., Unitatea de rezolulie infraclional; lnfracliuni care nu pot fi comise in formd continuatd...., lnfractiunile sdvdrgite din culpd tnfractiunile cu rezultat indivizibil (definitiv) lnfractiunile de obicei..., Tratamentul sanc!ionator al infractiunii continuate..., lnfraciiunea comp1ex Notiune Structurd giformd de vinovdlie...62

3 Drept penal. Partea generals. Vol. ll 6.3. Condiliile de existen!5 a infrac!iunii complexe., Caracterul necesar al absorbtiei..., Caracterul determinat sau determinabil al infracliunii absorbite Diferenla de pericolsocialintre cele doui fapte.....,, Formele infracliunii complexe Sanclionarea infracliunii comp exe lnfracliunea de obicei Defini!ia gi condi-tiile de existen!5 ale infracliunii de obicei ,.1,. Pluralitate de acte omogene comise in timp lrelevanla penald individuals a actelor comise Unitatea manifestdrii de voin! L.4. Unitatea subiectului..., Consumarea 9i epuizarea infrac!iunii de obicei Sanclionarea infracliuniide obicei lnfractiunile de simpli repetare lnfracliunea progresivi P TOLUL Vilt. PLURALTTATEA DE NFRACT UN..., cfiunea l. Definilia gi formele plurolitd;ii de infrocliunl cfiunea a ll-a. Concursul de infracliuni Definilia 5icondiliile de existen!5 ale concursului de infrac!iuni Comiterea a doud sau mai multor infracliuni Sdv6rgirea infracliunilor de cdtre aceeagi persoand Comiterea infracliunilorinainte de a fi intervenit o hotdr6re definitivd de condamnare pentru vreuna dintre e1e Cel pulin doud dintre infracliuni sd poatd atrage aplicarea unei pedepse Formele concursului de infracliuni. Concursul formal (ideal) gi concursul rea Unitatea de acliune - criteriu de delimitare intre concursul real gi concursulformal (ideal) Concursul formal (ideal) Concursul real Concursul real simplu Concursul real caracterizat $3. Sanclionarea concursului de infracliuni.....,., Sisteme de sanclionare a concursului de infracliuni Sistemul cumulului aritmetic Sistemul absorb1iei.,, i Sistemul cumululuijuridic i Aplicarea pedepsei principale in caz de concurs de infractiuni in dreptul penal romdn......,... L19

4 Cuprins 3.2.l.Stabilireapedepselorpentrufapteleconcurente Determinarea pedepsei rezultante.....1,21, Aplicarea pedepsei detentiunii pe viatd in rocur pedepsei inchisorii... 3'2'4. Aplicarea pedepsei principare in caz de judecare separatd a infracliunilor concurente..." I , Recalcularea pedepsei in cazul concursului de infrac!iuni.., Aplicarea pedepseror comprementare, accesorii gi a mdsuriror de j_3g siguranfd in caz de concurs de infractiuni... 3'3.1. Apticarea pedepseror comprementare si..."rorii...:...:..::..:...trt Aplicarea mdsurilor de siguranld...1,4i Sectiunea a lll-a. Recidivo... L Definitia, structura giformele recidivei......r^, 52. Recidiva postcondamnatorie , Definitie., Conditiile de existentd a recidivei postcondamnatorii L Condiliile primuluitermen Condiliile celui de_al doilea termen Sanclionarea recidivei postcondamnatorii....l54 2'3'L' Determinarea pedepsei rezultante atunci c6nd termenul al doilea este format dintr-o singurd infracliune '3'2. Determinarea pedepsei rezultante atunci c6nd termenul al doilea este format dintr-un concurs de infrac!iuni Recidiva postexecutorie ,64 3.1_. Definitie Condiiiile de existen!d a recidivei postexecutorii , Conditiile primuluitermen Condifiile celuide_al doilea termen Sanctionarea recidivei postexecutorii...i71, $4. Descoperirea ulterioard a stdrii de recidivd...i77 55' Recalcularea pedepsei pentru recidivd in cazur detenfiunii pe viald...17g ectiunea o tv-a. plurolitateo intermediord...,...: g 5L' Definitia, structura gi conditiile de existen!5 ale pluralitdlii intermediare...17g 52. Sanctionarea pluralitdtii intermediare...1g1

5 Drept penal. Partea generals. Vol. ll Limitele domeniului de inciden!5 al coautoratu1ui Autoratul colectiv...2l Pluralitatea naturald...21l Pluralitatea constituitd...2l Autoratul concomitent iunea a ll-a. Porticipayio Aspecte generale...2l Definitia participaliei Fundamentul incriminsrii participatiei L.3. Caracterul accesoriu al participaliei l Condiliile generale de existen!d a participaliei o Comiterea de cdtre autor a unei fapte previzute de legea penals 5i nejustificate..., l Participarea ocaziona16 a uneia sau mai multor persoane cu acte...22l care excedeazd sferei acliuniitipice... L.4.3. Existenla unei legdturi subiective intre autor 5i participanli Formele participaliei. Clasificdri lnstigarea Definitie gisferd de aplicare Condiliile instigdrii I. Se existe o activitate de determinare la comiterea unei fapte previzute de legea pena Activitatea de determinare sd fie realizatd cu intenlie...23l Sdv6rgirea faptei tipice de cdtre autor Forme ale instigdrii Complicitatea Definilie 9i sferd de aplicare Condiliile complicit;iii Sd existe o activitate de inlesnire sau ajutor la comiterea, de cdtre o altd persoans, a uneifapte prevdzute de legea penal; Activitatea complicelui s5 fie intenlionatd Sdv6rgirea fapteitipice de cdtre autor Formele complicit5!ii Complicitate materiald gi complicitate intelectuals Complicitate anterioard 5i complicitate concomitentd Complicitate prin actiune gi complicitate prin inacliune Complicitate nemijlocitd (directd) 5i complicitate mijlocitd (indirectd) Participalia improprie Aspecte generale ModalitSlile participalieiimproprii Modalitatea intenlie gi culpd...254

6 Cuprins 6tt

7 Drept penal. Partea generals ' Vol. ll. Numdrul zilelor-amend6. Limite generale. Limite speciale. Stabilire concret Suma corespunzdtoare unei zile-amendd """""" Posibilitatea majordrii limitelor speciale in cazul urmbririi oblinerii ui folos patrimonial """""' Amenda care insole5te pedeapsa inchisorii... ""' ,1. Preliminarii. 1storic...""' ""'3O Raliunea reglementdrii. Sfera infracliunilor... """""""' Stabilirea amen2ii..."..." """' Executarea pedepseiamenzii """""" inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii Raliunea reglementdrii actuale.."""""""""' Condiliile pentru a opera inlocuirea.. """""" Cazul amenzii care insoleste pedeapsa inchisorii. cazul amenzii aplicate in condiliile unei pluralitsli de infracliuni.. 8. Executarea amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in """""""""'316 losul comunitslii """"""""'3t Raliunea instituliei...""'.'. """'3L Condiliile dispunerii executdrii amenzii prin prestarea muncii neremunerate... """'3L Cazul amenzii care a insolit pedeapsa inchisorii """"""" incetarea obligaliei de a presta muncd neremuneratd in folosul comunitslii """ inlocuirea zilelor-amendd neexecutate prin muncd in folosul comunitslii cu pedeapsa inchisorii """'320 neo a ttl-a. Pedepsele accesorii.'.'."""""323 Preliminarii... ""..."""323 Condilii de dispunere... "'...""' Pedeapsa inchisorii...,... '.""""' Pedeapsa detenliunii pe viald.."".."' Cazul pedepsei amenzii inlocuite cu inchisoarea...'.'.....' Durata executdrii pedepsei accesorii Executarea pedepsei accesorii Sancliunea in cazul nerespectdrii pedepselor accesorii.. ""'327...' ""'.""".330 neo o tv-a. Pedepsele complementare...'..."'.." Aspecte generale Pedeapsa complementard a interzicerii exercitdrii unor drepturi...' Regim de aplicare """"" Pedeapsa principals pe l6ngd care se aplicd "...' Durata executdrii..." Conlinutul pedepsei......' lndividualizarea judiciard a pedepsei.."..."'..'.'35l

8 Cuprins 613 2'6' Executarea pedepsei comprementare a interzicerii exercitdrii drepturi... unor D^,{^^^^^ ^^._^._r pedeapsa comptementard a degraddrii mititare...:::::::::::::::::.::::::...:i; 54. Publicarea hotd16rii de condamnare s5. sancsiunea in cazut nerespectariiil;;;i;;;;;;#;;;;"'.::.:...:...:.:..::::::; Secliuneo o V-a. Colculutdurotei pedepse1or Aspecte generale s2. Durata executdrii $3. Computarea duratei mdsurilor preventive privative de 1ibertate ' computarea pedepselor 5i mdsurilor preventive executate in afara!drii CAPITOLUL XI. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSELOR......,,...,g67 $1. Preliminarii. Notiune. Sistematizare lndividuarizarea judiciard a pedepsei. criteriire generare de individualizare... 2.L Noliune 2.2. Criteriile generale de individualizare Alte criterii de individualizare g1 2.4.Valorificareacriteriilordeindividualizare' Circumstanfele - nofiune gi clasificare 3.1. No!iune g Clasificare g5 54. Circumstanlele atenuante 4.L. Terminologie gg 4.2. Circumstanlele...3gg atenuante legale generale 4.2.L....3gg Starea de provocare gg 4'2'2'Depd5irealimitelorlegitimeiap5r5ri Depdgirea limitelor stdrii de necesitate... 4'2'4' Acoperirea integrars a prejudiciurui materiar cauzat prin infracliune circumstanrere atenuante j;il;;;;'.:.::.:..:....:...::..:...::.::.:..:: 4.4. Efectele...'.'...1?i circumstanlelor atenuante Circumstantele agravante 5'1' Aspecte generale...4ig...41.g 5.2. Confinutul circumstan{elor agravante legale generale lg 5.3. Efectele circumstanlelor agravante...43g 56. Concursulintre cauzele de agiavare gide atenuare a pedepsei i 6'1' Precizdriterminorogice. cauze. stiri. circumstanr;.i;;." L.1. Stdri qi circumstanle Forme atenuate giforme calificate ale infrac{iuni1or Concursul de cauze de atenuare Concursul de cauze de agravare Concursul de cauze de atenuare sau de agravare

9 Drept penal. Partea generals. Vol. ll U L XI I. I N DIVI DUALIZAREA J U DICIARA A EXECUTARI I PEDEPSELOR o l. Preliminarii. Precizdriterminologice. Noturd juridicd. Defini\ie reliminarii erminologie aturd juridicd.454 efinitie o a ll-o. Renunlqreo la oplicarea pedepsei efinilie onditii Condiliile cu privire la infractiune l. Condiliile cu privire la infractor vertismentul fectele renunldrii la aplicarea pedepsei nularea renun!5rii la aplicarea pedepsei Condilii pentru dispunerea anul5rii Efectele anulsrii renunlirii la aplicarea pedepsei ea a lll-a. Amdnorea oplicdrii pedepsei efinilie ondilii 'conditiilecuprivirelainfractiune.... Conditiile cu privire la infractor egimul am6ndrii aplicdrii pedepsei.... Termenul de supraveghere Mdsuri de supraveghere Obliga!ii Obligaliile civile.., fectele amandrii aplicdrii pedepsei Efectele imediate ale dispuneriiam6ndriiaplicdrii pedepsei Efectele definitive ale am6ndrii aplicdrii pedepsei evocarea am6ndrii Revocarea obligatorie l3. Revocarea facultativd Efectele revocdrii nularea am6ndrii aplicdrii pedepsei Preliminarii Condilii pentru dispunerea anul5rii Efectele anulsrii ea a lv-a. Suspendareo executdrii pedepsei sub suprave7here efinitie onditii 1. Conditiile cu privire la infracliune Conditiile cu privire la infractor

10 Cuprins 515 ut;11?ill"hi::ii:i:j::[1:'pedepseisub supraveghere... s46

11 CNpITOLUL VII UNITATEA DE INFRACTIUNE 91. Consideralii generale 537. Codul nostru penal nu conline o definilie a unitslii de infracliune gi nici nu dd o reglementare completd a formelor acesteia, menliondnd doar unele dintre formele unit6lii legale. Dupd cum sugereazd insdgi denumirea, unitatea de infrac.tiune este prezentd atunci c6nd activitatea desfsgurati de inculpat se incadreazi complet 5i exact in tiparul unei norme de incriminare. Doctrina noastrd maiveche a ardtat c5, dacd activitatea infractorului acoperd continutul legal al unei infracliuni fdrd lipsd gi fdrd surplus, atunci avem unitate de infracliune, iar dac5, in afard de acoperirea acestui conlinut, rdmdne un surplus care acoperd incd o datd sau de mai multe ori acelagi conlinut legal sau un altul, vom avea pluralitate de infracliuni. Va exista, de asemenea, unitate de infracliune atunci cand, degi au rdmas in afara tiparului unei norme de incriminare unele date de fapt, acestea nu pot alcitui conlinutul vreunei alte infrac!iuni1. Spre exemplu, dacd X trage un foc de armd gi il ucide pe Y, fapta sa se va incadra perfect in continutul infracliunii de omor. Dacd ins5, in afard de uciderea lui Y, autorul il rdnegte 5i pe Z cu acelagi foc de arm5, va exista un surplus, care nu se maiincadreazd in continutul primei infracliuni de omor, ciin conlinutul unei alte infractiuni (contra integrit5!ii fizice sau a vietii, dupd caz), determin6nd astfel existenla unei pluralitsli. Vom vedea insi in sectiunile urmdtoare cd acest criteriu nu este in mdsurd sd ducd intotdeauna la o corectd delimitare intre ipotezele de unitate 5i pluralitate de infracliuni, pentru aceasta fiind necesar sd recurgem gi la elemente suplimentare de diferentiere, pe care le vom evidenlia cu prilejul analizei formelor de unitate infraclionali. in ceea ce privegte formele unitilii de infracliune,?n doctrina mai veche se ficea distinclie intre trei categorii2: unitoteo noturold, care se constituie in mod firesc, fiind determinatd de insdgi natura actului de executare; unitoteo legold, care este creatd de legiuitor prin reunirea in conlinutul unei singure infracliuni a mai multor acliuni care altfel ar da nagtere unei pluralit6li; unitatea judiciord, care reprezinti o crealie a practicii judiciare, judecitorulfiind cel care reune$te doui sau mai multe acliuni pe care le sanclioneazd ca infracliune unic5. Degi unitatea judiciars este admisi gi astdzi in unele sisteme de 1 Tr. Pop, Drept penol comparot. Porteo generald, lnstitutul de Arte Grafice,,Ardealul", Cluj, 1923, vol. ll, p. 599; V. Dongoroz, Drept peno1, Bucure5ti, 1939, p Tr. Pop, op. cit., p.6o0.

12 Drept penal. Partea generals. Vol. ll drept, mai ales in materia infracliunii continuatel, in absenla unui text de lege care sd o prevads, doctrina noastrd actuals se arati ostild acestui procedeu. De aceea, se poate spune cd, de lege lato, putem vorbi in dreptul nostru de doud e ale unitsliide infractiune: unitotea noturald gi, respectiv, unitatea tegatd. Fiecare re cele doud forme subsumeazs, la r6ndul sdu, mai multe categorii de infracliuni. el, in cadrul unitdtii noturole se includ: infrocliuneo simpld, unitateo naturald ctivd, infracfiuneo continud. ljnitateo tegatd de infracliune cuprinde: infroctiuneo tinuotd, infracliunea complexd, infrocliunea de obiceigi pe cea de simptd repetore, ectiv infractiunea progresivd. in doctrind s-a subliniat ins5, pe bund dreptate, cd rsele forme pe care le poate imbrdca unitatea infractionals nu sunt, de reguld, mpatibile2, astfel ci uneori o infracfiune complexd poate fi comisd in mod continuat poate fi progresivs. in cele ce urmeazd vom examina fiecare dintre aceste categorii de infracliuni. 52. lnfracliunea simpld 538. lnfracliunea simpld este, de reguld, definiti ca fiind acea formd a unitdtii rale de infracliune caracterizatd de o singuri acliune, care produce un singur ltat 5i completeazd continutul legal al unei singure norme de incriminare3. in cazul tei forme de unitate este suficient un singur act de executare pentru a consuma gi za infracfiunea. Spre exemplu, se trage un singur foc de armd asupra victimei gi sta decedeazd pe loc. Sub aspect subiectiv, infracliunea simpl6 se poate comite cu oricare dintre formele inovslie reglementate de lege. Astfel, infracliunea simpls poate fi caracterizatd nu de intenlie (ca in exemplul de mai sus), dar gi de intenlie depsgiti {autorulii aplicd imei o loviturd cu pumnul, aceasta se dezechilibreazd 5i cade, suferind un matism cranian gi deced6nd pe loc) sau de culpd (un accident de circulatie in care a este lovitd 5i decedeazd imediat). Datoritd structurii ei, infracliunea simpls nu ridici probleme niciin ceea ce privegte itarea sa fa!5 de alte forme ale unitslii de infractiune gi nici in ceea ce privegte itarea fati de pluralitatea de infracfiuni. Majoritatea infracliunilor prevdzute de latia penald sunt infracliuni simple 5i se sancfioneazd cu pedeapsa prevdzutd de a de incriminare. 1 Spre exemplu, in dreptul francez, degi nu existi o reglementare legals a infracliunii continuate, i jurisprudenla admite incadrarea ca infractiune unicd a unei pluralitsli de acliuni comise in baza iagi rezolutii infraclionale gi susceptibile de aceeagi incadrare juridicd. A se vedea: G. Stefani, vasseur, B. Bouloc, Droitpenalgdneral,Dalloz, paris, j.995, pp.1gg-1g9; F. Desportes, F. LeGunehec, penol gendrol,ed. Economica, Paris,2OO4, pp ; E. Dreyer, Droit pdna! gdndrol,ed. Lexis Nexis, 2016, pp V. Papadopol, D' Pavel, Formele unitdlii infraclionalein dreptul penal roman,casa de Edituri 9i presd a" S.R.L., Bucuregti, 7992, p Tr. Pop, op. cit., p.6ot.

13 U nitotea de i nfroc.ti une LT 53. Unitatea naturald colectivd 3.7, Aspecte generale 539. lpotezele de unitate naturals colectivd sunt tratate de majoritatea doctrineiin cadrul infracfiunii simple, considerdndu-se cd este indiferent dacd acliunea care intrd in structura acesteia din urms se compune dintr-un singur act de executare sau din mai multe acte1. Nu intentiondm si punem in vreun fel sub semnulindoielii aceastd manierd de abordare, admi!6nd c5, in cele din urm5, unitatea naturals colectivd este o modalitate a infracliunii simple. Cu toate acestea, preferdm sd tratdm in mod distinct ipoteza unitdtii naturale colective, date fiind particularitdtile acesteia 9i dificultdtile int6mpinate in demersul delimitdrii ei fald de alte forme ale unitslii de infractiuni (in specialfats de infracliunea continuatd) sau fald de pluralitatea de infracliuni. Unitateo naturold colectivd poate fi definitd ca acea formd a unitslii naturale de infracliune caracterizatd de faptul cd actiunea care intri in structura sa se compune dintr-o pluralitate de acte materiale. Spre exempiu, o infracliune de lovire sau alte violenle (art. 193 C.pen.) se comite prin aplicarea mai multor lovituri victimei sau o infracliune de purtare abuzivd [art. 296 alin. (1) C.pen.] se sdv6rge5te prin adresarea mai multor expresii jignitoare fatd de o persoand de cdtre funclionarul aflat in exercitarea atributiilor de serviciu. Problema delimitdrii unit5lii naturale colective fati de alte forme ale unitdtii de infracliune sau fald de pluralitatea de infracliuni se reduce la delimitarea dintre noliunile de act gi actiune. Cu alte cuvinte, trebuie stabilit c6nd o pluralitate de acte materiale se contopesc in structura unei acliuni unice (unitate naturals colectivd) gi c6nd ele devin acliuni autonome (infracliune continuatd sau concurs de infracliuni). in primul 16nd, trebuie exclusd posibilitatea identificirii acliunii cu o mi5care corporald sau cu un rezultat. Astfel, chiar o acliune simpld se poate compune din mai multe mi5cdri corporale - spre exemplu, impu5carea unei persoane presupune luarea armei, incdrcarea acesteia,!intirea gi apdsarea pe trdgaci- sau poate produce mai multe rezultate - de pild5, aruncarea unei grenade este o acliune unicd, dar poate cauza moartea mai multor persoane, distrugerea unor bunuri etc. in literatura noastrd de specialitate s-a considerat cd elementele care permit integrarea unor acte materiale multiple in structura unei actiuni unice sunt existenta unei intenfii unice, continuitateo materiald de execulie 5i, respectiv, subsumareo lor unei inco d rd ri j u ridi ce u ni ce2. 1 v. Dongoroz, op. cit., p.326; c. Bulai, B.N. Bulai, Manuol de drept penol. partea generald, Ed. UniversulJuridic, BucuregIi,2007,p.499;C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penol romdn. Porteo generald, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2014, p.299; V. Pagca, Drept penol. Porteo generald, Ed. UniversulJuridic, Bucuregti, 2015, p.310. Alti autori preferi si consacre o secliune distincti unitslii naturale colective, subsum6nd-o insd infractiunii simple. A se vedea M.-1. Mdrculescu-Michinici, M. Dunea, Drept penal. Porteo generold. Curs teoretic in domeniul licenfel, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2017, vol.l, pp V. Papadopol, D. Pavel, op. cit., p.39.

14 2 Drept penal. Partea generals. Vol. ll O prim5 remarci pe care o considerdm necesard in acest context vizeazd suslinerea rivind necesitatea unei intenlii unice. Astfel formulatd, condilia pare a limita sfera nit5lii naturale colective la infracliunile intenlionate, ceea ce, in opinia noastrd, nu ar i cazul. Sd presupunem, spre exemplu, ci o persoans, fdc6nd curslenie pe terasd, runcd mai multe obiecte pe care ulterior voia sd le transporte la locul destinat colectdrii egeurilor. Dacd doud dintre aceste obiecte lovesc aceeagi persoans, vom avea doud fracliuni de vdtdmare corporals din culps? Evident cd nu, in realitate fiind vorba de o ingurd infracliune, in forma unit6lii naturale colective. Astfel, credem c5 gi unitatea aturals colectivs, la fel ca infracliunea simpld, este susceptibild de comitere cu orice rmd de vinovslie. in acelagi timp, credem cd se impune o distinclie intre condiliile de existen!5 a nit5lii de acliune gi condiliile de existen!5 a unitdlii naturale colective. Unitatea acliunii ste doar una dintre condiliile de existenld a unit5lii naturale colective, dar ea se nalizeazd, in egals mdsurs, giin cadrul altor institulii, cum este cazul concursului de nfracliu ni. in opinia noastrs, condiliile de existen!5 a unitslii naturale de infracliune sunt: nitateo de acliune, omogenitotea juridicd gi, respectiv, unitatea subiectului pasiv (in azul infracliunilor contra persoanei) Unitateo de actiune 540. in evaluarea unitslii sau pluralitbtii de acliuni inlelegem sd pornim de la onceptul dezvoltat de doctrina gijurisprudenla germand - aga-numita unitate naturald e acliune. Potrivit acestei conceplii, o pluralitate de acte componente constituie o nitate de actiune c6nd diferitele acte parliale au fost determinate de o monifestore de oinfd unitard 5i se gdsesc intr-o conexiune spafio-temporald atat de strdnss, inc6t sunt ercepute ca o unitate de cdtre un observator imparfial1. Din aceastd perspectivs, nitatea acliunii apare, agadar, ca un element extrinsec Ai preexistent dreptului, astfel iin procesulde evaluarein aceastd etapd nu se arein vedere norma de incriminare. 1 H.H. Jescheck, T. Weigend, Tratado de derecho penol (I"raducere din limba germani), Ed. Comares, ranada, 2002, p.767. A se vedea, pentru o sintezd a acestor opinii: J.A. Chocldn Montalvo, EI delito ontinuado, Ed. Marcial Pons, Madrid, 1997, p. 1L0; E. Bacigalupo, Principios de derecho penal. Porte eneral, Ed. Akal, Madrid, 1998, pp Trebuie insi subliniat ci au fost dezvoltate gi alte teorii in urul acestei probleme. Astfel, potrivit unui alt curent doctrinar, se considers ci nu este posibil a se face bstraclie de prevederile normei-tip, astfel cd unitatea de acliune nu este determinati in mod exclusiv rintr-o evaluare naturals, prejuridicd, av6nd in vedere finalitatea acliunii, ci gi prin raportare la norma egals aplicabils in fiecare caz. A se vedea gi J. Cerezo Mir, Curso de derecho penal espafiol, Ed. Tecnos, adrid, vol. lll, 2001, pp ; A. Calder6n, J.A. Chocldn, Derecho penal. Parte general, Ed. Bosch, arcelona, 2O0t, p.418. Prin exceptie, credem 5i noi ci in cazul infracliunii cu conlinut alternativ trebuie vut in vedere $i acest criteriu, a5a cum vom ardta cu prilejul analizei condiliei omogenit5lii materiale a ctelor comise.

15 U n itate o d e i nf ro c.ti u n e 13 Pornind de aici, suntem de pdrere cd existenla unitslii de acliune depinde de indeplinirea cumulativd a urmdtoarelor condi!ii: a) unitoteo manifestdrii de voinld; b) unitotea spo.tio-temporald; c) omogenitatea moteriold a actelor. o) Unitatea manifestdrii de voin[d 541. Aceastd condilie nu se analizeazd prin raportare la elementul subiectiv cerut de o normd de incriminare, ci lu6nd in considerare scopulacliuniidesfdgurate de cdtre outor. Spre exemplu, atunci c6nd cineva i5i propune sd curele balconul gi, pentru a scdpa de diversele obiecte depozitate acolo, le aruncd peste balustrads, ceea ce intereseazd pentru a stabili unitatea acliunii nu este pozilia sa subiectivd in raport cu rezultatele care s-ar putea produce (rdnirea unei persoane, avarierea unor autoturisme parcate in preajmd), ci finalitatea acliunii desfigurate, in cazul nostru, evacuarea bunurilor de pe balcon. Dacd aceastd finalitate rdm6ne unitars, acoperind toate actele comise (este vorba de fiecare act de aruncare a unui obiect peste balustradd), acliunea va fi unic5. Dacd ins5, in cursul respectivei activitdli, autorul vede la un moment dat trecdnd pe sub balcon o persoand cu care se afla in relalii de dugmdnie gi aruncd un obiect pentru a o lovi, actul respectiv nu se mai incadreazd in structura aceleia$i acliuni cu celelalte, pentru ci el are la bazi o altd manifestare de voin!5, o altd finalitate (actul nu a mai fost determinat de voinla de a curdla balconul, ci de voinla de a-l lovi pe cel care trecea). Tot astfel, in ipoteza in care, dupd comiterea unei infracliuni, infractorul este pe cale de a fi prins gi imobilizat de alte persoane, dacd el va exercita violenle asupra mai multora dintre acestea in scopul de a-gi asigura scdparea, vom avea o acliune unic5. Dacd ins5, in aceeagi imprejurare, in timp ce incerca sd scape, vede cd unul dintre cei prezen!i are asupra sa un bun de valoare gi exercitd violenle in scopul de a-l sustrage, actul de violen!5 in cauzd iese din structura acliunii, el av6nd la bazi o altd manifestare de voin!5, b) U nitatea spatio-temporald 542. Denumitd gi unitate a procesului execufional, aceastd condilie presupune ca actele de executare susceptibile de incadrare in conlinutul aceleiagi infracliuni sd fie comise in acelagi loc gi intr-un interval scurt de timp. Cu alte cuvinte, actele trebuie sdv6rgite intr-o succesiune neintrerupts. Aceasti condilie nu exclude insd orice intrerupere a actului de executare propriu-zis. O intrerupere nu afecteazd unitatea acliunii in mdsura in care ea este fireascs, fiind cerutd de insdgi natura infracliunii sau de modul in care a fost conceputd executarea. De pildd, va exista o unitate de acliune atunci c6nd o persoand sustrage bunuri din apartamentul unui vecin gi face mai multe drumuri intre apartamentul vecinului 5i apartamentul sdu pentru a transporta bunurile sustrasel. Dacd intervalul scurs intre actele de sustragere succesive nu depsgegte timpul necesar transportului fiecdrui grup de bunuri sustrase, unitatea acliunii nu va fi afectats. Dacd insi intre doud 1 Trib..1ud. Hunedoa ra, dec. pen. nr. 494/1977,in Repertoriu tl, p. 167.in acelagi sens: C. Ap. Bucuregti, s. I pen., dec. nr. 705/1997,in Culegere Vlll, p.387; C. Ap. Bucuregti, s. a ll-a pen., dec. nr. 272/1998,in Culegere lx, pp

16 Drept penal. Partea generals. Vol. ll ansporturi inculpatul desfsgoard gi alte activitsli (doarme, merge la cumpdrdturietc.), u va mai exista o unitate a procesului executional 5i deci vom fiin prezenla mai multor cliuni. Tot astfel, se reline o singurd acfiune, compusd din doud acte, atunci c6nd inculpal intreline doud raporturi sexuale prin const16ngere cu victima la interval scurt de mp1. Este evident cd in acest caz o eventuals intrerupere intre actele succesive este eascd, fiind determinatd de insugi specificul infracliunii in cauzd. Caracterul firesc al intreruperilor este o chestiune de fapt pe care instanla o va precia av6nd in vedere toate datele spelei concrete, neput6nd fi stabilite a priorilimite mporale in acest sens. c)omogenitatea materiald a actelor comise 543. Aceastd condilie se impune datoriti faptului c5, uneori, pe baza aceleiagi otiva!ii subiective gi in cadrul unui proces execulional unic, se poate comite o mare arietate de acte, care insd nu pot fi in niciun caz subsumate unei acliuni unice. Spre xemplu, autorul igi propune sd sustragd bunuri din locuinla unei persoane. Dac5, in cest scop, el ucide cdinele de pazd, pbtrunde in casd gi, in final, sustrage bunurile, vom vea trei acte de executare distincte, dar este greu de suslinut cd ele ar putea fi incluse sfera unei actiuni unice, De aceea, vor fi susceptibile de reunire intr-o acliune unicd umai acele acte de executare care prezintd o omogenitate materiali, cu alte cuvinte, unt toate acte de aceeagi naturd (acte de violen!5, acte de sustragere, acte de meninlare etc.). Ceea ce intereseazd in acest context este doar omogenitatea actelor in materiototea lor,fdcand abstraclie de rezultatele pe care fiecare dintre ele le-a produs. Spre xemplu, o persoand, cu intentia de a o lovipe alta, aruncs succesiv maimulte pietrein ireclia ei. Vom avea o singurd acliune, care cuprinde toate actele, pentru cd exists o anifestare de vointd unici, existd un proces execulional unic gi, in plus, este indeplinitd ondilia omogenitslii materiale (fiecare act este identic cu celelalte, const6nd in runcarea unei pietre). Unitatea acliunii nu se analizeazd in raport cu rezultatele roduse, astfel cd ea nu va fi afectatd chiar dac5, din 5 pietre aruncate, una a nimerit ictima, provoc6ndu-i o vdtdmare corporali, trei nu au atins nicio!int5, iar una a lovit n autoturism parcat, provoc6ndu-i avarii. Rezultatele produse de diferitele acte vor fi avute insi in vedere cu ocazia analizdrii nitslii sau pluralitslii de infracliune, ata cum vom vedea?n cele ce urmeazs. Omogenitatea materials a actelor de executare nu trebuie interpretati insd intr-o anierd rigidd -in sensul cd toate actele trebuie sd fie identice -, ea urm6nd a se aprecia sens larg, pe baza naturii actelor. Astfel, condilia omogenitslii materiale este indelinits atunci c6nd toate actele comise sunt acte de violents, indiferent cd unele s-au omis prin lovire cu pumnul, altele prin izbirea victimei cu un corp dur, iar altele prin losirea unui culit. 1Trib. lud.constanta,dec.pen. nr.t322/lgsoinrepertoriultl,p.28t.inacelagi sens,trib.jud.timig, ec. pen. nr. 416/1983, in Repertoriu lll, p Aceasta este gi orientarea majoritard a doctrinei gi risprudentei spaniole. A se vedea J.A. Chocl6n Montalvo, op. cit., pp

17 U nitateo de i nfroctiu ne 15 Nu in ultimul 16nd, trebuie precizat c5, in cazul infractiunilor cu confinut alternativ, care prevdd modalitdti diferite ale actului material, teoria unitdtii naturale de acfiune urmeazd a se completa cu elemente ale teoriei unitdlii juridice. Aceasta deoarece, in ipoteza respectivelor infracliuni, voinla legiuitorului poate deterrnina includerea tn conlinutul ac!iunii unice a unor acte care, din punct de vedere material, sunt diferite. De pild5, in cazul infractiunii prevdzute de art. 259 C.pen., in structura acliunii unice poate intra un act de sustragere gi unul de distrugerel Omogenitotea juridicd 544. Omogenitotea juridicd presupune ca fiecare act din structura acliunii unice sd igi gdseascd un corespondent in structura aceleiagi norme de incrirninare. Cu alte cuvinte, unitslii de actiune in sens natural trebuie sd i se asocieze o unitate a acliunii tipice. Pentru ilustrare, sd revenim la spela in care autorul aruncd mai multe pietre in directia victimeicu intentia de a o lovi. Sd presupunem cd, dintre cele 5 pietre aruncate succesiv, patru au lovit victima,iar a cincea a lovit un autoturism parcatin zon5. Aga cum am ardtat anterior, toate cele cinci acte de aruncare fac parte din structura aceleiagi acliuni, dar aceasta nu inseamnd cd toate se includ in structura unei units!i de infractiune. Condilia omogenitdtii de incadrare juridicd, de care ne ocupdm, face ca doar cele patru acte av6nd ca rezultat lovirea victimei sd se includi in structura unitslii naturale colective de infrac!iune. Ultimul act, ce a produs o urmare distincts, va corespunde, eventual, unei infractiuni de sine stdtdtoare. Condilia omogenitslii juridice este tndeplinits atunci c6nd, spre exemplu, autorul sustrage mai multe bunuri din locuinla unei persoane in aceeagi imprejurare, atunci c6nd intreline succesiv giintr-o unitate de timp gi loc mai multe raporturi sexuale prin constr6ngere cu victima sau atunci c6nd, in aceeagi imprejurare, un funcfionar aflat in exercitarea atribuliilor de serviciu adreseazd mai multe expresii injurioase la adresa persoaneivdtbmate in cazul infrocliunitor cu con.tinut alternativ, diferitele acte din structura actiunii unice pot sd igi giseascd un corespondent in modalitdti de sdv6rgire diferite sau pot sd producs urmdridiferite fdrd ca acest lucru sd afecteze unitatea infractiunii. Spre exemplu, autorul pdtrunde fird drept in locuin!a unei persoane, iar apoi refuzs sd o pdrsseascd la cererea proprietarului2. Tot astfel, in cazul unei infractiuni de vitdmare corporals comisd prin mai multe lovituri aplicate in aceeagi imprejurare, ar fi posibil ca unele dintre lovituri sd fi cauzat o vdtimare ce necesitd peste 90 de zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, alta sd fi cauzat o infirmitate, iar alta un prejudiciu estetic 1 Nu trebuie inteles de aici c5, in cazul infractiunilor cu conlinut alternativ, teoria unitdtii naturale de actiune cedeazd complet locul teoriei unitstiijuridice. $i in acest caz determinarea unitslii de acliune se va face, de reguls, tot prin raportare la unitatea naturals de actiune, in cazul actelor de acelagi fel, urm6nd ca, prin exceplie - atunci c6nd legiuitorul a inclus modalitsli alternative de comitere vddit neomogene material-, sd avem in vedere si conlinutul normei de incriminare in aceastd etapd. 2 A se vedea V. Papadopol, D. Pavel, op. cit., p.41,.