NR…

Transcriere

1 GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE DIRECŢIA EGALITATE DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAŢI Reprezentarea lor şi a bărbaţilor în alegerile parlamentare din 01. Situaţia candidaturilor şi a mandatelor atribuite în urma validării alegerilor Analiza reprezentării lor şi a bărbaţilor în alegerile parlamentare din 9 decembrie 01, atât la nivelul candidaturilor cât şi a mandatelor atribuite în urma validării alegerilor s-a realizat pe baza datelor oficiale publicate de Biroul Electoral Central: Situaţia centralizată a numărului de candidaturi rămase definitive în colegiile uninominale din cele 43 de circumscripţii electorale organizate pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului din data de 9 decembrie 01 ( şi Situaţia centralizată a mandatelor atribuite în urma validării alegerilor parlamentare pentru Deputaţilor şi Senat din data de 9 decembrie 01 Criteriile de analiză sunt: numărul şi ponderea lor şi a bărbaţilor pe listele electorale de candidaturi şi de mandate atribuite, reprezentarea de gen a candidaţilor şi a parlamentarilor aleşi în Deputaţilor şi Senat, separat pentru fiecare cameră în parte, reprezentarea la nivelul regiunilor şi de asemenea reprezentarea candidaţilor şi a demnitarilor cu mandat parlamentar la nivelul partidelor şi a alianţelor politice preelectorale. Cadrul general În conformitate cu Legea 35/008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului în anul 01, pentru legislativul , Senatului i s-au atribuit în prima etapă 137 de mandate iar Camerei Deputaţilor 315. Prin validarea alegerilor, în etapa a doua, numărul mandatelor atribuite s-a stabilit la 41 pentru Deputaţilor şi 176 pentru Senat. Demnitarii cărora li s-au atribuit mandate de parlamentar au fost aleşi în 45 de colegii uninominale care corespund unui număr de 43 de circumscripţii electorale: 41 organizate la nivelul judeţelor, unul pentru Bucureşti şi unul pentru străinătate. 1. Candidaturi Pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie 01, Biroul Electoral Central a înregistrat candidaturi din partea a două mari alianţe politice parlamentare - Uniunea Social Liberală (USL)

2 compusă din 7 partide politice şi Alianţa România Dreaptă (ARD) compusă din 3 partide politice - precum şi candidaturi din partea altor 10 partide politice 1, a unor competitori independenţi şi a unor organizaţii care reprezintă minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară. 1.1 Distribuţia pe criteriul de sex a candidaţilor Pentru cele 45 de mandate care vor fi atribuite în urma alegerilor şi-au depus candidatura un număr total de.473 de competitori electorali, din care.14 (85,89%) bărbaţi şi 349 (14,11%). Din totalul competitorilor electorali,.44 provin din rândurile partidelor politice, 13 sunt independenţi (11 bărbaţi şi ) şi 18 candidează din partea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale (17 bărbaţi şi 1 e). Repartizarea între Deputaţilor şi Senat a celor.44 de candidaţi propuşi de partidele şi alianţele politice preelectorale, din care.096 bărbaţi - 85,83% şi ,17%, este următoarea: pentru Deputaţilor (1.435 bărbaţi - 85,1% şi 49-14,79%); şi 758 pentru Senat (661 bărbaţi - 87,0% şi 97-1,80% ). Parlamentul României Deputaţilor Senat Competitori electorali proveniţi din rândurile partidelor şi alianţelor politice preelectorale Analiza candidaturilor pentru fiecare din cele două camere ale Parlamentului relevă faptul că le sunt mai bine reprezentate la nivelul Camerei Deputaţilor. 1 USL - Uniunea Social Liberală, având pe listele sale de candidaţi din: PSD - Partidul Social Democrat, PNL Partidul Naţional Liberal, PC - Partidul Conservator, UNPR - Uniunea Naţională pentru Progresul României, PE Partidul Ecologist, PV Partidul Verde, PNG Partidul Noua Generaţie ARD Alianţa România Dreaptă, compusă din: PDL - Partidul Democrat Liberal, FC Partidul Forţa Civică, PNŢ-CD Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat PPDD - Partidul Poporului Dan-Diaconescu PRM - Partidul România Mare UDMR - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România PP - Partidul Popular EMNP-PPMT - Erdélyi Magyar Néppárt Partidul Popular Maghiar din Transilvania PER - Partidul Ecologist Român PSDM - Partidul Social Democrat al Muncitorilor PAS - Partidul Alianţa Socialistă PPPS - Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale PNDC - Partidul Naţional Democrat Creştin

3 Total bărbaţi % % Senat Senat , 97 1,78 Deputatilor , ,80 Deputatilor Total , , Analiza la nivelul regiunilor Din această perspectivă, luând în considerare totalul candidaturilor atât pentru Deputaţilor cât şi pentru Senat, reprezentarea lor şi a bărbaţilor pe listele electorale ale partidelor şi alianţelor politice preelectorale (inclusiv independenţii) variază între 3-4 % pentru şi între 76-97% pentru bărbaţi. Bucureşti Muntenia Oltenia 1 34 Banat 95 1 Crişana Maramureş Transilvania bărbaţi Bucovina Moldova Drobogea Strainatate Nr. Crt. Regiunea Competitori proveniţi din rândurile partidelor şi alianţelor politice preelectorale şi independenţi Parlamentul Romaniei Deputatilor Senat T B % F % T B % F % T B % F % 1 Bucuresti Muntenia Oltenia Banat Crisana Maramures Transilvania Bucovina Moldova Dobrogea Strainatate TOTAL

4 La nivelul ambelor camere ale Parlamentului, cea mai slabă reprezentare feminină o întâlnim în Maramureş (9% şi 91% bărbaţi), Banat şi Moldova (ambele cu 11% şi 89% bărbaţi) iar cea mai puternică în Bucureşti (% şi 78% bărbaţi) şi Bucovina (18% şi 8% bărbaţi). La Deputaţilor, cel mai mare decalaj între le şi bărbaţii candidaţi se înregistrează în Maramureş şi Transilvania, la polul opus fiind Bucureşti, Crişana şi Bucovina. La Senat, cel mai mare decalaj între le şi bărbaţii candidaţi se înregistrează în Banat şi Moldova, la polul opus situându-se Bucureşti, Muntenia şi Bucovina. 1.3 Analiza la nivelul partidelor şi alianţelor politice preelectorale La nivelul formaţiunilor politice, din totalul structurilor politice care îşi prezintă candidaţii în faţa electoratului pentru alegerea Parlamentului României, trei acoperă în întregime cele 45 de colegii uninominale: alianţele politice preelectorale USL şi ARD precum şi UDMR. Cele trei formaţiuni sunt urmate îndeaproape de PPDD, cu 450 de candidaţi. Nr. Partidul (alianţa) Total bărbaţi % % 1 USL , ,40 ARD ,8 6 13,7 3 PPDD , ,67 4 PRM , ,53 5 UDMR , ,81 6 PP ,5 7 11,48 7 PPMT , ,39 8 PER , ,56 9 PSDM ,00 1 0,00 10 PAS ,00 10,00 11 PPPS ,00 1 PNCD ,00 13 Cand.ind ,6 15,38 Total , ,18 4

5 USL ARD PPDD PRM UDMR PP 54 7 EMNP-PPMT 69 8 PER PSDM 4 1 PAS 18 PPPS PNCD Cand.ind Cele două alianţe politice preelectorale USL (45 candidaturi) şi ARD (45 candidaturi) precum şi două dintre partidele politice, respectiv UDMR (45) şi PPDD (450) prezintă un număr comparabil de candidaţi, suficient de mare pentru ca procentul reprezentării lor şi a bărbaţilor pe listele lor electorale să fie relevant: USL Total bărbaţi % % Deputatilor , ,75 Senat , ,30 Total , ,40 CD Senat ARD Total bărbaţi % % Deputatilor , ,4 Senat , , Total ,8 6 13,7 CD Senat UDMR Total bărbaţi % % Deputatilor , ,46 Senat , ,90 Total , ,81 CD Senat PPDD Total bărbaţi % % Deputatilor , ,4 Senat , ,4 Total , ,67 CD Senat

6 Partidele reprezentate semnificativ ca număr total de candidaţi raportat la numărul de colegii sunt şi PRM -86 şi PER -177, urmate de EMNP-PPMT -77 şi PP -61. Celelalte partide participante la procesul electoral, respectiv PRM, PER, PP, EMNP-PPMT, PSDM, PAS, PPPS, PNCD, la care se adaugă şi candidaţii independenţi, prezintă următoarea reprezentare a lor şi a bărbaţilor pe listele electorale: CELELALTE PARTIDE Total bărbaţi % % Deputaţilor ,5 7 16,48 Senat ,1 5 11,79 Total , ,95 CD Senat Analiza la nivelul partidelor componente din cadrul alianţelor politice preelectorale În cazul Uniunii Social Liberale - USL, din totalul de 45 de candidaţi pentru ambele Camere ale Parlamentului, 47 sunt, reprezentând 10,40% şi 405 sunt bărbaţi (89,60%). În raport cu numărul total de 45 candidaţi, ponderea lor candidate din partidele politice componente este următoarea: din partea PNL 4,47%, din partea PSD 5,35%, din partea PC 0,58%. PE, PV şi PNG participă pe listele USL fiecare cu un sigur candidat, cei trei fiind bărbaţi. Raportat la numărul propriu de candidaţi, reprezentarea lor şi a bărbaţilor la nivelul partidelor componente ale USL se prezintă în astfel: PNL 11, 06% şi 88,94% bărbaţi, dintr-un total de 181 de candidaţi PSD 10,55% şi 89,45% bărbaţi, dintr-un total de 30 de candidaţi PC 10,88% şi 89,1% bărbaţi, dintr-un total de 4 de candidaţi UNPR 0% şi 100 % bărbaţi, dintr-un total de 14 de candidaţi Analiza distribuţiei candidaţilor USL între Deputaţilor şi Senat arată o reprezentare mai mică a lor la nivelul Senatului în raport Deputaţilor. Dintr-un total de 315 de candidaţi pentru Deputaţilor, 11,75% sunt şi 88,5% bărbaţi. Pentru Senat, din 137 de candidaţi, 7,9% sunt şi 9,71% bărbaţi. În cazul Alianţei România Dreaptă ARD, din totalul de 45 de candidaţi pentru ambele Camere ale Parlamentului, 6 sunt, reprezentând 13,7%. Ponderea lor candidate în structurile politice componente este următoarea: PDL cu 10,40%, FC cu 1,11% şi PNŢ-CD cu 0,66%. Candidaţii bărbaţi reprezintă 86,8% din totalul candidaţilor ARD. Raportat la numărul propriu de candidaţi, reprezentarea lor şi a bărbaţilor la nivelul partidelor 6

7 componente ale ARD se prezintă astfel: FC 1,1% şi 78,79% bărbaţi, dintr-un total de 33 candidaţi PDL 13,07% şi 86,93% bărbaţi, dintr-un total de 398 candidaţi PNŢ-CD 14,9% şi 85,71% bărbaţi, dintr-un total de 1 de candidaţi Distribuţia candidaţilor ARD între Deputaţilor şi Senat arată o reprezentare mai mică a lor la nivelul Senatului în raport Deputaţilor. Astfel, dintr-un total de 315 de candidaţi pentru Deputaţilor, 16,51% sunt şi 83,49% bărbaţi. Pentru Senat, din 137 de candidaţi, 7,30% sunt şi 9,70% bărbaţi.. Rezultatul alegerilor - mandate.1 Distribuţia pe criteriul de sex în componenţa camerelor Parlamentului În urma validării alegerilor, au fost atribuite 588 de mandate din care 41 pentru Deputaţilor şi 176 pentru Senat. La nivelul Camerei Deputaţilor, 359 de parlamentari sunt bărbaţi (87,14%) şi 53 sunt (1,86%) iar la nivelul Senatului, 16 sunt bărbaţi (9,05%) şi 14 sunt (7,95%). Total bărbaţi % % Senat ,0 14 8,0 Deputatilor , ,86 Total , ,40 7

8 Senat Deputatilor f emei. Analiza la nivelul regiunilor a raportului /bărbaţi în cadrul mandatelor atribuite Luând în considerare totalul mandatelor atribuite Camerei Deputaţilor şi Senatului, reprezentarea lor şi a bărbaţilor variază între 0 - % pentru şi între % pentru bărbaţi. Bucuresti Muntenia Oltenia Banat Crisana Maramures Transilvania Bucovina Moldova Dobrogea Strainatate Nr. Crt. Regiunea Mandate atribuite în urma validării alegerilor Parlamentul Romaniei Deputatilor Senat T B % F % T B % F % T B % F % 1 Bucuresti Muntenia Oltenia Banat Crisana Maramures Transilvania Bucovina Moldova Dobrogea Strainatate TOTAL La nivelul ambelor camere ale Parlamentului, cea mai slabă reprezentare feminină o întâlnim la mandatele atribuite colegiilor din străinătate (0% /100 % bărbaţi), Banat, Oltenia şi Dobrogea (6 % şi 94 % bărbaţi) iar cea mai puternică în Bucureşti (19% şi 81% bărbaţi) şi Bucovina (0% şi 80% bărbaţi). La Deputaţilor, cel mai mare decalaj între mandatele ocupate de şi bărbaţi se înregistrează în străinătate şi Oltenia, la polul opus fiind Bucureşti, Crişana şi Bucovina. 8

9 La Senat, cel mai mare decalaj între le şi bărbaţii candidaţi se înregistrează în străinătate, Banat, Maramureş şi Dobrogea, la polul opus situându-se Bucureşti şi Bucovina..3 Analiza reprezentării lor şi bărbaţilor în mandatele parlamentare din perspectiva apartenenţei la partidele şi alianţele politice reprezentate în Parlament În urma alegerilor, camerele Parlamentului sunt constituite din 588 de parlamentari din care 176 senatori şi 41 deputaţi. Raportul de reprezentare a lor şi bărbaţilor parlamentari în cadrul partidelor şi alianţelor politice reprezentate în Parlament, este următorul: Uniunea Social Liberală: 395 parlamentari, din care 351 bărbaţi (88,86%) şi 44 (11,14%) 1 senatori, din care 11 bărbaţi (91.80%) şi 10 (8,0%) 37 deputaţi, din care 39 bărbaţi (87,55%) şi 34 (1,45%) Alianţa România Dreaptă: 80 parlamentari, din care 70 bărbaţi (87,50%) şi 10 (1,50%) 4 senatori, din care 3 bărbaţi (95,83%) şi o e 56 deputaţi, din care 47 bărbaţi (83,93%) şi 9 (16,07%) Partidul Poporului Dan Diaconescu: 68 parlamentari, din care 57 bărbaţi (83,8%) şi 11 (16,18%) 1 senatori, din care 19 bărbaţi (90,48%) şi 47 deputaţi, din care 38 bărbaţi (80,85%) şi 9 (19,15%) Uniunea Democrată Maghiară din România 7 parlamentari, din care 6 bărbaţi (96,3%) şi 1 e 9 senatori, din care 8 bărbaţi (96,3%) şi 1 e 18 deputaţi exclusiv bărbaţi (100 %) Organizaţii ale minorităţilor naţionale 18 deputaţi, din care 17 bărbaţi (94,44%) şi 1 e Din cei 588 de parlamentari, 51 sunt bărbaţi (88,60%) şi 67 (11,40%). Din cei 41 deputaţi, 359 sunt bărbaţi (87,14%) şi 53 (1,86%). Din cei 176 de senatori, 16 sunt bărbaţi (9,0%) şi 14 (8,0%). III. Concluzii În raport cu ponderea lor şi a bărbaţilor în totalul candidaţilor la alegerile parlamentare, în urma validării alegerilor se înregistrează o creştere a reprezentării bărbaţilor de la 85,89% la 88,60% şi o scădere a reprezentării lor de la 14,11% la 11,40%, modificarea situându-se 9

10 sub aproximativ 3% la nivel general. La Deputaţilor, reprezentarea bărbaţilor a crescut de la 85,1% la 87,14% iar reprezentarea lor a scăzut de la 14,79% la 1,86%, modificarea fiind de aproximativ % în ambele cazuri. La nivelul Senatului, reprezentarea bărbaţilor a crescut de la 87,0% la 9,0% iar reprezentarea lor a scăzut de la 1,80% la 8,0%, modificarea fiind în acest caz de aproximativ 4,5%, în ambele cazuri. În concluzie, într-o perspectivă generală, decalajul existent iniţial între bărbaţi şi - înregistrat la candidaturi - se păstrează şi cu privire la mandatele atribuite; rezultatul final al alegerilor parlamentare din decembrie 01 accentuează, însă, acest decalaj. 10