Anexă Planul de Management al Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

Transcriere

1 Anexă Planul de Management al Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului

2 CUPRINS CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1 Scurtă descriere a planului, scopului şi obiectivelor sale Scopul şi categoria ariilor protejate Baza legală pentru constituirea ariilor protejate Cadrul legal de elaborare a planului de management Procesul elaborării planului de management Procedura de implementare a planului CAPITOLUL 2: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 2.1 Informaţii generale Localizare Proprietatea şi administrarea terenurilor Resursele pentru management şi infrastructura Limite şi zone Mediul fizic Geologia Relief şi geomorfologie Hidrologia Clima Soluri Elementele de interes conservativ de tip abiotic Mediul biotic Flora şi vegetaţia

3 Flora Vegetaţia Fauna Habitatele din aria protejată Peisaj Informaţii Socio-economice şi Culturale în trecut Arheologie şi istorie Semnificaţia şi interesul istoric Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă Comunităţile locale Factorii interesaţi Folosinţa actuală a terenurilor Desemnarea prezentă pentru conservare Utilizarea şi facilităţile pentru activităţi educative Utilizarea şi facilităţile pentru turism/recreere Utilizarea şi facilităţile pentru cercetare CAPITOLUL 3 EVALUAREA 3.1 Evaluarea pentru biodiversitate Evaluare pentru peisaj CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA 4.1 Scopul, temele şi obiectivele de management Planificarea în timp a acţiunilor Regulament Resurse şi buget

4 CAPITOLUL 5 Referinţe şi bibliografie CAPITOLUL 6 Anexe la planul de management 205 LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR APNSCC Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Carasului CFR Societatea Căile Ferate Române SA UAT Unitate Adnimistrativ Teritorială DSCS / Direcţia Direcţia Silvică Caraş Severin Silvică CS ONG Organizaţie Non Guvernamentală Ha / ha Hectare RNP Regia Naţională a Pădurilor UP Unitate de producţie Ua Unitate amenajistică Nr / nr Numar AP Ariile protajate Dl Deal P Preşteră T1 Trimestrul 1 T2 Trimestrul 2 T3 Trimestrul 3 T4 Trimestrul 4 IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii OM Ordin de ministru OUG Ordonanţă de Urgenţă MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ABAB Administratia Bazinală de Apă Banat GNM Garda Naţională de Mediu SCI Sit Natura 2000 SPA Sit Natura 2000 ROSCI0226 Sit Natura 2000 Semenic Cheile Caraşului ROSPA0086 Sit Natura 2000 Munţii Semenic Cheile Caraşului 4

5 CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ŞI CONTEXT 1.1 Scurtă descriere a planului de management. Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului a fost înfiinţat în anul 1992 prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Caraş Severin, pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea şi încurajarea turismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii şi a valorilor sale. Siturile Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086-Muntii Semenic-Cheile Carasului, suprapuse parţial cu Parcul Naţional Semenic-Cheile Carasului au fost declarate situri de importanţă comunitară pentru conservarea speciilor, habitatelor si păsărilor de interes comunitar de pe teritoriul acestuia. Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru toţi proprietarii şi administratorii de terenuri şi activităţi din interiorul ariei protejate. Acesta a fost elaborat în vederea unei planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor principale ale Parcului Naţional Semenic-Cheile Carasului, ale ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului şi ROSPA0086-Muntii Semenic-Cheile Carasului, respectiv conservarea biodiversităţii. Măsurile prevăzute au ca prioritate respectarea obiectivelor de management rezultate din categoria ariei naturale protejate, a legislaţiei naţionale, liniilor directoare a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) privind managementul ariilor naturale protejate şi directivelor europene. Măsurile iau în considerare priorităţile naţionale, condiţiile economice, sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei. Planul este structurat pe mai multe părţi, una generală privind structura şi aplicarea planului, o parte ce descrie aria protejată cu toate componentele sale de interes, un capitol asupra scopului şi obiectivelor, evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar, acţiunile propuse pentru atingerea sau menţinerea stării de conservare favorabilă, monitorizarea acţiunilor. Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate. Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile prezentului planul de management. 5

6 1.2 Scopul şi categoria ariilor protejate Scopul Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului conform prevederilor art. 5, alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015, este: protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative de ecosisteme pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale reglementate prin planul de management. Managementul Parcului Naţional Semenic-Cheile Carasului urmăreşte şi menţine interacţiunea armonioasă a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale. În conformitate cu Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Carasului este inclus în siturile Natura 2000, ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului, în contiunuarea documentului acestea vor fi denumite arii naturale protejate. Aceste situri includ întreg teritoriul parcului şi unele zone din imediata vecinătate a acestuia. Obiectivele generale ale ariilor protejate sunt: I. Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemelor terestre, subterane şi acvatice. 6

7 II. Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică. III. Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă. IV. Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală. V. Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de conservare durabilă. VI. Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit în zona de dezvoltare durabilă. VII. Dezvoltarea programelor de cercetare. VIII. Managementul ariei protejate. IX. Dezvoltarea programelor educative. X. Marketingul ariei protejate. XI. Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă. XII. Dezvoltarea turismului. Ariile naturale protejate??????? Tabelul 1 Cod Categoria de arie protejată Denumirea Tip rezervaţiei Conf. Dec. 499/1982* Tip rezervaţie Conf. Hot. CJ 8/1994* Suprafaţa ha Conf.Legea 5/2000 I.1. Rezervaţie Ştiinţifică, categoria I IUCN, clasa A Peştera Răsuflătoarei - - 1,1 O Parc Naţional, categoria II IUCN Semenic Cheile Caraşului , Rezervaţie Naturală, categoria IV Peştera Popovăţ - speologică 0,1 7

8 Cod Categoria de arie protejată Denumirea Tip rezervaţiei Conf. Dec. 499/1982* Tip rezervaţie Conf. Hot. CJ 8/1994* Suprafaţa ha Conf.Legea 5/2000 IUCN, clasa Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Cheile Caraşului Cheile Gârliştei Izvoarele Caraşului Buhui- Mărghitaş Izvoarele Nerei mixtă mixtă 3.028,3 mixtă mixtă 517,0 mixtă mixtă 578,0 - mixtă 979,0 mixtă forestieră 5.028, Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Bârzăviţa - forestieră 3.406,9 IV.15. Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN Peştera Exploratorii 85-15, Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN, clasa C/B Peştera Comarnic Speologică/bios peologica speologică 0,1 8

9 Cod Categoria de arie protejată Denumirea Tip rezervaţiei Conf. Dec. 499/1982* Tip rezervaţie Conf. Hot. CJ 8/1994* Suprafaţa ha Conf.Legea 5/ Rezervaţie Naturală, categoria IV IUCN, clasa C/B Peştera Buhui speologică 0,1 ROSCI 0226 Situl de Importanţă Comunitară Semenic Cheile Caraşului ,0 ROSPA 0086 Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Munţii Semenic - Cheile Caraşului ,9 Notă: suprafeţele pot fi modificate prin acte normative specifice. În zonele de suprapunere a ariilor naturale protejate de interes naţional cu ariile naturale protejate de interes comunitar, se respectă necesităţile categoriei celei mai restrictive (categoria I, II, IV IUCN) precum şi zonele de protecţie strictă şi protecţie integrală. Acestea sunt: Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Rasuflatoarei Categoria de management: Rezervatie Stiintifica categoria I IUCN, zona protejată administrata in principal pentru stiinta sau pentru protectia ariilor virgine. Categoria cavităţii: A, peşteră cu sectoare de valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional. Categoria de interes: National Obiective de conservare: geomorfologie, paleontologie, habitate, specii. Obiective de management: Principal Conservarea ecosistemelor, speciilor (izolate sau grupări) şi/sau caracteristicilor de geodiversitate, de valoare remarcabilă la nivel regional, naţional sau global: aceste atribute au fost create în cea mai mare parte sau în totalitate de către forţe non-antropice şi vor fi degradate sau distruse în caz că sunt supuse vreunui impact uman, oricât de superficial ar fi acesta. 9

10 Secundar: Conservarea ecosistemelor, speciilor şi caracteristicilor de geodiversitate într-o stare pe cât posibil neafectată de activităţi antropice recente. Ocrotirea unor exemple din mediu natural pentru studii ştiinţifice, monitorizare a mediului şi educaţie, incluzând arii delimitate în care este exclusă orice formă de acces ce poate fi evitată; Minimizarea deranjului printr-o atentă planificare şi implementare a activităţilor de cercetare sau altor activităţi aprobate; Conservarea valorilor culturale şi spirituale asociate naturii. Parcul National Semenic Cheile Carasului Categoria de management: Parc National categoria II IUCN, zona protejata administrata in principal pentru protejarea ecosistemelor si turism. Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie. Obiective de management: Principal Secundar Protejarea biodiversităţii naturale alături de structura sa ecologică de bază şi a proceselor de mediu pe care se sprijină, şi de a promova educaţia şi recreerea3. De a gestiona aria cu scopul de a perpetua, într-o stare cât mai naturală posibil, exemple reprezentative de regiuni fizicografice, comunităţi biotice, resurse genetice şi procese naturale neafectate; De a menţine populaţii şi ansambluri de specii native viabile şi ecologic funcţionale, în densităţi suficiente pentru a conserva integritatea ecosistemului şi rezistenţa sa pe termen lung; De a contribui îndeosebi le conservarea speciilor cu teritorii întinse, a proceselor ecologice regionale şi a rutelor de migraţie; De a gestiona utilizarea de către vizitatori în scop inspiraţional, educaţional, cultural şi recreativ la un nivel care să nu cauzeze o degradare biologică sau ecologică semnificativă a resurselor naturale; De a ţine seama de nevoile populaţilor indigene şi ale comunităţilor locale, inclusiv privind utilizarea resurselor pentru subzistenţă, în măsura în care aceasta nu va afecta negativ obiectivul primar de management; De a contribui la economiile locale prin turism. 10

11 Monument al Naturii Peştera Popovăţ Categoria de management: Monument al Naturii categoria III IUCN, zona protejată administrată în principal pentru conservarea aspectului natural specific. Categoria cavităţii: B, peşteră cu sectoare de importanţă naţională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic. Categoria de interes: National Obiective de conservare: geomorfologie, faună. Obiective de management: Principal Protejarea unor caracteristici naturale specifice remarcabile, precum şi a biodiversităţii şi a habitatelor asociate acestora. Secundar De a proteja biodiversitatea în cadrul peisajelor terestre şi marine care altfel ar suferi modificări majore; De a proteja situri naturale specifice cu valori spirituale şi/sau culturale, acolo unde acestea au şi valoare pentru biodiversitate. De a conserva valorile tradiţionale spirituale şi culturale ale sitului. Rezervaţiile Naturale: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Buhui-Mărghitaş, Izvoarele Caraşului, Izvoarele Nerei, Bârzăviţa. Categoria de management: Rezervatie Naturala categoria IV IUCN, zona protejata administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala. Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie. Obiective de management: Principal De a menţine, conserva şi reface populaţii de specii şi habitate; Secundar De a proteja modelul de distribuţie a vegetaţiei şi alte caracteristici biologice, prin metode de management tradiţionale. De a proteja fragmente de habitate ca elemente componente ale strategiilor de conservare a peisajului terestru sau marin. De a dezvolta conştientizarea publică şi aprecierea speciilor şi/ sau habitatelor respective. De a oferi mijloace prin care locuitorii zonelor urbane să poată intra în contact în mod regulat cu natura. Rezervaţiile Naturale: Peştera Comarnic, Peştera Buhui, Peştera Exploratorii 85. Categoria de management: Rezervatie Naturala categoria IV IUCN, zona protejata administrata in principal pentru conservare prin interventie manageriala. 11

12 Categoria cavităţii: C, peşteră cu sectoare de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor. Categoria de interes: National Obiective de conservare: habitate, specii, geomorfologie, hidrologie. Obiective de management: Principal De a menţine, conserva şi reface populaţii de specii şi habitate; Secundar De a proteja modelul de distribuţie a vegetaţiei şi alte caracteristici biologice, prin metode de management tradiţionale. De a proteja fragmente de habitate ca elemente componente ale strategiilor de conservare a peisajului terestru sau marin. De a dezvolta conştientizarea publică şi aprecierea speciilor şi/ sau habitatelor respective. De a oferi mijloace prin care locuitorii zonelor urbane să poată intra în contact în mod regulat cu natura Situl de Importanţă Comunitară Semenic Cheile Caraşului Categoria de management: zonă protejată administrată pentru asigurarea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară - Directiva 92/43/CEE. Categoria de interes: European Obiective de conservare: habitate, specii, elemente de peisaj. Obiective de management (conform Directivei 92/43/CEE) o Asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice pe teritoriul european al Statelor Membre. o Menţinerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabilă, a habitatelor naturale, a speciilor din fauna şi flora salbatică de interes comunitar. o Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică. o Măsurile aplicate ţin seama de exigenţele economice, sociale şi culturale ca şi de particularităţile regionale şi locale. Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Categoria de management: zona protejata administrata pentru asigurarea starii favorabile de conservare a speciilor de pasari, de importanta comunitara - Directiva 79/409/CEE. 12

13 Categoria de interes: European Obiective de conservare: specii, oua, cuiburi, habitate. Obiective de management: o Protectia, gestionarea si reglementarea speciilor de pasari care traiesc in mod natural in stare de sălbaticie pe teritoriul european al Statelor Membre. o Protectia pasarilor cat si oualor, cuiburilor si habitatelor lor. o Aplicarea masurilor necesare pentru conservarea, mentinerea sau refacerea unei diversitati si a unei suprafete suficiente de habitat pentru toate speciile de pasari vizate: crearea de zone de protectie; întretinerea si amenajarea, conforme imperativelor ecologice a habitatului ce se afla in interiorul si exteriorul suprafetelor de protectie; refacerea biotopurilor distruse; crearea biotopurilor. o Aplicarea masurilor pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatului cat si perturbarile care afecteaza pasarile, in zonele de protectie vizate si in afara acestora. o Aplicarea masurilor necesare pentru mentinerea sau adaptarea tuturor speciilor de pasari vizate, la un nivel care corespunde in mod special exigentelor ecologice, stiintifice si culturale, tinandu-se seama de exigentele economice si recreationale. 1.3 Baza legală pentru constituirea ariilor protejate. Hotărârea Consiliului de Miniştri 1625/1955 pentru declararea rezervaţiei mixte Cheile Caraşului. Ordinul Ministrului 2974/1973 privind declararea rezervaţiei forestiere Izvoarele Nerei. Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Caraş Severin nr. 499/1982 pentru ocrotirea provizorie a Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului şi a rezervaţiilor integrale Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Izvoarele Caraşului, Izvoarele Nerei, Peştera Comarnic. Ordinul Ministerului Apelor Pădurilor şi Mediului Înconjurător nr. 7/1990 pentru constituirea parcurilor naţionale şi rezervaţiilor integrale în fondul forestier. Hotărârea Consiliului Judeţean Caraş Severin 8/1994 privind zonele naturale protejate şi monumentele naturii. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IIIa zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 şi 615 bis din 5 septembrie

14 Hotărârea nr.1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31 octombrie Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr /2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie Hotărârea nr.971/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr /2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 715 din 11 octombrie Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr /2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 846 din 29 noiembrie Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice. Legea 149/2015 privind modificarea si completarea Legi vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.407/ Cadrul legal de elaborare a planului de management Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, rectificată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Legea apelor nr. 107/1996,cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/2014 şi Legea nr. 73/2015; Legea 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare. 1.4 Procesul elaborării planului de management Planul de management al parcului naţional a fost elaborat în perioada de către A.S. Exploratorii în colaborare cu Agenţia pentru protecţia Mediului şi Direcţia Silvică Reşiţa. Planul de management a fost realizat în cadrul proiectului Management Park implementat de AS Exploratorii. Activităţile au constat în: 14

15 Analiza modelelor planurilor de management din SUA, Canada şi România.Modelul utilizat pentru elaborarea planului de management a fost al SUA. Inventarierea / evaluarea mediului abiotic, biotic şi antropic. Cartografierea elementelor inventariate Analiza şi prelucrarea datelor Stabilirea scopului, obiectivelor şi activităţilor Realizarea bugetului estimativ al activităţilor Prezentarea publică Planul de management al Sitului de Importanţă Comunitară Semenic Cheile Caraşului şi al Sitului de Protecţie Avifaunistică Munţii Semenic a fost elaborat în perioada de către Bogdan Bădescu - Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului. Modelul utilizat pentru elaborarea planului de management a fost cel elaborat în cadrul proiectului de Twinning implementat de ministerele mediului din România, Franţa şi Polonia.Activităţile au constat în: Elaborarea modelului planurilor de management pentru siturile Natura 2000 din România, Franţa şi Polonia. Cursuri de instruire pentru operatorii siturilor pilot. Inventarierea / evaluarea mediului abiotic, biotic şi antropic. Inventarierea impacturilor în teren. Cartografierea elementelor inventariate şi realizarea hărţilor tematice. Evaluarea impacturilor şi starea de conservare a habitatelor şi speciilor. Analiza prelucrarea şi interpretarea datelor. Stabilirea obiectivelor şi măsurilor de management. Realizarea bugetului estimativ al activităţilor. Publicarea şi distribuirea planului de management. Analiza planului de management de către Consiliului Ştiinţific. Consultarea publică a factorilor interesaţi. Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada de cătreadministraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului.Modelul utilizat pentru elaborarea planului de management a fost Appleton. Activităţile au constat în: Revizuirea descrierii mediului abiotic, biotic şi antropic şi renunţarea la o parte din informaţii. Revizuirea scopului, obiectivelor şi activităţilor. Realizarea bugetului estimativ al activităţilor. Analiza şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP Serviciul Arii Protejate. Analiza planului de management de către Consiliului Ştiinţific. Consultarea publică a factorilor interesaţi. Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada de către Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului prin serviciu externalizat, în cadrul 15

16 proiectului Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare şi acţiunilor de comunicare pentru Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului. Modelul utilizat pentru elaborarea planului de management a fost Appleton. Activităţile au constat în: Includerea unor date de sinteză din Planul pentru paza si supravegherea ariei protejate. Includerea unor date de sinteză din Planul pentru Comunicare şi Interpretare a Naturii. Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea speciilor comunitare. Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea habitatelor comunitare. Includerea unor date de sinteză din Planul pentru evaluarea si monitorizarea surselor de impact asupra habitatelor/specilor ţintă. Analiza planului de management de către Consiliului Ştiinţific. Planul de management al parcului naţional a fost revizuit în perioada de către Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului. Modelul utilizat pentru elaborarea planului de management a fost Appleton. Activităţile au constat în: Transcrierea şi adaptarea conţinutului planului de management din structura SINCRON în structura Appleton. Analiza şi avizarea planului de management de către Consiliului Ştiinţific. Analiza planului de management şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP Serviciul Arii Protejate. Analiza planului de management şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP Comisia Tehnico-Economică secţiunea a III-a Arii Protejate (noiembrie 2015). Analiza planului de management al parcului naţional, stabilirea modificărilor necesare şi realizarea unui plan de management integrat, de către RNP Comisia Tehnico- Economică secţiunea a III-a Arii Protejate (decembrie 2015). Revizuirea integrală a planului de management. Analiza planului de management şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP Serviciul Arii Protejate. Analiza planului de management integrat al ariei protejate şi stabilirea modificărilor necesare, de către RNP Comisia Tehnico-Economică secţiunea a III-a Arii Protejate (2016). Se stabilesc activităţi şi se elimină măsuri şi reguli de management. Analiza în vederea avizării planului de management de către Consiliului Ştiinţific. Emiterea Deciziei etapei de încadrare pentru planul de management integrat. Analiza interministerială şi emiterea avizelor. Emiterea ordinului de ministru pentru planul de management integrat. Planul descrie cu precădere evaluarea elementelor de biodiversitate, evaluarea impactului antropic asupra ariei, stabilirea activităţilor, precum şi modalităţile de implicare a factoriilor interesaţi şi a comunităţilor locale. Capitolele includ hărţi tematice şi interpretarea acestora. 16

17 O parte din informaţiile conţinute pentru mediul abiotic şi biotic sunt preluate din studiile existente, realizate de cercetători, cadre universitare, ONG-uri. Informaţiile statistice au fost furnizate de instituţiile abilitate. Structura planului de management este conform modelelor existente în România, iar la baza elaborării lui sunt următoarele considerente: A. Planul de management al parcului naţional stabileşte măsuri de management pentru protejarea ecosistemelor, conform clasificării IUCN şi a legislaţiei naţionale. B. Se axează pe protecţia şi conservarea habitatelor şi a speciilor ţintă Natura 2000 C. Are măsuri specifice de acţiune. D. Aplică întocmai cerinţele legislaţiei naţionale şi a directivelor UE. 1.5 Procedura de implementare şi valabilitatea planului de management. Implementarea Planului de Management se va realiza în mod direct de către Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului, în parteneriat sau individual de către organizaţii neguvernamentale, servicii publice, instituţii de cercetare, instituţii de învăţământ, agenţi economici, administratori de situri similare, persoane fizice. Activităţile vor fi supravegheate / monitorizate de APNSCC pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management şi nu contravin obiectivelor parcului. Responsabilitatea coordonării implementării prevederilor Planului de Management revine Administraţiei Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului. Planul de lucru anual se va elabora, având în vedere Planul de Management, resursele disponibile şi situaţia curentă, cu avizarea Consiliului Ştiinţific, în trimestrul patru al anului premergător. Activităţile din planul de lucru anual se implementează/organizează fie în mod direct de administraţia parcului, fie prin implicarea unor parteneri firme/persoane specializate pe bază de contract. Planificarea activităţilor din planul de management este pentru o perioadă de cinci ani. Implementarea planului de management se realizează şi prin aplicarea expresă a următoarelor documente anexă ce detaliază anumite componente de management: a) Planul pentru evaluarea şi monitorizarea speciilor comunitare de nevertebrate, vertebrate acvatice, păsări, mamifere. b) Planul pentru evaluarea şi monitorizarea habitatelor comunitare. 17

18 c) Planul pentru evaluarea si monitorizarea surselor de impact asupra habitatelor/speciilor ţintă. d) Planul pentru comunicare şi interpretarea naturii. e) Planul pentru paza şi supravegherea ariei protejate. CAPITOLUL 2: DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 2.1 Informaţii generale Localizare Parcul naţional este situat în sud-vestul României, judeţul Caraş Severin şi cuprinde Unitatea Administrativ-Teritorială Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Văliug. Coordonatele geografice în centru parcului naţional sunt: latitudine N ; longitudine E Harta încadrării în Unităţile Administrativ Teritoriale este inclusă în Anexa nr. 1. Date generale de localizare Tabelul 2 Încadrare fizico-geografică şi administrativ-teritorială Cuantificare Detalii Poziţia geografică 1 Sud-vestul României Carpaţii 1 Meridionali Munţii 1 Banat Masivul 2 Semenic, Aninei Bioregiunea 1 Continentală Etaj bioclimatic 2 Etaj montan de amestecuri Etajul montan premontan de fag Regiunea istorică 1 Banat Regiunea de dezvoltare 1 V Judeţul 1 Caraş-Severin Unitatea Administrativ- 8 Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, 18

19 Încadrare fizico-geografică şi administrativ-teritorială Teritorială Cuantificare Detalii Prigor, Teregova, Văliug. Puncte de acces în aria protejată. Există în prezent 124 de intrări în aria protejată neexcluzând posibilitatea apariţiei unor noi drumuri de pământ sau cărări. Aceste intrări sunt situate pe următoarele drumuri şi poteci: A. Drumuri naţionale 4. B. Drumuri judeţene 9. C. Drumuri comunale 3. D. Drumuri forestiere 21. E. Drumuri de pământ 60. F. Trasee turistice 12. G. Poteci 15. Intrări în aria protejată Tabelul 3 Nr. Categoria Cod Unitate Administrativ- Teritorială 1 Drum naţional DN58 Caraşova 2 Drum naţional DN58 Anina 3 Drum naţional DN57B Bozovici 1 Drum judeţean DJ582C Resita 2 Drum judeţean DJ582F Anina 3 Drum judeţean DJ582E Văliug 4 Drum judeţean DJ582 Văliug 8 Drum judeţean DJ582D Văliug 1 Drum comunal DC97 Carasova 19

20 Nr. Categoria Cod Unitate Administrativ- Teritorială 2 Drum comunal DP9 Anina 3 Drum comunal DC94 Valiug 1 Drum forestier FE 19 Sodol Reşiţa 2 Drum forestier Vârcane Caraşova 3 Drum forestier FE37 Anina 4 Drum forestier FE24 Anina 5 Drum forestier Miniş Bozovici 6 Drum forestier FE14 Bozovici 7 Drum forestier FE01 Prigor 8 Drum forestier FE011 Prigor 10 Drum forestier FE012 Prigor 11 Drum forestier FE039 Teregova 12 Drum forestier FE37 Teregova 13 Drum forestier FE042 Teregova 14 Drum forestier FE037 Văliug 15 Drum forestier FE007 Văliug 16 Drum forestier FE023 Văliug 17 Drum forestier FE048 Văliug 18 Drum forestier FE028 Văliug 1 Drum de pământ - Reşiţa 2 Drum de pământ - Caraşova 3 Drum de pământ - Goruia 4 Drum de pământ - Anina 5 Drum de pământ - Bozovici 20

21 Nr. Categoria Cod Unitate Administrativ- Teritorială 6 Drum de pământ - Prigor 7 Drum de pământ - Teregova 8 Drum de pământ - Văliug 1 Traseu turistic punct albastru Reşiţa 2 Traseu turistic bandă albastră Reşiţa 3 Traseu turistic triunghi roşu Caraşova 4 Traseu turistic triunghi albastru Caraşova 5 Traseu turistic cruce galbena Caraşova 6 Traseu turistic punct roşu Goruia 7 Traseu turistic punct roşu Anina 8 Traseu turistic bandă albastră Bozovici 9 Traseu turistic bandă roşie Prigor 10 Traseu turistic punct albastru Teregova 11 Traseu turistic punct albastru Văliug 12 Traseu turistic punct albastru Văliug 1 Poteci - Reşiţa 2 Poteci - Caraşova 3 Poteci - Anina 4 Poteci - Prigor 5 Poteci - Teregova 21

22 Căi de acces în interiorul ariei protejate. În prezent există 11 drumuri publice şi 78 drumuri forestiere care pot asigura accesul cu mijloace auto în majoritatea zonelor. Starea drumurilor este nesatisfăcătoare şi necesită lucrări de întreţinere şi reparaţii. De asemenea, există 9 trasee turistice practicabile. Traseele turistice nu sunt omologate. Căi de acces în aria protejată Tabelul 4 Cod Descriere OS / UP UAT Lungime km DN58 Caransebeş-Reşiţa-Anina Reşiţa, Anina Reşiţa, Caraşova, Anina 13 DJ 582 Reşiţa(DN58)-Cuptoare-Gărâna-Brebu Nou-Slatina Timiş (DJ582) Reşiţa, Văliug, Teregova Reşiţa, Văliug, Brebu Nou 5,1 DJ582C Reşiţa (DJ582)-Anina (DN 58) Reşiţa, Anina Reşiţa, Caraşova, Anina 20 DJ 582D Văliug-Crivaia-Vila Klaus Văliug Văliug 8 DJ 582E Prislop (DJ 582 km )-Staţiunea Semenic Văliug Văliug 9 DC 97 DN 58-Iabalcea-DJ 582C Reşiţa Caraşova 2 DC 94 DJ 582 (Văliug)-Telescaun Văliug Văliug 1 DP 9 Vila Klaus-Cârneală-Lacu Buhui-Maial- Anina Văliug, Anina Anina 2,5 FE19 Sodol 1+2 Reşiţa, UP X Reşiţa 6,3 FE20 Sodol I Reşiţa, UP VII Caraşova 2,3 FE21 Sodol II Reşiţa, UP IX Caraşova 2,8 FE26 Izvorul Iancului Reşiţa, UP X Caraşova 0,4 FE29 Topliţa Reşiţa, UP X Caraşova 2,1 FE32 Seredneac II Reşiţa, UP X Caraşova 0,6 22

23 Cod Descriere OS / UP UAT Lungime km FE33 Seredneac I Reşiţa, UP X Caraşova 1,1 FE34 Ponicva Reşiţa, UP X Caraşova 1,1 FE35 Răşpiţel Reşiţa, UP X Caraşova 3,7 FE36 Anina-Valiug Reşiţa, UP X Caraşova 6,5 FE37 Jervan Reşiţa, UP X Caraşova 0,9 FE38 Sereneac Reşiţa, UP XI Caraşova 2,0 FE39 Ramificaţie Sereneac Reşiţa UP XI Caraşova 0,3 - Caraşova-Poiana Vârcane Reşiţa UP XI Caraşova 5,3 FE23 Padina Seacă Anina, UP VII FE24 Maial-La Cuptor Anina, UP VII FE37 Maial-Izvarniţă Anina, UP VII FE38 Borna 18-Baraj Marghitaş Anina, UP VIII FE39 Borna 22-borna 23 Anina, UP VIII Anina 2,7 Anina 3,5 Anina 1,4 Anina 3,3 Anina 0,7 FE40 Hotar UP IX Borna 15,36-Cereşnaia- Pârâul Caraşului Anina UP VIII; X Anina 4,8 FE41 Borna Anina, UP VIII FE42 Borna 2-borna 11 Anina, UP VIII Anina 1,0 Anina 0,8 FE43 Pârâul Buhui-Aval baraj Anina, UP IX Anina 2,1 FE44 Pârâul Romanovăţ Anina, UP IX Anina 1,2 FE45 Buhui-Clocitoare Anina, UP IX Anina 1,8 FE46 Pârâul Glăvan Anina, UP IX Anina 1,6 23

24 Cod Descriere OS / UP UAT Lungime km FE47 Lac-Deal Predilcova Anina, UP IX Anina 3,2 FE48 Dealul Frumos Anina, UP IX Anina 1,8 FE49 Coasta Maial Anina, UP IX Anina 1,4 FE50 Buhui-Cârneala Anina, UP IX Anina 2,7 FE51 Cârneala racolare Anina, UP X Anina 0,8 FE52 La Poneasca Anina, UP X Anina 0,8 FE53 Domănenţu Anina, UP X Anina 3,2 FE54 Şeaua Cuptoare-Romanovăţ-Cracul Rusului Anina, UP VIII,X Anina 11,1 FE55 Pârâul Caraşului Anina, UP X Anina 4,6 FE14 Poneasca-Blaj-Poiana Negru Bozovici, UP III FE15 Versant stâng-contur lac Bozovici, UP III FE16 Puşcaşu Mare Bozovici, UP III FE17 Cuşec Bozovici, UP III FE42 Puşcaşu Mic Bozovici, UP III FE01 Coşava Mare Nera, UP II; III Bozovici 20,4 Bozovici 4,8 Bozovici 5,4 Bozovici 2,0 Bozovici 2,0 Prigor 9,2 FE09 Drum de coastă Puciosul Nera UP II Prigor 2,5 FE10 Valea Nergăniţa Nera, UP III Prigor 3,3 FE11 Flămânda Nera, UP III Prigor 2,0 FE12 Ramificaţie Flămânda Nera UP III Prigor 0,6 DE01 Drum industrial canal de apă Nera UP II Prigor 9,2 24

25 Cod Descriere OS / UP UAT Lungime km FE04 Hârţu-Gozna Văliug UP I Văliug 1,8 FE05 Gozna-Staţie Teleferic Văliug UP I Văliug 1,3 FE06 Valea Bârzavei copii arsi Izv. Bârzavei-Crivaia Văliug, UP II; III; IV Văliug 12.1 FE09 Valea Seacă Văliug, UP III FE10 Molidu Văliug, UP III Văliug 0,6 Văliug 2,0 FE11 Gruniul Bun Văiug, UP III Văliug 2,4 FE12 Gruniul bun-ogaşul Pietrosul Văliug, UP III FE13 Alibegu drept Văliug, UP III FE14 Alibegu stâng Valiug, UP III FE15 Berzăviţa-OS Nera Văliug, UP IV FE16 Berzăviţa-Og.Băile Mari-Răisteag Văliug, UP II; III; IV FE17 Alibeg-Vulturu Văliug, UP III FE18 Berzăviţa-Anina Văliug, UP IV Văliug 0,4 Văliug 0,8 Văliug 1,2 Văliug 6,5 Văliug 8,3 Văliug 5,8 Văliug 0,6 FE19 Valea Putnata Văliug, UP V Văliug 0,7 FE20 Putnata-Afluent Văliug, UP V Văliug 0,5 FE21 Pârâul Klauss Văliug, UP V Văliug 0,8 FE22 Ogaşul Beţii Văliug, UP V Văliug 1,8 FE23 Crivaia Mare Văliug, UP Văliug 2,2 25

26 Cod Descriere OS / UP UAT Lungime km VI FE24 Brătianu Văliug, UP VI FE25 Pârâul de la canton Văliug, UP VI FE26 Crivaia Mică Văliug, UP VI FE27 Valea Caprelor Văliug, UP VI FE36 Baraj Trei Ape Văliug, UP IX FE37 Semenic-Păroasa-Prislop Văliug UP IX; X; XII FE38 Furtunii-Sana-Cireş Văliug, UP IX Văliug 1,5 Văliug 0,4 Văliug 1,4 Văliug 0,4 Teregova 1,2 Teregova 11,6 Teregova 3,4 FE39 Drum de coastă Semenic-Murgila- Potloc Văliug, UP IX; X; XI Teregova 8,0 FE40 Pârâul Judecătorului Văliug, UP XI FE41 Molidu Mic Văliug, UP XII FE42 Molidu Văliug, UP XII FE46 La Ferigă Văliug, UP XI; XII Teregova 2,0 Teregova 2,6 Teregova 1,6 Teregova 3,1 FE47 Murgila Văliug, UP X Teregova 1,2 FE48 Vârful Grindeşti Văliug, UP VI FE49 Drum de coastă Berzăviţa Văliug, UP IV Văliug 2,0 Văliug 1,8 26

27 Drumurile de pământ au fost realizate pentru favorizarea accesului la terenurile agricole (proprietate privată), păşunile comunale (domeniul public) şi în pădurile de stat (domeniul public). Aceste drumuri nu fac parte dintr-un inventar al primăriilor, ele fiind evidenţiate parţial doar pe hărţile topografice şi cadastrale. Drumurile agricole au o densitate ridicată în unitatea administrativ-teritorială Caraşova atât pentru accesul la anumite tarlale cât şi între rândurile de parcele. Drumurile situate în pădure au fost construite până în 1940 pentru transportul lemnului cu căruţa şi sunt cu fundament de piatră, iar după 1940 reţeaua de drumuri de exploatare s-a dezvoltat extrem de tare ca urmare a circulaţiei TAF-urilor. Traseele turistice au o lungime de 102,7 km şi sunt constituite predominant pe poteci, drumuri de pământ şi drumuri de exploatare forestieră. Marcajele traseelor sunt aplicate în mare parte pe arbori sau stânci. Trasee turistice Tabelul 5 Cod Descriere Marcaj UAT Lungime (km) 1 Lacul Secu- Borlovenii Vechi Bandă roşie Teregova, Prigor 20,0 2 Reşiţa-Coronini Bandă albastră Reşiţa, Caraşova, Anina 35,5 3 Comarnic-Semenic Cruce roşie Caraşova, Văliug 10,7 4 Caraşova-Gârlişte Cruce galbenă Caraşova, Goruia 1,0 5 Dl. Certej-Şaua-Cioaca Mare Cruce albastră Reşiţa 1,3 6 Crucea Iabalcei-Prolaz Triunghi roşu Caraşova 3,0 7 Caraşova-Comarnic Triunghi albastru Caraşova 9,2 8 Anina-Gârlişte Punct roşu Anina, Caraşova, Goruia 9,5 9 Cuptoare-Semenic Punct albastru Reşiţa, Văliug 12,5 Potecile au o densitate mare în apropierea localităţilor ca urmare a deplasării oamenilor către terenurile agricole şi la pădure. În zonele cu păşunat intens s-au format o serie de poteci în urma deplasării animalelor spre apă pe Valea Gârlişte, Paşac, Şereniac, Valea Buhui, Semenic. O altă categorie de poteci o reprezintă cele construite - săpate în stâncă şi consolidate cu ziduri de piatră, în sectoarele: 27

28 A. Caraşova Ţolosu. B. Tunelul Cheia Caraş Comarnic. C. Comarnic Socolovăţ. D. Cârneală Izvoarele Caraşului. E. Dealul Trei Movile. Potecile din masivul Semenic au o densitate redusă şi sunt caracterizate de lungime mare, urmărirea culmilor şi asigurarea legăturii între aşezări umane / sălaşe / cantoane Proprietatea şi administrarea terenurilor Situaţia juridică a terenurilor Tabelul 6 Domeniu Suprafaţa Procent din ha suprafaţă % Domeniul Public domeniul public al statului domeniul public al UAT Total domeniul public Proprietate Privată proprietatea privată a persoanelor fizice proprietatea privată a persoanelor 0 0 juridice Total proprietate privată

29 Tabelul 7 Administratorii de terenuri Nr. Adminstrator /Gestionar 1. RNP Romsilva DS Caraş Severin 2. Administraţia Bazinală de Apă - Sistemul de Gospodărire a Apelor 3. Primăria Caraşova, Văliug, Prigor, Anina, Reşiţa Perioada Adm/Gest Nelimitat Nelimitat Nelimitat Suprafaţă Detalii totală ha Pădure inclusă în fondul forestier naţional 119km Corpurile de apă componente bazinelor hidrologice până la nivelul VI Păşune şi Pădure 4. Consiliul Judeţean Nelimitat 40 Drumuri judeţene 5. Grupul CEZ Nelimitat 20 Amenajări hidrotehnice Resursele pentru management şi infrastructura Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului este filială a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi administrează Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului în baza contractului încheiat cu autoritatea centrală de mediu. Este coordonată de Serviciul Arii Protejate din cadrul RNP. Sediul Administraţiei Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului este în clădirea Direcţiei Silvice Caraş Severin, str. Petru Maior, nr.69a, Reşiţa, Caraş Severin. În conformitate cu prevederile HG 230/2003 pentru buna desfăşurare a activităţii Administraţia Parcului National Semenic-Cheile Carasului ar trebui sa dispună de un număr de 17 persoane (11 ag. de teren + 6 pers. TESA). În prezent administraţia parcului are un număr de 14 persoane (8 ag. de teren + 6 pers. TESA). În baza contractului de administrare nr. 5212/ , bugetul minim alocat este de lei/an. Coordonarea metodologică este asigurată de autoritatea centrală de mediu. În proprietatea ariei protejate nu există componente de infrastructură. APNSCC deţine autoturisme, echipamente de birou, echipamente de teren şi echipamente individuale de protecţia muncii. 29

30 2.1.4 Limite şi zonare Limitele parcului naţional urmăresc formele naturale de relief, elementele construite şi limitele administrative. Localizarea geografică: Lat. N ; Long. E La sud, Parcul Naţional se învecinează cu Situl de Importanţă Comunitară, cod RO SCI 0031 şi Aria de Protecţie Specială Avifaunistică, cod RO SPA 0020, Cheile Nerei Beuşniţa. Limitele Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului au fost stabilite prin HG nr. 230/ , privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Ariile protejate cu care se învecinează parcul naţional Tabelul 8 Limita Vecinătăţi Judeţul UAT Cod Denumire Sudică Caraş Severin Bozovici E Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa ROSCI0031 ROSPA0020 Situl de Importanţă Comunitară Cheile Nerei Beuşniţa Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Cheile Nerei Beuşniţa Vestică Caraş Severin Anina E Parcul Naţional Cheile Nerei Beuşniţa ROSCI0031 ROSPA0020 Situl de Importanţă Comunitară Cheile Nerei Beuşniţa Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Cheile Nerei Beuşniţa Zonarea internă a parcului naţional s-a fundamentat în baza O.M 552/2003 si Legea 5 /2000, ariile protejate existente, zonele de conservare specială şi a următoarelor principii: A. Obiectivele primare se aplică pe minim 75% din suprafaţa parcului naţional, IUCN. B. Crearea unei zone centrale pentru asigurarea eficientă a conservării ecosistemelor prin procese naturale, speciilor, zonelor de sălbăticie şi cvasivirgine. 30

31 C. Eliminarea fragmentării zonelor de importanţă majoră desemnate legal sau propuse în studiile de fundamentare anterioare cu privire la rezervaţiile integrale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice şi zonele de conservare specială. D. Perimetrul format din zona cu protecţie strictă şi integrală are ca obiective: a. Funcţionarea în stare naturală, fără intervenţie umană a ecosistemelor terestre, acvatice şi subterane. b. Activităţile de cercetare, educaţie şi turism cu intensitate redusă. E. Perimetrul format din zona de conservare durabilă şi zona de dezvoltare durabilă are ca obiective: a. Funcţionarea în stare semi-naturală, cu intervenţie umană redusă a ecosistemelor terestre, acvatice şi subterane. b. Activităţi de cercetare, educaţie şi turism cu intensitate medie sau mare. c. Construcţii incluse în intravilanele existente la data stabilirii limitelor parcului naţional (2003) sau construcţii care servesc scopului PN, conform legii. Harta zonării interne este inclusă în Anexa nr. 2. Tabelul 9 Tipuri de zone Nr. Zona Sub-zona 1 Zonă cu protecţie strictă - Zonă de protecţie integrală - 2 Zonă de conservare durabilă Primul rând de parcele întregi din domeniul forestier Construcţii existente Zonă de dezvoltare durabilă - Suprafeţele şi ponderea zonării interne Tabelul 10 Nr. Zona Suprafaţa totală ha % Pădure ha Pajişte şi alte terenuri ha 1 Zonă cu protecţie strictă 5.206,41 18, ,7 106,71 31

32 Nr. Zona Suprafaţa totală ha % Pădure ha Pajişte şi alte terenuri ha 2 Zonă de protecţie integrală 9.912,06 32, , ,03 3 Zonă de conservare durabilă ,80 49, , ,41 4 Zonă de dezvoltare durabilă 1992,5 0, ,5 Suprafaţa parcului naţional ,0 ha Suprafeţele au fost calculate în GIS utilizând hărţi topografice 1: ediţia 1974 şi nu au la bază măsurători topografice în teren. Zona de protecție strictă Nr. Ocol Silvic Unitate de productie Unitateamenajistica 1 O.S Nera U.P.II Nergana 19,20,24,25,28,29,31-33, U.P III Nerganita 6-32, O.S Resita U.P XI Ravniste 26-29,32, U.P IX Carasova Tabelul 11 Tabelul 12 Zona de protecție integrală Nr. Ocol Silvic Unitate de productie Unitate amenajistica 1 U.P V Celnic 28-30,41-49,72,73 2 U.P VII Marghitas U.P VIII Ciresnaia 7-9, Anina U.P IX Buhui 1-12,22-24,26,27, U.P X Izv.Carasului 14-56,59 6 Oravita U.P III Jitin 13-15, U.P IX Carasova 50-65,70 8 Resita U.P X Comarnic 1-4,8,23,25,40,41-44,60-66,89, U.P XI Ravniste 1-25,30,31,33,33, U.P III Baile Valiug U.P IV Barzavita U.P V Fata Betii Nera U.P III Nerganita

33 Tabelul 13 Nr. Ocol Silvic Zona de conservare durabilă Unitate de productie Primul rand de parceleintregilimitrofezo nelor de protective strictasauintegrala Unitate amenajistica Alteparceeleincluse in zona de conservaredurabila 1 U.P VII Resita 20-23, 26,28, , 24,25,27,29,30, U.P IX 47,48 46 Resita Carasova 3 U.P X Comarnic 5,7,9-11,22,26,32,39,45-49, 59, 68,69,72, 76,81, 86-88, 90 6,10-21, 27-31,34-38, 49-58,70-75, 77-80, 83,84 4 PrimariaCarasova U.P I PrimariaCaras ova 21,22,25,28 1-5, 7-20,23,24,26, PrimariaCarasova Amenajamentulpad urii de folosintaforestiera a PrimarieiCarasova U.P VIII Ciresnaia U.P VII - 24, 102 Marghitas U.P V Celnic - 32, 101 U.P X Izv. Carasului - 61,62 6 U.P. I Cuca Gozna 7 Valiug U.P II 30-33, 39-41, , 34-38, Bolnovat 8 U.P VI Crivaia 3,4,19-21,31,32, ,2,5-18, 22-30,33 9 U.P IX Trei - 27,33,34,37-46 Ape 10 U.P XI 4-6, 8-13, ,7,14-17, Semenic 11 U.P XII Molidu 12 Bozovici U.P III Poneasca 17-20, 35,36,41-45,55,57,58,59,60,62, ,21-34,37-40,46-54,56,61, Nera U.P.II Nergana 9-11,15-18,21,21,23,26,27,30,34-1-8,12-14,19,20,22,24,25,28,29 33

34 38,40-51,31-33,39 14 U.P III 3,4,5,64 - Nerganita 15 U.P V Celnic 27, 31, 39, 40 25, 26, U.P VI Anina 1, 3, 4, 8, 9 2, 7 U.P VII 2-5, 19, 21 1, 6-12, 20, 22, Anina Marghitas U.P VIII 2-6, 10, 11, Ciresnaia U.P IX Buhui 13-15, 20,21, 25, 28, U.P X Izv. Carasului 1,2, 4, 5, 9, 10, 12, 13, 57, 58, 60 3, 6-8, 11 Nota 1: reprezintă exclusiv parcelele din fondul forestier Nota 2: Suprafaţa calculată utilizând GIS, diferă de suprafaţa stabilită prin lege sau suprafeţele parcelelor silvice calculate prin metode planimetrice anterioare. Vecinătatea ariei protejate Vecinătatea parcului naţional în conformitate cu legislaţia în vigoare este reprezentată de unităţile administrativ teritoriale: Reşiţa, Caraşova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Brebu Nou, Văliug. Vecinătatea din proximitatea parcului naţional trasată pe harta anexată, a fost stabilită pe baza studiilor hidrogeologice şi a următoarelor ameninţări, în conformitate cu prevederile directivei europene şi legislaţia naţională: A. Poluarea apei a. Riscul poluării corpurilor de apă de suprafaţă din surse situate în afara PN b. Riscul poluării corpurilor de apă subterană în zonele carstice din surse situate în afara PN. B. Poluarea aerului şi solului a. Riscul poluării aerului şi solului din surse situate în afara PN C. Poluare fonică a. Riscul poluării fonice din surse situate în afara PN D. Fragmentarea continuităţii structurii habitatelor de pădure. Harta vecinătăţii din proximitate este inclusă în Anexa nr

35 Tabelul 14 Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Nr. Denumirea Ariei Categoria IUCN Suprafaţă conform legii 5/2000 ha 1 Peştera Răsuflatoarei Rezervaţie Ştiinţifică, I IUCN 1,1 2 Peştera Popovăţ Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1 3 Cheile Caraşului Rezervaţie Naturală, IV IUCN 3.028,3 4 Cheile Gârliştei Rezervaţie Naturală, IV IUCN 517,0 5 Buhui-Mărghitaş Rezervaţie Naturală, IV IUCN 979,0 6 Izvoarele Caraşului Rezervaţie Naturală, IV IUCN 578,0 7 Izvoarele Nerei Rezervaţie Naturală, IV IUCN 5.028,0 8 Bârzăviţa Rezervaţie Naturală, IV IUCN 3.406,9 9 Peştera Comarnic Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1 10 Peştera Buhui Rezervaţie Naturală, IV IUCN 0,1 11 Peştera Exploratorii 85 Rezervaţie Naturală, IV IUCN 15,0 2.2 Mediul fizic Geologia Structura geologică a părţii vestice din Carpaţii Meridionali are la bază încălecarea Pânzei Getice peste Autohtonul Danubian. Perimetrul de referinţă este caracterizat în partea vestică de rocile sedimentare ale sinclinalului Reşiţa Moldova Nouă şi în partea estică de rocile magmatice şi metamorfice. Petrografia Munţii Semenic sunt formaţi din şisturi cristaline intens metamorfozate, predominând cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existând cu totul limitat în partea centrală a regiunii. Şisturile cristaline mezometamorfice aparţin seriei de Sebeş-Lotru, denumită regional seria de Timiş, iar cele epimetamorfice, seriei de Miniş. Rocile eruptive, aparţin domeniului getic si celui 35

36 danubian, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca şi Lindenfeld Buchin întâlnite şi în perimetrele vârfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeea şi prin corpurile mai mici de granodiorite şi tonalite de la Slatina Timiş, vârsta lor fiind paleogenă. Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizează prin cute mari, drepte şi relativ simetrice, desfăşurate paralel cu direcţia catenei muntoase. Munţii Aninei sunt formaţi din şisturi cristaline peste care sunt dispuse discordant rocile sedimentare (calcare, marne, gresii) ce formează sinclinoriul Reşiţa - Moldova Nouă, puternic cutat şi tectonizat. Sinclinoriul reprezintă cea mai mare suprafaţă calcaroasă compactă din România având cca. 800 km 2. La est de această structură, cu o suprafaţă de cca. 10 km 2 este sinclinalul Izvoarele Caraşului. Formaţiunile geologice sunt constituite din roci magmatice, metamorfice şi sedimentare, aparţinând domeniilor getic şi danubian, parautohtonului de Severin şi depresiunilor posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebeş Turnu Ruieni Armeniş Teregova Luncaviţa, geticul încalecă spre est domeniul danubian. Mai jos sunt prezentate succint rocile sedimentare, importante pentru dezvoltarea carstului şi peşterilor (Bucur, 1997 ). Formaţiunea de Reşiţa (Carbonifer) 1.Membrul de Doman. Această unitate reprezintă un complex brecios-conglomeratic gros de m. În partea inferioară este format doar din brecii grosiere. Acestea trec progresiv în alternanţe de conglomerate şi brecii cu elemente tot mai mărunte spre partea superioară. Nu au o stratificaţie evidentă. Elementele sunt formate exclusiv din şisturi cristaline şi sunt prinse într-o matrice fină provenind de asemenea din roci cristaline. 2.Membrul de Lupacu Bătrân. Acest membru reprezintă complexul conglomeratic-grezos, gros de m. În partea inferioară predomină bancurile mai groase de conglomerate şi brecii cu elemente de dimensiuni medii, cu intercalaţii subţiri de microconglomerate, gresii grosiere şi argile grezoase. În partea superioară predomină gresiile silicoase sau calcaroase, în bancuri metrice, cu intercalaţii decimetrice de conglomerate, microconglomerate, argile grezoase cu resturi de flora, argile cărbunoase şi strate de cărbune. 3.Membrul de Lupac reprezintă complexul grezo-argilos, gros de m. Partea inferioară este predominant grezoasă, pe cand cea superioară este predominant argiloasă, cu sferolite feruginoase. În cadrul acestei succesiuni este cuprins şi complexul cărbunos. Formatiunea de Şteierdorf cu trei membrii: 1.Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte) este reprezentat prin rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră: Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus şi microfloră: Cyathidites 36

37 minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii. 2.Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-sinemurian) este reprezentat prin rudite, arenite, lutite, cu intercalaţii de şisturi cărbunoase şi cărbuni cu macrofloră (Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis, Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) şi microfloră (Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc.) 3.Membrul Argilitic de Uteriş (Pliensbachian) este alcătuit din argilite bituminoase cu rare resturi de macroflora şi cu o relativ bogată asociaţie de microfloră, specii semnificative pentru varstă (prin debutul lor în Pliensbachian) fiind Foveosporites multifoveolatus, Callia-llasporites dampieri, Perinopollenites elatoides. Formaţiunea Marnelor de Dealul Zanei (Toarcian - Callovian inferior) - marne cu lumasele de lamellibrachiate (frecvente corbule mici) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras fallaciosum şi Hildoceras bifrons (Toarcian), marne şi marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum (Aalenian), Gervillia lance-olata, Ostrea acuminata (Bajocean), Bositra buchi, Delecticeras delectum şi Clydoniceras discus (Bathonian), marnocalcare cu concretiuni de calcare grezoase cu Macrocephallites macro-cephallus (Callovian inferior). Formaţiunea Calcarelor de Gumpina (Callovian mediu) - calcare grezoase silicioase, în bază cu un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps. Formaţiunea Marnocalcarelor de Tămaşa (Callovian superior-oxfordian inferior) marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras perar-matum şi Arisphinctes plicatilis. Formaţiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior -Kimmeridgian inferior) calcare cu interstratificaţii silicoase cu Colomisphaera fibrata. Formaţiunea Calcarelor de Brădet (Kimmeridgian superior Tithonian inferior) calcare nodulare cu Aspidoceras acanthicum, Physodo-ceras cyclotum, Subplanitoides contuguus, Virgatosimoceras rothpletzi etc., Carpistomiosphaera malmica. Tithonianul superior este inclus în partea inferioara a Calcarelor de Marila calcare micritice cu Crassicollaria. Formaţiunea Calcarelor de Marila (Berriasian inferior şi mediu) calcare micritice cu Pseudosubplanites grandis, Spiticeras (Negreliceras) paranegreli, Calpionella alpina şi C.elliptica. În partea terminală prezintă o alternanţă de calcare şi marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare şi marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata şi Berriasella callisto, sau intercalaţii de calcare alodapice cu Protopeneroplis ultragranulata. 37

38 Formaţiunea Marnelor de Crivina, (Berriasian superior - Valanginian su-perior pro parte) marne şi marnocalcare cu o bogată asociaţie de amoniţi dintre care cei mai importanţi sunt Thurmanniceras pertransiens, Th. Thurmanni, Bochianites neocomiensis, Kilianella roubaudiana şi Saynoceras verrucosum. În partea de vest a zonei (Ilidia) Marnele de Crivina conţin intercalaţii de calcare alodapice cu Feurtillia frequens şi Macroporella praturloni. Vârsta demonstrată de amoniţi este susţinută şi de asociaţia de calpionellide: Calpionellopsis simplex, C. oblonga şi Calpionellites darderi. Formaţiunea Calcarelor de Plopa, (Valanginian superior pro parte Aptian), cu doi membri: 1.Membrul Calcarelor de Valea Lindinei, (Valanginian superior pro parte-hauterivian) micrite şi pelmicrite cu frecvente accidente silicoase cu amoniţi (Olcostephamus astierianus, O. cf. filosus, O.cf. scissus şi Acanthodiscus radiatus), foraminifere hemipelagice (Montsalevia salevensis, Haplophragmoides joukowskyi, Spirilina italica) şi calcisfere (Cadosină fusca cieszynica, Stomiosphaera achinata). Sunt depozite cu caractere asemănătoare celor depuse în zona de taluz şi la baza acestuia, ce fac trecerea spre depozitele de platformă carbonatică ale Barremian-Aptianului. 2.Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior) - calcare în bancuri masive, predominant bio-acumulate, uneori cu corali, hidrozoare / stromatoporoidee rare şi pachiodonte, cu o bogata asociaţie de foraminifere şi alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribe-llopsis thieuloyi, Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii şi S. melitae. Formaţiunea Calcarelor de Valea Minişului (Barremian superior-gargasian) - calcare bio acumulate cu intercalaţii marnoase, cu Toucasia carinata, T. compresa, Requienia cf. gryphoides, Cladocoropsis cretacica, Salenia prestensis, Heteraster oblongus, Terebratula sella, Trochonerita mammaeformis şi o bogată ascociaţie de foramifere şi alge calcaroase. Dintre foramifere, cu importanţă deosebită sunt orbitolinidele: Paracoskinolina maynci, Paleodictyoconus arabicus, Palorbi-tolina lenticularis, Praeorbitolina cormyi, Orbitolina (Mesorbitolina) gr. parva-minuta O.(M) subconcava şi O.(M.) texana, la care se adaugă Neotrocholina friburghensis. Dintre alge, Heteroporella Tominae are o repartiţie restransă doar la această entitate litostratigrafică. Calcarele de Valea Nerei şi Calcarele de Valea Minişului sunt depozite de platformă carbonatică ce alcătuiesc în ansamblu un un sistem biosedimentar urgonian. Formaţiunea Gresiei de Gura Golumbului, (Clansayesian superior Albian) - gresii glauconitice cu intercalaţii subţiri de argile grezoase şi rare bancuri de calcare grezoase, cu amoniţi: Hypacanthoplites cf. multispinatus, Douvilleiceras mamma-latum, Hoplites aff. Escragnolensis, H. cf. Radimnei, Albianul apare într-un facies calcaros grezos (Formaţiunea Calcarului gresos de Radimna) cu Paraphyllum primaevum. 38

39 Sedimentarul neozoic stă transgresiv peste unităţile tectonice formate anterior şi este reprezentat printr-o gamă largă de formaţiuni - argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrişuri, etc. Ponţianul se află situat pe marginile zonelor depresionale, depăşind transgresiv toate celelalte depozite neogene, fiind constituit din argile şi argile nisipoase. Cuaternarul este prezent la periferia masivului, în sectoarele depresionare, pe sectoare de versanţi, unele interfluvii joase şi în cadrul văilor: pleistocenul inferior, alcătuit din pietrişuri, nisipuri şi argile, ce formează complexul stratelor de Cândeşti; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrişuri nisipuri şi argile roşcate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri clădind, mai ales, prima şi a doua terasă a râurilor, în timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviu-nilor luncilor şi albiilor minore. Tectonica Structura geologică complexă s-a realizat în decursul ciclurilor tectonice prebaicalian, baicalian, hercinic şi alpin. În ciclul tectonomagmatic au fost cutate şi metamorfozate şisturile cristaline din estul regiunii. Ciclului tectonomagmatic baicalian îi aparţine la vest şi sud cristalinul proterozoic superior de Locva cu o structură anticlinală mai importantă, situată în zona mediană şi cîteva structuri secundare paralele. Mişcările hercinice sunt puse în evidenţă de transgresiunea Carboniferului şi lipsa Permianului care pledează pentru existenţa unei perioade de exondare la sfârşitul acestor mişcări. Începutul mişcărilor alpine este legat de transgresiunea Liasicului şi cele din timpul Jurasicului, Oxfordianului, Albianului. Efectul acestor mişcări a imprimat depozitelor sedimentare o structură foarte complexă, exprimată prin linii de dislocaţie cu plane de încălecare şi prin cute aplecate sau cu un flanc laminat. Faliile şi cutele cu amploare regională sunt: Sinclinalul valea Domanului-Ilidia, Falia Polom, Anticlinalul Polom, Sinclinalul Brădet-Moldova Nouă, Falia Valea Anina, Anticlinalul Anina, Falia Celnic, Falia Colonovăţ, Falia Prolaz, Sinclinalul Buhui, Falia Cereşnaia, Falia Comarnic, Sinclinalul Colonovăţ - Moldoviţa, Anticlinalul Comarnic - Pleşiva Relief şi geomorfologie Forme de relief Perimetrul de referinţă face parte din Munţii Aninei zona vestică şi Munţii Semenic zona estică. Relieful este de deal şi de munte, străbătut de numeroase văi care îl fragmentează. Altitudinea minimă este de 190 m în valea Caraşului iar altitudinea maximă este de 1.446,9 m în Vârful Gozna. Principalele vârfuri în masivul Semenic sunt: Vârful Păroasa Mare 1268,0 m, Tâlva Nergăniţa Mare 1.363,5 m, Nergăniţa Mică 1.220,7 m, Flămânda 1.024,0m, Vârful Gozna 1.446,9 m, 39

40 Vârful Semenicului 1.446,4 m, Piatra Nedeii 1.436,7 m, Dealul Căpăţâna 1.330,7m, Cracu Lung 1.244,1 m, culmea Mare 1.193,5 m, Dealul Scaloaiei 918,5 m. Principalele vârfuri în masivul Aninei, sunt: Dealul Piatra Albă 752,5 m, culmea Certej 955,3 m, Vârful Poiana Beţii 866,7 m, Culmea Răşpiţel 888,2 m, Dealul Jervan 871,5 m, Poiana Rusului 1023,0 m, Cracu Ferigii 905,7 m, Dealul Segran 743,0 m, Dealul Gabrova 772,6 m, Cioaca cu Apă 595,1 m, Navesu Mare 668,0 m, covelişte 753,9 m, Culmea Cereşnaia 771, 5 m, Culmea Şestului 751,2 m, La Mese 823,5 m, Dealul Trei Movile 926,9 m, Dealul Zabăl 685,8 m, Vârful Muchii sau Paşac 592,3 m, Dealul Socolovăţ 783,2 m, Dealul Straja 715,6 m, Colonovăţul Mic 778,6 m, Dealul Colonovăţ 812,0 m, Dealul Frumos 832,2 m, Dealul Zabăl 561,3 m, Dealul Dobrâvârc 596,3 m, La Păulă 654,3 m, Dealul Moghiliţa 651,0 m, Tâlva Lupului 692,5 m, Dealul Mociur 686,0 m, Dealul Golaş 495,1 m, Dealul Moghila 680,8 m. În structura de ansamblu a perimetrului de referinţă, se distinge înclinarea generală de la est - masivul Semenic la vest munţii Aninei iar aliniamentul culmilor principale de la nord-nord est la sud-sudvest. O notă specifică o imprimă peisajului geografic pantele, cu valori de 1-10º în cuprinsul suprafeţelor de nivelare, 15-35º în cadrul versanţilor şi mai mari de 40º pe abrupturile petrografice. Acolo unde eroziunea a intervenit cu intensitate pronunţată şi continuă, s-au desfăşurat procese de ierarhizare şi organizare a reţelei hidrografice. Relieful structural este clar reprezentat prin forme de detaliu şi în peisajul geomorfologic. Complexitatea genezei şi evoluţiei reliefului Masivelor Anina - Semenic rezidă din numeroase modificări cantitative şi calitative, a căror rezultantă o constituie peisajul geomorfologic actual. Trăsăturile tectonice şi structurale au dat acestei regiuni forma unui masiv flancat mai pronunţat spre est şi mai lent spre vest, unde denivelările prin abrupturi individualizează inegal şi concentric, dar cu înclinări diferite pe direcţii. Harta unităţilor de relief în anexa nr. 4 a planului de management. Tabelul 15 Procentul de ocupare al unităţilor montane Nr. Unitate de relief Procent ocupare 1 Munţii Semenicului 35% 2 Munţii Aninei 65% 40

41 Tabelul 16 Extremele altitudinale Nr. Altitudine Metri 1 Minim Mediu Maxim Tabelul 17 Distribuţia spaţială a treptelor hipsometrice Nr. Treapta hipsometrică Procent de ocupare Expoziţia versanţilor Cea mai mare parte a versanţilor prezintă o expoziţie cu componentă nordică în timp ce expoziţiile sudice au o pondere de circa 38%. Tabelul 18 Ponderea expoziţiei versanţilor Nr Expoziţia Pondere expoziţie 1 N 10 2 NE 3 3 E 6 4 SE 27 5 S 8 41

42 Nr Expoziţia Pondere expoziţie 6 SV 3 7 V 5 8 NV 38 Pantele În Munţii Aninei, platourile carstice au pante reduse între 0-10 grade iar versanţii cheilor au pante accentuate cuprinse între 50 şi 90 de grade În Munţii Semenicului, suprafeţele de nivelare au pante cuprinse între 0-10 grade iar versanţii au pante de până la 50 grade. Geomorfologia diferă în funcţie de factorul petrografic, structural şi tectonic al fiecărei zone, însă se poate face o diferenţiere generală având în vedere că Munţii Semenicului sunt formaţi din şisturi cristaline şi roci eruptive, iar Munţii Aninei din roci carbonatice. În aceste roci carbonatice s-a dezvoltat o carstificare pronunţată, atât la nivelul solului cât şi în subteran spre deosebire de zona unde rocile impermeabile au permis o modelare mai redusă. Harta geomorfologică în anexa nr. 6 a planului de management. Morfologia terestră Morfologia Munţilor Semenic este caracterizată de suprafaţa de nivelare Semenic situată la altitudinea medie de m de unde coboară culmi principale pe direcţia NNE-SSV şi culmi secundare pe direcţia NNV-SSE ajungând la altitudini cuprinse între 360 m şi 850 m. Platoul montan este delimitat de vârfurile: Semenic 1446 m, Gozna 1446 m, Piatra Nedeii 1436 m. Reţeaua hidrografică principală este orientată pe aceleaşi direcţii ale structurii NNE-SSV şi este formată din râul Bârzava, pârâul Nera, pârâul Nergăniţa, pârâul Poneasca, pârâul Semenicului. Formele morfologice întâlnite sunt: microdepresiuni nivale, ogaşe de torent, râpe de obârşie, rigole, martori de eroziune, aglomerări de pietre. Morfologia Munţilor Aninei este caracterizată de prezenţa unor culmi şi văi longitudinale, conforme cu structura geologică, orientate NNV SSE. Cele mai importante culmi situate una în prelungirea celeilalte la altitudinea medie de 900 m, sunt: Culmea Certej, Culmea Răşpiţel, Culmea Puşcaşul Mare, Culmea Cracul Ferigii. Din această culme formată pe şisturi cristaline, altitudinea coboară spre vest, fiind caracteristic relieful carstic. Principalele dealuri sunt Dl. Cuptoare 666 m, Dl. Gabrova 772 m, Dl. Covelişte 753 m, Dl. Trei Movile 923 m, Dl. Paşac 583 m, Dl. Socolovăţ 783 m, Dl. Straja 715 m, Dl. Moghila 680 m şi se continuă cu platouri carstice 42

43 cu energie mare de relief în care s-au format câmpuri de lapiezuri, doline, văi de doline, avene: Sodol, Cârnopole, Zabăl, Cioploaia, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Colonovăţ, Cârneală. Aceste platouri sunt străbătute de chei şi văi carstice active sau temporar active: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Sodol, Valea Comarnic, Valea Raicovacea, Valea Şereniac, Valea Buhui, Valea Jejniţa, Valea Mare. Principalele forme exocarstice, de mari dimensiuni şi întinderi sunt: a) Chei: Cheile Caraşului 19 Km lungime, Cheile Gârliştei 9 km lungime. b) Văi carstice: Şereniac, Raicovacea, Buhui, Comarnic, Râul Mare, Sodol. c) Cascade: Raicovacea, Peştera Cioploaia, Peştera Izvor, Ţolosu, Socolovăţ, Covelişte. d) Platouri de doline (doline izolate, văi de doline, uvale): Sodol, Cârnopole, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Maial. e) Câmpuri de lapiezuri: Dl. Gabrova, Cioaca Mare, Zaglavac, Socolovăţ, Navesul Mare. f) Pereţi calcaroşi: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Sodol, Izvoarele Caraşului, Buhui. g) Ponoare: Valea Sodol, Raicovacea, Iabalcea, Colonovăţ, Cârneală. h) Izbucuri: Sodol, Capul Baci, Nuci, Peştera Izvor, Peştera Ţolosu, Racoviţă, Ponicova, Ferecul Brazilor, Izbucul Caraşului. i) Sisteme hidrocarstice: Raicovacea Şereniac - P. de după Cârşă, P. Drăgoina - P. Gaura Turcului, Poiana Gropii, P. Ţolosu, P. Exploratorii - P. Racoviţă, P. Comarnic, P. Popovăţ, Colonovăţ - P. Buhui, Cârneală - Izbucul Caraşului, Cârneală - Ferecul Brazilor j) Depuneri de travertin: Sodol, Izbucul Caraşului, Valea Buhui. Munţii Aninei, în zona nordică a Sinclinoriului Reşiţa Moldova Nouă, sunt dezvoltate majoritatea formelor exocarstice rezultate în urma proceselor complexe de excavare şi umplere. Caracteristica formelor de relief o constituie platourile calcaroase cu doline, uvale, câmpuri de lapiezuri, străbătute de văi active cu versanţi abrupţi la baza cărora sunt numeroase peşteri şi izvoare cu debite medii de 50 l/s. Formele depresionare Lapiezurile ocupă mari suprafeţe pe versanţi şi platouri în zone împădurite şi neîmpădurite. Dolinele sunt prezente pe mari suprafeţe, cu excepţia zonei Gârlişte. În restul teritoriului predomină văile de doline care pot ajunge la 2,5 km lungime. Văile principale sunt dezvoltate transversal pe structura calcaroasă, iar spre ea converg văile oarbe şi văile în fund de sac. Văile transversale şi cele în fund de sac au în versanţi numeroase izvoare în schimb ce văile oarbe sunt caracterizate de curgeri ale apelor temporare, cu numeroase pierderi de tip ponor sau sorb. 43

44 Tafonii sunt izolaţi, prezenţi în sectorul nordic şi sudic al Semenicului. Microdepresiunile nivale sunt rare, răspândite pe culmi şi platouri ce ocupă suprafeţe mici. Văile necarstice sunt constituite dintr-o reţea amplă radiculară de ogaşe, râpe şi rigole situate în jurul masivului central Semenic. Tabelul 19 Formele de relief negative Forma Tipul Locul Munţii Lapiezuri izolate Caneluri Sodol, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cârnopole, Dl. Golaş. Aninei Lapiezuri izolate Cameniţe Dl. Pinului, Dl. Naveşu Mare Aninei Lapiezuri izolate Lapiezuri cavernoase Lapiezuri izolate Lapiezuri rotunjite Dl. Ursului, Dl. Colonovăţ. Dl. Cornişu Mare, Dl. Padina Seacă, Dl. Cioaca cu Apă, Platoul Iabalcea, D. Cioploaia, Dl. Repciun, Dl. Tâlva Lupului, Dl. Cireşnaia, Dl. Moşneagului Aninei Aninei Câmp lapiezuri de Lapiezuri cavernoase Dl. Cuptoare, Dl. Zabăl, Dl. Deseleac, Dl. Ravnişte, Dl. Moghila Aninei Câmp lapiezuri de Lapiezuri rotunjite Dl. Piatra Albă, Dl. Padina Gropii, Dl. Cârnopole, Dl. Zaglavac, Dl. Bucitina, Dl. Moghila, Dl. Cracu Ferigii. Aninei Câmp lapiezuri de Lapiezuri de diaclază Dl. Cioaca Mare Aninei Câmp lapiezuri de Lapiezuri aşchioase Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Corniş, Dl. Gabrova, Dl. Socolovaţ, Dl. Covelişte. Aninei Doline izolate Prăbuşire Dl. Cioaca Mare, Dl. Cioploaia Aninei Doline izolate Conice sau asimetrice Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Gabrova, Dl. Cârnopole, Dl. Paşac, Dl. Socolovăţ, Dl. Moghila, Dl. Ravniştea Mică, Dl. Ravniştea mare, Dl. Naveşu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl. Cireşnaia, Dl. Colonovaţ, Dl. Moşneagului Aninei 44

45 Forma Tipul Locul Munţii Văi de doline Conice sau asimetrice Dl. Piatra Albă, Dl. Pinului, Dl. Cioaca Mare, Dl. Gabrova, Dl. Cărnopole, Dl. Paşac, Dl. Socolovaţ, Dl. Moghila, Dl. Ravniştea mica, Dl. Ravniştea mare, Dl. Navesu Mare, Dl. Mărghitaş, Dl. Cireşnaia, Dl. Colonovăţ, Dl. Moşneagului Aninei Uvale Conice Dl. Cuptoare, Dl. Groapa Iepii, Dl. Stocic, Dl. Colonovaţu mic, Dl. Colonovaţu Mare, Dl. Cireşnaia Chei Transvrsale Cheile Caraşului, Comarnic, Buhui, Cheile Gârlişte Văi Oarbe Poiana Gropii, Romanovăţ, Ponicova, Popovăţ, Roşu, Cârneală Aninei Aninei Aninei Văi În fund de sac Izv. Caraşului, P. Buhui, Aninei Tafonii izolaţi Alveole Vf. Semenicului - Og. Gărânei, Vf. Gozna Og. Dignacea, Semenic Rotunda, Capu Muntelui Cracu Pietros. Culme Microdepresi uni nivale Păroasa, Rotunda Semenic Platou Circuri Nera, Nergăniţa Semenic Văi Ogaşe de torent Văi Râpe de obârşie Og. Gozna, Og. Băile Mici, Og. Zănoaga, Og. Vadu Rău, Og. Grădişte Semenic Semenic Văi Rigole Dl. Păroasa, Dl. Tâlva, Dl. Dignacea, Cracu Pietros, Cracu Prinţului, Culmea Mică Semenic Formele orizontale Carstoplenele sunt forme rare ce pot fi întâlnite doar în trei locuri pe suprafeţe restrânse. Suprafeţele de nivelare ocupă suprafeţe de până la 15 kmp şi sunt structurate pe trei trepte altitudinale. 45

46 Tabelul 20 Formele de relief orizontale Forma Forme asociate Negative Pozitive Locul Munţii Carstoplene Doline conice Lapiezuri rotunjite îngropate sau Colonovaţ Aninei Carstoplene Doline conice Lapiezuri rotunjite îngropate sau Cereşnaia Aninei Carstoplene Doline conice Lapiezuri rotunjite îngropate sau Ravniştea Mare Aninei Suprafeţe nivelare de Alveole, circuri Martori de eroziune, aglomerări de pietre Semenic Semenic Suprafeţe nivelare Suprafeţe nivelare de de - - Nergana Semenic - - Tomnacica-Cîrja Semenic Formele de relief pozitive Formele pozitive de tip pereţi calcaroşi sunt situate de regulă în versanţii văilor Caraş, Gârlişte, Buhui dar pot fi şi izolate în versanţii cu declivitate mare a unor dealuri. Formele de dezagregare se întâlnesc doar pe principalele vârfuri situate la altitudinea medie de m şi sunt caracteristice golului montan Semenic. Formele de acumulare şi solifluxiune sunt prezente grupat, pe suprafeţe relativ mici, în suprafaţa de nivelare Semenic. 46

47 Tabelul 21 Formele de relief pozitive Forma Tipul Locul Munţii Pereţi verticali Izolaţi Dl. Cuptoare Aninei Pereţi verticali Izolaţi V. Râul Mare Aninei Pereţi verticali Izolaţi Dl. Piatra Albă Aninei Pereţi verticali Izolaţi Dl. Pinului Aninei Pereţi verticali Izolaţi Dl. Padina Seacă Aninei Pereţi verticali Izolaţi Cleanţul Comarnic Aninei Pereţi verticali Izolaţi Jervani Aninei Piloni Izolaţi Dl. Socolovaţ Aninei Pereţi verticali Grupaţi Cheile Caraşului Aninei Pereţi verticali Grupaţi Cheile Gârliştei Aninei Cueste Izolată Vf. Semenic, Piatra Nedeii Semenic Martori de eroziune Izolată Vf. Tâlva, Vf. Păroasa, Vf. Semenic, Vf. Gozna, Vf. Piatra Nedeii, Tâlva Prinţului Semenic Aglomerări de pietre Aglomerări de pietre Aglomerări de pietre Muşuroaie înierbate Alunecări de teren Grupat Vf. Semenic Semenic Grupat Vf. Gozna Semenic Izolat Băile Semenic Grupat Culmea Mică Semenic Izolat Vf. Păroasa Semenic 47

48 Morfologia subterană În perimetrul de referinţă din totalul de peste 800 de cavităţi, 17 peşteri şi 2 avene au o dezvoltare mai mare de 500m. Harta endocarstului în anexa nr. 7 a planului de management. Morfologia cavităţilor are două caracteristici majore. Peşteri de mici dimensiuni situate în versanţii văilor şi avene cu adâncimi mici situate în zonele de platouri: Sodol, Cheile Caraşului, Valea Comarnic, Platoul Cârnopole, Platoul Cârneală, Cheile Gârliştei. Peşteri şi avene mari cu pasaje inactive şi active, ce reprezintă sisteme carstice complexe, au în componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mari dimensiuni : P. Gaura Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P. Exploratorii 85, P. Buhui, P. din Valea Seacă, P. cu Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la Găuri, P. nr. 3 de la Cârneală, Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru, Av. Cioaca Mare, Av. din Dolină. avene. Din punct de vedere al dezvoltării galeriilor, se disting trei clase de cavităţi: a) Cavităţi mici cu dezvoltare între 5 şi 50 m, în procent de aproximativ 70 %. b) Cavităţi medii cu dezvoltare între 50 şi 500 m în procent de aproximativ 25 %. c) Cavităţi mari cu dezvoltare > 500 m în procent de aproximativ 5 %. În cele 9 bazine carstice, au fost inventariate 803 cavităţi, din care 75% sunt peşteri şi 25% Tabelul 22 Centralizatorul cavităţilor naturale Habitatul 8310 Cavităţi închise publicului Bazinul speologic / hidrografic Total cavităţi Peşteri Avene 2233 Valea Miniş Gârlişte Buhui Luca Versantul stâng al Cheilor Caraşului Versantul drept al Cheilor Caraşului Platoul Iabalcei

49 Bazinul speologic / hidrografic Total cavităţi Peşteri Avene 2243 Comarnic Topliţa Râul Mare Nermet Total Caracterizarea cavităţilor Etajare morfo climatică a carstului: a) Montan - jos împădurit, caracteristic Munţilor Aninei şi Domanului. Poziţionarea reţelelor în unitatea de relief: a) Culme: Cioaca Mare. b) Platou: Sodol, Iabalcea, Cârno Polie, Ravniştea, Mărghitaş, Cârneală. c) Versant: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Valea Comarnic, Valea Buhui, Valea Râu Mare şi Izvoarele Caraşului. d) Vale: Sodol, Comarnic, Buhui, Raicovacea, Valea Mare, Cârneală. Altitudine a) Absolută între 190 m Peştera Izvorul Sfânta Maria şi 890 m Avenul Cioaca Mare. b) Relativă între 0 m Peştera Vidra şi 250 m Avenul Morţii. Litologie a) Roci carbonatice masive sau stratificate, biogene - calcare, dolomite, travertine: Avenul de la Padina Seacă. b) Roci carbonatice detritice cimentate -conglomerate, gresii: Avenul Ponorul Piatra Albă. Sedimente a) Autohtone reprezentate de calcare, gresii, conglomerate: Peştera Lungă. b) Alohtone reprezentate de şisturi cristaline, şisturi cărbunoase: Peştera Gaura Turcului. Morfometrie a) Dezvoltare maximă m: Peştera Comarnic. b) Denivelare maximă 247 m: Avenul din Poiana Gropii. c) Extensie maximă m: P. Ţolosu. 49

50 Tipul reţelei a) Galerii unice. b) Galerii verticale: Av. din Dolină. c) Galerii detritice: P. de după Cârşă. d) Galerii labirintice: Av. 8 Martie. e) Galerii ortogonale: P. Ramonei. Hidrologie a) Cavităţi active: Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. b) Cavităţi inactive temporar: P. Liliecilor. c) Cavităţi inactive: P. Cuptorul Porcului. Sistem hidrogeologic a) Unare: Peştera Lungă. b) Binare: Peştera Popovăţ. Debite subterane a) maxim l/s: Peştera Buhui. Climă Temperatura între 6,5 C la Av. Cioaca Mare şi 11 C la Peştera Galaţiului. Tipologie gol a) Cavităţi în calcare, comune, cu dimensiuni modeste: Peştera Nopţii. b) Cavităţi de dimensiuni medii, în calcare sau de dimensiuni mici în alte roci: Avenul Cioaca Mare. c) Cavităţi de dimensiuni mari în orice rocă: Peştera Popovăţ. d) Reţele complexe, semnificative pentru geneza carstului, mari labirinte freatice, galerii, puţuri sau săli de mari dimensiuni: Peştera Exploratorii 85. Morfologia golului a) Fără forme deosebite de eroziune sau coroziune: Peştera Descendentă. b) Forme de eroziune şi coroziune bine dezvoltate, importante prin dimensiune şi semnificaţie speleogenetică: Peştera de la Capul Baciului. c) Forme de excavare remarcabile prin dimensiune, frecvenţă şi varietate: Peştera din Valea Seacă. 50

51 d) Forme de eroziune sau coroziune semnificative pentru interpretarea unei regiuni mai vaste: Peştera Comarnic. Speleotemele a) Fără speleoteme: Peştera Hotel Grotă. b) Speleoteme rare şi comune ca geneză, formă şi dimensiuni: Peştera de la Haldină. c) Speleoteme comune, dar abundente: Peştera Ţapului. d) Speleoteme comune, abundente şi variate, uneori de mari dimensiuni, formând ansambluri armonioase, cu valoare peisagistică: Peştera Frumoasă. e) Speleoteme remarcabile, rare, cristalictite, formaţiuni de aragonit şi alte minerale sau de dimensiuni foarte mari: Peştera Răsuflătoarei. Umplutura a) Fără depozit notabil: Avenul din Grădină. b) Depozite cu o semnificaţie strict speleogenetică şi cu grosime mare: Peştera din Valea Topliţei. c) Depozite variate şi interesante, depuneri de minerale rare, posibile depozite paleontologice şi dovezi de locuire: Peştera 2 Mai. d) Depozite ce permit cercetări de microstratigrafie, paleontologie, arheologie, manifestări de artă preistorică, urme persistente ale trecerii omului primitiv: Peştera Omului. Mineralogia şi vârsta speleotemelor Din punct de vedere mineralogic, principalele grupe de minerale sunt: carbonaţii - calcit, oxizii şi hidroxizii şi fosfaţii. Din punct de vedere morfologic, până în prezent au fost identificate: monocristale - izometrice şi agregate cristaline - stalactiforme, stalagmitiforme, crustale, sferulitiforme, pulverulente, vermiculariforme. Nu există date disponibile cu privire la vârsta speleotemelor. Evoluţia carstului şi a peşterilor Relieful carstic, consecinţă directă a complexului de procese fizice şi chimice, care apar la interfeţele aer - rocă - exocarst, saturat-nesaturat şi chiar în interiorul zonei saturate - endocarst prezintă toată gama de fenomene aflate în diferite faze ale evoluţiei. Astfel, linia de evoluţie regresivă vale activă-ponoare-vale seacă-vale de doline este prezent în cvasitotalitatea perimetrului cu roci solubile. În zonele de platou şi culmi se întâlnesc frecvent avenele şi 51

52 peşterile fosile cu excepţia zonelor unde la contactul calcar-şisturi cristaline s-au format reţele mari funcţionale şi în prezent. În principalele văi Caraş, Buhui, Gârlişte, Sodol există o serie de peşteri subfosile/active accesibile şi inaccesibile în diferite stadii evolutive Hidrologia Ape de suprafaţă Sursa principală de apă o constituie masivul Semenic, de unde izvorăsc râurile Timiş, Bârzava şi Nera, toate cu debite considerabile pe tot parcursul anului. Din Munţii Aninei izvorăşte râul Caraşul. Harta hidrologică-hidrogeologică în anexa nr. 8 a planului de management. Bazinul Hidrografic Timiş Cele mai reprezentative râuri sunt Timişul, Bistra, Bârzava şi Moraviţa. Reţeaua hidrografică este formată din 150 cursuri de apă, cu o lungime totală de 2434 km şi o densitate de 0,33 km/km 2. Suprafaţa bazinului este de 7310 km2. Traseul urmărit de râul Timiş, prezintă un coeficient de sinuozitate de 2,50 şi o pantă medie de 5, cu un substrat al albiei format din bolovăniş, pietriş, nisip şi mâl. Râul Timiş, afluent de ordinul I al Dunarii, izvorăşte de pe versantul nord-estic al Munţilor Semenic, de sub Vârful Semenic m, de la altitudinea de m. În perimetrul de referinţă, principalele cursuri de apă sunt pâraiele Grădişte 4,5 km, Molidu 4,5 km şi Semenic 8,4 km. O parte din aceste debite sunt transferate prin canalul artificial Murgilă, în bazinul hidrografic Bârzava. Râul Bârzava izvorăşte din munţii Semenic de la altitudinea de m, are o lungime de 154 km iar suprafata totală a bazinului de receptie este de km 2. Prezintă o pantă medie de 7 şi un coeficient de sinuozitate medie de 1,50. În cursul său superior cuprins în aria protejată, Bârzava are o lungime de 12 km şi afluenţi principali pâraiele Coşului, Bârzăviţa, Păroasa de sus, Păroasa de jos, Alibeg, Pietrosu, Izvorul Molidului, Klauss, Dignecea, Beţii, Luţă, Crumpiri, Crivaia, Crivaia Mică, Crivaia Mare, Gozna, Grindeşti şi Râul Mare. Toate au debite mari şi permanente la care se adaugă un aport suplimentar de apă provenit din captarea artificială a bazinului Nera şi Timiş. Bazinul Hidrografic Nera 52

53 Cele mai reprezentative râuri sunt Nera şi Miniş. Cele 36 de cursuri de apă au o lungime totală a reţelei hidrografice de 574 km. Suprafaţa bazinului de recepţie este de km 2, densitatea medie a reţelei hidrografice este 0,42 km/km2. Râul Nera prezintă o pantă medie de 8. şi un coeficient de sinuozitate de 2,7, cu un substrat al albiei format din bolovăniş, pietris, nisip şi mâl. Râul Nera izvorăşte din sudul Munţilor Semenic, de sub vârful Gozna m, la altitudinea de m dintr-un important habitat de turbă. Râul Nera are o lungime de 13 km în aria protejată iar principalii afluenţi sunt Nergăniţa, Coşava şi Poneasca. O parte din debitul râului Nera este transferat printr-o captare artificială în bazinul hidrografic Bârzava. Bazinul Hidrografic Caraş. Cele mai reprezentative râuri sunt Caraş având o lungime de 79 km pe teritoriul românesc, Buhui, Gârlişte, Nermed, Dognecea, Jitin, Ciornovăţ, Lişava, Ciclova, Vicinic. Reţeaua hidrografică se compune din 31 de cursuri de apă ce însumează 502 km lungime totală, cu o suprafaţă de km 2. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,39 km/km 2, cu o pantă medie de 8 şi un coeficient de sinuozitate de 2,07. Caraşul izvorăşte din zona nordică a Munţilor Aninei la altitudinea de 600 m, sub platoul Carstic Cârneală cu o altitudine medie de 800 m. Râul Caraş are o lungime de 50 km în situl Semenic Cheile Caraşului din care 22 km în zona carstică, formând, Cheile Caraşului pe o lungime de 19 km. În zona montană/carstică principalii afluenţi sunt Buhui, Comarnic, Şereniac şi Gârlişte. În masivul Anina datorită rocilor carbonatice, reţeaua hidrografică este dezorganizată la suprafaţă şi bine organizată în subteran, caracteristice fiind debitele variabile cu extreme largi. Tabelul 23 Parametri hidrologici ai râurilor la ieşirea din parcul naţional Secţiunea Debit minim mc/s Debit minim mc/s Debit minim mc/s Caraş (Caraşova) 0,268 2,070 92,20 Gârlişte (Gărlişte) 0,180 0,908 46,80 Bârzava (Crivaia) 0,130 0,926 24,00 Nera (Pătaş) 0,390 1,740 8,74 53

54 Tabelul 24 Principalii afluenţii ai râurilor Afluent stânga Q l/s Caracter Afluent dreapta Q l/s Caracter Bazinul râului Bârzava Og. 2 Permanent Og. 2 Permanent Og. Rasoliţei 3 Permanent Og. Bârzaviţa 20 Permanent Og. Beţii 5 Permanent Og. 5 Permanent Og. Crivaia Mare 15 Permanent Og. 2 Permanent Og. Certej 15 Permanent Og. 1 Permanent Og. Grindeşti 10 Permanent Og. Alibeg 10 Permanent - - Permanent Og. 3 Permanent - - Permanent Og. 5 Permanent - - Permanent Og. 2 Permanent - - Permanent Og. Băile Mici 20 Permanent - - Permanent Og. Băile Mari 20 Permanent - - Permanent Og. Dignacea 15 Permanent - - Permanent Og. Bolnovăţ 15 Permanent - - Permanent Og. Gozna 25 Permanent - - Permanent Og. Văliug 10 Permanent Bazinul Râul Mare (Bârzava) Og. Sodol 5 Perm/temp Bazinul râul Caraş V. Buhui 150 Permanent V. Izvor 10 Permanent Og. Razdolie - Temporar V. Izvor 10 Permanent V. Raicovacea 1 Temporar V. Izvorul Mare 25 Permanent Og. Rusului 20 Permanent Og. Moş Alexe 20 Permanent 54

55 Afluent stânga Q l/s Caracter Afluent dreapta Q l/s Caracter Og. Grădeţ 1 - Temporar Og. Grădeţ 2 5 Permanent Og. Naves 10 Permanent Pr. Comarnic 150 Temporar Og. Padina - Temporar Bazinul pârâul Şereniac (Caraş) V. Budinic 1 Permanent Og. Prislop - Temporar Bazinul pârâul Gârlişte (Caraş) Og. Schluht 45 Permanent Pr. Celnicu Mare 5 Permanent V. Mare 20 Permanent Og. Vieru Mare - Temporar Og. Vieru Mic - Temporar Pr. Celnicu Mic 2 Permanent V. Jejnita 5 Permanent Bazinul râul Timiş Og. Grădişte 20 Permanent Og. Molidu Mare 40 Permanent Og. Demel 10 Permanent V. Semenic 80 Permanent Bazinul râul Nera Og. Poiana Mare 25 Permanent Og. Begului 25 Permanent V. Nerganiţa 100 Permanent V. Coşava 50 Permanent Bazinul râul Poneasca (Miniş) Og. Cracu Lung 20 Permanent Og. Puşcaşului 15 Permanent Og. Mare 10 Permanent Og. Ferigii 10 Permanent Og. Alibeg 25 Permanent Moşneagului 30 Permanent 55

56 Afluent stânga Q l/s Caracter Afluent dreapta Q l/s Caracter Og Scaloaiei 10 Permanent Lacuri În interiorul parcului există 3 lacuri artificiale din care unul subteran situat în Peştera Buhui, toate cu volume mici de apă. În vecinătatea parcului, în zona nordică au fost construite două baraje respectiv Gozna şi Trei Ape în vederea asigurării cu apă necesară Municipiului Reşiţa. Tabelul 25 Lacurile antropice din parc Numele Râul UAT Volum Suprafaţă Anul mil mc ha Buhui Buhui Anina 0,500 9, Peştera Buhui Buhui Anina 0, , Mărghitaş Buhui Anina 0,200 4, Tabelul 26 Lacuri antropice în vecinătatea parcului Numele Râul UAT Volum Suprafaţă Anul mil mc ha Gozna Bârzava Văliug 11,997 66, Trei Ape Timiş Brebu Nou 6,340 52, Ape subterane Acviferul carstic face parte din Corpul de Apă Subterană ROBA11 al Sinclinoriului Reşiţa Moldova Nouă. Circulaţia apei subterane se realizează prin roci cu permeabilitate fisurală şi galeriile peşterilor în regim vados şi înecat, evidenţiată prin numeroase ponoare, izvoare şi drenaje demonstrate sau presupuse. Principale caracteristici ale sistemelor şi zonelor carstice: a) În cadrul perimetrului de dezvoltare a acestui acvifer au fost identificate şase areale cu o bună organizare carstică şi anume: Caraşova, Certeje-Buhui, Izbucul Caraşului, platoul Brădet, Ponicova-Comarnic şi Sodol-Baciului la care se adaugă sectorul median al văii Gârlişte pe care se realizează un aport considerabil de debite, Iurkiewicz,

57 b) Valorile debitelor minime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul 1 30l/s. c) Valorile debitelor maxime pentru majoritatea surselor identificate se încadrează în intervalul l/s. d) Indicele de variabilitate Qmax/Qmin are valori cuprinse între l/s. e) Viteza de tranzit rezultată pe baza marcărilor cu trasori are valori cuprinse între 3,3 183m/h. Funcţie de debitele la sursă, drenajele corespund la două modele de curgere ce pot fi caracterizate prin: a) Rezerve reduse şi o capacitate de regularizare slabă - Izvorul Caraşului. Aceste sisteme carstice asigură o curgere cu nivel liber prin galerii de mari dimensiuni. b) Rezerve medii şi o capacitate de regularizare mai mare - Izvorul Lazarovăţ. Aceste sisteme carstice asigură o curgere cu nivel liber si uneori sub presiune prin galerii de dimensiuni medii, uneori obturate de aluviuni. Gradul de organizare a golurilor carstice este avansat, ceea ce conferă perimetrului de referinţă foarte bune proprietăţi transmisive reflectată prin curgere rapidă a apei în carst şi în general reduse proprietăţi capacitive reflectată pe termen lung prin acumularea unor rezeve reduse de apă subterană. Tipologia ponoarelor, izvoarelor şi drenajelor Alimentarea drenajelor subterane este de două tipuri: a) Autogenic numai de pe roci carstice prin infiltraţiile apei de percolaţie: Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. b) Mixt: autogenic si alogenic - infiltraţiile apei de percolaţie şi infiltrarea cursurilor de apă de la suprafaţă formate pe terenuri necarstice: Peştera Exploratorii 85. Caracterul de curgere a apei este: a) Permanent, alimentat din zona profundă a hidrostructurii sau de un curs permanent de la suprafaţă: Peştera Buhui. b) Temporar, alimentat din zona vadoasă a hidrostructurii sau de un curs temporar de la suprafaţă: Peştera Cioploaia. Infiltrarea cursurilor de apă permanente şi temporare se realizează prin: 57

58 a) Pierderi punctuale prin cavităţi: Peştera Olenica; ponoare: Pârâul Izvarniţa şi sorburi: Pârâul Comarnic. b) Pierderi difuze, în aluviunile din talvegul văilor pe distanţa a zeci de metri: Pârâul Sodolul Sec. Localizarea zonelor de infiltrare a cursurilor de apă este condiţionată din punct de vedere petrografic de: a) Contactul rocilor solubile de calcar sau gresie calcaroasă cu rocile impermeabile: Avenul din Poiana Gropii. b) Prezenţa rocilor solubile pe văile afluente râului care determină nivelul de bază local: Pârâul Comarnic. Drenajele subterane sunt de două tipuri: a) Convergente mai multe trasee de apă subterană se descarcă într-o singură sursă: Izvorul Caraşului din Pârâul Cârneală, Pârâul Izvorul Roşu şi Ogaşul cu Raci. b) Divergente un singur traseu de apă subterană se descarcă în mai multe surse: Peştera Olenica în Peştera de sub Cetate II şi Peştera Izvorul de la Nuci. Din punct de vedere al mărimii şi accesibilităţii galeriilor active, distingem: a) Reţele insurgente - accesibile în zona de subteranizare a apei: Peştera de la Ponorul Drăgoina. b) Reţele exurgente - accesibile în zona de ieşire a apei la suprafaţă: Peştera cu Apă de la Găuri. c) Reţele accesibile între insurgenţă şi resurgenţă: Peştera Buhui, Peştera Comarnic. Din punct de vedere morfologic, cel mai lung drenaj demonstrate este de 4 km şi cea mai mare diferenţă de nivel de -244m în peşterile Olenica-Izvorul cu Nuci. Cel mai mare drenaj presupus are o lungime de 6,1 km şi 460 m denivelare de la Avenul din Poiana Gropii la Avenul cu Bucluc. Sursele de apă (izbucurile) sunt influenţate de patru factori geo-morfologici care acţionează conjugat sau independent: a) Tectonic fisuri, falii: Izvorul Lazarovăţ, Izvorul Ceafarovăţ. b) Litologic contactul rocilor permeabile cu rocile impermeabile: Izvorul Sodol. c) Structural înclinarea stratelor de calcar, înclinarea axului de sinclinal: Izvorul Caraşului. d) Nivelul local de eroziune/drenaj: Izvorul Racoviţă. 58

59 Tabelul 27 Izvoare importante din punct de vedere al debitului Nr. Izvorul carstic Debitul l/s 1. Sodol Lazarovăţ Ceafarovăţ Maria de sub Viaduct Izvorul Mare de la Grohotiş Trei Izvoare Ferecu Brazilor Izvorul Caraşului Avenul cu Bucluc Izvorul Cerveniaia Peştera Comarnic Comarnic Certeje Buhui Slucht aval confl. Jejeniţa Periş Valea Mare 15 Tabelul 28 Drenaje subterane evidenţiate Q Nr Ponor (l/s) Sursa Q (l/s) H (m) Dist (km) T (h) Vit (m/h) 1 Pârâul Şereniac 1,5 Izvorul Captat 2, , ,4 59

60 Nr Ponor Q (l/s) Sursa Q (l/s) H (m) Dist (km) T (h) Vit (m/h) 2 Pârâul Budiniac 0,8 Izvorul Şereniac 1,5 70 0, ,3 3 Ogaşul Iazomnic 0,1 Izvorul Maria 3,0 75 0, ,5 4 Peştera Comarnic 9,0 Comarnic 9,0 20 1, ,0 5 Ponor Popovăţ 1,0 Peştera Popovăţ 1,0 95 0, ,0 6 Pârâu Comarnic 80,0 Izvorul Peştera Racoviţă 40,0 26 0, ,0 7 Peştera Exploratorii 27,0 Izvorul Peştera Racoviţă 34,0 36 0, ,0 8 Pârâu Buhui 25,0 Peştera Buhui 25,0 10 2, ,0 9 Pârâu Izvarniţa 1,0 Peştera Buhui 8,0 40 0, ,0 10 Pârâu Certej 8,0 Izvorul Certej 12,0 15 0, ,0 11 Canton Cârneală 15,0 Izvorul Caraşului 250, , ,0 12 Izvorul Roşu 14,0 Izvorul Caraşului 250, , ,0 13 Ogaşul cu Raci 1,0 Izvorul Caraşului 250, , ,0 Captări, alimentari cu apă În tabelul Aducţiuni este prezentată situaţia existentă în evidenţele firmei Cez si cele identificate în teren privind captarea unor ape de suprafata, conducte de transport a apei pentru uz industrial sau menajer. In tabelul surse captate sunt prezentate caracteristicile captarilor punctuale ale surselor de apa. Tabelul 29 Captări de apă subterană Denumirea Debit sursa l/s Ponor Utilizare Izv. Baciului 1 Izv. Baciului V.Sodol Apă potabilă Reşiţa Izv. Sodol 60

61 Denumirea Debit sursa l/s Ponor Utilizare Izv. Cârneală 0,1 - Apă potabilă Cantonul Cărneală Izv. Culmea Cârneală 1 - Apă potabilă Cereşnaia Izv. Nera 10 - Apă potabilă Semenic P. Buhui 5-80 V. Buhui Apă potabilă Anina Tabelul 30 Aducţiuni Denumirea Q L/s L Km Tunele Conducte refulare Conducte forţate Denumire L Denumire L Ø Denumire L Ø P. Buhui - Anina ,3 Buhui 1, Izv. Cereşnaia 1 2, Izv. Nera 5 0, Zănoaga 120 5, Murgilă Cireşu - Semenic ,3 - - Cireş I 1,1 0,7 Semenic I 2,8 0, Cireş II 1,1 0, Nera - Bârzăviţa ,6 Maria 0, Nera 1, Gozna 500 9, Tabelul 31 Bazinele hidrografice Nr. Nume bazin Cod bazin Ordin bazin Suprafaţa totală a bazinului, mp Pondere în arie % 1 Secu V_2.38.c ,

62 2 Sodol V_ , Comarnic V_ , Caraş V_ , Gârlişte V_ , Buhui V_ , Poneasca VI_ , Coşava VI_ , Nera VI_ , Nergăniţa VI_ , Semenic V_ , Timiş V_ , Gozna V_2.38.a , Bârzava V_ , Clima Perimetrul de referinţă se încadrează în climatul temperat-continental moderat, subtipul bănăţean, cu nuanţe submediteraneene. Subtipul climatic bănăţean este caracterizat prin circulaţia maselor de aer atlantic şi prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulaţia maselor de aer umed din vest şi sud-vest este caracteristică întregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantităţi medii de precipitaţii ceva mai ridicate decât în alte zone ale ţării la altitudini similare, perioade destul de dese de încălzire în timpul iernii şi primăveri relativ timpurii. Regionarea climatică Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse între 200m în Cheile Caraşului şi m în Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic, cuprinzând următoarele etaje climatice: 62

63 a) climatul montan - climatul de munte m caracteristic Masivului Semenic în zona ce depăşeşte altitudinea de m; temperaturi medii anuale cuprinse între 6 şi 4 C funcţie de altitudine, cantităţi de precipitaţii cuprinse între mm/an, uneori 1.200mm/an, chiar mm/an în cazul Semenicului, cu vânturi vestice. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa de zile pe an, în funcţie de altitudine. b) climatul de dealuri - climatul de dealuri joase m şi înalte m caracteristic Munţilor Aninei pe toată suprafaţa cuprinsă în parc; temperaturi medii anuale între 10 şi 8 º C la m şi 8 şi 6 º C la m, cantităţi de precipitaţii cuprinse între mm/an la m şi mm/an la m. Regimul termic Statistic, iulie este luna cea mai caldă a anului iar luna cea mai rece este ianuarie. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 4 0 C în sectorul înalt al Masivului Semenic şi 10 0 C în zona joasă a Cheilor Caraşului. Tabelul 32 Distribuţia altitudinală a temperaturilor medii lunare Luna Temperatura medie lunară în 0 C, pe trepte altitudinale m m m m m Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie

64 Luna Temperatura medie lunară în 0 C, pe trepte altitudinale m m m m m Noiembrie Decembrie Regimul pluviometric În general cantităţile cele mai abundente de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regulă în intervalele ianuarie februarie şi septembrie noiembrie. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 1.400mm/an în zona înaltă a Masivului Semenic şi 800mm/an pe platourilor carstice şi în zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Din cauza versanţilor expuşi influenţei vânturilor vestice umede, în general cantităţile medii de precipitaţii depăşesc pe cele înregistrate în alte locuri din ţară situate la altitudini similare; acest lucru se observă mai cu seamă în zona Masivului Semenic şi a zonelor de obârşie ale văilor Timişului, Bârzavei, Nerei şi ceva mai puţin la obârşia Caraşului. Numărul de zile pe an în care se înregistrează precipitaţii este de aproximativ de zile. Numărul mediu al zilelor pe an cu ninsoare este de 30 90, iar stratul de zăpadă se menţine în medie circa de zile pe an, în funcţie de altitudine. Tabelul 33 Distribuţia altitudinală a precipitaţiilor medii lunare Luna Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp m m m Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August

65 Luna Cantităţile medii lunare de precipitaţii în mm/mp m m m Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Regimul eolian În cea mai mare parte a teritoriului parcului vântul bate circa 75% din an, putând ajunge până la circa 88% din an în zonele înalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulaţia vestică, direcţia vântului este influenţată de relieful accidentat al parcului. În zona înaltă a Semenicului predomină vânturile de sud şi sud-vest şi cele de nord şi nord-vest, cu viteze medii de circa 10m/s, în zonele mai joase se face simţită influenţa reliefului viteza medie a vântului atingând doar 2m/s, în general predomină tot vânturile vestice şi uneori din sud-est. În condiţii de cer senin, deseori pe versanţi şi pe văi apar brize de munte şi vale. Vânturile locale predominante sunt Austrul şi Coşava. Austrul este un vânt vestic, uscat şi cald pe timpul verii, iar în perioada de iarnă este însoţit de geruri şi e lipsit de precipitaţii. Coşava este un vânt foarte intens cu caracter de fohn, cald şi uscat, bate în general din sud-est şi uneori din est, îşi face simţită prezenţa mai rar, în general doar în partea de sud-vest a parcului. Topoclima În peşteri şi avene temperaturile şi umiditatea variază funcţie de mai mulţi factori care pot acţiona conjugat: altitudinea, condiţiile climatice de la exterior, dimensiunile cavităţii, hidrologia reţelei. a) Temperatura apei funcţie de tipul hidrologic şi anotimp este între 0-10 º C. b) Temperatura aerului şi solului variază între 6,5 şi 12 C funcţie de altitudine şi profunzimea cavităţii. c) Umiditatea relativă variază între % UR. d) Curenţii de aer sunt unidirecţionali şi bidirecţionali cu sensul de circulaţie funcţie de anotimp şi morfologie. 65

66 2.2.5 Soluri Din punct de vedere al condiţiilor edafice, parcul naţional şi zonele limitrofe cuprind urmatoarele clase de sol, tipuri şi subtipuri de sol, redate în tabelul de mai jos. Harta pedologică în anexa nr. 9 a planului de management. Tabelul 34 Tipurile de soluri Clasa Tipul Codul Descriere Molisoluri Rendzine RZls/2 Rendzine litice şi roci compacte la zi; argiloase; fără schelet. Cambisoluri Soluri roşii TR Soluri roşii; argiloase; fără schelet. TR1 Soluri roşii şi rendzine; lutoase; fără schelet. Sol brun acid BO Soluri brune acide lutonisipoase fără schelet. BO/8 Soluri brune acide si soluri brune feriiluviale; lutonisipoase, fără schelet. BO/9 Soluri brune acide, soluri brune feriiluviale si litosoluri; lutonisipoase, fără schelet. BO/10 Soluri brune acide şi litosoluri, lutonisipose, fără schelet. Spodosoluri Soluri brune feriiluviale PB/3 PB/4 Soluri brune feriiluviale si podzoluri brune; lutonisipoase; fără schelet. Soluri brune feriiluviale si podzoluri brune si litosoluri; lutonisipoase; fără schelet. Soluri neevoluate trunchiate sau desfundate Protosoluri aluviale AA/1 Protosoluri aluviale si soluri aluviale; lutonisipoase, lutoase, fără schelet. Stâncărie Z Stâncărie; turbă; fără schelet. Soluri organice Soluri turboase TB/d/1 Soluri turboase, districe si turbe oligotrofe; lutonisipoase; fără schelet. 66

67 Sedimentele din peşteră Granulometria particulelor de sediment variază funcţie de tipul hidrologic, aportul de apă de pe depozitele alohtone şi lungimea cursului. În cavităţile cu cursuri de apă autohtonă sunt: pietrişuri, psefite, psamite, siltite, felite. În cavităţile cu cursuri de apă alohtonă sunt: galeţi, pietrişuri, psefite, psamite, siltite, felite. Cavităţile cu intrări descendente au în zona intrării sol provenit din exterior. În majoritatea cavităţilor fosile şi subfosile gradul de rulare este ridicat iar depozitele sunt mobile în albii şi stabilizate sau cimentate în galeriile laterale, terase, colmataje. Din punct de vedere al provenienţei sedimentelor ele sunt autohtone ce conţin calcare, marnocalcare, marne cu excepţia cavităţilor din tabelul de mai jos unde sedimentele sunt alohtone: Sedimentele din cavităţile naturale Tabelul 35 Cod Denumirea cavităţii Petrografia rocii Tipul rocii 2237/1 P. Cârneală Metamorfic Micaşisturi 2237/4 P. Buhui Metamorfic Micaşisturi 2237/7 P. de la Izvarniţă Sedimentar Conglomerate, gresii 2237/88 P. Descendentă Metamorfic Micaşisturi 2238/5 P. de după Cârşă Metamorfic Micaşisturi 2238/18 P. Ciopliaia Metamorfic Micaşisturi 2238/19 P. din Albia Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2238/20 P. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2238/21 Av. Raicovacea Metamorfic Micaşisturi 2240/1 P. Cerbului Metamorfic Micaşisturi 2240/2 P. Popovăţ Metamorfic Micaşisturi 2240/3 P. de la Gura Comarnicului Metamorfic Micaşisturi 2240/4 P. Racoviţă Metamorfic Micaşisturi 67

68 Cod Denumirea cavităţii Petrografia rocii Tipul rocii 2240/12 P. Ţolosu Metamorfic Micaşisturi 2240/19 P. de sub Cetate II Metamorfic Micaşisturi 2240/20 P. Liliecilor Metamorfic Micaşisturi 2240/146 P. Izvorul de la Nuci Metamorfic Micaşisturi 2241/20 P. Ponorul mic din V. Iabalcea Sedimentar Conglomerate, gresii 2243/1 P. din Valea Topliţei Sedimentar Argile, conglomerate, gresii 2243/3 P. Comarnic Metamorfic Micaşisturi 2243/5 P. Romanovăţ Metamorfic Micaşisturi 2243/10 Av. Prieteniei Metamorfic Micaşisturi 2243/14 Av. Nr. 1 de la Insurgenţă Metamorfic Micaşisturi 2243/54 P. Gaura cu Nisip Metamorfic Micaşisturi 2243/82 P. Romanovăţ nr. 1 Metamorfic Micaşisturi 2243/85 P. Exploratorii 85 Metamorfic Micaşisturi 2246/1 Av. Din Poiana Gropii Metamorfic Micaşisturi 2246/8 P. cu Musculiţe Metamorfic Micaşisturi 2246/11 P. Gaura Turcului Metamorfic Micaşisturi 2246/17 P. Ponorul Drăgoina Sedimentar Argile, conglomerate, gresii 2246/19 P. cu Musculiţe 2 Metamorfic Micaşisturi 2246/21 P. Ponor din Valea Sodol Metamorfic Micaşisturi 2246/60 Av Bizonului Metamorfic Micaşisturi 68

69 2.2.6 Elemente de interes conservativ de tip abiotic Tabelul 36 Tipurile geomorfologice deosebite de natură carstică care necesită protecţie specială Tipul Denumirea Locul Văi carstice Valea Sodol Confluenţa Ogaşul Ţigăncii-Sodol - Izvorul Sodol Valoare conservativă Mare Văi carstice Valea Caraşului Izvorul Caraşului Navesul Mare Medie Văi carstice Cheile Caraşului Navesul Mare Caraşova Mare Văi carstice Valea Buhui Lacul Buhui Confluenţa Buhui- Caraş Văi carstice Valea Ponicovei Izvoare Peştera Comarnic / Ponor Popovăţ Văi carstice Valea Comarnic Comarnic confluenţa Comarnic - Caraş Mare Medie Mare Văi carstice Valea Topliţei Izvor confluenţa Topliţa -Comarnic Medie Văi carstice Valea Raicovacea Pod drum confluenţă Raicovacea- Caraş Mare Văi carstice Valea Şereniac Izvoare Caraşova Medie Văi carstice Cheile Gârliştei Anina Confluenţă Gârlişte-Valea Mare Văi carstice Jejniţa Confluenţă valea Moghiliţa confluenţă Jejniţa-Gârlişte Văi carstice Celnicu Mic Confluenţă valea Covelişte confluenţă valea Celnicu Mic- Gârlişte Văi carstice Celnicu Mare Anina confluenţa celnicu Mare- Gârlişte Mare Mare Mare Mare Platouri carstice cu doline, văi de doline & altele Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Pin, Cioaca Mare, Padina Goală, Segran, Gabrova, Padina Seacă. Mare 69

70 Tipul Denumirea Locul Valoare conservativă Platouri carstice cu doline, văi de doline & altele Platoul Iabalcei Dl. Cârnopole, Cioaca cu Apă, Graguia, Groapa Iepii Mare Platouri carstice cu doline, văi de doline & altele Ravniştea Mare Dl. Covelişte, Poiana Ravniştea Mare. Mare Platouri carstice cu doline, văi de doline & altele Cârneală Cârneală, Cracu Ferigii, Poiana Moşneagului, La Mese, Domăneanţ, Hunca Porcului Mare Platouri carstice cu doline, văi de doline & altele Cireşnaia Cireşnaia, Culmea Şesului, Cuptor, Lupărie Mare Câmpuri de lapiezuri Sodol Dl. Pinului, Piatra Albă, cantonul Pin, Cioaca Mare, Padina Goală, Segran, Gabrova, Padina Seacă. Mare Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Câmpuri de lapiezuri Ravniştea Mare Dl. Covelişte, Ravniştea Mare. Mare Cioploaia Dl. Cioploaia Mare Socolovăţ Dl. Socolovăţ Mare Zaglavac Dl. Zaglavac Mare Şereniac Dl. Şereniac Mare Naves Dl. Navesu Mare, Navesu Mic Mare Buhui Culmea Urşilor Mare Ponoare Drăgoina Poiana Bichii Mare 70

71 Tipul Denumirea Locul Valoare conservativă Ponoare Poiana Gropii Poiana Gropii-Dl. Pinului Mare Ponoare Romanovăţ Romanovăţ Mare Ponoare Ponicova Poiana Ponicova Popovăţ Mare Ponoare Raicovacea Valea Raicovacea Mare Ponoare Comarnic Valea Comarnic Mare Ponoare Cârneală Cârneală - Hunca Porcului Mare Ponoare Şereniac Valea Şereniac Medie Ponoare Jejniţa Valea Jejniţa Medie Ponoare Izvarniţa Poiana Izvarniţa Mică Izvoare Sodol Valea Sodol Medie Izvoare Izvorul Mare de la Grohotiş Cheile Caraşului Mare Izvoare Trei Izvoare Cheile Caraşului Mare Izvoare Ferecu Brazilor Valea Caraşului Medie Izvoare Izvorul Caraşului Valea Caraşului Mare Izvoare Avenul cu Bucluc Cheile Caraşului Medie Izvoare Peştera Comarnic Comarnic Medie Izvoare Certeje Valea Buhui Mare Izvoare Buhui Valea Buhui Mare Izvoare Slucht Valea Gârliştei Medie Izvoare Valea Mare Valea Gârliştei Medie Travertin Izbucul Caraşului Valea Caraş şi versantul drept Mare Travertin Buhui Valea Buhui Mare Travertin Socolovăţ Valea Caraş, versantul stâng la Tunel Mare Cascade Ţolosu Valea Ţolosu înainte de confluenţa cu Mare 71

72 Tipul Denumirea Locul Valoare conservativă Caraş Cascade Ţolosu aval Cheile Caraşului, versantul drept Mare Cascade Cioploaia Dl. Cioploaia, versantul stâng Caraş Medie Cascade Socolovăţ Dl. Socolovăţ, versantul stâng amonte de confluenţa Comarnic Caraş Pereţi calcaroşi Cheile Caraşului Navesul Mare Caraşova ambii versanţi Pereţi calcaroşi Valea Caraşului Izvoarele Caraşului confluenţa Valea Mare-Caraş Peşteri Zona Sodol Avenul din Poiana Gropii, Avenul Cioaca Mare, Peştera Gaura Turcului Peşteri Zona Cheile Peştera de după Cîrşe, Peştera Caraşului Cioploaia, Peştera Popovăţ, Peştera Ţolosu, Peştera de Sub Cetate II, Peştera Liliecilor, Peştera Răsuflătoare, Peştera Ramonei, Peştera Comarnic, Peştera Peşteri Peşteri Zona Cheile Caraşului Zona Buhui- Cârneală Exploratorii 85, Peştera 2 Mai P. Racoviţă, P. Cuptorul Porcului, P. Ybex, P. Ţapului, P. Omului, P. Speo Sport 77, P. Frumoasă. Peştera Buhui, Peştera din Valea Seacă Mare Mare Medie Mare Mare Medie Mare Peşteri Zona Cheile Gârliştei Peştera cu Apă din Cheile Gîrlişte, Peştera Vidra, Peştera cu Apă de la Găuri Mare Principalele areale în care procesele de carstificare sunt bine dezvoltate, se găsesc în: bazinul văii Sodol, Caraş, Buhui, Gârlişte. În aceste zone din punct de vedere al habitatelor şi speciilor N2000 influenţate de carst, se remarcă: a) 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică b) 8310 Cavităţi închise publicului c) 7220* Izvoare petrifiante cu depunere de travertin 72

73 2.3 Mediul biotic Flora şi vegetaţia Flora Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare, dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite, care au fost şi sunt cel mai bine cercetate. O caracteristică esenţială pentru această zonă, reflectată în structura florei şi vegetaţiei este existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneeană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică şi moesică. Aceste elemente se reflectă şi în structura formaţiilor forestiere subxerofile şi xero-termofile precum şi în compoziţia pajiştilor colinare xerofile care reprezintă o caracteristică aparte în acest teritoriu. Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuită în principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formează fondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se adaugă cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %). Diversitate floristică întâlnită pe o suprafaţă relativ restrânsă cum este cea a ariei protejate, se datoreşte complexităţii factorilor staţionali, condiţionată de variaţia accentuată a reliefului carstic precum şi a aşezării acestui teritoriu la răscrucea unor valuri succesive de migraţie floristică având origini diferite fitogeografice. Plantele inferioare au fost studiate puţin până în prezent, sunt reprezentate de un număr de 270 Taxoni aparţinând micofitelor şi 18 taxoni aparţinând grupului lichenilor. Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii, răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al ariei protejate. Abundenţa mare a speciilor saxicole este urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului carstic care dă nota caracteristică ariei protejate. La obârşia văii Caraşului se află o zonă interesantă din punct de vedere geologic, geografic şi floristic. Aici pe câteva platouri calcaroase, doline şi mici bazine se întâlnesc brădete pure cu floră acidofilă şi brădete cu fag ce se remarcă prin bogăţia ferigilor şi a orhideelor. Unele fitocenoze reprezintă vestigii ale vegetaţiei submediteraneene ajunsă în Banat în perioada postglaciară. După ultima glaciaţiune, favorizate fiind de climatul uscat şi cald numeroase specii din Peninsula Balcanică au migrat spre nord şi au ajuns pe calcarele din Munţii Aninei unde întâlnind specii păstrate din timpul glaciaţiunilor au constituit fitocenoze complexe, bogate în elemente meridionale. Aşa se explică existenşa pe acelaşi abrupt alături de specii 73

74 submediteraneene ca Ceterach officinarum, Dianthus kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalaria laevigata, Allium moschatum, Teucrium montanum ssp., Arabis turrita, a speciilor dacice Seseli rigidum, Draba lasiocarpa, Alyssum petraeum, Athamantha hungarica, Sempervivum schlehanii. Analiza areal-geografică a florei arată predominarea elementului european, eurasiatic şi a celui central european. Elementul continental pontic-panonic este reprezentat printr-un procent mic de specii întâlnind-se mai ales pajiştile xerofile şi tufărişurile xerotermofile pe locul pădurilor de cer, gârniţă şi gorun. Elementul boreal şi cel alpin este reprezentat prin câteva specii din Rezervaţia Naturală Izvoarele Caraşului. Nuanţa caracteristică a florei este dată de numărul mare al speciilor mediteraneene, balcanice, pontic-mediteraneene, balcano-moesice şi balcano-ilirice. Cea mai bogată în elemente sudice este Rezervaţia Naturală Cheile Caraşului (123 specii), urmată de Cheile Gârliştei (110 specii). Rezervaţia Izvoarele Caraşului datorită predominării brădetelor şi a brădetelor cu fag are o floră săracă în elemente meridionale (23 specii). Dintre speciile meridionale cele mai numeroase se întâlnesc în tufărişurile xerotermofile de tipul şibliacurilor şi în vegetaţia stâncăriilor însorite sau semi-umbrite din zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Specii rare întâlnite sunt: Lihnis coronaria, Petrorhagia saxifraga, Cardamine graeca, Arabis recta, A. Turrita, Helianthemum canum, Sedum hispanicum, Galim purpureum, Silene flavescens, Dianthus kitaibelii, Saturja kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalateria laevigata. Pajiştile xerofile şi cele xero-mezofile instalate pe locul pădurilor defrişate se remarcă prin dominarea unor specii ca Stipa eriocaulis, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Agrostis tenuis. Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lihnis coronaria, Ruscus aculeatus. Cea mai mare extindere o au pădurile de fag care ocupă peste 80% din suprafaţa parcului. Platoul Munţiilor Semenic plin de izvoare, roca cristalină, precipitaţiile abundente sunt condiţii potrivite pentru formarea tinoavelor (mlaştinilor). Sunt prezente 7 grupe principale de mlaştini, cele mai apropiate de tipul tinovului oligotrof, sunt masate pe culmea lipsită de pădure a Muntelui Semenic. Suprafaţa totală a mlaştinilor din Semenic este de aproximativ 34 ha. Vegetaţia acestora este alcătuită din : specii de Sphagnum sp., Carex pauciflora, Deschampsia flxuosa, Carex echinata, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis, Homogyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp.. Turbăriile sunt muzee - 74

75 documente vii extrem de preţioase pentru reconstrucţia arealelor floristice, permiţând concluzii biogeografice şi în special fitogeografice de mare interes. Turba în special cea acidă şi aseptică de Sphagnum,conservă perfect organele vegetale căzute pe fundul mlaştinii. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei este situată pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei. Vegetaţia forestieră este construită apropape în întregime din făgete seculare pure, cu structură plurienă şi consistenţă plină. Sunt făgete unice în Europa, de o mare bogăţie biologică genotipică estetică şi mediogenă, cu atât mai importante cu cât prin raritate, fiind puţinele făgete care s-au mai păstrat în stare virgină. Ele stau mărturie pentru trecutul nostru paleobotanic, ca o punte de legătură între preglaciar şi postglaciar. Specii de plante superioare de importanţă pentru aria protejată - după lista roşie a plantelor superioare din România (Oltean, Negrean et al. 1994). Nr. Taxon Familia 1 Abies alba Miller Pinaceae 2 Allium moschatum L. Alliaceae 3 Alopecurus pratensis L. Laguriformis (Schur)Tzvelev Poaceae 4 Alyssum montanum gmelinii(jordan) Hegi&Schmid Brasicaceae 5 Anacamptis pyramidalis (L.)Rich. Orchidaceae 6 Anthemis tinctoria L. ssp. fussii (Griseb) Beldie Asteraceae 7 Campanula crassipes Heuffel Campanulaceae 8 Campanula grossekii Heuffel Campanulaceae 9 Campanula lingulata W. Et. K. Campanulaceae 10 Carex atrata L. Ssp. aterrima Celak Cyperaceae 11 Carlina acanthifolia All. (C. utzaka) Asteraceae 12 Centaurea atropurpurea W. Et K. Asteraceae 13 Centaurea calvescens Pancic Asteraceae 14 Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch Orchidaceae Tabelul 37 75

76 Nr. Taxon Familia 15 Cephalanthera rubra (L) Richard Orchidaceae 16 Cephalaria laevigata (W et K.) Schrader Dipsacaceae 17 Cerastium banaticum (Rochel) Heuffel ssp.banaticum Caryophyllaceae 18 Ceterach officinarum D.C. Polipodiaceae 19 Coronilla emerus L. ssp.emeroides Hayek Fabaceae 20 Corydalis solida (L.) Swarty Papaveraceae 21 Crocus flavus Weston. Iridaceae 22 Cytisus procumbens Sprengel Fabaceae 23 Dactylorhiza incarnata (L.) Soo Orchidaceae 24 Dactyloriza maculata (L) Soo Orchidaceae 25 Dactyloriza sambucina (L) Soo Orchidaceae 26 Dianthus trifasciculatus Kitt. Caryophyllaceae 27 Dianthus giganteus ssp. banaticus Heuffel Caryophyllaceae 28 Dryopteris cristata (L) A. Gray Aspidiaceae 29 Echinops banaticus Rochel ex Schrader Asteraceae 30 Epilobium nutans L. Onagraceae 31 Epipactis palustris (L) Crantz Orchidaceae 32 Filipendula ulmaria L. Smejkal Rosaceae 33 Fritillaria meleagris L. Liliaceae 34 Galanthus nivalis L. Amaryllidaceae 35 Genista pilosa L. Fabaceae 36 Gymnadenia conopsea (L) R.Br. Orchidaceae 37 Hepatica transsilvanica Fuss Ranunculaceae 38 Hieracium borbasii Uechtr. Compositae 39 Homogine silvestris Cass Compositae 76

77 Nr. Taxon Familia 40 Iris reichenbachii Iridaceae 41 Jovibarba heuffelii (Schott) Crassulaceae 42 Juncus filiformis L. Juncaceae 43 Knautia drymeia Heuff. Dipsacaceae 44 Lactuca viminea (L) J&C Asteraceae 45 Lilium jankae A.Kerner Liliaceae 46 Linum uninerve (Rochel) Jav Linaceae 47 Lunaria annua L. s.l. Brasicaceae 48 Luzula pallescens Swartz Juncaceae 49 Melica ciliata L.ssp. taurica Tyvelev Poaceae 50 Menyanthes trifoliata L. Menyanthaceae 51 Moenchia mantica (L.)Bartl Caryophyllaceae 52 Neottia nidus-avis (L)Rich. Orchidaceae 53 Onosoma arenaria W et. K. Boraginaceae 54 Ophris scolopax ssp. Cornuta Orchidaceae 55 Orchis coriophora L. Orchidaceae 56 Orchis laxiflora Lam. Ssp. Elegans (Heuffel) Soo Orchidaceae 57 Orchis militaris L. Orchidaceae 58 Orchis papilonaceae L. Orchidaceae 59 Orchis morio L. Ssp. morio Orchidaceae 60 Orchis pallens L. Orchidaceae 61 Orchis purpurea Hudson Orchidaceae 62 Orchis ustulata L. Orchidaceae 63 Peu cedanum longifolium Waldst.& Kit Apiaceae 64 Peucedanum rochelianum Heuffel Apiaceae 77

78 Nr. Taxon Familia 65 Pinus sylvestis L. Pinaceae 66 Poa laxa Haenke Gramineae 67 Primula auricula L.ssp.serratifolia (Rochel) Primulaceae 68 Ranunculus flabellifolius Heuffel ex Reichenb Ranunculaceae 69 Ranunculus reptans L. Ranunculaceae 70 Rosa micrantha Borrer ex Sm Rosaceae 71 Ruscus aculeatus L. Liliaceae 72 Ruscus hipoglossum L Liliaceae 73 Satureja kitaibelii(wierzb.)p.w.ball Lamiaceae 74 Sedum cepaea Crassulaceae 75 Seseli gracile Waldst. & Kit Apiaceae 76 Sesleria filifolia Hoppe Poaceae 77 Silene flavescens W.et. K Caryophyllaceae 78 Silene multifolia Caryophyllaceae 79 Sorbus borbasii Jav. Rosaceae 80 Taxus baccata L. Taxaceae 81 Thymus glabrescens Willd. Lamiaceae 82 Thymus comosus Heuffel ex. Griseb Labiatae 83 Vaccinium oxycoccos L. Ericaceae Vegetaţia a) Analiza vegetaţiei 1. Asplenio Ceterachetum Vivies 1964 Prezintă un caracter sudic, mediteranean-balcanic, fiind identificată la noi în ţară de I. Resmeriţă şi col. (1969) din Defileul Dunării. Fitocenozele acestei asociaţii apar atât în locuri mai umbrite cât şi în cele deschise, cuprinzând un număr considerabil de elemente mediteraneene, central- 78

79 mediteraneene şi balcan-dacice. Specificitatea fitocenozelor din Banat, descrise ca variantă regională, banaticum E. Schneider et al. 1970, este dată de prezenţa unui număr apreciabil de specii diferenţiate dacice şi daco-balcanice ca: Dianthus kitaibelii, Campanula grossekii, Sesleli gracile, Jurinea macrocalathia, Alyssum petraeum, Asperula capitata. Cenozele de acest tip prezente în aria protejată sunt mai sărace în specii sudice, în schimb speciile caracteristice pajiştilor de stâncării calcaroase sunt mult mai abundente. 2. Ctenidion Polypodietum Jko et Pec Vegetează pe pante abrupte şi umbrite cu expoziţie nordică unde umiditatea aerului se menţine ridicată tot timpul anului iar temperatura din timpul verii este mai scăzută. Solul acumulat între fisurile stâncilor se prezintă cu o reacţie slab alcalină. Dintre speciile mai frecvent întâlnite în aceste cenoze amintim: Ctenidium molluscum, Poa nemoralis şi Polypodium interjectum. Topoclimatul acestor fitocezone asigurat de vecinătatea pădurii de fag determină instalarea în cadrul asociaţiei a numeroase briofite. 3. Sedo hispanici Poetum nemoralis Pop et Hodişan 1985 Această fitocenoză se instalează pe pereţii calcaroşi umezi şi umbriţi, ceea ce explică instalarea a numeroase specii mezofile sau mezo-higrofile. În cadrul acestor fitocenoze se remarcă numărul apreciabil de specii caracteristice aleanţei Moehringion muscosae ca: Poa nemoralis, Moehringia muscosa, Geranium robertianum, digitalia grandiflora, selaginella helvetica. Microclimatul umed şi umbrirea pronunţată a acestor cenoze limitrofe pădurii favorizează dezvoltarea unor elemente montane la altitudini joase ca: Phyllitis scolopendrium, Selaginella helvetica, valeriana officinalis. 4. Galietum eretici Pop et Hodişan 1964 Vegetează pe grohotişuri calcaroase, însorite, la altitudini mici, între m. Datorită grohotişului semimobil şi a insolaţiei puternice, gradul de acoperire al vegetaţiei este destul de mic (5 25%), fitocenozele fiind sărace în specii şi caracterizându-se prin lipsa unor specii mezofile prezente pe grohotişurile din Transilvania ca: Phegoptetis dryopteris, Moehringia muscosa, Atragene alpina, Festuca rubra, Campanula persicifolia, Chrysanthemum leucanthemum, etc. Specii cu frecvenţă mare în fitocenozele din grohotişuri sunt: Galium erectum, Sedum hispanicum, Erysimum pannonicum şi Tragus racemosus. 5. Diantho petraei Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985 Optimul ecologic al asociaţiei este oferit de climatul xeroterm al perioadelor interglaciare şi pe perioada xerotermă postglaciară ceea ce a determinat extinderea arealului său la sud de Dunăre. Varietatea condiţiilor microclimatice din apropierea pădurilor de fag a determinat deosebirea a două variante: una mezofilă de stăncării semiumbrite şi umbrite cu: Polypodium interjectum, Geranium robertianum, Moehringia muscosa, Campanula rapunculoides, etc. Şi 79

80 una mezo-xerofilă de pe pante însorite şi semiumbrite cu: Asplenium ruta-muraria, A. Trichomanes, Ceterah officinarum, Origanum vulgare, Libanotis montana, Syringa vulgaris. 6. Seslerietum filifoliae Zolyomi 1939 Este o asociaţie primară care se instalează pe pereţii calcaroşi. Datorită marii înclinări a pantelor, suprafaţa acoperită de vegetaţie este doar de %, cu toate acestea cenozele sunt bogate în specii. În staţiunile mai umbrite apar Polypodium interjectum, poa nemoralis, Geranium macrorrhizum, care indică o creştere a umidităţii solului şi atmosferice, ceea ce determină o trecere treptată de la asociaţia tipică spre cea de Sedo hispanici Poetum nemoralis. Dintre speciile cu frecvenţă mai semnificativă amintim: Centaurea atropurpurea, Cephalaria laevigata, Sedum hispanicum, Ceterah officinarum, Halianthemum nummularium, Satureja kitaibelii, Alyssum petraeum, etc. 7. Erysimo comati Stipetum eriocallis E. Schneider et al Asociaţia este o variantă, în munţii Banatului, a celei de Stipetum pulcherrimae, caracterizată printr-um procent ridicat al elementelor sudice. Cenozele domină pantele însorite şi coamele dealurilor, la altitudini de 180 şi 320 m. Solul este superficial, bogat în pietriş calcaros, roca mamă aflându-se adeseori la suprafaţă. Asociaţia este dominată de elemente xerofile caracteristice clasei Festuco-Brometea şi alianţei Bromo-Festucion pallentis. 8. Melicetum flavescentis banaticum Zolyomi 1939 Cenozele asociaţiei se înfiripează pe pantele calcaroase, însorite, ale dealurilor. Pe pantele mai domoale aceste pajişti sunt înlocuite de cele dominante de Festuca valesiaca, în schimb pe pereţii calcaroşi şi abrupţi se instalează fitocenozele dominante de Sesleria filifolia. În cenozele din teritoriul ariei protejate, Melica ciliata var. Flavescens este totdeauna dominantă, iar Phleum montanum este destul de sporadică. Majoritatea speciilor însoţitoare aparţin spectrului pajiştilor stepizate. 9. Festucetum valesiacae-rupicolae Csuros et Kovacs 1962 Aceste pajişti dominante de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola prezintă o largă răspândire în silvostepa bănăţeană. Asociaţia ocupă pantele însorite şi coastele pietroase cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică. Solul este superficial, destul de puternic rodat, roca mamă apărând de multe ori la suprafaţă. Din această cauză acoperirea vegetaţiei variază între %. În cadrul asociaţiei domină elementele xerofile şi xeromezofile ale alianţei Festucion rupicolae ca: Carex halleriana, Dorycnium herbaceum, Hieracium hoppeanum, Lathyrus sphaericus, Orlaya grandiflora, Verbascum speciosum etc. Pajiştile de Festuca rupicola şi Festuca valesiaca sunt folosite ca paşuni, cu productivitate mică, cele mai multe dintre acestea fiind destul de degradate. 80

81 10. Chrysopogonetum grylli Soo 1939 Cenozele dominante de Chrysopogon gryllus ocupă pantele însorite ale dealurilor aflate la altitudini cuprinse între m. Vegetează pe soluri puţin afânate, calde şi uscate cu un ph slab acid. La altitudini mici în structura lor floristică se remarcă prezenţa speciilor xerofile şi xero-mezofile. Odată cu creşterea altitudinii numărul acestora scade, locul acestora fiind luat de cele mezofile ce indică trecerea spre asociaţia Festuco-Agrostetum. 11. Festucetum pratensis Soo 1938 Staţiunile ocupate de fitocenozele dominate de Festuca pratensis prezintă soluri umede, apa freatică aflându-se la mică adâncime. Speciile higrofile sunt destul de numeroase, cele mai frecvente fiind Juncusconpressus, Carex vulpina, Orchis elegans, Galium palustre, Agrostis stolonifera şi Lysimachia vulgaris. Speciile mezo-higrofile sunt cele mai numeroase, mezofilele sunt mai slab reprezentate, iar xerofilele lipsesc cu desăvârşire în cadrul fitocenozelor de Festuca pratensis. 12. Aremonio Fagetum Boşcaiu (1971) in Resmeriţă 1972 Grupează făgetele montane cantonate pe soluri eutrofe, dominate de Fagus silvatica. Speciile însoţitoare, la altitudini mai mici sunt Carpinus betulus, Tilia plathyphyllos. Corylus colurna şi Ulmus montana lipsesc din aceste fitocenoze. În stratul herbaceu, Dentria glandulosa este destul de rară, în schimb speciile sudice Festuca drymeia şi Aremonia agrimonioides au o prezenţă locală semnificativă. Speciile dominante sau codominante ale sinuziei ierboase sunt: Asaraum europaeum, Actaea spicata, Dryopteris filis-mas, D. Austriaca, Geranium robertianum, Hepatica nobilis, Isopyrum thalictroides, Salvia glutinosa, Symphytum nodosum, etc. 13. Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1063 Este o asociaţie intrazonală, cu o largă răspândire în văile umede din regiunile montane, instalându-se pe pante calcaroase, abrupte, cu expoziţie vestică sau nord-vestică. Stratul arborescent al acestor cenoze este caracteristic prin prezenţa speciei Corylus colurna. Asociaţia este cantonată între 200 şi 650 m în subetajele pădurilor mezofile de gorun şi fag. Se instalează pe pante umbrite sau semiumbrite, puternic înclinate. Roca mamă este întotdeauna calcarul, care adeseori apare la suprafaţă formând grohotişuri şi bolovănişuri compacte. Solul de tip rendzinic acoperă în parte calcarele sau se formează în fisurile acestora. El se prezintă superficial, dar bogat în humus, cu troficitate ridicată şi cu reacţie neutră sau slab acidă. Stratul arborescent este dominat de Fraxinus excelsior, însă pe alocuri Carpinus betulus, Fagus silvatica, Tilia tomentosa, Corylus colurna devin codominante sau chiar dominante. Stratul ierbos este bogat în specii. Existenţa bolovănişurilor de calcar determină prezenţa unor microstaţiuni ce permit instalarea pe suprafeţe restrânse a unor specii cu cerinţe ecologice diferite. În aceste fitocenoze sunt înglobate atât elementele termofile cu origine mai veche: 81

82 Ceterach officinarum, Corylus colurna, Ruscus aculeatus, R. hypoglossum, fie că le-au obligat să se refugieze pe cleanţurile şi stâncile calcaroase însorite: Fraxinus ornus, Syringa vulgaris, Cotinus coggigrya, Carpinus orientalis, etc. 14. Geranio macrrhizo Fagetum (Borza 1933) Soo 1964 Făgetele de surducuri, în condiţii de xericitate mai accentuată, oferită de grohotişurile calcaroase sunt dominate în stratul arborescent de Fagus taurica şi Corylus colurna. Stratul ierbos este caracterizat prin lipsa speciilor dacice şi prin prezenţa frecventă a celor sudice cum sunt: Geranium macrorrhizum, Aremonia agrimonioides, Melittis melisophyllum, Primula columnae, Helleborus odorus. 15. Carpino Fagetum Paucă 1941 Asociaţie zonală cu răspândire între 200 şi 750 m in teritoriul Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului, ocupând pantele domoale, platourile şi vegetând pe expoziţii diferite. Substratul este constituit adesea din calcare mezozoice pe care s-au dezvoltat soluri rendzinice de grosimi diferite. Solul prezintă un conţinut în humus de 6 8 % prezentând o troficitate ridicată sau mijlocie. Stratul arborescent al acestor arborete este dominat de Fagus silvaticaşi Carpinus betulus, în general în raporturi de codominanţă. La altitudini mai mici este frecvent Fagus taurica şi Fagus silvatica var. moesica, iar odată cu creşterea altitudinii devine dominantă exclusivă Fagus silvatica var. vulgaris. Stratul arbuştilor este în general slab diferenţiat, majoritatea arbuştilor întâlnindu-se la marginea fitocenozelor arborescente sau pe pante mai stâncoase. Dintre arbuşti mai frecvente sunt speciile: Cornus mas, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Staphylea pinnata, etc. Fenofaza vernală este dominată de: Helleborus odorus, Galanthus nivalis şi Primula acaulis. Fenofaza estivală este caracterizată prin prezenţa următoarelor specii: Aconitum anthora, Asperula odorata, A. taurina, Lilium martagon, Geranium robertianum, Melitis melisophyllum, Neotia nidus avis, Ranunculus auricomus, R. flabellifolius, Sanicula europaea, Salvia glutinosa. 16. Melampyro bihariensi Carpinetum Soo 1964 Pădurile mezofile de gorun şi carpen ocupă în teritoriul ariei protejate mici suprafeţe. Acestea sunt instalate pe pante mai domoale, pe platouri şi pe culmile rotunjite ale unor dealuri a căror înălţime nu trece de m. Vegetează pe substrat calcaros mezozoic pe care s-au format soluri rendzinice a căror grosime diferă în funcţie de înclinarea pantelor. Conţinutul în humus al orizontului superior al solului este mare, troficitatea ridicată iar reacţia slab acidă sau neutră. Speciile cu constanţă ridicată din cadrul acestor arborete sunt Carpinus betulus, Crataegus monogyna, Campanula trachelium, Lathyrus vernus, Polygonatum odoratum, Primula 82

83 officinalis, Sanicula europaea, Stellaria holostea, Vicia sylvatica, Melampyrum bihariense, Hepatica nobilis, Galium schultesii, Euphorbia amygdaloides, Aposeris foetida, Aegopodium podagraria. Se constată lipsa unor specii caracteristice fitocenozelor din Transilvania ca: Lathyrus transsilvanicus şi Helleborus purpurascens. În schimb, sunt prezente câteva specii ilirice ca: Asperula taurina, Lathyrus venetus, Ruscus aculeatus, Vinca minor. 17. Hieracio transilvannico Luzulo Fagetum Vida 1963 Făgetele de pe solurile oligotrofe sunt destul de frecvente fiind instalate pe substraturi predominant calcaroase pe care s-au format soluri eutrofe sau mezotrofe. Asociaţia este intrazonală fiind distribuită în subetajul gârniţetelor şi ceretelor unde se instalează pe pante umbrite şi până în etajul făgetelor mezofile distribuie pe soluri eutrofe. Stratul arborescent, cu o consistenţă de 0,1 0,8 este format din Fagus silvatica şi Quercus paetraea.. La altitudini mici alături de speciile amintite cresc Quercus cerris, Q. frainetto şi Carpinus betulus. Stratul arbuştilor este slab reprezentat, iar cel ierbos este format din Cytisus nigricans, Deschampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus, etc. În multe cenoze se distinge şi un strat al briofitelor bine dezvoltat, cele mai frecvente specii fiind Leucobryum glaucum şi Polytrichum formosum. In funcţie de troficitatea solului se disting două variante: Myrtilletosum Soo 1962 ce se instalează pe soluri puternic acide şi Luzuletosum Soo 1962 mai slab acide ca reacţie a solului, dar mult mai bogate în specii componente. 18. Asplenio Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959 Se întâlneşte în staţiuni xerofite populând pantele cu înclinare mare vegetând totdeauna pe substrat calcaros. Solul scheletic este format numai pe poliţele şi în fisurile stâncilor, din care cauză aceste cenoze sunt deschise. În stratul arbustiv, înalt de 1,5 3 m domină Syringa vulgaris însoţită de Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Carpinus orientalis, Cotoneaster tomentosa, Crataegus monogyna. Startul ierbos este caracterizat prin prezenţa unor specii sudice ca Ceterach officinarum, Scabiosa banatica, Echinops banaticus, Dianthus banaticus, Asperulla tenella, precum şi numeroase specii de stâncării calcaroase ca Carex humilis, Asplenium trichomanes, Asplenium ruta-muraria, Centaurea atropurpurea, Tunica saxifraga, Draba lasiocarpa, Helianthemum canum, etc. Importanţa acestor fitocenoze rezidă şi în faptul că acestea cantonează şi o serie de specii rare ca: Asperulla tenella, Ferula heuffelli, Satureja kitaibelii, Dianthus kitaibelii, etc. 19. Syringo Carpinetum orientalis Jakucs 1959 Tufărişurile xeroterme de Carpinus oriebtalis, instalate în locul pădurilor defrişate se instalează pe dealurile mai joase şi mijlocii la altitudini cuprinse între m. Substratul pe 83

84 care se dezvoltă aceste tufărişuri este format din calcare mezozoice, iar solul superficial, scheletic este protorendzinic. Dintre speciile frecvente amintim: Inula conyza, Echinops banaticus, Calamintha acinos, Teucrium chamaedrys, Ceterach officinarum. În stratul arbustiv domină de regulă Carpinus orientalis, iar în unele staţiuni mai însorite se întâlnesc Syringa vulgaris şi Fraxinus ornus ca specii codominante. In stratul ierbos se întâlnesc o serie de specii sudice ca: Oryzopsis virescens, Echinops banaticus, Ruscus aculeatus, Ceterach officinarum, Achilea crithmifolia, etc., care măresc interesul ştiinţific pentru conservarea acestor fitocenoze. 20. Tilio argentaeae Quercetum paetraeae cerris Soo 1957 A fost identificată sub forma unor cenoze netipice, vegetând pe pante însorite, calcaroase, pe soluri profunde, greu permeabile, cu drenaj insuficient. Aceste soluri sunt caracterizate printrun regim de umiditate puternic alternant cu stagnări de apă la suprafaţă în timpul sezonului vernal, urmate de perioade mai lungi de uscăciune în cel estival. Arboretul este alcătuit din populaţii hibride de Quercus paetraea şi Q. dalechampii însoţite de Q. cerris şi Tilia tomentosa. Stratul arbuştilor, mai puţin închegat, este dominat de: Fraxinus ornus, Cornus mas, Cotoneaster tomentosa, Evonimus verrucosus, etc. Stratul ierbos este caracterizat prin prezenţa a numeroase mezofile şi xeromezofile dintre care mai frecvente sunt: Galium schultesii, Geum urbanum, Lathyris vernis, Lychnis coronaria, Glechoma hirsuta, Poa nemoralis, Veronica chamaedrys, multe dintre acestea diferenţiid numeroase faciesuri. 21. Atropetum bella-donnae (Br. Bl. 1930) Tx emend Se instalează pe soluri neutre sau slab alcaline, la altitudini între m, mai ales în locul făgeto-cărpinetelor sau al gorunetelor. Speciile mai frecvente din aceste buruienişuri sunt: Atropa bella-donna, Sambucus ebulus, Cirsium vulgare, Verbascum thaspiforme, V. thapsus, Galeposis tetrahit, etc. Din stratul ierbos al pădurii se păstrează puţine elemente ca: Salvia glutinosa, Mycelis muralis, Galium schultesii, Glechoma hirsuta, etc. 22. Senecioni Chamaenerietum Tx emend corr. Soo 1961 Se instalează pe soluri moderat până la puternic acide în locul pădurilor defrişate. Speciile caracteristice Chamaenerion angustifolium, Senecio sylvaticus, Gnaphalium sylvaticum sunt însoţite mai frecvente de Calamagostris arundinacea, Digitalis grandiflora, Poa nemoralis, Rumex sanguineus, Epilobium montanum, Hypericum perforatum, Veronica chamaedrys, Origanum vulgare, Geum urbanum, Polygala vulgaris, etc. 23. Epilobio Salicetum capreae (Schreiter 1955) Oberd Aceste cenoze ce înlocuiesc treptat pe cele de Senecioni -Chamaenerietum pregătesc terenul pentru instalarea făgetelor pe soluri slab până la moderat acide. Cenozele se prezintă bistratificat, în stratul arbuştilor dominând de cele mai multe ori Salix capraea, iar în cel ierbos alături de speciile comune asociaţiei Senecioni - Chamaenerietum reapar unele plante nemorale. 84

85 La umbra arbuştilor cresc puieţi de Fagus silvatica, Carpinus betulus, Sorbus torminalis care vor reface pădurile mezofile din regiune Fauna Aria protejată are o valoare zoogeografică deosebită deoarece în cadrul acestuia se întâlnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii. Totodată, pe teritoriul acestei arii se găsesc elemente faunistice cu o evoluţie aparte, datorită orogenezei carpatice şi perturbaţiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenţă, origine şi vechime atât de diferite ale elementelor faunistice regăsite în perimetrul de referinţă scot în evidenţă zooistoria unor specii sau a unor comunităţi întregi ale căror dovezi le găsim păstrate încă, poate, numai în anumite staţiuni sau pe întreg perimetrul de referinţă. Pe teritoriul de referinţă al ariei protejate multitudinea de elemente carstice dezvoltate aici a permis migrarea unor populaţii în subteran şi dezvoltarea lor ulterioară în acest mediu. Pe lângă speciile caracteristice acestui mediu (troglobiontele) la nivelul mediului subteran (fie el subteran profund sau subteran superficial) se mai pot întâlni şi specii caracteristice mediilor epigeu şi edafic dar care în anumite condiţii sau în anumite perioade ale ciclului lor de dezvoltare intră în peşteri. În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice referitoare la zona de referinţă a zonei protejate s-a putut observa o diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (671 din care 509 de specii sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valenta ecologică a acestora. Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice. Herilla ziegleri dacica (Gasteropoda) este o specie strict protejată în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul nr 57 / 20 iunie 2007 cu modificările şi completăriile ulterioare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice. Totodată, această specie are importanţă paleogeografică deosebită deoarece este un relict terţiar, ea supravieţuind glaciaţiei. Aceasta este o specie endemică pentru Banat şi a fost întâlnită şi în 14 peşteri de pe teritoriul ariei protejate. De asemenea pe teritoriul ariei protejate a fost identificat (pe zona obârşiei pârâului Gozna din Munţii Semenicului) şi ortopterul Zubovskia banatica, specie relictă terţiar-neogenă. Speciile întâlnite la nivelul domeniului subteran (în acest caz fiind studiate numai peşterile) au valenţe ecologice diferite. Astfel 9 specii sunt troglobionte, 95 sunt troglofile şi subtroglofile şi 104 specii sunt trogloxene. La 68 de specii nu se cunoaşte încă categoria ecologică din care fac parte. 85

86 Dintre speciile de nevertebrate identificate în peşterile din zona protejată, endemice pentru acest nucleu carstic sunt chilopodul Lithobius (Thracolithobius) dacicus, diplopodul Bulgarosoma ocellatum şi coleopterul Duvalius (Duvaliotes) milleri. Lithobius (Thracolithobius) dacicus este unul din puţinele specii veritabil troglobionte, oarbe din ţara noastră. Araneidul Troglohyphantes herculanus este cunoscut şi din alte zone din afara perimetrului parcului. Comparând fauna subterană identificată în perimetrul parcului şi cea din Banat cu cea din alte regiuni carstice ale ţării remarcăm că această zonă este foarte bogată ca densitate de indivizi şi mai ales ca diversitate de forme. Printre principalele cauze care au determinat acest fapt putem considera: vechimea uscatului; continuitatea paleogeografică şi ecologică cu regiunile din sud de-a lungul diferitelor perioade; întinderea calcarelor şi puternica lor carstificare; precum şi succesiunea de condiţii climatice care au favorizat pătrunderea în subteran a strămoşilor troglobiontelor. În mediul epigeu şi edafic de pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 671 specii dintre care 509 specii de nevertebrate şi 162 specii de vertebrate. Sudul Banatului, unde se află şi aria protejată, a permis, de-a lungul timpului, pătrunderea şi adăpostirea unei faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean. Aceste specii mediteraneene, cunoscute a fi mai termofile, au găsit condiţii propice în prezenţa reliefului calcaros şi însorit. Pe de altă parte, această zonă a fost o zonă refugială în timpul glaciaţiunilor, în care au supravieţuit specii relicte terţiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemică pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie endemică pentru România). Cele mai multe specii sunt europene în sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene, specii în general higrofile, propri pădurilor de foioase în cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au speciile palearctice (40 de specii) şi cele holarctice (36 de specii) şi de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Deşi în nunăr mic speciile mediteraneene ne arată influenţa climatului mediteraneam asupra zonei de referinţă şi a posibilităţilor de colonizare de la sud spre nord sub influenţa condiţiilor climatice şi a reliefului din această zonă. Gasteropodele sunt reprezentate de 48 de specii (grupate în 14 familii) dintre care 17 specii sunt endemice printre care numărându-se şi specii rare cum sunt Vitrea diaphana, Zenobiella umbrosa. Din totalul speciilor de gasteropode 6 specii sunt endemice pentru Banat şi 1 specie este endemică pentru regiunea Banat Oltenia. Se mai poate face o constatare interesantă asupra zoocenozei de gasteropode a râului Caraş. Aceasta cuprinde speciile prosobranchiate Amphimelania holandri, Fagotia esperi, Fagotia acicularis şi pulmonatul Ancylus fluviatilis. Amphimelania holandri prin toate subspeciile sale se constituie într-o interesantă specie care geografic se întâlneşte în afară de Caraş şi Nera doar în Sava şi Drava (Iugoslavia). 86

87 Fauna de Aranee este de remarcat faptul că se compune, aproape în totalitate, din forme caracteristice pentru păduri umede, ce aparţin tipului ecologic ombro-higrofil, cu valenţă ecologică moesică. De asemenea se remarcă o preponderenţă a formelor submontane şi montane: Pelecopsis elongata, Leptyphantes leprosus. Pseudoscorpionii reprezentaţi prin cele 7 specii identificate pe teritoriul de referinţă sunt specii edafobionte, frecvente în păduri cu 3 specii endemice (1 specie endemică pentru regiunea Banat Oltenia Neobisium (N.) blothroides). Opilionidele, isopodele, diplopodele, chilopodele şi colembolele cuprind specii edafobionte, întâlnite în păduri din zone submontane şi montane. Ephemeropterele, plecopterele, heteropterele, homopterele şi himenopterele deşi mai puţin studiate în perimetrul ariei protejate ele nu sunt mai puţin importante în caracterizarea zonei. Ortopterele reprezintă un grup destul de bine reprezentat în perimetrul parcului evidenţiindu-se la nivelul acestui grup o heterogenitate marcantă, fapt ce dovedeşte o puternică influenţă a faunei estice şi sudice. Ca elemente interesante ce reţin atenţia amintim speciile endemice Odontopisma mantana şi Zubovskia banatica, apoi Saga pedo ca specie rară. În ce priveste fauna de vertebrate, condiţiile geomorfologice şi climatice au permis unui număr de 162 de specii să găsească condiţii prielnice de viaţă şi reproducere. Un deosebit interes faunistic îl prezintă reţeaua hidrografică de pe teritoriul ariei protejate. Astfel Caraşul (cu afluenţii săi cei mai importanţi Buhui şi Gârlişte) precum şi Nera (prezentă pe teritoriul parcului cu zona sa superioară de la izvoare) sunt principalele ape din zonă. Caraşul izvorăşte dintr-o zonă calcaroasă fiind la început un râu torentos, păstrându-şi acest caracter până la chei. Nera izvorăşte, în schimb,dintr-un loc situat în golul alpin al Semenicului, sursa de alimentare fiind mlaştinile de turbă, în cursul său superior fiind un pârâu de munte cu un curs nu prea rapid. Cele două râuri sau afluenţii lor au fost supuse unor lucrări cu caracter hidrotehnic. Astfel o parte din izvoarele Nerei au fost captate şi conduse în Bârzava, s-au creat pe pârâul Buhui, afluent al Caraşului, lacurile de baraj Buhui şi Mărghitaş. De specificat că aceste lacuri se încadrează peisagistic şi ecologic în cadrul natural existent, în sensul că nu sunt afectate condiţiile de reofilie în amonte şi aval, şi mai ales nu este afectată calitatea apelor. În schimb pe Caraş, construcţia podului ce traversează râul şi amenajarea păstrăvăriei din comuna Caraşova a determinat amenajarea la ieşirea din rezervaţie a unor baraje de retenţie a apei pentru protecţia podului şi aprovizionarea păstrăvăriei. Amenajarea barajelor are ca urmare creşterea nivelului râului în timpul viiturilor făcând inaccesibilă intrarea în rezervaţie datorită inundării sectorului inferior al potecii. De asemenea, barajul are ca urmare stagnarea apei în sectorul inferior al cheilor şi depunerea deversiunilor care sunt colonizate în timpul verii de buruienişuri higrofile şi treptat de tufişuri de Salix purpurea. De asemenea, se impune o observaţie asupra calităţii apei râului Gârlişte care este râul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea făcându-se 87

88 prin deversarea apelor reziduale ale oraşului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra sectorului cuprins între localităţile Anina şi Gîrlişte. Un element interesant prezent în apele zonei ariei protejate este reprezentat de specia Aspro zingel (fusar). Interesul pentru populaţia prezentă în Nera constă în existenţa unor mari deosebiri între ea şi populaţiile speciei prezente în alte râuri din ţără şi nu numai. Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa unor specii europene Triturus cristatus cristatus şi Bombina variegata protejate pe plan mondial prin convenţiile de mediu ratificate şi de România. Specii de reptile, sunt specii protejate prin diferite convenţii naţionale şi internaţionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes. Deoarece România, şi implicit zona ariei protejate, se află aşezată între regiunile boreale şi tropicale, prin România trec unele dintre cele mai importante drumuri de migraţie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi primăvara spre nord (pasajul de primăvară). Din punct de vedere zoogeografic, migraţiile au atât o însemnatate istorică (ajutându-ne să înţelegem traseele de deplasare ale păsărilor în pliocen şi glaciar sau locul genezei lor) cât şi una cenotică, întrucât îmbogăţesc spectrul faunistic al unei regiuni într-o anumită perioadă a anului. În desfăşurarea acestui fenomen biologic, aria protejată reprezintă locul de odihnă şi hrană, dar şi refugiul pentru cuibăritul a numeroase specii migratoare. La nivelul acestui parc se pot întâlni specii de păsări care vin şi pleacă pe drumul panono-bulgar (care traversează ţara între Ciuperceni - Cazanele Dunării Cheile Nerei Cheile Caraşului Satchinez). De asemenea, pe teritoriul ariei protejate există colonii sau exemplare izolate de lilieci. Conform legislaţiei în vigoare atât pe plan mondial cât şi în România aceste specii sunt protejate. O parte din speciile întâlnite în zona de referinţă au colonii de hibernare sau maturitate în peşteri. Propunem şi pe această cale protejarea teritoriului în care aceste colonii se află cât şi a întregului areal al parcului ştiindu-se faptul că liliecii se hrănesc în afara peşterilor cu diferite specii de nevertebrate care intră în componenţa faunei ariei protejate. Fauna de mamifere mari este reprezentată de: râs Lynx lynx, lup Canis lupus, urs Ursus arctos, căpriorul Capreolus capreolus, porc mistreţ Sus scrofa şi cerbul comun Cervus elaphus. 88

89 Tabelul 38 Nevertebrate Specia *Austropotamobius torrentium Carabus variolosus Legea 49/2011 Anexa Anexa 3 4 X X Cadrul legal de protecţie Berna Directiva 92/43 Directiva 79/ Cerambyx cerdo X X 1083 Lucanus cervus X X 1089 Morimus funereus X X 1087* Rosalia alpina X X *Nymphalis vaualbum X 1060 Lycaena dispar X X 1061 Maculinea nausithous X X 1078 Callimorpha quadripunctaria X X Isophya costata Odontopodisma rubripes Chilostoma banaticum Theodoxus transversalis X X X X 1032Unio crassus X X Zubovskya banatica Odontpodisma montana Saga pedo Holandrina holandri Herilla ziegleri dacica X X X X X Tabelul 39 89

90 Ihtiofauna Supraclasa Pisces Specia Cadrul legal de protecţie Legea 49/2011 Directiva 92/43 Anexa 3 Anexa 4 Berna Directiva 79/409 Ordinul Cypriniformes Familia Cyprinidae Alburnoides bipunctatus (Block) Barbus meridionalis petenyi Heckel X X Gobio albipinnatus vladykovi Fang 1943 X Gobio kessleri banaticus Banarescu 1953 X X X Leucaspius delineatus delineatus (Hackel) X Familia Cobitidae Cobitis taenia L X X Cobitis elongata Heckel et Kner 1858 X X Sabanajewia aurata balcanica Karaman1922 Familia Cottidae Cottus gobio L X X X Tabelul 40 Herpetofauna Clasa Batrachia Specia Cadrul legal de protecţie Legea 49/2011 Directiva 92/43 Anexa 3 Anexa 4 Berna Directiva 79/409 90

91 Ordinul Urodela Specia Cadrul legal de protecţie Legea 49/2011 Directiva 92/43 Anexa 3 Anexa 4 Berna Directiva 79/409 Familia Salamandridae Salamandra salamandra (L.) 1758 X X Triturus alpestris (L) 1768) X X X Triturus cristatus (Laur) 1768 X X X X Triturus vulgaris (L) 1758 X X Ordinul Anura Familia Discoglossidae Bombina variegata (L) 1758 X X X X Familia Bufonidae Bufo viridis Laur 1768 X X X Bufo bufo X X Familia Hylidae Hyla arborea (L) 1758 X X X X Familia Ranidae Rana ridibunda Pallas 1771 X X Rana dalmatina (Bonaparte) 1839 X X X Rana temporaria L X X X Clasa Reptilia Ordinul Sauria Familia Lacertidae Lacerta viridis (Laur) 1768 X X X Lacerta agilis L X X X Zootoca vivipara X X 91

92 Cadrul legal de protecţie Specia Legea 49/2011 Directiva Directiva Anexa Anexa 92/43 79/ Podarcis muralis X X Familia Scincidae Ablepharus kitaibeli X X Familia Anguidae Berna Anguis fragilis L. X X Familia Colubridae Natrix tessellata (Laur) 1768 X X X Elaphe longissima (Laur) 1768 X X X Coronella austriaca Laur 1768 X X X Familia Viperidae Vipera ammodytes (L) 1758 X X X X Vipera berus(l) 1758 X X Avifauna Tabelul 41 Clasa Aves Specia Legea 49/2011 Anexa Anexa 3 4 Cadrul legal de protecţie Berna Directiva 92/43 Directiva 79/409 Ordinul Falconiformes Familia Aquilidae Aquila chrysaetos (L) 1758 X X X X Aquila pomarina Brehm 1831 X X X X Hieraetus pennatus (Gmel) 1788 X 92

93 Specia Pernis apivorus (L) 1758 Legea 49/2011 Anexa Anexa 3 4 X Cadrul legal de protecţie Berna Directiva 92/43 Directiva 79/409 Circaetus gallicus (Gmel) 1788 X X Familia Falconidae Falco subbuteo L X X X Falco columbarius Hartert 1912 X X X Falco vespertinus L X X X Ordinul Strigiformes Familia Strigidae Bubo bubo (L) 1758 X X X Otus scops (L.) 1758 X X Athene noctua X X Strix aluco X X Strix uralensis Pall X X Ordinul Apodiformes Familia Apodidae Apus apus X X Apus melba X X Ordinul Piciformes Familia Picidae Picus canus Gmel 1788 X X Dendrocopus major L X X X Dendrocopos syriacus (Hempr et Bibr) 1833 X X X X Dendrocopos leucotos (Bechst) 1802 X X X X 93

94 Specia Legea 49/2011 Anexa Anexa 3 4 Cadrul legal de protecţie Berna Directiva 92/43 Directiva 79/409 Dendrocopos minor (Hart) 1916 X X Dendrocopos medius (L) 1758 X X X Familia Hirudinidae Hirundo rustica L X X Hirundo daurica L X X Riparia riparia L. X Familia Corvidae Corvus corax L X X Corvus monedula L X Familia Paridae Parus major L X X X Parus palustris L X X X Parus montanus L X X X Familia Sittidae Sitta neumayeri X Familia Certhidae Tichodroma murareia (L) 1766 X X Familia Troglodytidae Troglodytes troglodytes L X X X Familia Sylviidae Sylvia atricapilla (L) 1758 X X X Sylvia communis Lath 1787 X X X 94

95 Familia Turdidae Specia Legea 49/2011 Anexa Anexa 3 4 Cadrul legal de protecţie Berna Directiva 92/43 Directiva 79/409 Turdus phimelos Brehm 1831 X X Turdus merula L X X Monticola saxatilis (L) 1758 X X Oenanthe oenanthe L X X Phoenicurus ochruros (L) 1758 X X Erithacus rubecula (L) 1758 X X Familia Laniidae Lanius minor Gmel 1788 X X Lanius senator L X X Lanius collurio L: 1766 X X Familia Emberizidae X Emberiza citrinella L X X X Emberiza cirlus L X X Emberiza hortulana L X X X Emberiza cia L X X X X Familia Fringillidae + Ploceidae Carduelis carduelis X X X Carduelis cannabina L X X X Fringilla coelebs L X X X 95

96 Tabelul 42 Mamifere Clasa Mammalia Specia Anexa 3 L49/2011 Cadrul legal de protecţie Anexa 4 Berna Directiva 92/43 Directiva 79/409 Supraord. Carnivora Ord. Fissipedes Familia Canidae Canis lupus L X X X Familia Ursidae Ursus arctos L. X X X X Familia Mustelidae Martes foina (Erxleben) Martes martes (L) Mele meles (L) X X X Mustela putorius Mustela nivalis X Familia Felidae Lynx lynx (L) X X X Felis sylvestris Schreber X X X Ord. Artiodactyla Familia Cervidae Cervus elaphus L. Capreolus capreolus (L.) X X 96

97 Ord. Lagomorpho Familia Leporidae Specia Lepus europaeus Pallas Anexa 3 L49/2011 Cadrul legal de protecţie Anexa 4 Berna X Directiva 92/43 Directiva 79/409 Ord. Rodentia Familia Sciuridae Sciurus vulgaris L. X Ord. Insectivora Familia Soricidae Sorex araneus L. X Ord. Chiroptera Familia Rhinolophidae Rhilophus ferrum equinum Schreber X X X X Rhinolophus hipposideros Bechstein. X X X X Rhinolophus mehely Matschie X X X X Rhinolophus euryale Blasius X X X X Rhinolophus blasii Petres X X X X Familia Vesperilionidae Myotis myotis Borkhausen X X X X Myotis oxygnatus Monticelli X X X X Myotis bechsteinii Kuhl X X X X Myotis capaccinii Bonaparte X X X X Myotis emarginatus Geoffroy X X X X Myotis mystacinus Kuhl. X X X X Miniopterus schreibersi Kuhl. X X X X 97

98 Specia Anexa 3 L49/2011 Cadrul legal de protecţie Anexa 4 Berna Directiva 92/43 Plecotus austriacus Fisher X X X Barbastella barbastellus Schreber X X X X Eptesicus nilssoni Keyserl X X X X Pipistrellus pipistrellus Schreber X X X Notă: Directiva 79/409 a) Legea nr. 49/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. b) Anexa 3: specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi ariilor de protectie specială avifaunistică. c) Anexa 4: specii de animale şi de plante care necesită o protecţie strictă. d) Berna: Convenţia de la Berna (conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa). e) D 92/ 43 EEC Directiva Consiliului Europei referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice. f) D 79 / 409 EEC Directiva Consiliului Europei privind păsările sălbatice Habitatele din aria protejată Clasificarea europeană a habitatelor Natura 2000 Tabelul 43 Cod EU Denumirea tipului de habitat 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 3240 Vegeta ie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 5130 Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase 6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi 98

99 Cod EU Denumirea tipului de habitat 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 7110 * Turbrii active 7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupţi, grohotişuri şi ravene 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 9150 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91Y0 91L0 Păduri dacice de stejar şi carpen Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 99

100 Tabelul 44 Clasificarea naţională şi corespondenţa cu alte clasificări Cod RO Cod EU Cod Pal. Hab. Denumirea tipului de habitat Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina * Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică Nardus stricta şi Viola declinata Pajişti dacice de Molinia caerulea Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopercurus pratensis Pajişti daco-getice de Arhenatherum elatius Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra * Turbări sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum Mlastini sud-est carpatice, eutrofe cu Carex flava si Eriophorum latifolium * Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron Commutatum şi C. filicinium * Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifrafa aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea schurii Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. Calcicolum, Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides * Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga 100

101 Cod RO Cod EU Cod Pal. Hab. Denumirea tipului de habitat cuneifolia şi Valeriana sambucifolia Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterah officinarum şi Draba lasiocarpa A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene - axifrage ssp.asplenium ruta-muraria şi Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria A22 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes Peşteri Păduri sud-est carpatice Picea abies, Fagus sylvatica şi Abies alba cu Hieracium rotundatum D54 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba cu Festuca drymeia D11 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba cu Hieracium rotundatum D14 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica şi Abies alba cu Vaccinium myrtillus D54 Păduri sud-est carpatice de Fagus sylvatica cu Festuca drymeia D224 Păduri dacice de Fagus sylvatica şi Carpinus betulus cu Dentaria bulbifera D221 Păduri dacice de Fagus sylvatica şi Carpinus Betulus cu Carex pilosa K0 41.1D51 Păduri balcanice de Fagus Sylvatica cu Aremonia agrimonioides K0 41.1D53 Păduri balcanice de Fagus sylvatica cu Helleborus odorus 101

102 Cod RO Cod EU Cod Pal. Hab. Denumirea tipului de habitat K0 41.1D55 Păduri balcanice mixte de Fagus sylvatica cu Ruscus aculeatus K Păduri balcanice de Fagus sylvatica cu Geranium macrorrhizum Habitatele din aria protejate Habitatele naturale din perimetrul ariei protejate cuprind: habitate terestre, acvatice şi subterane în stare naturală şi seminaturală care se diferenţiază prin caracteristici abiotice şi biotice. Ca urmare a diversităţii formelor de relief şi a particularităţilor climatului temperat continental cu pronunţate influenţe de climat mediteraneean se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor, habitate de pădure, habitate de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci. Tabelul 45 Lista categoriilor de habitate şi ponderea acestora Nr. Cod Denumirea ecosistemelor Suprafaţa (ha) (%) 1 1 Terestru Subteran, exclusiv perimetrul carstic Acvatic, inclusiv acviferul carstic Habitatele terestre Habitatele terestre includ ecosistemele forestiere 88%, de pajişti şi tufărişurile 8%, stâncării şi grohotişuri 1%. O caracteristică esenţială pentru acest tip de ecosistem, reflectată în structura florei şi vegetaţiei, este existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneeană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică şi moesică. Aceste elemente se reflectă şi în structura comunităţilor forestiere subxerofile şi xero-termofile precum şi în compoziţia pajiştilor colinare xerofile care reprezintă o componenta aparte. 102

103 Cea mai mare extindere o au pădurile de fag care ocupă peste 80% din suprafaţa ariei protejate. Rezervaţia Naturală Izvoarele Nerei este situată pe versantul sudic al Semenicului, în bazinul superior al Nerei. Vegetaţia forestieră este constituita apropape în întregime din făgete seculare pure, cu structură plurienă şi consistenţă plină. Sunt făgete unice în Europa, de o mare bogăţie genotipică, estetică şi mediogenă, cu atât mai importante cu cât sunt puţinele făgete care s-au mai păstrat în stare naturală. Ele stau mărturie pentru trecutul paleobotanic, ca o punte de legătură între preglaciar şi postglaciar. Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au păstrat elemente meridionale precum Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureocoeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lihnis coronaria, Ruscus aculeatus. La obârşia văii Caraşului se află o zonă interesantă din punct de vedere geologic, geografic şi floristic. Aici pe câteva platouri calcaroase, doline şi mici bazine se întâlnesc brădete pure cu floră acidofilă şi brădete cu fag ce se remarcă prin bogăţia ferigilor şi a orhideelor. Pajiştile xerofile şi cele xero-mezofile instalate pe locul pădurilor defrişate se remarcă prin dominarea unor specii ca Stipa eriocaulis, Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Agrostis tenuis. Speciile meridionale cele mai numeroase se întâlnesc în tufărişurile xerotermofile de tipul şibliacurilor şi în vegetaţia stâncăriilor însorite sau semi-umbrite din zona Cheilor Caraşului şi Gârliştei. Specii rare întâlnite sunt: Lihnis coronaria, Petrorhagia saxifraga, Cardamine graeca, Arabis recta, A. turrita, Helianthemum canum, Sedum hispanicum, Galim purpureum, Silene flavescens, Dianthus kitaibelii, Saturja kitaibelii, Sesleria filifolia, Cephalateria laevigata. Pe teritoriul acestei arii protejate se găsesc elemente faunistice cu o evoluţie aparte, datorită orogenezei carpatice şi perturbaţiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenţă, origine şi vechime atât de diferite ale elementelor faunistice regăsite în perimetrul de referinţă scot în evidenţă zooistoria unor specii sau a unor comunităţi ale căror dovezi le găsim păstrate încă, poate, numai în anumite perimetre. Harta habitatelor terestre în anexa nr. 5 a planului de management. Habitatele acvatice Ecosistemele acvatice includ izvoarele, râurile, pâraiele, lacurile naturale şi antropice, acumulările de apă subterană, turbăriile, ocupând cca. 1% din suprafata ariei. Un deosebit interes îl prezintă reţeaua hidrografică de pe teritoriul parcului. Astfel Caraşul - cu afluenţii săi cei mai importanţi Buhui şi Gârlişte - precum şi Nera - prezentă pe teritoriul parcului cu zona sa superioară de la izvoare - sunt principalele ape din zonă. Caraşul izvorăşte dintr-o zonă calcaroasă fiind la început un râu cu caracter torential, păstrându-şi acest caracter până în sectorul de chei. Nera izvorăşte, în schimb, dintr-un loc situat în golul alpin al Semenicului, sursa 103

104 de alimentare fiind mlaştinile de turbă, în cursul său superior fiind un pârâu de munte cu un curs putin rapid. Cele două râuri sau afluenţii lor au fost supuse unor lucrări cu caracter hidrotehnic. Astfel o parte din izvoarele Nerei au fost captate şi conduse în Bârzava, creandu-se pe pârâul Buhui - afluent al Caraşului - lacurile de baraj Buhui şi Mărghitaş. De specificat că aceste lacuri se încadrează peisagistic şi ecologic în cadrul natural existent, în sensul că nu sunt afectate condiţiile de reofilie în amonte şi aval, şi mai ales nu este afectată calitatea apelor. În schimb pe Caraş, construcţia podului ce traversează râul şi amenajarea păstrăvăriei din comuna Caraşova a determinat amenajarea la ieşirea din rezervaţie a unor baraje de retenţie a apei pentru protecţia podului şi aprovizionarea păstrăvăriei. Amenajarea barajelor are ca urmare creşterea nivelului râului în timpul viiturilor făcând inaccesibilă intrarea în rezervaţie datorită inundării sectorului inferior al potecii. De asemenea, barajul determină stagnarea apei în sectorul inferior al cheilor şi depunerea deversiunilor care sunt colonizate în timpul verii de buruienişuri higrofile şi treptat de tufişuri de Salix purpurea. De asemenea, se impune o observaţie asupra calităţii apei râului Gârlişte care este râul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea făcându-se prin deversarea apelor reziduale ale oraşului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra sectorului cuprins între localităţile Anina şi Gîrlişte. Platoul Munţiilor Semenic plin de izvoare, cu roci cristaline si precipitaţii abundente asigura condiţii pentru formarea tinoavelor - mlaştinilor. Sunt prezente 7 grupe principale de mlaştini, cele mai apropiate de tipul tinovului oligotrof fiind comasate pe culmea lipsită de pădure a Muntelui Semenic. Suprafaţa totală a mlaştinilor din Semenic este de aproximativ 34 ha. Vegetaţia acestora este alcătuită din specii de: Sphagnum sp., Carex pauciflora, Deschampsia fluxosa, Carex echinata, Molinia caerula, Potentilla erecta, Nardus sticta, Vaccinium vitis-ideea, Vaccinium myrtillus, Geum rivale, Veronica officinalis, Homogyna alpina, Gallium palustre, Cardamine amara, Tymus sp., Stellaria sp. Turbăriile sunt muzee - documente vii extrem de preţioase pentru reconstrucţia arealelor floristice, permiţând concluzii biogeografice şi în special fitogeografice de mare interes. Turba în special cea acidă şi aseptică de Sphagnum conservă perfect organele vegetale căzute pe fundul mlaştinii. De asemenea pe teritoriul ariei protejate a fost identificat - in zona obârşiei pârâului Gozna din Munţii Semenicului - şi ortopterul Zubovskia banatica, specie relictă terţiar-neogenă. 104

105 Habitatele subterane Pe teritoriul ariei protejate multitudinea de elemente carstice a permis migrarea unor populaţii în subteran şi dezvoltarea lor ulterioară în acest mediu. Harta habitatelor subterane în anexa nr. 12 a planului de management. Tipuri de habitate Date generale şi specifice ale tipurilor de habitate terestre Nr Atribut Descriere Tabelul Clasificarea tipului de ecosistem 1 Ecosistem terestru 2. Denumire ecosistem Ecosisteme terestre de pădure. 3. Habitatele Natura Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero- Fagion 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 4. Tipuri ecosistem Ecosisteme de pădure 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio- Carpiniori) 5. Asociaţii vegetale Aremonio Fagetum Boşcaiu (1971) in Resmeriţă 1972 Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1063 Geranio macrrhizo Fagetum Carpino Fagetum Paucă 1941 Melampyro bihariensi Carpinetum Soo 1964 Hieracio transilvannico Luzulo Fagetum Vida

106 Nr Atribut Descriere Tilio argentaeae Quercetum paetraeae cerris Soo Descrierea generală a tipului de habitate Habitatele reprezentate de păduri de foioase predominant Fagus sylvatica, la altitudine mai mare în amestec cu Abies alba, Picea abies. Areal: Munţii Semenic, Munţii Aninei, văile Timiş, Nera, Bârzava, Caraşului, Poneasca. Habitatul este reprezentat de făgete xero-termofile, pe strat calcaros, deseori cu strat subţire de sol în general pe coaste abrupte. Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, în etajul superior, din Quercus petraea ssp. petraea, Tilia cordata, Fraxinus excelsior, Acer pseudoplatanus, Prunus avium, Ulmus glabra, la altitudini mai mari cu participare însemnată a Fagus sylvatica ssp. sylvatica, iar în etajul inferior Carpinus betulus, Sorbus torminalis, Acer campestre. 7. Specii caracteristice Fagus sylvatica ssp. Sylvatica, Picea abies, Abies alba, Quercus cerris, Q. frainetto, Quercus petraea, Cerasus avium, Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, U. minor. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra,stratul ierbos reprezentat de, Polytrichum formosum, deseori şi Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Pteridium aquilinum, Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii,, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, Lunaria rediviva, Athyrium filix-femina, Circaea lutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Helleborus purpurascens, Impatiens nolitangere, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Moehringia muscosa, Polystichum setiferum, Primula columnae, Sanicula europaea, Senecio neumorensis Salvia glutinosa, Silene heuffeli, Stellaria nemorum, Stachys sylvatica, Bromus benekenii,carex digitata, C.montana, si C.alba, Sessleria albicans, Brachypodium pinnatum, Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. Microphylla 106

107 Nr Atribut Descriere Animalia: Salamandra salamandra, Bombina variegata, Bufo viridis, Bufo bufo, Rana ridibunda Pallas, Rana dalmatina, Rana temporaria, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Pernis apivorus, Bubo bubo, Picus canus, Dendrocopus major, Dendrocopos syriacus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos minor, Dendrocopos medius, Corvus corax, Parus major, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Mele meles, Martes foina, Lynx lynx, Felis sylvestris, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sciurus vulgaris, Rhilophus ferrum equinum, Rhinolophus mehely, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus, Miniopterus schreibersi, Plecotus austriacus, Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssoni, Pipistrellus pipistrellus. 8. Arealul tipului de habitat 9. Distribuţia în Romania Toată Europa Habitatul prezent în toţi Carpaţii Româneşti, în etajul nemoral, regiunea montană şi regiunea de dealuri, pe substrat calcaros şi şisturi cristaline. Tabelul 46 Date specifice habitatului de pădure Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat 2. Distribuţia tipului de habitat 3. Distribuţia tipului de habitat Habitatul de pădure Da Areal: Munţii Semenic, Munţii Aninei, văile Timiş, Nera, Bârzava, Caraşului, Poneasca. Este ecosistemul dominant în sit. 4. Statutul de prezenţă Dominant 5. Statutul de prezenţă Naturală 6. Suprafaţa tipului de habitat ha 107

108 Tabelul 47 Date generale ale habitatatelor terestre de pajişti şi tufărişuri Nr Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat Habitate terestre de pajişti şi tufărişuri 2. Denumire habitate Habitate terestre de pajişti şi tufărişuri 3. Habitatele Natura Formaţiuni de Juniperus communis pe tufărişuri sau păşuni calcaroase 6110 * Comuniti rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi 6190 Pajişti de stâncării Stipo-Festucetalia pallentis 6210 * Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tuf ărişuri pe substrat calcaros Festuco Brometalia 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase Molinion caeruleae 6510 Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis 4. Asociaţii vegetale Asplenio Ceterachetum Vivies 1964 Ctenidion Polypodietum Jko et Pec Diantho petraei Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985 Erysimo comati Stipetum eriocallis E. Schneider et al Melicetum flavescentis banaticum Zolyomi 1939 Festucetum valesiacae-rupicolae Csuros et Kovacs 1962 Chrysopogonetum grylli Soo 1939 Asplenio Syringetum vulgaris Jakucs et Vida 1959 Syringo Carpinetum orientalis Jakucs 1959 Atropetum bella-donnae (Br. Bl. 1930) Tx emend Senecioni Chamaenerietum Tx emend corr. Soo

109 Nr Atribut Descriere Epilobio Salicetum capreae (Schreiter 1955) Oberd Descrierea generală a tipului de habitate Cuprinde tufărişuri pitice, târâtoare, caracteristice etajelor de vegetaţie montan superior, subalpin şi alpin inferior, formând mozaicuri de vegetaţie. Habitat dominat de Juniperus communis, asociat cu speciile genurilor Crataegus şi Rosa precum şi Prunus spinosa. In general acest habitat corespunde unor faze de succesiune a următoarelor tipuri de vegetaţie: păşuni mezofile sau xerofile de tip Festuco-Brometea şi Elyno-Sesleretea, pe substrat calcaros şi sărace în nutrienţi, păşunate sau nepăşunate şi pajişti de tip Calluno vulgaris Ulicetea minoris 6. Specii caracteristice Habitatul de tufărişuri - Rhododendron myrtifolium - Rh. kotschy, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Juniperus sibirica, Juniperus communis, Campanula abietina, Campanula serrata, Potentilla ternata, Pinus cembra, Loiseleuria procumbens, Carex atrata, Avenula versicolor, Picea abies, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major, Calamagrostis villosa, Lonicera caerulea, Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Melampyrum sylvaticum, Huperzia selago, Lycopodium annotinum, Nardus stricta, Anthoxanthum odoratum, Luzula luzuloides, Geum montanum, Dicranum scoparium, Hylocomyum splendens, Polytrichum juniperinum, Crataegus spp., Rosa spp., Prunus spinosa. Ecosistemul de pajişti - Dianthus superbus, Selinum carviflorum, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria,, Viola persiciflora, V. palustris, Galium uliginosum, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex palescens, Bromus inermis, Campanula glomerata, Carlina vulgaris, Centaurea scabiosa, Dianthus carthusianorum, Eryngium campestre, Koeleria pyramidata, Leontodon hispidus, Medicago sativa ssp. Falcata, Ophrys apifera, O. insectifera, Orchis mascula, O. militaris, O. morio, O. purpurea, O.ustulata, Polygala como, Primula veris, Sanguisorba minor, Scabiosa columbaria, Veronica prostrata, Veronica teucrium. Plantele caracteristice pajistilor de tip Xerobromion sunt Bromus erectus, Fumana procumbens, Globularia elongata. 109

110 Nr Atribut Descriere Animalia: Carabus variolosus, Isophya costata, Lycaena dispar, Maculinea nausithous, Morimus funereus, Nymphalis vaualbum, Odontopisma mantana, Zubovskia banatica, Saga pedo, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix tessellata, Coronella austriaca, Vipera ammodytes, Pernis apivorus, Picus canus, Hirundo rustica, Parus major, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Lanius minor, Emberiza hortulana, Canis lupus, Ursus arctos, Martes martes, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Lepus europaeus, Sciurus vulgaris, Sorex araneus. 7. Arealul tipului de habitat 8. Distribuţia în Romania Habitat prezent în toţi Carpaţii româneşti, în zonele alpine, montane, colinare şi câmpie. Carpaţii Orientali (Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Munţii Călimani, Munţii Bistriţei, Munţii Piatra Mare), Carpaţii Meridionali (Munţii Piatra Craiului, Munţii Bucegi, Munţii Sebeşului, Munţii Retezat, Munţii Făgăraş, Munţii Parâng, Munţii Iezer Păpuşa, Căpaţânii, Valea Olteţului, Ţarcu, Godeanu, Cernei, Munţii Semenic),Subcarpaţii Meridionali, Podişuul Mehedinţi, Defileul Dunării. Date specifice habitatelor de pajişti şi tufărişuri Nr Atribut Descriere Tabelul Clasificarea tipului de habitate 2. Distribuţia tipului de habitate Habitate de pajişti şi tufărişuri Habitatul de tufarişuri subalpine - Există pe o suprafaţă redusă de circa 200 ha în golul montan Semenic. Habitatul de tufărişuri cu Juniperus - Platourile calcaroase Cârnopole, Moghila, Dealul Golaş, Zaglavac, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Izvarniţa din bazinul Caraşului, Buhui şi Gârlişte. Habitatul de pajişti în zona de deal şi munte pe suprafeţele calcaroase din Munţii Aninei (Sodol, Caraş, Buhui), Platoul 110

111 Nr Atribut Descriere Iabalcea şi dealul Moghila. 3. Statutul de prezenţă Mediu răspândit 4. Statutul de prezenţă Naturală 5. Suprafaţa tipului de habitat ha Tabelul 49 Date generale ale habitatelor de stâncării şi grohotişuri Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitate Habitate terestre stâncării şi grohotişuri 2. Denumire habitate Habitate terestre - stâncării şi grohotişuri 3. Habitatele Natura Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupţi, grohotişuri şi ravene 4. Asociaţii vegetale Ctenidion Polypodietum Jko et Pec Sedo hispanici Poetum nemoralis Pop et Hodişan 1985 Galietum eretici Pop et Hodişan 1964 Diantho petraei Seslerietum rigidae Pop et Hodişan 1985 Seslerietum filifoliae Zolyomi 1939 Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1063 Geranio macrrhizo Fagetum (Borza 1933) Soo 1964 Asplenio Syringetum vulgaris Jakucs et Vida Descrierea generală a tipului de habitat Habitatele de stâncărie. Reprezentat de comunităţi vegetale ale ordinelor Potentilletalia caulescentis şi Asplenietalia glandulosi, prezente în fisuri ale stâncilor calcaroase. Acest 111

112 Nr Informaţie/Atribut Descriere habitat formează mozaicuri de medii de viaţă împreună cu comunitaţi de tip Xerobrometea, grohotişuri şi lespezi calcaroase. Habitatul de grhotiş - Asociaţiile specifice habitatului sunt Drabion hoppeanae (pe grohotiş cu şisturi calcaroase), Thlaspion rotundifoliin (pe grohotişuri calcaroase) 6. Specii caracteristice Habitatul de stâncărie - Asplenium petrarchae, Asplenium trichomanes,, Melica minuta, Hieracium stelligerum, Erodium petraeum şi ferigi prezente în zonele umbroase ale etajelor supre-mediterane Polypodium cambricum, Saxifraga corbariensis, Asplenium jahandiezii, Asplenium sagittatum, Pteris cretica, Asplenium trichomanes, Asperula hirsuta, Androsace cylindrica, Asplenium celtibericum, Saxifraga media, S. longifolia, S. aretioides, Potentilla alchimilloides, P. nivalis, Ptilotrichum pyrenaicum, Saxifraga callosae ssp. lingulata, Primula marginata, Potentilla saxifraga, Silene campanula. Habitatul de grohotiş - Draba hoppeana, Artemisia genipi, Campanula cenisia, Saxifraga biflora, Herniaria alpina, Tristeum spicatum ssp. Ovatipaniculatum, Thalspi rotundifolium, Papaver rhaeticum, Galium villarsi, Berardia subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina; Gypsophila repens, Valeriana montana, Leontodon hyoseroides. Animalia: Carabus variolosus, Lacerta viridis, Lacerta agilis, Vipera ammodytes, Vipera berus, Hirundo rustica, Troglodytes troglodytes, Melens melens. 7. Arealul tipului de habitat Habitatul terestru de stâncărie - Valea Sodol, Cheile Caraşului, Cheile Gârlişte, Valea Poneasca. Habitatul terestru de grohotiş - Valea Sodol, Cheile Caraşului, Cheile Gârlişte, Valea Poneasca - baza pereţilor calcaroşi, versanţi abrupţi cu stâncării. 8. Distribuţia în Romania Carpaţii româneşti, etajul alpin şi subalpin, predominant pe substrat calcaros. 112

113 Tabelul 50 Date specifice ale habitatelor de stâncării şi grohotişuri Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat 2. Distribuţia tipului de habitat 3. Distribuţia tipului de habitat Habitatele terestre de stâncării şi grohotişuri Da Acest tip de habitat are distributie discontinuă, întalnit pe pereţi calcaroşi şi versanţi abrupţi. 4. Statutul de prezenţă Restrâns 5. Statutul de prezenţă Naturală Grohotişurile sunt prezente la baza pereţiilor calcaroşi şi pereţii stâncăriilor. 6. Suprafaţa tipului de habitat 278 ha Tabelul 51 Date generale ale habitatului acvatic Nr Informaţie/Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat Habitat acvatic 2. Denumire habitat Habitat acvatic izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale şi antropice, acumulări de apă subterană, izvoare cu depunere de travertin, turbării. 3. Habitatele Natura * Turbrii active 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 113

114 Nr Informaţie/Atribut Descriere 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan alpin 7120 Turbării degradate capabile de regenerare natural 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 4. Asociaţii vegetale Phyllitidi Fagetum Vida (1959) 1063 Eriophoro vaginati Sphagnetum recurvi Hueck 1925 Carici dacicae Plantaginetum gentianoidis Boºcaiu et al Sphagno Caricetum rostratae Steffen 1931 Sphagno Caricetum rostratae Steffen 1931 Carici echinatae Sphagnetum Soó (1934) Junco-Caricetum fuscae Tx. (1937) 1952 Philonotido Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 Cratoneuretum filicino commutati (Kuhn 1937) Oberd.1977 Doronico carpatici Saxifragetum aizoidis Coldea (1986) Chrysosplenio Cardaminetum amarae Maas Descrierea generală a tipului de habitat În lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraş, Buhui, Gârlişte, Poneasca sunt răspandite desişuri sau tufărişuri înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile prezente Munţii Semenic în golul montan şi valea Nerei. Poiana Ponicova Habitatul de turbării prezent în golul montan al masivul Semenic, predominant în bazinul văii Nera şi suprafeţe 114

115 Nr Informaţie/Atribut Descriere reduse în bazinul Bârzavei. Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul Mare, Cheile Caraşului, Buhui, Izvorul Caraşului, Cheile Gârliştei. 6. Specii caracteristice Habitatele acvatice (izvoare, râuri, pâruri, lacuri naturale şi antropice)- Chondrilla chondrilloides, Calamagostris pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium, Gypsophila repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile, Epilobium dodnaei, Erigeron acris, Trifolium palescens, Leontodon berinii, Buphthalmum salicifolium, Euphorbia cyparissias, Fumana procumbens, Agrostis gigantea, Anthyllis vulneraria, Campanula cochleariifolia, Hieracium piloselloides, Calamagrostis pseudophragmites, Conyza canadensis, Pritzelago alpina şi lăstari de Salix elaeagnos, Salix purpurea, Salix daphnoides şi Myricaria germanica, Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris, Rubus caesius, Crataegus monogyna,cornus sanguinea, Clematis vitalba, Rosa canina, Carex digitata, Fraxinus excelsior (juv.), Carpinus betulus (juv.),campanula sibirica, Teucrium chamaedrys, Agrimonia eupatoria, Salvia nemorosa, Pimpinella saxifraga, Asperula cynachica,galium verum, Thymus pulegioides, Bupleurum falcatum, Euphorbia seguieriana,convolvulus persicus, Gypsophila trichotoma, Teucrium scordium, Dianthus polymorphus. Aconitum lycoctonum, A.napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Peucedanum ostruthium, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea,cirsium helenioides,aconitum tauricum, Saxifraga heucherifolia. Ecosistemul de turbarii şi mlaştini: Carex nigrassp. dacica, Plantago gentianoides, Eriophorum scheuchzeri, Carex rostrata, Carex Echinata, Agrostis canina, Aulacomnium palustre, Sphagnum recurvum, Sphagnum teres, Sphagnum subsecundum, Polytrichum strictum, Polytrichum commune, Comarum palustre, Eriophorum angustifolium, Calliergon stramineum, Dactylorhiza maculata, Dactylorhiza cordigera, Pseudorchis frivaldii, Carex rostrata, Pedicularis limnogena, Stellaria uliginosa, Cardamine 115

116 Nr Informaţie/Atribut Descriere amara, Drepanocladus fluitans, Carex canescens, Agrostis canina, Juncus filiformis, Sphagnum subsecundum, Menyanthes trifoliata, Calliergon stramineum, Stellaria palustris, Veronica scutellata, Dicranum bonjeanii,carex magellanica, Comarum palustre, Juncus alpinus, Juncus articulatus, Pedicularis sceptrum-carolinum, Calla palustris, Pedicularis palustris. Izvoare petrifiante cu formare de travertin Cratoneuron commutatum, Chrysosplenium alpinum, Cochlearia pyrenaica. Arabis soyeri, Cochlearis pyrenaica, Pinguicula vulgaris, Saxifraga aizoides şi muşchi aparţinând speciilor Catoscopium nigritum, Cratoneuron commutatum -inclusiv varietatea falcatum, Cratoneuron filicinum, Eucladium verticillatum, Gymnostomum recurvirostrum. Silene pusilla, Pinguicula vulgaris, Saxifraga stellaris, Caltha laeta, Chrysosplenium alternifolium, Cardamine amara, Saxifraga aizoides, Epilobium nutans, Epilobium alsinifolium, Bryum pseudotriquetrum, Philonotis calcarea, Deschampsia caespitosa, Crepis paludosa, Chaerophyllum hirsutum, Stellaria nemorum, Viola biflora. Animalia: Unio crassus, Austropotamobius torrentium, Alburnoides bipunctatus, Barbus meridionalis, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri banaticus, Cobitis elongata, Cottus gobio, Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus cristatus, Triturus vulgaris, Hyla arborea. 7. Arealul tipului de habitat Zona aplină, montana şi colinară. 8. Distribuţia în Romania Habitatele acvatice: Cursuri de apă dulce cu regim montan având un maxim de debit în cursul verii. Ecosisteme de turbării şi mlaştini. Carpaţii Orientali: Munţii Rodnei, Munţii Bistriţei, Munţii Rarãu, Munţii Cãlimani, Munţii Gurghiu, Depresiunea Giurgeului, Defileul Mureşului, Lacul Negru (Jud. Vrancea). Carpaţii Meridionali: Dumbrãviţa, Munţii Retezat, Munţii Ţarcu, Munţii Godeanu. Carpaţii Occidentali: Munţii Bihor, Depresiunea 116

117 Nr Informaţie/Atribut Descriere Trascãului; în regiunea montanã şi etajul subalpin. Izvoare petrifiante cu formare de travertin văi carstice, văi de recul, versanţi de vale. Date specifice tipului habitat acvatic Nr Atribut Descriere Tabelul Clasificarea tipului de habitat 2. Distribuţia tipului de habitat 3. Distribuţia tipului de habitat Habitat acvatic Da De-a lungul cursurilor râurilor Nera, Bârzava, Caraş, Buhui, Gârlişte, Poneasca. 4. Statutul de prezenţă Izolat 5. Statutul de prezenţă Naturală Turbarii şi mlaştini: În golul montan al masivul Semenic, predominant în bazinul văii Nera şi suprafeţe reduse în bazinul Bârzavei. Izvoare petrifiante cu formare de travertin - valea Râul Mare, Cheile Caraşului, Buhui, Izvorul Caraşului, Cheile Gârliştei. 6. Suprafaţa tipului de habitat 85 ha (exclusiv ape de suprafaţă) Tabelul 53 Habitatul subteran Nr Atribut Descriere 1. Clasificarea tipului de habitat Habitat subteran 2. Denumire habitat Habitat subteran 117

118 Nr Atribut Descriere 3. Habitatele Natura Peşteri în care accesul publicului este interzis 4. Asociaţii vegetale - 5. Descrierea generală a tipului de habitat Cavităţi naturale cu dezvoltare a galeriilor mai mare de 5 m, accesibile omului, goluri naturale orizontale sau verticale dispuse dendritic, ortogonal, labirintic. 6. Specii caracteristice Flora subterană este reprezentată de procariotele din regnul Monera - bacterii şi eucariotele din regnurile: Fungi - reprezentat de ciuperci, Protista - reprezentat de alge şi Plante - reprezentat de muşchi sunt incomparabil mai puţin diversificate decât eucariotele din regnul Animalia. Specii caracteristice habitatului sunt: muşchi de ex. Schistostega pennata, alge în special covorul de alge de la intrarea în peşteri. Iar animalele caracteristice acestui tip de habitat aparţin speciilor cavernicole endemice adaptate la condiţiile din subteran. Fauna tipică include şi formele relicte din mediul subteran ale speciilor de suprafaţă, în general fiind formată din neveertebratele terestre cavernicole majoritatea coleoptere îndeosebi specii aparţinând familiilor Bathysciinae şi Trechinae, cavernicole cu răspândire limitată. Spectrul nevertebratelor acvatice cavernicole este formată din specii endemice, dominante fiind crustaceele Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda si include multe asa-numite fosile vii. Moluşte acvatice mai ales specii din familia Hydrobiidae sunt de asemenea prezente. În ceea ce priveşte vertebratele, habitatul oferă condiţii propice pentru hibernarea majorităţii speciilor de lilieci din Europa mai multe specii pot trăi în aceeaşi peşteră. Prezenţa bacteriilor este certă dar puţin studiată. Specii caracteristice: Lithobius - Thracolithobiu) dacicus, Bulgarosoma ocellatum, Duvalius - Duvaliotes milleri, Troglohyphantes herculanus, Austropotamobius torrentium, Rhilophus ferrumequinum, Rhinolophus mehely, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis myotis, Myotis oxygnatus, Myotis bechsteinii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Myotis mystacinus, Miniopterus schreibersi, Plecotus austriacus, Barbastella barbastellus, Eptesicus nilssoni, Pipistrellus pipistrellus. 7. Arealul tipului de habitat Predominant pe substrat calcaros. 118

119 Nr Atribut Descriere 8. Distribuţia în Romania Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Carpaþii Occidentale, Dobrogea Movile. 9. Distribuţia în parc Valea Râul Mare, Cheile Caraşului, Cheile Gârlişte, Valea Poneasca. 10. Statutul de prezenţă Izolat 11. Statutul de prezenţă Naturală 12. Suprafaţa tipului de habitat ha Peisajul Peisajul de suprafaţă Peisajul din aria protejată şi zona limitrofă este un peisaj natural ce conţine zone antropizate, zone renaturalizate şi zone degradate. Tipurile majore de peisaj sunt reprezentate de păduri pe 85% din suprafaţă şi pajişti calcaroase străbătute de văi carstice şi chei. Ca urmare a morfologiei şi petrografiei regiunii există două peisaje majore caracteristice parcului naţional corespunzătoare Munţilor Semenic - roci metamorfice şisturi cristaline şi Munţilor Aninei - roci sedimentare calcare. Munţii Semenicului sunt caracterizaţi de un platou cu numeroase izvoare şi turbării active din golul montan Semenic situat la altitudinea medie de m de unde coboară culmi împădurite cu fag şi brad şi văi cu apă permanentă. Zona sudică a muntelui reprezintă un martor al naturii nealterate de intervenţia umană prin existenţa unei suprafeţe de peste 5000 ha de pădure virgină de fag străbătută de o singură potecă. Zona nordică şi vestică este caracterizată de păduri de fag în amestec cu bradul care au fost şi sunt exploatate silvic, fapt pentru care peisajul este alterat. Tot în această zonă există o reţea de canale ce colectează apa pâraielor de versant. Lucrarea hidrotehnică are o valoare tehnică şi cultural-istorică. În zona nordică a munţilor Semenic, limitrof parcului sunt 2 lacuri antropice pe malul cărora sunt numeroase construcţii destinate agrementului, unităţi de cazare, servire a mesei, case de vacanţă private. Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt: a) Văi principale cu afluenţi numeroşi de tip ogaşe de torent, râpă de obârşie, rigole: Valea Bârzava, Valea Poneasca, Valea Nera, Valea Grădişte; 119

120 b) Stâncării şi acumulări de pietre: golul montan Semenic - Vîrful Semenic, Gozna, Piatra Nedeii, Culmea Nergana, Tâlva Prinţului, Tâlva, Păroasa. c) Abrupturi, cueste: Vîrful Semenic, Piatra Nedeii. Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt: a) Păduri tinere cu vârsta medie a arborilor de 30 ani: Valea Poneasca, Coşava; b) Păduri de foioase - preponderent fag - în amestec cu răşinoase - brad introdus artificial cu vârsta medie a arborilor de 100 ani: Valea Bârzavei; c) Păduri virgine de făgete cu vârsta medie peste 350 ani: Valea Nera, Nergăniţa. d) Păşuni: Poiana Beţii, golul montan Semenic, Poiana Mare, Poiana Brăian; e) Turbării active: golul montan Semenic, Poiana Begului. Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului: a) Zone cu construcţii din lemn şi piatră stâne - în teritorii neâmpădurite: golul montan Semenic; b) Zone construite intravilan - în parc: Staţiunea Semenic; c) Zone construite - intravilan în vecinătatea parcului: Crivaia, Văliug; d) Lacuri antropice în vecinătatea parcului: Gozna, Trei Ape; e) Reţele electrice în zona: Crivaia-Păstrăvărie şi Crivaia Semenic; reţea dezafectată: Staţiunea Semenic - Capul Muntelui; f) Drumuri publice: Prislop-Staţiunea Semenic - asfaltat, Valea Bârzava - neasfaltate; g) Drumuri forestiere: valea Bârzava, versantul nordic şi vestic al muntelui şi drumuri rezultate în urma exploatărilor silvice în numeroase zone; Munţii Aninei sunt caracterizaţi de platouri cu doline lapiezuri şi avene, fragmentate de chei şi văi cu versanţi abrupţi în care sunt numeroase peşteri. Zona vestică este caracterizată de Cheile Gârliştei cu versanţi împăduriţi, înconjuraţi de platouri cu energie mare de relief şi dealuri cu păşuni şi păşuni împădurite. În versanţii cheilor sunt dezvoltate peşteri în majoritate de mici dimensiuni dar care pot ajunge până la 1 km - Peştera cu Apă din Cheile Gârliştei. Zona centrală, sudică şi estică este străbătută de Cheile Caraşului şi cheile adiacente ale unor afluenţi - Buhui, Comarnic. Caracteristicile acestui perimetru sunt: pereţi calcaroşi, versanţi cu vegetaţie chasmofitică, grohotişuri, peşteri în versanţi - maxim 6.500m lungime Peştera Buhui şi avene în platourile cu doline şi lapiezuri - maxim -86 m denivelare Avenul de la Padina Seacă, zone împădurite cu fag ce alternează cu păşuni şi fâneţe nefolosite sau plantaţii de pruni. În 120

121 apropierea localităţii Iabalcea, suprafeţe mici sunt cultivate cu porumb. Zona nordică, împădurită, este caracterizată de o mare densitate de văi de doline şi văi seci în care se dezvoltă avene - cel mai adânc aven din Banat, Avenul din Poiana Gropii 247m denivelare. Din punct de vedere geomorfologic principalele caracteristici ale peisajului sunt: a) Chei şi văi adâncite cu pereţi calcaroşi, grohotişuri, izvoare, cascade, depuneri de travertin şi peşteri, în zonele: Valea Caraşului, Buhui, Gârlişte, Sodol; b) Platouri calcaroase neîmpădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri: Dl. Cârnopole, Zaglavac, Groapa Iepii, Gavevici, Repciun, Golaş, Râvnişte, Covelişte, Moghila; c) Platouri calcaroase împădurite cu doline, văi de doline, lapiezuri şi câmpuri de lapiezuri: Dl. Pinului, Cioaca Mare, Gabrova, Cioaca cu Apă, Putnata, Navesu Mare, Covelişte, Socolovăţ, Cireşnaia, Cârneală, Colonovăţ; d) Zone cu densitate mare de văi oarbe la contactul litologic calcar-şist cristalin: Platoul Cârneală, Ponicova, Dl. Piatra Albă, Poiana Gropii, Sumbrac; Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt: a) Suprafeţe întinse cu păduri de foioase - preponderent fag şi răşinoase - brad introdus artificial ce se regăsesc pe tot cuprinsul parcului, în văi şi platouri. Vârsta arborilor în anumite zone depăşeşte 130 ani: platoul Cârneală, Buhui, Mărghitaş, Socolovăţ, Comarnic, Valea Bârzavei; b) Păşuni cu tufărişuri, ienupăr, împăduriri naturale în pâlcuri: Dl. Cârnopole, P-na Topliţa, P- na Vârcane, Dl. Covelişte, Dl. Straja, Dl. Moghila; c) Fâneţe şi păşuni: Cioaca cu Apă, Sumbrac, Paşac, Dl. Golaş, Mărghitaş, Dl. Cuptoare. Din punct de vedere antropic, se disting următoarele influenţe ale peisajului: a) Zone cu construcţii din lemn şi piatră sălaşe - în teritorii neâmpădurite: Platoul Iabalcea, Dl. Paşac, Dl. Gavevici, obârşia văii Raicovacea, Dl. Livada Moghila, Dl. Moghila, Dl. Straja ; b) Zone cu aglomerări de construcţii şi gospodării permanente: zona la sud-est de Iabalcea; c) Lacuri antropice de suprafaţă: Buhui, Mărghitaş; d) Lacuri antropice subterane: Pestera Buhui; e) Reţele electrice în zona vestică între Cheile Caraşului şi Cheile Gârliştei; 121

122 f) Drumuri publice: Caraşova-Anina -asfaltat, Valea Mare, Comarnic, Navesul Mare, Buhui - neasfaltate; g) Drumuri silvice: Valea Sodol, Cioaca Mare, Topliţa, Comarnic, Izvorul Mare, Cârneală şi drumuri rezultate în urma exploatărilor silvice în numeroase zone; h) Terasamente de cale ferată forestieră: Valea Gârlişte - funcţională, Valea Caraşului, Buhui, Sodol - dezafectate. Peisajul subteran Peisajul subteran natural, cu excepţia câtorva peşteri şi avene, este puţin alterat. Alterarea peisajului constă în degradarea unor depozite speogenetice precum sedimente, formaţiuni şi grafiti pe pereţi. Degradarea majoră a cavităţilor este determinată de activitatea ilegală a căutătorilor de comori, colecţionarii sau traficanţii de fosile şi speleoteme. Peisajele caracteristice siturilor sunt: a) Peşteri fosile situate în versanţii văilor, cu dezvoltări între 5 şi 50 m, galerii în general de dimensiuni reduse, cu rare forme de acumulare şi sedimentare ; b) Peşteri fosile situate în versanţii văilor sau în partea superioară a dealurilor, cu dezvoltări între 50 şi 800 m, galerii în general de dimensiuni mari, cu frecvente forme de acumulare şi sedimentare. Aici se distig formele de precipitare chimica care formează ansambluri de formaţiuni - stalactite, stalagmite, coloane, planşee, cruste parietale, gururi, P. Gaura Pârşului de la Capul Baciului, P. 2 Mai, P. Cuptorul Porcului, P. Descendentă, P. Strategică, P. nr. 7 din Dealul Cioploaia, P. Galaţiului; c) Peşteri cu pasaje fosile, subfosile şi active, descendente care reprezintă componente ale sistemelor carstice, având dezvoltări de peste 1.000m şi denivelări de m. Sunt situate în zonele de descărcare a principalelor acvifere carstice sau în zonele de subteranizare a unor debite la contactul litologic calcar-şist cristalin Valea Sodol, Valea Caraşului, Valea Gârlişte. Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă galerii, puţuri, hornuri, săli din care unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mari dimensiuni (P. Gaura Turcului, P. Liliecilor, P. de sub Cetate, P. Ţolosu, P. Comarnic, P. Exploratorii 85, P. Buhui, P. din Valea Seacă, P. c u Apă din Cheile Gârliştei, P. Vidra, P. de la Găuri, P. nr. 3 de la Cârneală; 122

123 d) Avene fosile situate în platourile carstice, în zone cu doline, cu denivelări de până la 50 m cu 1-3 puţuri cu puţine depozite speogenetice; e) Avene fosile situate în platourile carstice sau versanţii dealurilor/văilor cu denivelări de până la 150 m cu depozite speogenetice de dimensiuni mici sau medii Av. Cioaca Mare, Av. din Dolină, Av. de la Padina Seacă, Av. Dibaci; f) Avene cu pasaje fosile, subfosile şi active, care reprezintă componente ale sistemelor carstice, având dezvoltări de m şi denivelări de m. Sunt situate în zonele de subteranizare a unor debite la contactul litologic calcar-şist cristalin - Dealul Pinului, Cârneală. Aceste sisteme carstice complexe au în componenţă puţuri, galerii descendente, hornuri, săli unele de mari dimensiuni. Sectoarele galeriilor active cu forme de eroziune şi coroziune alternează cu cele fosile cu depozite aluvionare şi speleoteme de mici dimensiuni - Av. din Poiana Gropii, Av. Albastru. 2.4 Informaţii Socio-economice şi Culturale în trecut Arheologie şi istorie Au fost inventariate 25 de situri culturale dintre care 5 aparţin patrimoniului cultural naţional. Majoritatea reprezintă descoperiri arheologice în peşteri. Siturile arheologice de suprafaţă sunt clasificate dar se află într-o stare avansată de degradare. Cel mai important sit este reprezentat de Cetatea Caraş situată în apropierea localităţii Caraşova. Siturile din vecinătatea parcului sunt mult mai numeroase şi sunt localizate în intravilanele localităţilor. Siturile arheologice Cod Denumire Situl Perioada UAT Tabelul 54 CS-I-s- B P. Ţapului. Fragmente ceramice. Loc de cult din perioada dacică. Artefacte. Epoca bronzului; Hallstatt; Dacic, epoca modernă XVIII-XIX. Caraşova 123

124 Cod Denumire Situl Perioada UAT CS-I-s- B Cetatea Caraş sau Grat. Fragmente de zid, şanţuri de apărare, rezervor de apă, fundaţii de construcţii. Prima atestare; cetatea regală Castra Regalis comitatul regal de Caraş. Cetatea Castrum de Crassou; una dintre cele 13 cetăţi din Comitat. Este cucerită de Turci, apoi decade Caraşova CS-II-a- A Porţiunea de cale ferată Oraviţa- Anina. Terasament, tunele, viaducte Anina CS-II-a- B Ansamblul de mori din Gârlişte. Ziduri şi fundaţii. sec. XX Gârlişte CS-II-m- B Vila Klauss. Clădiri Văliug CS-II-a- A Ansamblul amenajărilor hidroenergetice Văliug. Canale, tunele, viaducte, clădiri Văliug - P. Gaura Turcului 2246/11. Zid la intrare. sec. XVI Reşiţa - P. Gaura Pârşului. Fragmente ceramice. Coţofeni, neolitic, epoca bronzului, dacic, prefeudal IV- VIII, feudal târziu Reşişa - Piatră Albă Tezaur monetar şi urme de prelucrare a fierului Sec. XIV-XVII Reşiţa - Terasament CFF Terasament,tunele, viaducte Reşiţa, Caraşova Anina - P. Popovăţ Unelte din oase de urs Paleolitic Caraşova - P. Cerbului Unelte din oase de urs Paleolitic, cultura Caraşova 124

125 Cod Denumire Situl Perioada UAT Piese de cuarţit Coţofeni Fragmente ceramice Oase cu urme de prelucrare - P. Racoviţă Fragmente ceramice Hallstatian târziu, feudal târziu Caraşova XVII-XVIII, dacic - P. Cuptorul Porcului Fragmente ceramice Vatră de foc Feudal târziu XVI- XVII, coţofeni, feudal Caraşova Verigă de fier Fragmente ceramice Corn de cerb prelucrat - P. cu Oase Fragmente ceramice Aşchie de silex Fragmente ceramice Cultură Coţofeni Hallstat, feudal XV- XVI, Modern Caraşova - P. cu Put Fragmente ceramice feudalismul mijlociu XIV-XV, prefeudal VIII Caraşova - P. Cuptorul Ciumei Fragmente ceramice atipice Feudal, modern Caraşova - P. Lunga Fragment ceramic Feudal, modern Caraşova - P. Liliecilor Fragment ceramic Cris starcevo, Caraşova neolitic, Coţofeni II - P. 2 Mai Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova - P. de la Socolovăţ Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova - P. nr 1 Socolovăţ Fragmente ceramice Feudal, modern Caraşova - P. Fugarilor Fragmente ceramice Preistoric atipic, feudal, modern Caraşova 125

126 Cod Denumire Situl Perioada UAT - P. Vraşka Silex Fragmente ceramice Paleoliticul superior, preistoric, feudal târziu Caraşova - P. Mărghitaş Fragmente ceramice Coţofeni Anina Semnificaţia şi interesul istoric Interesul istoric din punct de vedere al prezenţei omului este în zona Cheile Caraşului unde sunt situate situri din perioada paleolitic şi perioadele ulterioare. Cetatea Grat simbolizează prezenţa dominaţiilor succesive austro - ungare şi turceşti. Zonele Piatra Albă şi Cârneală simbolizează activitatea haiducilor şi perioada ascunderii comorilor în zonele sălbatice. Zona Semenic simbolizează dezvoltarea activităţilor de exploatare forestieră, transportul de lemn şi infrastructura hidrotehnică începută în perioada dominaţiei austro-ungare. Toată infrastructura şi exploatarea forestieră iniţială este legată de dezvoltarea activităţii siderurgice din Reşiţa, centru industrial important la nivel naţional şi regional Folosinţa şi managementul terenurilor în trecut În urma cercetărilor arheologice întreprinse a putut fi determinat doar un tip de utilizare a peşterilor din zona Parcului Naţional Semenic - Cheile Craşuluia. Este vorba despre peştera locuinţă. Cele mai răspândite tipuri de locuire a peşterilor din zona mai sus amintită sunt locuirea sezonieră şi locuirea temporară, locuiri impuse de diferitele ocupaţii umane: creşterea ovicaprinelor şi a bovinelor, respectiv vânătoare. Practicarea păstoritului a impus folosirea peşterilor ca adăpost pentru sezonul rece, când locuirea de suprafaţă, de pe platouri, era prea expusă capriciilor naturii datorită vântului puternic, zăpadă sau chiar animale sălbatice. În aceste cazuri peşterile erau amenajate, realizându-se un spaţiu propice locuirii umane prin ridicarea unor paravane protectoare (acoperite cu nuiele sau piei de animale), vetre pentru foc etc. Se presupune că la intrarea în peşteră, într-un ţarc, erau ţinute animalele în vreme ce tot în peşteră se depozita şi hrana necesară atât omului cât şi animalelor. În ce priveşte peşterile cu urme de locuiri temporare, acestea reprezintă aproximativ 80% dintre peşterile cu urme de locuire. Adăposturile temporare pot fi puse mai ales în legătură cu incursiunile de vânătore. 126

127 Mai trebuie subliniat faptul că peşterile cu urme de locuire sunt semnalate doar în sectorul mijlociu al Cheilor Caraşului, lipsind pe parcursul cheilor unde nici mijloacele de subzistenţă nu puteau fi procurate. Din analiza datelor istorice şi a materialelor cartografice disponibile rezultă că majoritatea suprafeţelor încadrate acum în parcul naţional, au fost împădurite şi neexploatate până în jurul anului Impactul uman şi modificarea vegetaţiei a apărut în zona Caraşova probabil după anul iar în restul perimetrului după anul Terenurile neîmpădurite din zona platoului Iabalcei au fost folosite ca fâneţe, păşuni sau terenuri cultivate. Din studii mai vechi se observă cultura cânepii pe terenuri vaste, a cerealelor, cu precădere a porumbului, grâului, orzului, terenul fiind propice acestor culturi. De asemenea, o importantă suprafaţă a fost cultivată cu pomi fructiferi. Printre animalele crescute se găsesc ovinele, taurinele şi păsările de curte. Activitatea agricolă a avut o dezvoltare în ultimii 200 de ani cu o tendinţă majoră de regres în ultimii 50 de ani fapt care a determinat parţial renaturarea zonei. Terenurile împădurite au început să fie exploatate sistematic în urma realizării primelor amenajamente de către Societatea de Căi Ferate Austriece. Zonarea funcţională a pădurilor a cunoscut modificări în timp, în funcţie de cerinţele economice şi sociale din perioadele respective şi funcţie de modificările prevederilor normative. Până în anul 1855 pădurile au aparţinut statului austriac şi apoi Societăţii de Căi Ferate Austriece - STEG, predecesoarea fostei societăţi UDR. După anul 1920 pădurile STEG au trecut în proprietatea societăţii UDR care le-a administrat până în anul 1948, când prin noua constituţie toate pădurile au trecut în patrimoniul statului român. Restul suprafeţelor a fost proprietatea Comunităţii de Avere cu sediul în Caransebeş. Gestionarea pădurilor s-a făcut pe bază de amenajamente, aplicându-se regimul codrului regulat şi regimul codru cu ciclu de producţie de 80 de ani şi 100 de ani. Pentru transportul materialului lemnos, societatea UDR a construit o amplă reţea de cantoane, drumuri forestiere şi căi ferate forestiere - CFF, canale cu apă, care se menţin parţial şi în prezent. Atestarea documentară a aşezărilor umane Tabelul 55 Localitate Anul atestării documentare Detalii cu privire la înfiinţarea comunităţii Anina, în trecut 1773 Colonizarea cu 94 de persoane din Viena pentru 127

128 Localitate Steierdorf Anul atestării documentare Detalii cu privire la înfiinţarea comunităţii exploatarea pădurii şi a cărbunelui. Bozovici 1484 Numele localităţi provine de la familia Bohovici care a fost proprietară în Severin în secolul XV. Carasova, în trecut 1333 Colonizarea cu croaţi teritoriul Bosniei de astăzi pentru apărarea Banatului de invadatorii Bulgari şi Otomani. Karaševo Iabalcea 1564 Locuitori veniţi probabil din Caraşova. Goruia, în trecut 1437 Nu sunt date disponibile. Korvia Gârlişte 1535 Nu sunt date disponibile. Gărâna, în trecut Wolfsberg Brebu Nou, în trecut 1827 Colonizarea germanilor din Pădurea Bavareză şi din Boemia de sud înfiinţând aşezarea Wolfsberg 1828 Colonizarea germanilor din Boemia de sud înfiinţând aşezarea Weidental. Weidental Teregova, în trecut 1447 Localitatea Thwreguba este donată de către Iancu de Hunedoara, familiei Temesely. Thwreguba Văliug, în trecut Franzdorf Resiţa, în trecut Reszinitza 1720 Colonizări succesive, în 1720 cu români din Oltenia, în 1793 familii de germani originari din Austria de Jos, în 1807 familii de cehi şi slovaci, specializaţi în tăierea lemnelor Colonizări succesive, în 1673 cu români din Oltenia, 1771 cu muncitori de la Bocşa ca urmare a mutării furnalelor. Secu 1795 Colonizări cu mineri din Austria - provincia Steiermark, dar şi din Cehia - regiunea Zips, Slovacia, Ungaria şi Italia, Cuptoare, în trecut 1554 O mică comunitate existentă în primii ani ai ocupaţiei turceşti. Posibil ca înfiinţarea comunităţii să fie de la 128

129 Localitate Kuptor şi Mala Petyka Anul atestării documentare Detalii cu privire la înfiinţarea comunităţii începutul sec XIII. Doman 1370 Nu sunt date disponibile. Ticvaniu Mare, în trecut Ticvaniu, Dikvan şi Mali Dikvan O mică comunitate din care ulterior s-au format două localităţi Activitatile de subzistenta desfasurate in trecut. UAT Activitatea Impactul activității Reșița Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Agricultură Modificare compoziție floristică Producere var Degradarea formelor geomorfologice Carașova Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Cosit Reducerea habitatelor de tufărișuri Agricultură Modificare compoziție floristică Pomicultură Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Producere var Degradarea formelor geomorfologice Producere mangal Modificări geomorfologice Tăierea arborilor Goruia Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Anina Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Producere mangal Modificări geomorfologice Tăierea arborilor Bozovici - - Prigor Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus 129

130 Teregova Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Văliug Pășunat Reducerea suprafețelor împădurite Modificarea compoziției floristice Reducerea habitatului de Juniperus Cosit Reducerea habitatelor de tufărișuri Ticvaniu Mare Plutărit Agricultură Modificarea regimului hidric Modificare compoziție floristică 2.5 Informaţii socio-economice şi culturale: Situaţia prezentă Comunităţile locale Aria protejată se suprapune parţial peste 9 unităţi administrativ - teritoriale. O mare parte din aceste terenuri sunt proprietate de stat administrate de Romsilva şi o pondere redusă este reprezentată de terenuri ale primăriilor şi terenuri private. Cea mai mare densitate a populaţiei este în UAT Reşiţa cu 426 loc./kmp dar impactul asupra parcului naţional este extrem de redus în schimb o mare presiune datorită diverselor activităţi agricole este în UAT Caraşova deşi densitatea populaţiei este de 23 loc./kmp. Din punct de vedere al suprafeţei, UAT Caraşova deţine o suprafaţă aproape dublă faţă de celelalte UAT-uri şi tot odată cea mai mare densitate de valori naturale fapt care conferă localităţilor Caraşova şi Iabalcea o importanţă deosebită. Acest perimetru include terenuri agricole, partial abandonate. Există o tendinţă de restrângere a activităţilor tradiţionale de păşunat şi exploatat fâneţele precum şi abandonarea sălaşelor. UAT Anina şi Goruia deţin importante resurse cultural-istorice şi peisagistice care pot fi un centru de atracţie turistică şi educativă. UAT Prigor şi Văliug deţin păduri naturale deosebit de valoroase, cea mai mare suprafaţă de pădure cvasivirgină din Europa, ce poate constitui un obiectiv de marcă, în jurul căruia să se gândească dezvoltarea turistică şi economică. UAT Reşiţa este cea mai dezvoltată din punct de vedere socio-economic iar dezvoltarea nu se bazează pe exploatarea resurselor naturale din parcul naţional, fiind un exemplu de urmat şi pentru celelalte localităţi. UAT Ticvaniu Mare deţine un tronson din Râul Caraş important pentru conservare şi activităţi recreative. 130

131 Pe lângă activităţile agricole, activitatea cu mare impact pe tot cuprinsul parcului rămâne silvicultura şi nu are legătură directă cu dezvoltarea sau asigurarea de beneficii pentru comunităţile locale. Lista unităţilor administrativ teritoriale Tabelul 56 UAT Procent din UAT Suprafaţa totala Kmp Suprafaţa în PNSCC Kmp Suprafaţa de intravilan ha Densitatea populaţiei loc/kmp Carasova ,45 98,59 0,0 23 Valiug 59 98,38 58,29 45,0 10 Anina ,53 50,71 82,9 63 Bozovici ,79 43,91 14,5 17 Prigor ,37 66,39 20,0 10 Teregova 8 331,21 24,96 0,0 13 Resita 8 197,65 15,36 0,0 426 Goruia 4 62,16 2,76 0,0 15 Total ,54 360,97 162,4 - Populația din ariile protejate și zona limitrofă, are statistic peste de persoane. Din punct de vedere al gradului de proximitate față de ariile protejate, 86% din populație, din 6 localități se află la o distanță relativ mare de 5-15km. Celelalte localități sunt situate lâng ariile protejate, dețin intravilane sau mici aglomerări de construcții agricole. Populaţia din aria protejată şi zona limitrofă Tabelul 57 UAT Localitatea Nr. personae rezidente Grad de proximitate Reşiţa Municipiul Reşiţa şi cartierele Doman, Redus 131

132 UAT Localitatea Nr. personae rezidente Grad de proximitate Cuptoare, Secu Caraşova Goruia Comuna Caraşova şi satul Iabalcea Comuna Goruia şi satul Gârlişte Ridicat 790 Ridicat Anina Oraşul Anina Ridicat Bozovici Comuna Bozovici Redus Prigor Satul Borlovenii Vechi şi Borlovenii Noi Redus Mehadica Comuna Mehadica 870 Redus Luncaviţa Comuna Luncaviţa şi satul Verendin Redus Teregova Comuna Teregova Redus Brebu Nou Văliug Comuna Brebu Nou şi satul Gărâna Comuna Văliug şi staţiunea Crivaia 119 Ridicat 741 Ridicat Ticvaniu Mare Ticvaniu Mare Ridicat Total Populația relativ stabilă este de 80% în mediul urban și cca. 20% în mediul rural. Cifrele sunt relative pentru că în ultimii ani se înregistrează atât în mediul rural cât și cel urban deplasări masive ale forței de muncă spre alte țări conform comunicărilor verbale ale reprezentanților comunităților. 132

133 Tabelul 58 Structura populaţiei pe sexe, bărbaţi şi femei UAT Populaţia stabilă Total Bărbaţi Femei Oraş Reşiţa Oraş Anina Total urban Bozovici Caraşova Goruia Prigor Teregova Văliug Ticvaniu Mare Total rural TOTAL Grupa de vârstă de ani are ponderea cea mai semnificativă în structura populației rezidente însă reprezintă și grupa cu potențialul cel mai mare de mobilitate spre centre universitare sau locuri de muncă situate în alte localități. Structura populaţiei pe grupe de vârstă Tabelul 59 UAT Bărbaţi Femei Reşiţa

134 Anina Bozovici Carasova Goruia Prigor Teregova Valiug Total Dinamica populației are un trend negativ de cca. 25% la nivelul tuturor comunităților din jurul ariilor protejate pe o perioada de 20 de ani. La nivel de unitate administrativ-teritorială sunt scăderi și de peste 30% a populației în anumite cazuri precum Văliug. Dinamica este influențată temporar și de migrarea populației în alte țări din Europa, migrare ce ajunge și la 40-50% în cazul unității administrativ-teritoriale Carașova. Tabelul 60 Dinamica populaţiei UAT Trend Resita Scădere Anina Scădere Bozovici Scădere Carasova Scădere Goruia Scădere Prigor Scădere Teregova Scădere Valiug Scădere Total

135 Alături de populația stabilă de naționalitate română care are o pondere de 95% sunt 14 etni: Maghiari, Rromi, Ucrainiei, Germani, Ruși Lipoveni, Turci, Sârbi, Slovaci, Bulgari, Croați, Evrei, Cehi, Italieni și alte etni. UAT Tabelul 61 Populaţia stabilă după etnie, secţiunea 1 Români Maghiari Rromi Ucraineni Germani Rusi Lipoveni Turci Sârbi Reşiţa Anina Bozovici Caraşova Goruia Prigor Teregova Văliug Total Populaţia stabilă după etnie, secţiunea 2 Tabelul 62 UAT Slovaci Bulgari Croaţi Evrei Cehi Italieni Alte etnii Nedeclarat Reşiţa Anina Bozovici Caraşova

136 Goruia Prigor Teregova Văliug Total Din punct de vedere al religiei, peste 90% din populație sunt Ortodocși urmați de Romano-catolici cu cca. 1%. Religiile Greco-catolică, Reformată, Evanghelică de Confesiune augustana, Evanghelică lutherană, Unitariană, Armeană, Creștină de rit vechi, Baptistă, Penticostală, Adventistă de ziua a şaptea, Creştină după evanghelie, Evanghelică, Musulmană, Mozaică, ocupă o pondere de 9%. UAT Ortodoxă Romano-catolică Populaţia stabilă după religie, secţiunea 1 Greco-catolică Reformată Evanghelică de Confesiune augustana Evanghelică lutherană Unitariană Resita Anina Bozovici Carasova Goruia Prigor Teregova Valiug Ticvaniu Mare Total Armeană Creştină de rit vechi Tabelul 63 Baptistă 136

137 Tabelul 64 Populaţia stabilă după religie, secţiunea 2 UAT Penticostală Adventistă de ziua a şaptea Creştină după evanghelie Evanghelică Musulmană Mozaică Altă religie Fără religie Atei Nedeclarată Resita Anina Bozovici Carasova Goruia Prigor Teregova Valiug Ticvaniu Mare Total Populația activă în zona ariilor protejate ocupă o pondere de 40% iar populația inactivă o pondere de 60%. Din cei 60% populație inactivă, un procent important desfășoară activități economice sau sociale în alte țări. 137

138 Tabelul 65 Populaţia activă, ocupată şi inactivă Localitate Populaţie total Populaţia activă Populaţia ocupată Populaţia inactivă Reşiţa Anina Caraşova Goruia Bozovici Prigor Teregova Văliug Total Populația cu studii superioare este de persoane, cu studii liceale de și fără școală de Ponderea cea mai mare o ocupă populația cu studii medii fiind de 25%. Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, secţiunea 1 Tabelul 66 UAT Studii profesionale şi de ucenici Studii gimnaziale Studii primare Fără şcoala Şcoala nedecl. Oraş Reşiţa Oraş Anina Bozovici Brebu Nou Caraşova

139 UAT Studii Studii Studii Fără şcoala Şcoala nedecl. profesionale şi gimnaziale primare Goruia Prigor Teregova Văliug Ticvaniu Mare TOTAL Populaţia de 10 ani şi peste după nivelul şcolii absolvite, secţiunea 2 Tabelul 67 UAT Studii sup. de lungă durata Studii sup. de scurtă durata Studii postliceale şi de maiştri Studii liceale Oraş Reşiţa Oraş Anina Bozovici Brebu Nou Caraşova Goruia Prigor Teregova Văliug Ticvaniu Mare TOTAL

140 Activităţile economice Principalele activităţi economice sunt silvicultura şi turismul. Agricultura are o importanţă secundară, în special prin agricultura de subzistenţă. Sectoare economice dominante UAT Localitatea Sectoare economice dominante Reşiţa Cartierul Cuptoare Servicii Reşiţa Cartierul Secu Servicii Reşiţa Municipiul Reşiţa Producţie, servicii Reşiţa Cartierul Doman Servicii Caraşova Comuna Caraşova Servicii Caraşova Satul Iabalcea Servicii Goruia Satul Gârlişte Servicii Anina Oraşul Anina Producţie, servicii Bozovici Comuna Bozovici Producţie, servicii Prigor Satul Borlovenii Vechi Servicii Prigor Satul Borlovenii Noi Servicii Mehadica Comuna Mehadica Servicii Luncaviţa Satul Verendin Servicii Luncaviţa Comuna Luncaviţa Servicii Teregova Comuna Teregova Servicii Brebu Nou Comuna Brebu Nou Servicii Brebu Nou Satul Gărâna Servicii Văliug Staţiunea Crivaia Servicii Văliug Comuna Văliug Producţie, servicii Ticvaniu Mare Ticvaniu Mare Servicii Tabelul

141 Tabelul 69 Au fost inventariate 65 de zone agricole cu terenuri cultivate, pomicultură, fâneţe şi păşuni, ce totalizează peste 2000 de parcele cu o suprafaţă totală de cca ha. sursa registrul agricol, carte funciară, hărţi topografice. Sub 30% din aceste terenuri sunt exploatate agricol în prezent iar tendinţa este de scădere a suprafeţelor utilizate. Excepţie fac lucrările subvenţionate de întreţinere a păşunilor care se extind anual ca suprafaţă deşi utilizarea lor de către crescătorii de animale nu justifică acest demers. Numărul de salariaţii UAT Număr mediu salariaţi Reşiţa Anina 641 Caraşova 144 Goruia 58 Bozovici 483 Prigor 151 Teregova 241 Văliug 90 Total Tabelul 70 Activităţi agricole UAT Zona agricolă Activitatea Intensitate Reşiţa Capul Baci Fâneţe Scăzută Caraşova Platoul Iabalcea Agricultură, Creştere animale, Fâneţe Ridicată Caraşova Dl. Cârni Pole Pomicultură, crestere animale Ridicată Caraşova Dl. Groapa Iepii Crestere animale, fâneţe Scăzută Caraşova Poiana Sumbrac Fâneţe Scăzută Caraşova Poiana Comarnic Fâneţe Scăzută Caraşova Dl. Zaglavac Pomicultură Ridicată Caraşova Dl. Bucitu Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Zabăl Pomicultură Medie 141

142 UAT Zona agricolă Activitatea Intensitate Caraşova Valea Raicovacea Pomicultură Scăzută Caraşova Valea Budineac Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Repciun Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Golaş Pomicultură Scăzută Caraşova Valea Jejniţa Pomicultură Scăzută Caraşova Dl. Mărghitaş Pomicultură; creşterea animalelor Medie Caraşova P-na Moghila Mare Creşterea animalelor Ridicată Caraşova P-na Ţeria Agricultură, creşterea animalelor, fâneţe Ridicată Caraşova Dl. Ravnişte Creşterea animalelor Ridicată Caraşova Dl. Golaş Creşterea animalelor Medie Caraşova Dl Straja Creşterea animalelor Medie Caraşova Dl. Covelişte Creşterea animalelor Medie Bozovici Dealu Zabăl Creşterea animalelor Scăzută Prigor Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie Teregova Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie Văliug Platoul Semenic Creşterea animalelor Medie Văliug Dl. Poiana Beţi Creşterea animalelor Scăzută Tabelul 71 UAT Zone cu construcţii agricole (sălaşe, grajdiuri) Zona internă a Zona / locul PNSCC Număr clădiri Reşiţa Capu Baciului 3 4 Caraşova Dl Pasac Vest 3 1 Caraşova - Iabalcea Platoul Iabalcea 3 32 Caraşova - Iabalcea Cioaca cu Apă

143 UAT Zona / locul Zona internă a PNSCC Număr clădiri Caraşova Iabalcea P-na Prolaz 3 4 Caraşova - Iabalcea P-na Ţeria 2 3 Caraşova Dl. Zabal 3 24 Caraşova P-na Vircane 3 4 Caraşova V. Raicovacea 3 10 Caraşova V. Sereniac 3 5 Caraşova Dl Dobrivirf 3 6 Caraşova Dl. Curiaciţa 3 3 Caraşova Dl. Vainov 3 10 Caraşova P-na Râvniştea Mare Sud 3 9 Caraşova Dl. Straja 3 14 Caraşova V. Jejniţa 3 7 Caraşova Livada Maghila 3 4 Teregova Semenic 3 1 Total 142 Activităţile silvice Sunt 23 de Unităţi de Producţie ce fac parte din fondul forestier naţional administrat de RNP Romsilva. Câteva parcele din aceste unităţi din zona Reşiţa şi Caraşova aparţin celor două primării. Încadrarea suprafeţelor de pădure în tipuri funcţionale de producţie sau protecţie este realizată prin amenajamentele silvice ale fiecărui UP. Pentru paza, supravegherea şi desfăşurarea activităţilor specifice silviculturii, există 20 de cantoane silvice din care permanent sunt folosite cca. 20%. Suprafeţe de teren forestier parcurse de tăieri progresive, succesive, grădinărite, de conservare, igienă şi accidentale cu excepţia celor care sunt incluse în zona internă a PNSCC 1 şi 2 la finalul anului

144 Tabelul 72 Zonele cu activităţi silvice Unitatea Administrativ - Teritorială Ocol Silvic Unitate de Producţie Unităţi amenajistice Suprafaţa totală (ha) Reşiţa Reşiţa VII Reşiţa ,3 Reşiţa, Caraşova Reşiţa IX Caraşova 46-48, ,2 Caraşova Reşiţa X Comarnic ,9 Caraşova Reşiţa XI Râvnişte ,5 Goruia, Caraşova Oraviţa III Jitin 13-15, ,4 Anina, Caraşova Anina V Celnic 20-49, 72, ,1 Anina Anina VI Anina 1-4, ,1 Anina Anina VII Mărghitaş ,3 Anina Anina VIII Cireşnaia ,4 Anina Anina IX Buhui ,8 Anina Anina X Izv.Caraşului ,9 Bozovici Bozovici III Poneasca ,3 Prigor Nera II Nergana ,9 Prigor Nera III Nergăniţa ,7 Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, ,3 Văliug Văliug II Bolnovăţ ,8 Văliug Văliug III Băile ,4 Văliug Văliug IV Bârzăviţa ,3 Văliug Văliug V Faţa Beţii ,0 Văliug Văliug VI Crivaia ,5 Teregova Văliug IX Trie Ape ,8 Teregova Văliug XI Semenic ,1 144

145 Unitatea Administrativ - Teritorială Ocol Silvic Unitate de Producţie Unităţi amenajistice Suprafaţa totală (ha) Teregova Văliug XII Molidul ,7 Total ,7 Activitati de turism. Principalele capacități de cazare sunt în nordul ariilor protejate, la Reșița, Văliug, Crivaia, Semenic, Brebu Nou și Gărâna. În aceste zone numărul turiștilor cazați / an depășește 97%. Dintre celelalte unități administrativ-teritoriale o creștere notabilă se înregistrează în Bozovici și Anina. Indicatorii de turism Tabelul 73 UAT Unitaţi de cazare - număr Turisti cazaţi / an număr Înoptări număr Reşiţa Anina Caraşova Goruia Bozovici Prigor Teregova Văliug Ticvaniu Mare Total Activitățile de transport public Principalele servicii de transport sunt asigurate cu autobuze și microbuze pe rutele Reșița, Carașova, Anina, Bozovici; Reșița, Goruia, Ticvaniu Mare; Reșița, Văliug. Autogări sunt în localitățile Reșița și Bozovici iar gări CFR în Reșița și Anina. 145

146 Cel mai apropiat aeroport este situat în localitatea Timișoara. Tabelul 74 Serviciile de transport public Localitatea Gară Legături CFR Autogară Legături autogări Localități deservite Transport local Mijloace de transport în comun Reșița 2 Caransebeș 1 Caransebeș Carașova 3 Autobuz Timișoara Timișoara Anina Taximetru Bozovici Bozovici Văliug Anina 1 Oravița Autobuz Bozovici 0-1 Reșița Prigor 1 Autobuz Carașova Microbuz Prigor Teregova 1 Caransebeș Băile Herculane Autobuz Văliug Microbuz Goruia Autobuz Ticvaniu Mare Autobuz Total Aeroport internaţional Timişoara (până la Reşiţa 100 km) 146

147 2.5.2 Factorii interesaţi Tabelul 75 Factorii interesați și aria de interes a acestora Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes 1 Oraşul Reşiţa Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 2 Oraşul Anina Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 3 Comuna Bozovici Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 4 Comuna Caraşova Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 5 Comuna Goruia Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 6 Comuna Prigor Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 7 Comuna Teregova Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 8 Comuna Valiug Administraţie publică Administrarea UAT şi reprezentarea comunităţii locale 9 Consiliul Judeţean Caraş Severin - Direcţia Generală Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Administraţie publică judeţeană Administrarea drumurilor judeţene, Reglementarea urbanistică în context zonal şi judeţean, dezvoltarea teritorială, asigurarea salvării în zona montană 10 Consiliul Judeţean Caraş Severin Serviciul Public Salvamont Administraţie publică judeţeană Salvare în zona montană. 11 Agenţia pentru Protecţia Instituţie Reglementarea activităţilor din punct de 147

148 Nr. Denumire factor Tip Aria de interes interesat Mediului Caraş Severin deconcentrată vedere al mediului 12 Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Caraş-Severin 13 Garda Forestieră 14 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură 15 Jandarmeria Română Instituţie deconcentrată Instituţie deconcentrată Instituţie deconcentrată Instituţie deconcentrată Controlul activităţilor din punct de vedere al protecţiei mediului Controlul activităţilor din punct de vedere silvic. Reglementarea, finanţarea şi controlul măsurilor în agricultură. Supraveghere şi intervenţie Administraţia Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş Severin RNP Romsilva - Direcţia Silvică CS Grupul CEZ Agent economic Agent economic Agent economic Administrarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterană Administrarea fondului forestier naţional şi exploatarea pădurii silvicultură Exploatarea sistemului hidroenergetic S.C MIRFOR S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C BAXSAUFOR S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C IONE&CRIS S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C ENEA CHEILE NEREI S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C RAZUSTOM S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C SILVANI GEORGE S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C MOUNTAIN S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C COS&NIC S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa 148

149 Nr. Denumire factor interesat S.C VILELLA INTER S.RL Tip Agent economic Aria de interes Exploatare masa lemnoasa S.C SILVA OVICRIS S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C BIG PROD S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C TDL BRADET S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C OTE PLAST Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C COLCEAR SERV COM S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa S.C ALEX&CARMINA S.R.L Agent economic Exploatare masa lemnoasa 19 Universitatea Eftimie Murgu Unitate de învăţământ Protecţia mediului natural şi cultural; turism Asociaţia Speologică Exploratorii Asociaţia Operatorilor de Turism Banatul Montan ONG ONG Managementul eficient al ariei protejate, cercetarea ecosistemului subteran, turism. Dezvoltarea turismului 22 Asociaţia Euroland Banat ONG Conservarea naturii; Dezvoltarea turismului 23 Asociaţia BikeAttack Reşiţa ONG Dezvoltarea cicloturismului 24 Asociaţia Rangerilor din România 25 Inspectoratul Şcolar CS ONG Instituţie deconcentrată Asigurarea protecţiei şi supravegherii eficiente Coordonarea şi derularea activităţilor de învăţământ. 149

150 2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor Tabelul 76 Caracterizarea generală a Unităţilor Administrativ Teritoriale UAT Zona montană defavorizată Zona defavorizată de condiţii naturale specifice Zone cu valoare naturală ridicată Pajişti cu înaltă valoare naturală Practici agricole tradiţionale Reşiţa X Anina X - X X Bozovici X - X X Caraşova X - X X Goruia - X X X Prigor X - X X Teregova X - X X Văliug X - X X Ticvaniu Mare X Tabelul 77 Situaţia suprafeţelor neagricole pe deţinători (UM=ha) Suprafaţă neagricolă Proprietatea Localitatea Total Păduri şi vegetaţie forestieră Consiliul local Privată Reşiţa Anina Bozovici Brebu Nou Caraşova

151 Suprafaţă neagricolă Proprietatea Localitatea Total Păduri şi vegetaţie forestieră Consiliul local Privată Prigor Teregova Văliug Goruia Ticvaniu Mare Total Unităţile de producţie agricolă Au fost inventariate 65 de zone agricole cu terenuri cultivate, pomicultură, fâneţe şi păşuni, ce totalizează peste 2000 de parcele cu o suprafaţă totală de cca ha. sursa registrul agricol, carte funciară, hărţi topografice. Sub 30% din aceste terenuri sunt exploatate agricol în prezent iar tendinţa este de scădere a suprafeţelor utilizate. Excepţie fac lucrările subvenţionate de întreţinere a păşunilor care se extind anual ca suprafaţă deşi utilizarea lor de către crescătorii de animale nu justifică acest demers. Zonele de producţie agricolă Tabelul 78 UAT Localitatea Unitate de Producţie Nr. Parcele agricole Suprafaţa totală Ha Reşiţa Reşiţa Cârşa Reşiţa Reşiţa Capul Baci Reşiţa Reşiţa Râu Mare Caraşova Caraşova Ravniştea Mare Caraşova Caraşova Mărghitaş Caraşova Caraşova Cârno Pole Caraşova Caraşova Balaban

152 UAT Localitatea Unitate de Producţie Nr. Parcele agricole Suprafaţa totală Ha Caraşova Caraşova Barcacea Caraşova Caraşova Bogdanova 5 2 Caraşova Caraşova Breg 4 2 Caraşova Caraşova Buhui Caraşova Caraşova Cerneaviţa Caraşova Caraşova Chicer Caraşova Caraşova Coniorăţ 4 2 Caraşova Caraşova Covelişte 10 8 Caraşova Caraşova Crai Moghila Caraşova Caraşova Craişte Caraşova Caraşova Del Caraşova Caraşova Deseleac 4 3 Caraşova Caraşova Gabreneac Caraşova Caraşova Gelug 13 7 Caraşova Caraşova Ianiciov 14 8 Caraşova Caraşova Iazovnic 18 8 Caraşova Caraşova Iasinovăţ Caraşova Caraşova Mărghitaş 3 2 Caraşova Caraşova Moghila Caraşova Caraşova Moghiliţa Caraşova Caraşova Paşac Caraşova Caraşova Pinet 13 4 Caraşova Caraşova Polie 6 2 Caraşova Caraşova Ponicova

153 UAT Localitatea Unitate de Producţie Nr. Parcele agricole Suprafaţa totală Ha Caraşova Caraşova Prolaz Caraşova Caraşova Ravnişte 4 4 Caraşova Caraşova Răpciun Caraşova Caraşova Straja Caraşova Caraşova Ţeria Caraşova Caraşova Ţerovo 7 5 Caraşova Caraşova Vârcane Caraşova Caraşova Veliştag Caraşova Caraşova Voinov Caraşova Caraşova Zabăl Caraşova Caraşova Zăpoda 6 4 Caraşova Iabalcea Bregstudenaţ Caraşova Iabalcea Bogdana 10 4 Caraşova Iabalcea Certej Caraşova Iabalcea Chicer 8 4 Caraşova Iabalcea Cioaca Caraşova Iabalcea Comarnic Caraşova Iabalcea Craişte Caraşova Iabalcea După Cioacă 10 9 Caraşova Iabalcea Graguia 5 4 Caraşova Iabalcea Groapa Iepii 5 2 Caraşova Iabalcea Ponicova Caraşova Iabalcea Naves 6 4 Caraşova Iabalcea Ravnişte

154 UAT Localitatea Unitate de Producţie Nr. Parcele agricole Suprafaţa totală Ha Caraşova Iabalcea Sumbrac Anina Anina Mărghitaş 1 16 Anina Anina Pomet 1 10 Anina Anina Isvarna Prigor Prigor Semenic Teregova Teregova Semenic 1 70 Văliug Văliug Semenic Văliug Văliug P-na Molidu Văliug Văliug P-na Beţii 1 45 Văliug Văliug P-na Brăian Total Unităţile de producţie forestieră Sunt 23 de Unităţi de Producţie ce fac parte din fondul forestier naţional administrat de RNP Romsilva. Câteva parcele din aceste unităţi în zona Reşiţa şi Caraşova aparţin celor două primării. Încadrarea suprafeţelor de pădure în tipuri funcţionale de producţie sau protecţie este realizată prin amenajamentele silvice ale fiecărui U.P. Pentru paza, supravegherea şi desfăşurarea activităţilor specifice silviculturii există 20 de cantoane silvice din care permanent sunt folosite cca. 20%. Zonele de producţie silvică Tabelul 79 UAT Ocol Silvic Unitate de Producţie Unitate amenajistică Suprafaţa totală Ha Reşiţa Reşiţa VII Reşiţa ,3 Reşiţa, Caraşova Reşiţa IX Caraşova 46-48, ,2 Caraşova Reşiţa X Comarnic ,9 154

155 UAT Ocol Silvic Unitate de Producţie Unitate amenajistică Suprafaţa totală Ha Caraşova Reşiţa XI Râvnişte ,5 Goruia, Caraşova Oraviţa III Jitin 13-15, ,4 Anina, Caraşova Anina V Celnic 20-49, 72, ,1 Anina Anina VI Anina 1-4, ,1 Anina Anina VII Mărghitaş ,3 Anina Anina VIII Cireşnaia ,4 Anina Anina IX Buhui ,8 Anina Anina X Izv.Caraşului ,9 Bozovici Bozovici III Poneasca ,3 Prigor Nera II Nergana ,9 Prigor Nera III Nergăniţa ,7 Văliug Văliug I Cuca Gozna 55-60, ,3 Văliug Văliug II Bolnovăţ ,8 Văliug Văliug III Băile ,4 Văliug Văliug IV Bârzăviţa ,3 Văliug Văliug V Faţa Beţii ,0 Văliug Văliug VI Crivaia ,5 Teregova Văliug IX Trie Ape ,8 Teregova Văliug XI Semenic ,1 Teregova Văliug XII Molidul ,7 Total ,7 În perimetrul de referinţă s-au identificat un număr de 14 categorii de folosinţă a terenurilor. Ponderea cea mai mare a utilizării terenului în sit este reprezentată de pădurile de foioase 67,7% urmată de păşunile mixte cu o pondere de 17,1%. Valoarea diversităţii pentru tipurile de 155

156 categorii de acoperire a terenului relevă o diversitate medie a categoriilor de utilizare a terenurilor. Dominanţa netă a categoriei de acoperire a terenurilor o reprezentată pădurile de foioase. Harta utilizării terenului în anexa nr. 13 a planului de management, conform analizei CORINE Land Cover. Utilizarea terenurilor CORINE Land Cover Tabelul 80 Nr. crt. Cod Denumire Suprafaţa ha % Zone urbane discontinue 0,1651 0, Zone Urbane 23,6956 0, Extracţia calcarului carieră inactivă 40,8409 0, Pomi fructiferi 438,4543 1, Pajişti 1.748,0909 4, Teren agricol şi fâneţe 10,5399 0, Păduri de foioase , , Păduri de răşinoase 1.554,7418 3, Păduri mixte (foioase & răşinoase) 7.221, , Fâneţe naturală 794,6721 1, Pajişti cu arbuşti de tranziţie spre pădure ,9877 3, Stâncării şi grohotişuri 278,2860 0, Turbării 77,0599 0, Zonă inundabilă 8,7110 0, Desemnarea prezentă pentru conservare Există trei tipuri de zone de protecţie şi conservare: A. Zone naturale protejate de interes naţional şi european: rezervaţii naturale, SCI, SPA, PN 156

157 B. Zone protejate ale patrimoniului cultural naţional: situri arheologice, fotificaţii. C. Zone de protecţie sanitară şi hidrogeologică: captări de apă Utilizare şi facilităţi pentru activităţi educative Nu există dotări special dedicate activităţilor educative. Taberele şcolare Vila Klaus, Cireşnaia, Poneasca au fost închise. Programele educative sunt pe termen scurt în cadrul proiectelor administraţiei sau ale ONG-urilor. Activităţile educative sunt permanente organizate de administraţie sau unităţi de învăţământ. Activităţile se desfăşoară foarte rar în parcul naţional dar cu o frecvenţă mare în şcolile din localităţile limitrofe şi constau în explicarea proceselor naturale, necesităţile de conservare, impacturi Utilizare şi facilităţi pentru turism/recreere Există 12 zone în care se desfăşoară activităţi turistice din care 10 sunt în interiorul parcului naţional şi 2 zone în vecinătate. Activitate cu intensitate ridicată există în Cheile Caraşului vara şi în Semenic iarna. În zonele Trei Ape, Brebu, Gărâna, Crivaia sunt activităţi cu intensitate ridicată tot timpul anului. Utilizarea turistică Tabelul 81 Nr. Zona turistică Activitatea Unitatea Administrativ - Teritorială Localizare în raport cu AP Intensitate 1 Zona Sodol Drumeţie, Speoturism; Alpinism Reşiţa Interior Medie 2 Cheile Caraşului Drumeţie; Agrement; Speoturism; Alpinism Caraşova Interior Ridicată 3 Zona Comarnic Drumeţie; Agrement; Speoturism; Caraşova Interior Medie 4 Cheile Buhuiului Drumeţie; Anina, Interior Scăzută 157

158 Nr. Zona turistică Activitatea Unitatea Administrativ - Teritorială Localizare în raport cu AP Intensitate Speoturism. Caraşova 5 Izbucul Caraşului Drumeţie Caraşova Interior Scăzută 6 Cheile Gârliştei Drumeţie; Speoturism Anina, Caraşova, Goruia Interior Scăzută 7 Zona Mărghitaş Agrement Anina Interior Medie 8 Zona Buhui Agrement; Speoturism Anina Interior Mare 9 Izvoarele Nerei Drumeţie Prigor Interior Scăzută 10 Trei Ape, Brebu, Gărâna Agrement Brebu Nou, Teregova Exterior Ridicată 11 Staţiunea Semenic Schi; Săniuş; Snowmobil Văliug Interior Ridicată 12 Crivaia Agrement Văliug Exterior Ridicată Unităţi de cazare şi de servire a mesei Tabelul 82 Nr. Zona turistică Unitatea Unitatea Administrativ - Teritorială Localizare în raport cu AP Intensitate 1 Sodol Pensiunea Dănuţ Reşiţa Exterior Redusă 2 Cheile Caraşului Pensiune Trei Mori Caraşova Exterior Ridicată 3 Cheile Caraşului Pensiunea PerlaCaraşului Caraşova Exterior Redusă 4 Mărghitaş Hotel Mărghitaş Caraşova Interior Redusă 5 Mărghitaş Pensiunea Erika Anina Interior Redusă 6 Buhui Hotel Steierdorf Anina Exterior Redusă 158

159 Nr. Zona turistică Unitatea Unitatea Administrativ - Teritorială Localizare în raport cu AP Intensitate 7 Buhui Cabana Silvică Buhui Anina Interior Redusă 8 Trei Ape Bungalowl Perla Trei Ape Brebu Nou Exterior Redusă 9 Trei Ape Motel Perla Trei Ape Brebu Nou Exterior Medie 10 Trei Ape Pensiune Briza Muntelui Brebu Nou Exterior Medie 11 Trei Ape Pensiune Diana Brebu Nou Exterior Medie 12 Trei Ape Pensiune Gărâna Brebu Nou Exterior Medie 13 Trei Ape Pensiune Paula Brebu Nou Exterior Medie 14 Trei Ape Pensiune agroturistică Gotschana 15 Trei Ape Pensiune agroturistică La Răscruce 16 Trei Ape Pensiune agroturistică Volfberg 17 Trei Ape Popas turistic Austria 18 Trei Ape Pensiune agroturistică Lupo Brebu Nou Exterior Ridicată Brebu Nou Exterior Ridicată Brebu Nou Exterior Redusă Brebu Nou Exterior Redusă Brebu Nou Exterior Medie 19 Semenic Cabana Andra Văliug Interior Ridicată 20 Semenic Cabana Centrală Văliug Interior Redusă 21 Semenic Hotel pentru tineret Duşan & Fiul 22 Semenic Complex Vile Birta Grup Văliug Interior Medie Văliug Interior Redusă 23 Semenic Hotel Gozna Văliug Interior Redusă 159

160 Nr. Zona turistică Unitatea Unitatea Administrativ - Teritorială Localizare în raport cu AP Intensitate 24 Semenic Cabana Îmbunătăţiri funciare 25 Semenic Cabana Morala Construct Văliug Interior Redusă Văliug Interior Redusă 26 Semenic Cabana Recons Văliug Interior Redusă 27 Semenic Cabana CSM Reşiţa Văliug Interior Redusă 28 Semenic Cabana Silvică Semenic Văliug Interior Medie 29 Crivaia Hotel Rândunica Văliug Exterior Ridicată 30 Crivaia Pensiune Terasa Semenic 31 Crivaia Pensiune agroturistică Casa Hubertus Văliug Exterior Medie Văliug Exterior Medie 32 Crivaia Vila Avocaţilor Văliug Exterior Ridicată 33 Crivaia Pensiune UCMR Văliug Exterior Medie 34 Crivaia Pensiune CSR Văliug Exterior Medie 35 Crivaia Cabana Hidroconstrucţia Văliug Exterior Redusă 36 Crivaia Cabana Crivaia Văliug Exterior Medie Vizitatorii în scop recreativ După domiciliu Din România: marile oraşe - Timişoara, Bucureşti, zona vestică a României. Din alte ţări: o De naţionalitate Română: Germania, Ungaria, Italia. o Din diferite ţări: preponderent Europa. După tipul de grup 160

161 De muncă: colegi de şcoală, colegi de serviciu, familii. Politic: nediferenţiat. Religios: preponderent Ortodox şi Baptist. Recreativ: elevi, studenţi. După studii Studii medii: 60%. Studii superioare: 40%. După factorii demografici Grupa de vârstă: de ani, 60%; de ani, 30%; peste 60 de ani, 10%. Nivelul de instruire: 70% studii medii, 30% studii superioare. Ocupaţia: nivele de execuţie 95%, nivel de conducere 5%. Distribuţia după sex: 50% femei, 50% bărbaţi. Mărimea familiei: 2 persoane în medie. Domiciliu: 20% rural, 80% urban. Zona geografică de domiciliu: Reşiţa, Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Franţa, Belgia, Anglia. Nivelul veniturilor: medii. După factorii psihologici Percepţia: cadrul natural propice recreerii. Personalitatea: comportamentul este distinctiv în comparaţie cu al majorităţii cetăţenilor. Motivaţia: natură cvasisălbatică, linişte, aventură, experienţă personală Utilizare şi facilităţi pentru cercetare Nu există dotări pentru cercetare. Majoritatea cercetărilor sunt realizate în domeniul speologiei, hidrogeologiei şi arheologiei. 3. Evaluarea 3.1 Evaluarea pentru biodiversitate 161

162 Informaţii cu privire la biodiversitatea ariei protejate există, dar sunt studii vechi cu numeroase goluri, care trebuiesc completate. Sunt necesare studii de inventariere şi cartare a biodiversităţii pentru a identifica zonele care necesită măsuri de protecţie. În prezent au fost identificate ameninţări la nivelul habitatelor (păşuni, turbări) şi a speciilor de plante (orhidee), animale (lilieci, vipere pentru colectarea veninului). Efectele păşunatului cu vite mari şi ovine sunt evidente în zona golului montan Semenic. Suprapăşunatul produce: Exces de elemente fertilizante de natură organică (azot şi potasiu). Schimbarea ph-ului solului. Compactarea solului. Apariţia şi răspăndirea buruienilor de târlă cum ar fii: Urzica (Urtica dioica), şteviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum aquilinum), brănduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante nevaloroase sau toxice. Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor. Degradarea peisajului montan. Degradarea habitatelor de turbărie. Focare de boli (necrobaciloză) şi dăunători pentru plante şi animale. Incendierea anuală a păşunilor din zonele Dl. Zaglavac, Dl. Paşac, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cioploaia, Dl. Zabăl, Dl. Repciun are următoarele efecte: Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea biologică, modificând structura şi însuşirile solului. În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, râme, insecte, rozătoare (se distruge microfauna). Se distruge stratul de humus. Solul se acoperă cu o crustă tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor. Se schimbă ph-ul solului. Solul este invadat de ferigă ( specie toxică / provoacă hematuria) 162

163 Câinii de la stâne (nu au jujee) sunt într-un număr mare ceea ce constituie o amenintare pentru fauna sălbatică. Fenomenul de uscare anormală a arborilor de brad este rezultatul acţiunii îndelungate a unor factori ce determină slăbirea proceselor fiziologice ale acestora. În raport cu starea de infestare şi vătămare a arboretelor afectate de uscare, lucrările de reconstrucţie ecologică se impun cu necesitate. Populaţiile de carnivore şi ierbivore mari sunt într-o stare bună de conservare după evaluările făcute de către ocoalele silvice de pe raza parcului. Datorită existenţei unei variaţii mari de relief cât şi a climatului temperat continental cu pronunţate influenţe de climat mediteraneean, se înregistrează un număr însemnat de tipuri de habitate naturale terestre, caracteristice pajiştilor şi tufărişurilor, habitate de pădure,habitate de turbării şi mlaştini, habitate de stâncării şi peşteri, precum şi de ape dulci. Importanţa habitatele acvatice, în special cele de mici dimensiuni, în ceea ce priveşte conservarea speciilor de amfibieni este esenţială ca spaţiu de desfăşurare al reproducerii şi dezvoltării larvelor. Starea acestor habitate este bună au fost observate şi numeroase probleme legate de colectarea ilegală a broaştelor roşi pentru consumul de pulpe, intensificarea traficului stradal în unele zone, alterarea şi dispariţia unor habitate. Aceste habitate sunt foarte fragile şi sunt în pericol de dispariţie datorită exploatării de masă lemnoasă, depozitării de reziduri şi lucrări efectuate la reţeaua de drumuri forestiere. Zone de importanţă pentru conservarea habitatelor amfibienilor: Coada Lacului Trei Ape pe Valea Semenic Coada Lacului Trei Ape pe valea dinspre localitatea Gărâna Bălţile situate în apropierea drumului, înaintea localităţii Iabalcea Bălţile situate în apropierea drumului, pe valea Bârzavei, între staţiune Crivaia şi Vila Klauss Coada Lacului Buhui Balta situată la confluenţa râului Poneasca cu râul Miniş Balta situată pe valea Caraşului, în sectorul de chei, în depresiunea Prolaz, Coada Lacului Mărghitaş. 163

164 3.2 Evaluare pentru peisaj Datorită rocilor solubile existente pe o suprafaţă de aproximativ 50%, Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului se distinge faţă de alte arii prin efectele proceselor de carstificare şi generare a unor habitate de excepţie. Exocarstul este caracterizat prin forme de mari dimensiuni şi întindere: Chei: Cheile Caraşului 19 Km lungime, Cheile Gârliştei 9 km lungime, Văi carstice: Şereniac, Raicovacea, Buhui, Comarnic, Râul Mare, Sodol, Cascade: Raicovacea, Peştera Cioploaia, Peştera Izvor, Ţolosu, Socolovăţ, Covelişte. Platouri de doline (doline izolate, văi de doline, uvale): Sodol, Cârnopole, Ravniştea Mică, Ravniştea Mare, Cireşnaia, Maial. Câmpuri de lapiezuri: Dl. Gabrova, Cioaca Mare, Zaglavac, Socolovăţ, Navesul Mare Pereţi calcaroşi: Cheile Caraşului, Cheile Gârliştei, Sodol, Izvoarele Caraşului, Buhui Ponoare: Valea Sodol, Raicovacea, Iabalcea, Colonovăţ, Cârneală. Izbucuri: Sodol, Capul Baci, Nuci, Peştera Izvor, Peştera Ţolosu, Racoviţă, Ponicova, Ferecul Brazilor, Izbucul Caraşului. Sisteme hidrocarstice: Raicovacea-Şereniac-P. de după Cârşă, P. Drăgoina-P. Gaura Turcului, Poiana Gropii, P. Ţolosu, P. Exploratorii-P. Racoviţă, P. Comarnic, P. Popovăţ, Colonovăţ-P. Buhui, Cârneală-Izbucul Caraşului, Cârneală-Ferecul Brazilor Depuneri de travertin: Sodol, Izbucul Caraşului, Valea Buhui Endocarstul este caracterizat de 290 peşteri, 180 avene, unele făcând parte din principalele sisteme carstice ale regiunii Banat în curs de explorare. Cele mai mari cavităţ sunt Peştera Buhui (6.500m dezvoltare) şi Avenul din Poiana Gropii (-236 m denivelare). Aceste elemente, asociate cu flora şi fauna zonei, sălbăticia unor perimetre, au creat un peisaj deosebit, atractiv pentru vizitatori şi cercetători. 164

165 3.3 Lista presiunilor actuale cu impact asupra ariei naturale protejate Tabelul 83 Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate Cod Parametru Cod Numele activitatii A Agricultura A.1 Presiune actuală A02.01 agricultură intensivă A.2 Presiune actuală A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile A.3 Presiune actuală A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii A.4 Presiune actuală A pășunatul intensiv al oilor A.5 Presiune actuală A pășunatul ne-intensiv al vacilor A.6 Presiune actuală A pășunatul ne-intensiv al oilor A.7 Presiune actuală A.8 Presiune actuală A05 A10.01 B creşterea animalelor şi creşterea animalelor (fără păşunat) îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor Silvicultură A.9 Presiune actuală B replantarea pădurii (arbori nativi) A.10 Presiune actuală B replantarea pădurii (arbori nenativi) A.11 Presiune actuală B02.02 curăţarea pădurii A.12 Presiune actuală B02.03 îndepărtarea lăstărișului A.13 Presiune actuală B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare A.14 Presiune actuală B02.06 decojirea scoarţei copacului A.15 Presiune actuală A.16 Presiune actuală B03 B04 exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) A.17 Presiune actuală B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită D Reţele de comunicaţii 165

166 Cod Parametru Cod Numele activitatii A.18 Presiune actuală D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism A.19 Presiune actuală D01.02 drumuri, autostrăzi A.20 Presiune actuală D01.03 parcuri auto și parcări A.21 Presiune actuală D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză A.22 Presiune actuală D01.05 poduri, viaducte A.23 Presiune actuală D01.06 tunele A.24 Presiune actuală D02.01 linii electrice și de telefonie A.25 Presiune actuală D linii electrice și de telefon suspendate A.26 Presiune actuală D linii electrice și de telefon subterane/scufundate A.27 Presiune actuală D02.02 conducte A.28 Presiune actuală D02.03 piloni și antene de comunicare E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și comercială A.29 Presiune actuală E01.01 urbanizare continua A.30 Presiune actuală E01.02 urbanizare discontinua A.31 Presiune actuală E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) A.32 Presiune actuală E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe A.33 Presiune actuală E02.02 depozite industriale A.34 Presiune actuală E02.03 alte zone industriale/comerciale A.35 Presiune actuală E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement A.36 Presiune actuală E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) A.37 Presiune actuală E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj A.38 Presiune actuală E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura A.39 Presiune actuală F01.01 piscicultură intensivă, intensificată 166

167 Cod Parametru Cod Numele activitatii A.40 Presiune actuală F colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni ) A.41 Presiune actuală F capcane, otrăvire, braconaj A.42 Presiune actuală F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) A.43 Presiune actuală F05.03 pescuit prin otrăvire A.44 Presiune actuală F05.04 braconaj G Intruziuni și dezechilibre umane A.45 Presiune actuală G conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate A.46 Presiune actuală G conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate A.47 Presiune actuală G alpinism şi alpinism A.48 Presiune actuală G speologie A.59 Presiune actuală G vizite de agrement în peșteri A.50 Presiune actuală G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon A.51 Presiune actuală G01.06 ski in afara pârtiilor A.52 Presiune actuală G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber A.53 Presiune actuală G02.02 complex de ski A.54 Presiune actuală G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote A.55 Presiune actuală G02.09 observatoare ale faunei sălbatice A.56 Presiune actuală G04.02 Utilităţi militare abandonate A.57 Presiune actuală G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor A.58 Presiune actuală G05.09 garduri, îngrădiri A.59 Presiune actuală A.60 Presiune actuală H H01.05 H01.06 Poluare poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi 167

168 Cod Parametru Cod Numele activitatii A.61 Presiune actuală A.62 Presiune actuală A.63 Presiune actuală A.64 Presiune actuală A.65 Presiune actuală H01.08 H02.02 H02.06 H02.07 H02.08 J poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deșeuri poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere poluarea difuză a apelor subterane cauzată de noncanalizare poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane Modificări ale sistemului natural A.66 Presiune actuală J01.01 incendii A.67 Presiune actuală J captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole A.68 Presiune actuală J captări de apă de suprafaţă pentru hidro-centrale A.69 Presiune actuală A.70 Presiune actuală A.71 Presiune actuală A.72 Presiune actuală A.73 Presiune actuală J J J03.01 J J03.02 captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe) reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice 168

169 3.3 Lista ameninţărilor viitoare cu impact potenţial asupra ariei naturale protejate Tabelul 84 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei naturale protejate Cod Parametru Cod Numele activitatii A Agricultura B.1 Ameninţare viitoare A02.01 agricultură intensivă B.2 Ameninţare viitoare A02.03 înlocuirea pășunii cu terenuri arabile B.3 Ameninţare viitoare A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii B.4 Ameninţare viitoare A pășunatul intensiv al oilor B.5 Ameninţare viitoare A pășunatul ne-intensiv al vacilor B.6 Ameninţare viitoare A pășunatul ne-intensiv al oilor B.7 Ameninţare viitoare A05 creşterea animalelor (fără păşunat) B.8 Ameninţare viitoare A10.01 B îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor sau tufișurilor Silvicultură B.9 Ameninţare viitoare B replantarea pădurii (arbori nativi) B.10 Ameninţare viitoare B replantarea pădurii (arbori nenativi) B.11 Ameninţare viitoare B02.02 curăţarea pădurii B.12 Ameninţare viitoare B02.03 îndepărtarea lăstărișului B.13 Ameninţare viitoare B02.04 îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de uscare B.14 Ameninţare viitoare B02.06 decojirea scoarţei copacului B.15 Ameninţare viitoare B.16 Ameninţare viitoare B03 B04 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) B.17 Ameninţare viitoare B06 pășunatul în pădure/în zona împădurită D Reţele de comunicaţii 169

170 Cod Parametru Cod Numele activitatii B.18 Ameninţare viitoare D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism B.19 Ameninţare viitoare D01.02 drumuri, autostrăzi B.20 Ameninţare viitoare D01.03 parcuri auto și parcări B.21 Ameninţare viitoare D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză B.22 Ameninţare viitoare D01.05 poduri, viaducte B.23 Ameninţare viitoare D01.06 tunele B.24 Ameninţare viitoare D02.01 linii electrice și de telefonie B.25 Ameninţare viitoare D linii electrice și de telefon suspendate B.26 Ameninţare viitoare D linii electrice și de telefon subterane/scufundate B.27 Ameninţare viitoare D02.02 conducte B.28 Ameninţare viitoare D02.03 piloni și antene de comunicare E Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și comercială B.29 Ameninţare viitoare E01.01 urbanizare continua B.30 Ameninţare viitoare E01.02 urbanizare discontinua B.31 Ameninţare viitoare E01.03 habitare dispersata (locuinţe risipite, disperse) B.32 Ameninţare viitoare E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe B.33 Ameninţare viitoare E02.02 depozite industriale B.34 Ameninţare viitoare E02.03 alte zone industriale/comerciale B.35 Ameninţare viitoare E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement B.36 Ameninţare viitoare E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) B.37 Ameninţare viitoare E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj B.38 Ameninţare viitoare E04.02 Baze și construcţii militare în peisaj F Folosirea resurselor biologice, altele decât agricultura și silvicultura 170

171 Cod Parametru Cod Numele activitatii B.39 Ameninţare viitoare F01.01 piscicultură intensivă, intensificată B.40 Ameninţare viitoare F colectare de animale (insecte,reptile,amfibieni ) B.41 Ameninţare viitoare F capcane, otrăvire, braconaj B.42 Ameninţare viitoare F04.02 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc) B.43 Ameninţare viitoare F05.03 pescuit prin otrăvire B.44 Ameninţare viitoare F05.04 braconaj G Intruziuni și dezechilibre umane B.45 Ameninţare viitoare G conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate B.46 Ameninţare viitoare G conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate B.47 Ameninţare viitoare G alpinism şi alpinism B.48 Ameninţare viitoare G speologie B.59 Ameninţare viitoare G vizite de agrement în peșteri B.50 Ameninţare viitoare G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon B.51 Ameninţare viitoare G01.06 ski in afara pârtiilor B.52 Ameninţare viitoare G01.08 alte activitati sportive si recreative in aer liber B.53 Ameninţare viitoare G02.02 complex de ski B.54 Ameninţare viitoare G02.08 locuri de campare si zone de parcare pentru rulote B.55 Ameninţare viitoare G02.09 observatoare ale faunei sălbatice B.56 Ameninţare viitoare G04.02 Utilităţi militare abandonate B.57 Ameninţare viitoare G05.08 închiderea peșterilor sau a galeriilor B.58 Ameninţare viitoare G05.09 garduri, îngrădiri B.59 Ameninţare viitoare H H01.05 Poluare poluarea difuză a apelor de suprafaţă, cauzată de activităţi agricole şi forestiere 171

172 Cod Parametru Cod Numele activitatii B.60 Ameninţare viitoare B.61 Ameninţare viitoare B.62 Ameninţare viitoare B.63 Ameninţare viitoare B.64 Ameninţare viitoare B.65 Ameninţare viitoare H01.06 H01.08 H02.02 H02.06 H02.07 H02.08 J poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de transport și de infrastructura fără conectare la canalizare / maşini de măturat străzi poluarea difuză a apelor de suprafaţă cauzată de apa de canalizare menajeră şi de ape uzate poluării apelor subterane cu scurgeri provenite din zone în care sunt depozitate deșeuri poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activităţi agricole şi forestiere poluarea difuză a apelor subterane cauzată de non-canalizare poluarea difuză a apelor subterane cauzată de terenurile urbane Modificări ale sistemului natural B.66 Ameninţare viitoare J01.01 incendii B.67 Ameninţare viitoare B.68 Ameninţare viitoare B.69 Ameninţare viitoare B.70 Ameninţare viitoare B.71 Ameninţare viitoare B.72 Ameninţare viitoare B.73 Ameninţare viitoare J J J J J03.01 J J03.02 captări de apă de suprafaţă pentru fermele piscicole captări de apă de suprafaţă pentru hidrocentrale captări de apă de suprafaţă pentru transferul de apă captări de apă subterană pentru alimentarea publică cu apă reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv cadavre, rămășiţe) reducerea conectivităţii de habitat, din cauze antropice Principalii factori de ameninţare: 172

173 Colectarea fosilelor în peşteri: Rezervaţia Naturală P. Buhui, Rezervaţia Ştiinţifică P. Răsuflătoarei, P. 2 Mai. Degradarea speleotemelor şi grafiti pe pereţi în peşterile: P. de după Cârşă, P. Liliecilor, P. De sub Cetate II, P. Racoviţă, Vânătoarea ilegală în zonele: Valea Semenic-Murgilă, Valea Bârzavei, Comarnic- Topliţa, Sodol, Cârneală Pescuitul ilegal cu precădere în zonele: Caraş (sector confluenţa Caraş/Buhui - Caraşova) Culegera unor specii de flora şi faună (orhidee, liliac, lalea pestriţă, colectare viperelor pentru venin, uciderea speciilor de lilieci) Exploatarea silvică a pădurilor situate pe calcare cu sol superficial Păstoritul în zonele: Dl. Cârnopole Arderea anuală a păşunilor: Dl. Zaglavac, Dl. Paşac, Dl. Groapa Iepii, Dl. Cioploaia, Dl. Zabăl, Dl. Repciun Turismul necontrolat din Cheile Caraşului-Comarnic Construcţii în intravilane existente: Semenic, Crivaia, Anina-Oraşul Nou, Poiana Mărghitaş, Lacul Mărghitaş, Cireşnaia. Construcţii în extravilane: Platoul Semenic, Valea Bârzava, Mărghitaş. Construcţii ilegale în zonele fără vegetaţie forestieră: UAT Caraşova, Anina Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane care intră în parc: Pârâul Gârlişte, Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane în interiorul parcului: Pârâul Buhui, Râul Nera Căutarea ilegală a comorilor în zonele: Cârneală, Piatra Albă. 173

174 CAPITOLUL 4 IMPLEMENTAREA 4.1 Scopul, temele şi obiectivele de management Scopul Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului este protejarea mediului natural, a ecosistemelor, peisajului şi valorilor cultural-istorice pentru generaţiile viitoare, ştiinţă, educaţie, turism. Teme, obiective generale şi specifice Tema: A. Biodiversitate şi peisaj I. Obiectivul general: Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi acvatic. I.1. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru. I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran. I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic. II. Obiectivul general: Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică. II.1.Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general. II.2.Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure. III. Obiectivul general: Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă. III.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane. III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea. IV. Obiectivul general: Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală. IV.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane. IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea. 174

175 V. Obiectivul general: Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de conservare durabilă. V.1. Utilizarea durabilă şi limitată a resurselor naturale regenerabile V.2. Refacerea caracteristicilor naturale şi culturale. V.3.Combaterea speciilor invazive. V.4. Intervenţia în cazul incendiilor de pădure sau pajişte. V.5.Eliminarea tuturor construcţiilor şi efectelor intervenţiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul. VI. Obiectivul general: Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit în zona de dezvoltare durabilă. VI.1. Gestiunea intravilanelor şi ecosistemelor artificiale. VI.2. Dezvoltarea activităţilor recreaţionale în aer liber. VII. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor de cercetare. VII.1. Cercetarea ecosistemului terestru VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural VII.5. Inventarierea şi cartarea habitatelor protejate la nivel european şi naţional. VII.6. Inventarierea şi cartare speciilor şi habitatelor acestora, protejate la nivel european şi naţional. Tema: B. Managementul parcului VIII. Obiectivul general: Managementul ariei protejate. VIII.1. Managementul resurselor umane VIII.2. Managementul factorilor interesaţi 175

176 VIII.3. Semnalizarea în teren şi pe planuri a limitelor ariilor protejate. VIII.4. Supravegherea ariei protejate VIII.5. Monitorizarea efectelor acţiunilor şi aplicării planului VIII.6. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor şi elementelor de peisaj. Tema: C. Educaţie şi conştientizare IX. Obiectivul general: Dezvoltarea programelor educative. IX.1. Educarea elevilor şi studenţilor folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber IX.2. Educaţie prin implicare în aplicaţii practice IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master şi doctorat. IX.4. Înfiinţarea unei Case a Naturii pentru elevii comunităţii locale. X. Obiectivul general: Marketingul ariei protejate. X.1. Elaborarea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate. X.2. Înfiinţarea centrelor de vizitare. X.3. Amplasarea de panouri informative în locurile publice. X.4. Distribuirea de materiale informative. X.5. Dezvoltarea unui website. Tema: D. Utilizarea terenului şi a resurselor naturale XI. Obiectivul general: Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă. XI.1. Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potenţială a exploatării resurselor în parc şi vecinătatea acestuia. Tema: E. Turism şi recreere XII. Obiectivul general: Dezvoltarea turismului. XII.1. Amenajarea reţelei de trasee turistice montane. XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localităţii Reşiţa, Caraşova, Anina, Văliug. XII.3. Promovarea programelor turistice. XII.4. Promovarea dezvoltării serviciilor turistice. 176

177 XII.5. Amenajarea reţelei de pârtii de schi XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peşteri XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism. XII.9. Amenajarea zonelor de picnic şi campare. XII.10. Amenajarea staţiunii Semenic. XII.11. Exploatarea infrastructurii turistice 4.2 Planificarea în timp. Activităţile sunt implementate de către administraţia parcului naţional, administratorii/ proprietarii de terenuri, alţi factori interesaţi în managementul parcului naţional. Tabelul 85 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener I I.1. Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi acvatic Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru I.1.1 Menţinerea/revenirea la structura diversificată şi plurienă a pădurii (compoziţie, structură, funcţii). Pe întreaga suprafață de pădure. Mare Administrat orul pădurii - I.1.2 Menţinerea/revenirea la tipul natural de padure. Pe întreaga suprafață de pădure Mare Administrat orul pădurii - I.1.3 Se vor aplica numai tratamente silvice cu perioada lunga de regenerare în zona de conservare durabilă. Pe întreaga suprafață de pădure Mare Administrat orul pădurii - I.1.4 Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol sau Pe întreaga suprafață de Medie Administrat orul pădurii - 177

178 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener rezultate din exploatarea silvică. pădure I.1.5 Deschiderea ochiurilor cu regenerare va fi conform Normelor Tehnice în vigoare. Pe întreaga suprafață de pădure Medie Administrat orul pădurii - I.1. 6 Se vor aplica măsuri de stabilizare a solului în fostele căii de scos apropiat şi se va promova regenerarea naturală/plantarea de arbori pe termen lung. Pe întreaga suprafață de pădure Medie Administrat orul pădurii - I.1.7 Se va proteja solul şi stratul ierbos Pe întreaga suprafață de pădure Mare Administrat orul pădurii - I.1.8 Realizarea activităţilor Pe întreaga de agricultură şi suprafață a ariei silvicultură numai cu natural protejată. utilaje/maşini care au inspecţia tehnică periodică, şi nu au pierderi de lubrifianţi / carburanţi. Mare Administrat orul terenurilor - I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran I.2.1 Cultivarea extensivă pe parcele mici de teren dispuse în mozaic. I.2.2 Folosirea terenurilor cu lapiezuri doar pentru păşunat cu număr redus de animale. I.2.3 Păşunatul cu număr mic de animale pe unitatea de suprafaţă. Pe întreaga suprafață de terenuri agricole. Pe întreaga suprafață de pășune. Pe întreaga suprafață de pășune. Mare APNSCC - Mare APNSCC - Mare APNSCC - I.2.4 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale. La toate gospodăriile cu activitati de creșterea a animalelor. Medie APNSCC - I.2.5 Colectarea scurgerilor lichide din adaposturile de La toate gospodăriile cu activitati de Mare APNSCC - 178

179 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener animale si de pe platforma de gunoi in bazine impermeabilizate. creșterea a animalelor I.2.6 Extragerea pe termen lung a răşinoaselor plantate şi promovarea tipului fundamental de pădure. Pe întreaga suprafață de pădure Medie Administrat orul pădurii - I.3. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic I.3.1 Apa uzată din zonele urbane se va epura înainte de deversarea într-o apă de suprafaţă. Toate locuințele izolate. Medie Primării - I.3.2 Intravilanul localităţilor vor avea reţea de canalizare şi staţie de epurare (Iabalcea, Anina,Carașova, Ticvaniu Mare, Semenic, Crivaia). I.3.3 Pe râurile captate în prezent, se va lăsa un debit de servitute cu 10% mai mare faţă de cel prevăzut legal. 6 Intravilane Mare Primării - Toate captarile. Mare Administrat orul captării - I.3.4 Se vor dezafecta toate pragurile şi barajele care fragmentează râuri şi care nu mai au o importanţă economică vitală pentru sistemul hidroenergetic sau de alimentare cu apă. I.3.5 Se vor reface toate zonele inundabile de luncă, zonele mlăştinoase şi turbăriile active. Doua bazine hidrografice: Caraș, Bârzava Turbariile Semenic, Râul Caraș, Râul Bârzava. Mare APNSCC - Medie APNSCC - II II.1. Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general II.1.1 Lucrările strict necesare de consolidare a taluzului Pe Întreaga suprafață a Mare Administrat orul - 179

180 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener de drum se vor realiza folosind piatră autohtonă şi o soluţie tehnică de structură şi arhitectură cât mai apropiată de aspectul natural. parcului. drumului II.1.2 Se vor dezafecta toate construcţiile, drumurile, parapeţii, stâlpii, corectările de torenţi, barajele, captările de apă care nu mai au o justificare socio-economică sau care afectează procesele naturale şi peisajul. Pe Întreaga suprafață a parcului. Medie APNSCC II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure II.2.1 Evaluarea tuturor zonelor cu tăieri rase şi tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenţii prin plantare. O evaluare a suprafețelor înpadurite. Mare Administrat orul pădurii II.2.2 Plantarea de arbori şi consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat şi ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice. Pe întreaga suprafață. Mare Administrat orul pădurii II.2.3 Plantarea / ajutarea regenerării natural a pădurii la marginea drumurilor pentru reducerea fragmentării habitatelor. Pe întreaga suprafață. Mare Administrat orul pădurii Primării - III III.1. Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane III.1. 1 Activităţile permise în zona de protecţie strictă sunt: cercetare, educaţie, ecoturism, 6 activitați Mare APNSCC - 180

181 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener supraveghere, pază, monitorizare. III.1. 2 III.1. 3 III.1. 4 Activitatea de educare şi ecoturism se face numai cu supravegherea rangerului, în grupuri de maxim 15 persoane, maxim 20 de grupuri pe an, pe un traseu unic. Vizitele în peşteri în perioada de maternitate şi hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane. Camparea şi bivuacul este permis doar echipelor de cercetare, dacă nu există alternative. 20 de grupuri. Mare APNSCC - 20 de grupuri. Medie APNSCC 20 de campări. Medie APNSCC III.1. 5 Se dezafectează toate construcţiile şi instalaţiile existente şi se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor de reconstrucţie se face în planificarea anuală. Pe suprafața zonei de protecție strictă. Mare APNSCC - III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea III.2. 1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecţie strictă, pe toate drumurile. La toate căile de acces. Medie Administrat orul terenului - III.2. 2 III.2. 3 Ajutorarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabil e. Ajutorarea regenerării naturale a covorului vegetal pe toate drumurile secundare / neutilizabile. Pe intreaga suprafață. Pe intreaga suprafață. Medie Administrat orul terenului - Medie Administrat orul terenului - 181

182 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener IV IV.1. Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală Menţinerea integrală a proceselor naturale şi reducerea oricărei intervenţii umane IV.1. 1 Activităţile permise în zona de protecţie integrală sunt: cercetare, educaţie, ecoturism, supraveghere, pază, monitorizare, cosit, păşunat, stingerea incendiilor, reconstrucţia ecologică. 10 activitați Mare APNSCC - IV.1. 2 IV.1. 3 IV.1. 4 IV.1. 5 IV.1. 6 Activităţile de înlăturare / limitare a efectelor calamităţilor sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate şi numai dacă acestea pot afecta prin extindere suprafeţe mai mari de 10% din parc. Activitatea de educare şi ecoturism se face în grupuri de maxim 25 persoane, doar pe traseele turistice. Vizitele în peşteri în perioada de maternitate şi hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane. Camparea şi bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare şi vizitare a unor obiective speologice dacă nu există alternative. Camparea turiştilor este permisă doar în zonele desemnate din: staţiunea Semenic, Studiu de specialitate. În tot decursul anului. În tot decursul anului. În tot decursul anului. În 6 zone. Medie Administrat orul pădurii Medie APNSCC Medie APNSCC Medie APNSCC Medie APNSCC 182

183 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener vila Kllaus, Comarnic, Poiana Prolaz, lacul Buhui, lacul Mărghitaş. IV.1. 7 Se dezafectează toate construcţiile şi instalaţiile existente şi se elimină orice factor perturbator al proceselor naturale. Inventarul lucrărilor se face în planificarea anuală. Pe suprafața de terena zonei de protecție integrală. Mare APNSCC IV.1. 8 Se realizează un plan de reconstrucţie ecologică pentru întreaga zonă de protecţie integrală. Un studiu. Mare APNSCC IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea IV.2. 1 Amplasarea barierelor fixe/obstacolelor naturale la intrarea în zona de protecţie integrală, pe toate drumurile. Toate caile de acces. Medie Administrat orul terenului - IV.2. 2 Ajutorarea regenerării natural a pădurii pe toate drumurile secundare/neutilizabil e. Pe toată suprafața. Medie Administrat orul terenului - IV.2. 3 Ajutorarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare/neutilizabil e. Pe toată suprafața. Medie Administrat orul terenului - V V.1. Conservarea caracteristicilor naturale şi culturale în zona de conservare durabilă Utilizarea durabilă şi limitată a resurselor naturale regenerabile V.1. 1 Activităţile permise în zona de conservare durabila sunt: cercetare, educaţie, ecoturism, turism, supraveghere, pază, protectie, monitorizare, cosit, păşunat, stingerea incendiilor, 18 activitatii Mare APNSCC - 183

184 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener reconstrucţie ecologică, recoltarea fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale,lemn,lucra rii de ingrijire a padurii. V.1. 2 Activităţile de înlăturare / limitare a efectelor calamităţilor sau dezechilibrelor intervenite în procesele naturale se efectuează numai în baza studiului de specialitate. Un studiu. Medie Administrat orul pădurii - V.1. 3 Activitatea de educaţie şi turism se face individual sau în grupuri de maxim 30 persoane, doar pe traseele turistice. În tot decursul anului. Medie APNSCC V.1. 4 V.1. 5 Vizitele în peşteri în perioada de maternitate şi hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane. Camparea şi bivuacul sunt permise în zone neamenajate doar echipelor de cercetare, monitorizare şi vizitare a unor obiective speologice dacă nu există alternative. 20 de grupuri Medie APNSCC 20 de campări. Medie APNSCC V.1. 6 Camparea turiştilor este permisă doar în zonele limitrofe parcului. Doar în locuri special amenajate. Medie APNSCC V.1. 7 Ţarcurile de animale în cazul stânelor temporare vor fi mutate periodic, înainte de a se reduce suprafaţa covorului vegetal cu mai puţin de 60%. Medie Proprietarii animalelor V.1. Amplasarea rulotelor Amplasamentul Mare APNSCC 184

185 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener 8 pentru muncitorii forestieri, locul rampelor de încărcare şi depozitare, traseul exact de scos apropiat, numărul angajaţilor şi programul de lucru vor fi aprobate şi monitorizate de administraţia parcului. rulotelor va fi vizat/verificat. V.1. 9 Locul rampelor de încărcare şi depozitare, traseul exact al căilor de scos apropiat va fi adus la starea iniţială de către prestatorii de servicii de exploatare. Reabilitarea terenurilor afectate. Mare Administrat orii pădurii V Toate activităţile din zona de conservare durabilă se avizează numai luând în considerare şi impactul/efectul cumulat, multianual. Analizarea efectelor tuturor activitățiilor. Mare APNSCC V.2. Refacerea caracteristicilor naturale şi culturale V.2. 1 Depoluarea solului, cursurilor de apă şi a zonelor construite. 10% din suprafața parcului. Medie Proprietarii terenurilor V.2. 2 Ajutorarea regenerării natural a covorului vegetal pe toate drumurile secundare/neutilizabil e. Pe toată suprafața. Mare Administato rul pădurii V.2. 3 Eliminarea drumurilor şi potecilor paralele. 3 zone Mare Administato rul terenurilor V.2. 4 Intervenţiile antropice asupra habitatelor şi speciilor trebuie să fie reduse ca intensitate şi frecvenţă. Pe toată suprafața. Mare APNSCC V.3. Combaterea speciilor invazive V.3. 1 Se aplică măsuri numai în baza unui studiu de fundamentare dacă Un studiu aplicat. Medie APNSCC 185

186 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener fenomenul are tendinţă certă de extindere. V.4. Intervenţia în cazul incendiilor de pădure sau pajişte V.4. 1 În cazul incendiilor din cauze artificiale se intervine pentru stingerea focului. Masa lemnoasă afectată nu se va tăia / extrage ulterior incendiului. Interventii în toate cazurile justificate. Mare Unităţile de pompieri V.5. V.5. 1 Eliminarea tuturor construcţiilor şi efectelor intervenţiilor antropice care au fragmentat sau modificat habitatul Inventarierea construcţiilor şi realizarea unui plan de reconstrucţie ecologică. Un plan realizat. Mare APNSCC V.5. 2 Aplicarea planului de reconstrucţie ecologică. Un plan aplicat. Mare APNSCC VI VI.1. Zona de dezvoltare durabilă Utilizarea infrastructurii publice de utilităţi şi mediu construit Gestiunea intravilanelor şi ecosistemelor artificiale VI.1. 1 Activităţile permise în zona de dezvoltare durabilă sunt: cercetare, educaţie, sport, turism, supraveghere, pază, monitorizare, cultivarea terenurilor agricole, cosit, păşunat, stingerea incendiilor. Verificarea tuturor activitaților. Mare APNSCC VI.1. 2 Construcţiile noi sau renovarea celor existente se realizează cu prioritate pentru utilizare în scop public, de generare a veniturilor comunităţii locale. Ponderea construcțiilor în scop public. Medie Primării VI.2. Dezvoltarea activităţilor recreaţionale în aer liber VI.2. 1 Activităţile de turism, sport, educaţie de interes public Ponderea activitațiilor. Mare APNSCC 186

187 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener primează faţă de alte activităţi perimise în zona de dezvoltare durabilă. VI.2. 2 VI.2. 3 VI.2. 4 Activităţile din zona de dezvoltare durabilă vor fi realizate fără să genereze un impact negativ asupra altor zone din parc. Construcţiile se vor realiza cu precădere pe stâlpi şi un impact cât mai mic la nivelul solului. Pârtiile de schi, instalaţiile de transport pe cablu, traseele de schi fond şi zonele desemnate pentru alte sporturi de vară sau iarnă vor avea prioritate în stabilirea amplasamentului din zona de dezvoltare durabilă. Activitați cu impact nesemnificativ. Numar de construcți realizate pe piloni. Ponderea suprafeței alocate pentru infrastructura turistica. Medie Primării Medie Primării Medie Primării VI.2. 5 Toate construcţiile noi, se vor realiza numai adoptând elemente de arhitectură tradiţională caracteristică UATului unde este situat teritoriul. Arhitectura prioritară este din zona Caraşova- Iabalcea, Văliug- Brebu Nou şi Anina. Ponderea construcțiilor cu elemente de arhitectura tradiționale. Mare Primării VI.2. 6 VI.2. 7 Pentru toate construcţiile se vor utiliza cu prioritate piatra şi lemnul la faţade. Drumurile şi aleile publice se vor pietrui. Ponderea construcțiilor cu elemente de arhitectura tradiționale Kilometri realizați. Medie Primării Medie Primării VII VII.1. Dezvoltarea programelor de cercetare Cercetarea ecosistemului terestru 187

188 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener VII.1.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare, lucrări de licenţă, master, doctorat. 5 programe. Mare Universităţi VII.2. Cercetarea ecosistemului subteran VII.2.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare, lucrări de licenţă, master, doctorat. 5 programe. Mare Universităţi VII.3. Cercetarea ecosistemului acvatic VII.3.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare, lucrări de licenţă, master, doctorat. 5 programe. Mare Universităţi VII.4. Cercetarea patrimoniului cultural VII.4.1 Dezvoltarea programelor universitare de cercetare, lucrări de licenţă, master, doctorat. 5 programe. Mare Universităţi VII.5. Inventarierea şi cartarea habitatelor protejate la nivel european şi naţional VII.5.1 Inventarierea habitatelor protejate Întreaga suprafață. Mare APNSCC VII.6. Inventarierea şi cartare speciilor şi habitatelor acestora, protejate la nivel european şi naţional VII.6. 1 Inventarierea speciilor protejate de plante. Întreaga suprafață. Mare APNSCC VII.6. 2 Inventarierea speciilor protejate de nevertebrate Întreaga suprafață. Mare APNSCC VII.6. 3 Inventarierea speciilor protejate de ihtiofaună Întreaga suprafață. Mare APNSCC 188

189 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener VII.6. 4 Inventarierea speciilor protejate de herpetofaună Întreaga suprafață. Mare APNSCC VII.6. 5 Inventarierea speciilor protejate de avifaună Întreaga suprafață. Mare APNSCC VII.6. 6 Inventarierea speciilor protejate de mamifere Întreaga suprafață. Mare APNSCC VIII VIII. 1. Managementul ariilor protejate Managementul resurselor umane VIII VIII VIII. 1.3 Stabilirea organigramei necesare pentru posturile cheie de administrare şi ocuparea posturilor libere. Implicarea studenţilor şi voluntarilor în acţiunile de management. Implicarea ONGurilor, Institutelor de cercetare şi a altor organizaţii / agenţi economici în aplicarea măsurilor de management stabilite în PM. O organigramă. Mare APNSCC 5 acțiuni. Mare APNSCC 15 acțiuni. Medie APNSCC VIII. 2. Managementul factorilor interesaţi VIII. 2.1 Consultarea factorilor interesaţi pe domenii de competenţă, de câte ori este necesar. 10 acțiuni. Mare APNSCC VIII. 3. Semnalizarea în teren şi pe planuri a limitelor ariilor protejate VIII. 3.1 VIII Marcarea în teren a limitelor parcului naţional şi întreţinerea marcajelor. Amplasarea de panouri informative la principalele căi de acces în parc. 123 km. Mare APNSCC 21 de panouri. Mare APNSCC 189

190 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener VIII Marcarea limitelor parcului, zonării interne şi a altor arii protejate în Planul de Urbanism General, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean CS, Amenajamentul Silvic, Hărţile turistice şi alte documente relevante. 15 planuri. Mare APNSCC VIII. 4. Supravegherea ariilor protejate VIII Gestiunea informatizată a tuturor activităţilor socioeconomice avizate sau neavizate. 0 baza de date. Mare APNSCC VIII Amplasarea echipamentelor de supraveghere video la intrările principale în parc şi zona de protecţie strictă/integrală. 21 de intrari dotate cu echipamente de supraveghere. Mare APNSCC VIII Amplasarea echipamentelor de supraveghere audio în zonele de vânătoare şi braconaj. Întregul perimetru. Mare APNSCC VIII Amplasarea echipamentelor de supraveghere seismică în zonele cu trafic greu. 13 sectoare de drum Mare APNSCC VIII Amplasarea echipamentelor de supraveghere a calităţii aerului în zonele de dezvoltare durabilă. 3 puncte de monitorizare Mare APNSCC VIII Analiza calităţii apei aval de zonele de dezvoltare durabilă şi a localităţilor Anina, Iabalcea. 2 puncte de monitorizare Mare APNSCC VIII Realizarea controalelor commune cu GNM / Garda 2 controale. Mare APNSCC 190

191 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener Forestiera / ABAB. VIII. 5. Monitorizarea efectelor acţiunilor şi aplicării planului VIII. 5.1 Gestiunea informatizată a aplicării planului de management şi realizarea de rapoarte anuale. Gestiunea informatizată. Mare APNSCC VIII. 6. Monitorizarea stării de conservare a habitatelor, speciilor şi elementelor de peisaj VIII Analiza informatizată a efectelor singulare şi cumulate a tuturor activităţilor socioeconomice avizate sau neavizate desfăşurate în ecosisteme, habitate sau habitatul speciilor ţintă. Toate activitațiile analizate. Mare APNSCC VIII Analiza comparativă a distribuţiei şi suprafeţelor ocupate de elementele de peisaj. O analiză. Mare APNSCC VIII Monitorizarea speciilor de arbori Pe toată suprafața. Mare APNSCC VIII Monitorizarea speciilor de vertebrate şi nevertebrate Pe toată suprafața. Mare APNSCC VIII Monitorizarea solului Pe toată suprafața. Mare APNSCC VIII Monitorizarea factorilor de mediu Pe toată suprafața. Mare APNSCC VIII Monitorizarea desfăşurării şi efectelor activităţilor economice în parc şi activităţilor cinegetice din vecinătatea acestuia. 4 analize. Mare APNSCC IX IX.1. Dezvoltarea programelor educative Educarea elevilor şi studenţilor folosind aria protejată ca sală de clasă în aer liber 191

192 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener IX.1. 1 IX.1. 2 Organizarea lecţiilor în natură de către şcolile generale din Reşiţa, Caraşova, Iabalcea, Gârlişte, Anina, Bozovici, Borloveni, Văliug. Organizarea de aplicaţii practice cu studenţii 3 acțiuni. Mare Şcolile generale O acțiune. Mare APNSCC IX.2. Educaţie prin implicare în aplicaţii practice IX.2. 1 Realizarea limitelor ariei protejate, realizarea marcajelor turistice, infrastructură de vizitare 4 acțiuni. Mare APNSCC IX.2. 2 Realizarea monitorizării, reconstrucţie ecologică experimentală. Monitorizare pe urmatori 4 ani. Mare APNSCC IX.3. Promovarea temelor pentru lucrări de diplomă, master şi doctorat IX.3. 1 Implicarea universităţilor din toate domeniilor în stabilirea efectuării lucrărilor în parc. 5 acțiuni. Mare APNSCC IX.4. Înfiinţarea unei Case a Naturii pentru elevii comunităţii locale IX.4. 1 Achiziţionarea/constru irea unui spaţiu destinat şi amenajarea acestuia, într-o zonă la marginea intravilanului sau zonă de dezvoltare durabilă, în zonă natural dar accesibilă. Un spațiu. Mare ONG IX.4. 2 Atragerea tuturor şcolilor din Valea Caraşului să folosească frecvent Casa Naturii pentru activităţi educative ale elevilor din comunităţile ţintă. 10 Instituții Școlare. Mare Şcoala generală X Marketingul ariilor protejate 192

193 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener X.1. X.1. 1 X.1. 2 X.2. Revizuirea documentelor suport pentru activitatea de marketing a ariei protejate Revizuirea planului de comunicare. Elaborarea manualului de vizibilitate. Un plan. Un manual. Înfiinţarea centrelor de vizitare Medie APNSCC Medie APNSCC X.2. 1 X.2. 2 X.3. X.3. 1 X.4. Achiziţionarea/constru irea unui spaţiu destinat şi amenajarea acestuia, la Caraşova şi Anina. Amenajarea unui spaţiu expoziţional care să reflecte istoria şi tradiţia comunei precum şi principalele valori natural. Doua spații. Mare APNSCC Spațiu amenajat. Mare APNSCC Amplasarea de panouri informative în locurile publice Confecţionarea şi amplasarea panourilor informative la: primării, sediile ocoalelor silvice, biserici, centrul localităţilor. 30 panouri. Mare APNSCC Distribuirea de materiale informative X.4. 1 Distribuirea materialelor informative pentru fiecare public ţintă: silvicultori, administraţie publică, cetăţeni, elevi, etc. 5 acțiuni Mare APNSCC X.4. 2 Distribuirea de material informative la Centrele de informare şi Casa Naturii: pliante, broşuri, vederi, hărţi turistice, hărţi cu distribuţia speciilor şi habitatelor, Monografia comunei, biologia speciilor, activitatea minieră în trecut, etc. Opt tipuri de materiale informative. Mare APNSCC 193

194 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener X.5. Dezvoltarea unui website X.5. 1 X.5. 2 Întreținerea unui website cu secţiuni dedicate domeniilor de activitate din parc Postarea unor secţiuni care prezintă situl, în alte website-uri. Un website. Mare APNSCC 3 secțiuni. Mare APNSCC XI XI.1. Dezvoltarea durabilă la standarde ridicate de eficienţă Realizarea unui studiu cu privire la extinderea potenţială a exploatării resurselor în parc şi vecinătatea acestuia XI.1. 1 XI.1. 2 Realizarea hărţii potenţialului silvic în următorii 10 ani şi prezentarea sintetică a principalilor indicatori economici, cu reliefarea beneficiilor comunităţii locale. Un document de analiza. Realizarea hărţii Un document de potenţialului turistic în analiza. următorii 10 ani şi prezentarea sintetică a principalilor indicatori economici, cu reliefarea beneficiilor comunităţii locale. Mare Mare APNSCC APNSCC XI.1. 3 Promovarea agenţilor economici care au capacitatea de acţiune la standarde superioare de mediu, cu prioritate cele care deţin ISO Mediu. 5 agenți Mare APNSCC XI.1. 4 Exploatarea forestieră a pădurilor certificate cu firme de exploatare certificate. Agenți certificați F.S.C Mare Administrat orul pădurii XII XII.1. Dezvoltarea turismului Amenajarea reţelei de trasee turistice montane XII.1. 1 Elaborarea unui plan de realizare a reţelei de marcaje locale şi zonale. Un plan realizat. Mare APNSCC Asociaţia Speologică Exploratorii 194

195 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener XII.1. 2 XII.1. 3 XII.1. 4 XII.1. 5 Marcarea traseelor turistice. Amplasarea de indicatoare şi panouri. Desemnarea zonelor de campare temporară. Amenajarea izvoarelor de pe traseele turistice. 143 km. Mare APNSCC Salvamont 150 Mare APNSCC 4 zone. Medie APNSCC 10 izvoare. XII.2. Amenajarea de trasee tematice în apropierea localităţii Reşiţa, Caraşova, Anina, Văliug XII.2.1 Elaborarea proiectului traseelor tematice. Un proiect. Medie APNSCC XII.2. 2 Amenajarea aleilor şi a infrastructurii de vizitare. 5 km. Medie APNSCC XII.2. 3 Amenajarea parcărilor şi a foişoarelor la intrarea în trasee. 7 locuri amenajate. Medie APNSCC XII.3. Promovarea programelor turistice XII.3. 1 XII.3. 2 Elaborarea şi promovarea programelor turistice prin turoperatori Elaborarea şi promovarea programelor de turism tematic (păduri virgine) prin universităţi 3 programe. Medie APNSCC 3 programe. Medie APNSCC XII.4. Promovarea dezvoltării serviciilor turistice XII.4. 1 XII.4. 2 Promovarea oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de cazare şi alimentaţie în localităţile limitrofe parcului. Promovarea amenajării caselor vechi pentru agroturism. 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria 195

196 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener XII.4. 3 Promovarea producţiei de suveniruri din piatră şi lemn. 6 acțiuni. Medie APNSCC Primăria XII.5. Amenajarea reţelei de pârtii de schi XII.5.1 Amenajarea unei pârtii de schi Semenic - Casa Baraj şi a instalaţiei de transport pe cablu. O pârtie amenajată. Mare Administrat orul pârtiei Primăria Văliug XII.5.2 Amenajarea sau reamenajarea pârtiilor de schi pe trasee existente sau în golul montan. Doua obiective de pârtii. Mare Primării XII.5.3 Amenajarea unui circuit de schi fond în golul montan. Un circuit. Mare Primării XII.5.4 Amenajarea unei pârtii de Tubing şi sanie. O partie amenajată. Mare Primării XII.6. Amenajarea traseelor de recreere pe stâncă XII.6.1 Amenajarea traseelor via ferata în zona Poiana Bichii, Cheile Caraşului. Doua trasee. Mare ONG XII.6.2 Amenajarea traseelor de alpinism şi escaladă în zona Caraşova. Doua trasee amenajate. Mare ONG XII.6.3 Amenajarea traseelor de tiroliană în Caraşova, Comarnic, Poiana Bichi, Lacul Buhui. 4 trasee amenajate. Mare ONG XII.7. Amenajarea traseelor subterane în peşteri XII.7.1 Amenajarea Peşterii Buhui O peșteră. Mare AS Exploratorii Primărie XII.7.2 Amenajarea complexului Peştera Văleagă Peştera de după Cârşă. Doua peșteri. Mare AS Exploratorii Primărie 196

197 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener XII.7.3 Amenajarea Avenului Şereniac. Un aven. Medie AS Exploratorii Primărie XII.7.4 Amenajarea minimă a Peşterii Comarnic doar pentru turism de aventură. Un traseu tematic. Medie APNSCC XII.7.5 Amenajarea minimă a Avenului din Poiana Gropii. Un traseu tematic. Mare AS Exploratorii Primărie XII.8. Amenajarea zonelor pentru parapantă, deltaplanorism XII.8.1 Amenajarea unei zone a golului montan Semenic pentru decolări cu parapanta şi deltaplan. O zona amenajată. Mare Primărie XII.9. Amenajarea zonelor de picnic şi campare XII.9.1 Amenajarea unei zone de picnic, recreere şi campare în Caraşova (zona păstrăvărie) şi Anina. Doua zone amenajate. Mare Primărie XII.9.2 XII.9.3 Amenajarea zonelor de campare la Comarnic, Lacul Buhui, Lacul Mărghitaş, Vila Klaus, Semenic. Amenajarea zonelor de campare temporară (24h) în poiana Gârlişte, Poiana Prolaz, Botul Calului. 5 zone. Medie Primărie - 3 zone. Medie APNSCC - XII.1 0. Amenajarea staţiunii Semenic XII Reabilitarea clădirilor existente şi punerea acestora în circuitul turistic. 3 accțiuni de promovare. Mare Proprietari - XII Amenajarea drumurilor, parcărilor, aleilor, spaţilor verzi şi zonelor recreaţionale 3 acțiuni. Mare Primării - 197

198 Nr Activitate Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 Priorit ate Responsabil Partener interioare. XII XII Amenajarea unui traseu tematic cu puncte de observaţie a turbăriei şi pădurii. Realizarea canalizării şi alimentării cu apă din surse care nu afectează habitatele de turbărie. Un traseu. Mare Primării - Un studiu. Mare Primării - XII.1 1. Exploatarea infrastructurii turistice XII În lateralele traseelor turistice, pe o lăţime de 200 m nu se vor efectua exploatări de masă lemnoasă. Pe toate traseele turistice. Mare APNSCC - XII Pe traseele turistice, traseele tematice, traseele de cicloturism pârtiile de schi şi sanie nu se va circula cu mijloace de transport auto şi nu sunt permise alte activităţi în afara celor turistice. Pe toate traseele turistice. Mare APNSCC - XII Centrele de informare turistică administrate de primării formează o reţea de informare şi marketing turistic al PNSCC în beneficiul turismului local. O rețea cu 7 centre. Mare APNSCC - XII PNSCC şi operatorii din turism vom adera la Charta turismului durabil. Aderare. Mare APNSCC 198

199 4.3 Regulament REGULAMENTUL PARCULUI NAŢIONAL SEMENIC-CHEILE CARAŞULUI CAPITOLUL I ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL SEMENIC-CHEILE CARAŞULUI Art.1.Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului (PNSCC),înfiinţat prin Ordinul nr.7 a MAPPM/ , reconfirmat prin Legea nr. 5/2000 Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate şi delimitat prin Hotărârea Guvernului României nr.230/ privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, este arie protejată de interes naţional. Art.2.Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului face parte din categoria parcurilor naţionale, ce au drept scop protecţia şi conservarea diversităţii biologice. Se urmăreşte excluderea şi prevenirea activităţilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum şi asigurarea de condiţii pentru activităţile educaţionale, recreative şi de cercetare ştiinţifică. Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului corespunde categoriei II IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii),,Parc Naţional - arie protejată în principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere. În plus acesta mai are în administrare şi siturile de interes comunitar ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului şi ROSPA0086 Munţii Semenic Cheile Caraşului. Principalele obiective sunt: A Conservarea habitatelor, florei şi faunei sălbatice de pe întreg cuprinsul parcului prin reducerea impactelor negative şi menţinerea în stare de conservare favorabilă. B Conservarea siturilor subterane, de suprafaţă, din interiorul şi vecinătatea parcului prin protecţia/restaurarea acestora în vederea menţinerii şi vizitării resurselor. C Crearea diversificată a infrastructurii ecoturistice evitând afectarea mediului, pentru oferirea unor experienţe deosebite vizitatorilor. D Extinderea cercetărilor complexe, pluridisciplinare din perimetrul parcului şi zona învecinată pentru identificarea tuturor resurselor naturale, cultural-istoric în vederea realizării unei zonări realiste şi conservării eficiente. E Educarea şi instruirea publicului larg prin tehnici interpretative variate pentru mărirea numărului de suporteri ai ariei. F Încurajarea proprietarilor/administratorilor de terenuri din parc să desfăşoare activităţi durabile în afara ariei pentru reducerea presiunii antropice asupra resurselor. G Asigurarea eficienţei de administrare a parcului pentru aplicarea corespunzătoare a planului de management în vederea respectării scopului parcului şi a recomandărilor/legislaţiei specifice. H Monitorizarea şi documentarea rezultatului acţiunilor de management şi a atingerii obiectivelor de management. Art.3 Limitele Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, sunt cele stabilite în HG 230/

200 Art.4 Zonarea internă a Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului s-a făcut în conformitate cu Ord.M.A.P.A.M. nr.552/26 august 2003, Legea 5/6 martie 2000 şi O.U.G. 57/20 iunie Art. 5 PNSCC are o suprafaţă de ,66 ha şi în conformitate cu OUG nr. 57/ , cuprinde următoarele: 1 Zone de protecţie strictă, de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. 1- Izvoarele Nerei ,66 2- Cheile Carașului - 308,04 În această zonă este inclusă Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflătoarei (categoria I IUCN), în suprafaţă totală de 1,10 ha. 2 Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul parcului naţional şi includ, monumente ale naturii, arii speciale de conservare, arii de protecţie avifaunistică, numite zone de conservare specială, fiind constituite din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice. În interiorul PNSCC se constituie următoarele zone de protecţie integrală: 1. Zona Cheile Caraşului în suprafaţă de 2736,54 ha; 2. Zona Cheile Gârliştei în suprafaţă de 689,30 ha; 3. Zona Izvoarele Nerei în suprafaţă de 55,49 ha; 4. Zona Izvoarele Caraşului în suprafaţă de 1383,63 ha; 5. Zona Buhui Mărghitaș în suprafaţă de 1077,87 ha. 6. Zona Bârzăvița 2687,20 ha Total: 8630,03 ha 3 Zonele tampon, în Parcul Naţional Semenic - Cheile Caraşului denumite zone de conservare durabilă, în care nu se includ zonele cu protecţie strictă, integrală sau de dezvoltare durabilă a activităţiilor umane, fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi de dezvoltare durabilă a activităţilor umane. S-a constituit o bandă formată din primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor de protecţie integrală cât și zonelor de protecție strictă, cu o suprafață de : Total 4.324,45 ha 4 Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane în care se permit activităţi de investiţii/ dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea principiului de 200

201 utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii. Aceste zone includ următoarele suprafeţe: 1. Crivaia-Semenic 1841, 7 ha; 2. Crumpiri 60 ha; 3. Poiana Brăian 71,4 ha; 4. Poiana Mărghitaş 5,3 ha; 5. Complex turistic Mărghitaş 14,1 ha Total 1992,5 ha Art.6. Responsabilitatea managementului parcului revine Administraţiei Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului, (APNSCC) din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA. APNSCC integrează într-un plan unitar şi supraveghează toate activităţile din cadrul parcului, organizează şi efectuează activităţile specifice. Art.7.Activităţile APNSCC legate de conservarea resurselor naturale şi cultural-istorice sunt coordonate şi aprobate de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/20 iunie Art.8. Participarea factorilor interesaţi la administrarea parcului se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului. Art. 9 - (1) Activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa APNSCC şi a ROSCI0226 se supun avizării APNSCC. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în PNSCC şi, după caz, în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul APNSCC. (2) Activităţile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în aria protejată şi asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată se supun procedurii de evaluare de mediu sau, respectiv, de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv evaluare asupra stării de sănătate a populaţiei. (3) Avizele APNSCC pentru activităţile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ asupra mediului în aria protejată, respectiv asupra sănătăţii populaţiei din zona învecinată se emit în baza Hotărârilor de Consiliu Ştiinţific, date în urma analizării solicitărilor de către membrii Consiliului Ştiinţific şi vor fi comunicate şi reprezentanţilor Direcţiilor de Sănătate Publică locale. Art (1) În vederea avizării activităţilor/planurilor/proiectelor care urmează să se desfăşoare pe suprafaţa PNSCC, solicitanţii depun o cerere scrisă la APNSCC însoţită de următoarele: a) prezentarea/descrierea solicitantului, date de contact; b) localizarea activităţilor/planurilor/proiectelor pentru care se solicită avizul; 201

202 c) descrierea activităţilor/planurilor/proiectelor pentru care se solicită avizul, inclusiv perioada propusă de desfăşurare şi modalităţile/tehnologiile propuse de executare; d) documentaţia tehnică aferentă, după caz; e) alte avize, studii şi autorizaţii obţinute, după caz; (2) În funcţie de solicitare, APNSCC solicită informaţii şi documentaţii suplimentare relevante. (3) În avizele eliberate APNSCC poate insera condiţii privind desfăşurarea activităţilor/planurilor/proiectelor. (4) Valabilitatea unui aviz eliberat de APNSCCeste de 1 an de la data eliberării. (5) Avizele negative eliberate de APNSCC vor fi însoţite de o motivaţie a respingerii solicitării respective (6) Pe parcursul desfăşurării activităţilor/planurilor/proiectelor avizate, APNSCC verifică respectarea condiţiilor impuse în avizele eliberate precum şi respectarea documentaţiilor, modalităţilor şi tehnologiilor propuse de solicitanţi. În caz de nerespectare a acestora, APNSCCsolicită remedierea aspectelor sesizate şi, în cazuri motivate, poate retrage avizul dat. În cazul retragerii avizelor APNSCC, lucrările respective în derulare se sistează, iar APNSCC informează autorităţile de mediu cu privire la retragerea avizului dat. Nu se acceptă reavizarea unui solicitant care nu a respectat condiţiile impuse prin avizul dat de către APNSCC. CAPITOLUL II REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL SEMENIC- CHEILE CARAŞULUI ACCES ŞI TRANSPORT Art. 11. Pe traseele turistice, nu este permisă deplasarea cu nici un mijloc de transport auto, biciclete, cabaline, fiind destinate exclusiv pentru drumeţie. Art. 12. Pe drumurile publice se recomandă folosirea mijloacelor de transport care generează o poluare redusă (fonic, aer). Art. 13. Pe drumurile forestiere, accesul este permis doar administratorului de drum, agenţilor economici autorizaţi pentru exploatarea silvică şi proprietarilor privaţi care deţin terenuri, fără a avea acces pe un alt drum. Art. 14. Transportul vizitatorilor în zonele turistice ale parcului se va realiza cu mijloace de transport în comun, sau alte mijloace de transport nepoluante. 202

203 ACTIVITĂŢILE DE SILVICULTURĂ Art.15. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Parcul Naţional Semenic- Cheile Caraşului se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută conform legislaţiei în vigoare. Art.16. Pe terenurile private, cu vegetaţie forestieră, se execută numai lucrările prevăzute în studiile de amenajare sumară, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a zonării PNSCC. Art.17. Reamenajarea unităţilor de producţie din cuprinsul PNSCC se va face cu avizul APNSCC conform legislaţiei în vigoare. Art.18. Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se vor organiza conform Legii nr.192/2001. Art.19.1 Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru. 1.1Menținerea a 7 arbori seculari la ha. 1.2 Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de molid ce vor fi înlocuite cu foioase. există. 1.3 Nu se vor construi alte drumuri de scos apropiat în zonele în care acestea 1.4 Pentru scos apropiat se vor utiliza numai mijloacele tehnice care nu degradează solul și roca. 1.5 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă. 1.6 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure. 1.7 Se conservă arborii mari şi zona imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului. 1.8 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc). 1.9 Nu se vor efectua lucrări de agricultură și silvicultură în zonele de lizieră și a luminișurilor Nu este permisă efectuarea de excavații în sol, activități de extragere a pietrei, nisip și pietriș. 203

204 1.11 Interzicerea oricăror activități umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluție biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populației unei specii; scăderea efectivului populațional etc.) 1.12 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de minim 500 m nu se vor realiza activități umane de exploatare a resurselor Plantarea de arbori și consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat ravenate şi ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice. Art.20.1 Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran. 1.1 Aplicarea lucrărilor silvice nu se face în zone cu lapiezuri semi-îngropate şi stâncării nude, doline, zona inferioară a versanţilor văilor active, văi de doline şi uvale, pante ce depăşesc Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare. 1.3 Protejarea şi menţinerea deschiderilor carstice indiferent unde se situează (intravilan/extravilan). 1.4 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale. Art.21. Acţiunile de monitorizare a faunei,de protecţia fondului piscicol de pe toată suprafaţa parcului naţional se organizează de APNSCC. Art.22. În situaţia fenomenelor de forţă majoră(incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii, etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu aprobarea APNSCC. PĂŞUNAT Art.23. Utilizarea păşunilor este permisă cu avizul APNSCC doar pentru persoanele şi comunităţile care deţin păşuni în zona PNSCC, în baza unui contract încheiat cu administratorul legal al păşunii. Art.24. Pe teritoriul PNSCC activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale în conformitate cu bonitatea păşunilor montane stabilită prin amenajamentele pastorale şi a studiilor de păşunat. Art.25. Amplasarea stânelor şi adăposturilor pastorale, adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu avizarea APNSCC. Art.26. Circulaţia animalelor pe suprafaţa parcului şi accesul la apă se face pe trasee cu avizul APNSCC în baza contractului încheiat cu administratorii sau proprietarii de terenuri. Art.27. Păşunatul este interzis în zonele de conservare specială, pe grohotişuri şi pe stâncăriile înierbate. Art.28. Numărul de câini la fiecare turmă se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi al turmei, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr 407/09 noiembrie Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului nr.187/12iunie 2007 al M.A.A.P). 204

205 Art.29. Amplasarea locurilor de târlire şi a stânelor este interzisă la mai puţin de 100 m de ape curgătoare şi lacuri. Art.30. Creșterea protecției artificiale a animalelor domestice la stâne, sălașe, grajdiuri (amplasare garduri, incinte închise) pentru prevenirea situațiilor conflictuale cu speciile de animale sălbatice. Art.31. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran. 1.1 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe. 1.2 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă. 1.3 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale. 1.4 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat autorizat. 1.5 Proprietarii rezervoarelor septice să deţină dovezi uşor verificabile de organele de control cu privire la vidanjarea periodică. AGRICULTURĂ Art.32. Pe terenurile cu destinaţie agricolă sunt permise doar activităţile tradiţionale, fiind interzisă folosirea oricărui îngrăşământ artificial. Art.33. Practicarea de activităţii comerciale neautorizate în extravilan este interzisă. Art.34. Introducerea în cultură de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare sau sanitar veterinare este strict interzisă. Art.35. Se interzice cultivarea de organisme modificate genetic pe teritoriul PNSCC şi în vecinătatea acestuia. Art.36. Nu este permisă utilizarea substanțelor chimice ca îngrășăminte, pesticide, ierbicide. PESCUIT Art.37. Se interzice pescuitul în apele situate în interiorul PNSCC. CONSTRUCŢII Art.38. În interiorul PNSCC, la data inventarierii, există construcţii reprezentând: reţele (apă, electricitate, telefonie, radio-tv ), captări de apă subterană, poduri, drumuri naţionale, judeţene, comunale, silvice, neamenajate, poteci, terasamente dezafectate CFF, lacuri artificiale, cabane, hoteluri, vile, cantoane silvice, sălaşe. 205

206 Art.39. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic 1. În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst. 2. Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu stații de epurare individuale. 3. Nu se vor realiza construcții hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenților sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului. 4. Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei. Art.40. Pe teritoriul parcului naţional în afara intravilanelor existente, este interzisă realizarea de construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţi de cercetare sau de administrare a Parcului. Art.41. Orice fel de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării parcului sunt admise cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul Consiliului Ştiinţific al PNSCC. Art.42. Construirea de cabane/adăposturi turistice/construcţii agricole temporare în interiorul sau vecinătatea parcului naţional se va face conform reglementărilor în vigoare. Arhitectura construcţiilor va fi cea tradiţională, specifică zonei. Documentaţiile se avizează de către Consiliul Ştiinţific al PNSCC. Art.43. Construcţia de drumuri publice este permisă numai în zonele de dezvoltare durabilă, în baza evaluării de mediu, iar actele de reglementare de mediu se emit numai în baza avizului APNSCC. Art.44. APNSCC are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de noi construcţii în vederea verificării legalităţii. Art.45. Înaintea obţinerii avizului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la construcţia drumurilor forestiere este necesar avizul APNSCC. Pentru avizarea construcţiei drumurilor, solicitanţii vor parcurge următoarele etape: 1) Depunerea unei cereri la sediul APNSCC care să cuprindă: datele solicitantului, unitatea de producţie şi unitatea amenajistică, respectiv denumirea zonei în care se doreşte construirea 206

207 drumului, o justificare a necesităţii realizării drumului în cauză, copie a contractului de administrare cu o structură silvică dacă e cazul, schiţa drumului propus; 2) APNSCC, în cazul eliberării unui aviz de principiu favorabil, va trece în acesta condiţiile necesare şi obligatorii care vor fi incluse în tema de proiectare a drumului forestier. 3) Dacă proiectul de execuţie a drumului este deja existent, APNSCC poate condiţiona în cazul unui aviz favorabil eliberat, modificarea proiectului de execuţie în vederea minimizării impactului asupra ariei naturale protejate. ALTE RESURSE Art (1) Sunt interzise exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei în scopuri comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului. (2) Este interzisă realizarea captărilor de apă în scopuri comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului şi a sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului fără acordul APNSCC. (3) Realizarea oricăror lucrări de investiţii pe teritoriul PNSCC sau al sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului se face numai după obţinerea avizului favorabil al APNSCC. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Art.47. Cercetarea ştiinţifică în PNSCC, va fi orientată spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a patrimoniului floristic, faunistic, geologic, speologic, istoric şi peisagistic al teritoriului parcului. Art.48. Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul parcului se face numai cu aprobarea APNSCC. Art.49. Reconstrucţia naturală a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu ştiinţific avizat de Consiliul Ştiinţific şi ulterior de Academia Română prin Comisia pentru Monumentele Naturii. Art.50. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei documentaţii avizate de Consiliul Ştiinţific. TURISM ŞI REGULI DE VIZITARE Art.51. În Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului. Art.52. Vizitarea Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai pe drumurile publice şi traseele turistice marcate. Art.53. Întreţinerea marcajelor turistice, înfiinţarea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai, cu avizul APNCC. Art.54. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai în locurile marcate şi special delimitate în acest scop: 207

208 Poiana Prolaz Poiana Comarnic Lacul Buhui Staţiunea Semenic Art.55. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se reglementează astfel: 1. Aprinderea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop, în locurile desemnate pentru campare. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către administratori/proprietari sau în alte locuri de pe traseele turistice, se permite doar utilizarea primusului. 2. Este interzisă defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru lemn de foc; Art.56. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se reglementează astfel: 1. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului naţional. Deşeurile vor fi evacuate la intrările în parc, în containerele pentru deşeuri sau în locurile special amenajate: Camping Comarnic, Poiana Crivaia, Staţiunea Semenic, Camping Buhui, Camping Gărâna Trei Ape. 2. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Semenic- Cheile Caraşului. 3. Responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor în cauză; 4. Responsabilitatea evacuării periodice, a deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor revine administratorilor acestora. 5. Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale. 6. Organizarea în zonele carstice a unor puncte de colectare pentru deşeuri electrice şi electronice şi alte deşeuri periculoase chiar şi pentru populaţia sporadică care locuieşte în gospodării izolate. 7. Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare, transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere. 8. Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi. Art.57. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor şi animalelor de orice fel sau a formaţiunilor carstice din peşteri şi avene. Art.58. Realizarea explorărilor şi decolmatărilor în cavități numai în prezenţa unui speolog instruit pentru astfel de activităţi. Art.59. Pentru derocare în cavități se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării explozibililor. 208

209 Art.60. Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din cavitățile vizitabile. Art.61. Vizitele în peșteri în perioada de maternitate și hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane. Art.62. Accesul câinilor de companie în PNSCC este interzisă fără lesă cu excepţia Formaţiilor Salvamont care pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari. Art.63 Perturbarea liniştii în parc este strict interzisă. Art.64. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. Art.65. Este strict interzisă deteriorarea oricărei construcţii, împrejmuiri, bariere sau orice alte amenajări de pe teritoriul Parcului, inclusiv cele aferente managementului faunei terestre şi acvatice din raza parcului. Art.66. Spălatul maşinilor, utilizarea detergenţilor în apele curgătoare şi în lacuri, deversarea de carburanţi/lubrefianţi este interzisă. Art.67. APNSCC monitorizează turismul pe teritoriul PNSCC în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra mediului biotic din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare. Art.68. Competiţiile şi manifestările cu caracter sportiv, educativ sau cultural (sărbători câmpeneşti etc.) se organizează doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Semenic- Cheile Caraşului şi a celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri. Art.69. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare nu este permisă în PNSCC. Cei interesaţi pot obţine permis de la APNSCC, contra plăţii tarifului aprobat. Art.70. Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflăroarei se face numai cu autorizaţie eliberată de Academia Română. Art.71. Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este strict interzisă Art.63. Deţinerea şi creşterea în captivitate a animalelor din fauna sălbatică pe raza PNS- ChC cu execpţia cazurilor în care se desfăsoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu aprobarea autorităţii publice centrale de mediu, este interzisă. Art.72. Accesul public cu mijloace motorizate (motociclete, scutere, automobile) pe teritoriul PNSCC este interzis cu excepţia drumurilor publice. SANCŢIUNI CAPITOLUL III Art.73. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare. CAPITOLUL IV 209

210 DISPOZIŢII FINALE Art.74. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea APNSCC cu avizul Consiliului Ştiinţific şi consultarea Consiliului Consultativ. CAPITOLUL II REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL SEMENIC- CHEILE CARAŞULUI ACCES ŞI TRANSPORT Art. 11. Pe traseele turistice, nu este permisă deplasarea cu nici un mijloc de transport auto, biciclete, cabaline, fiind destinate exclusiv pentru drumeţie. Art. 12. Pe drumurile publice se recomandă folosirea mijloacelor de transport care generează o poluare redusă (fonic, aer). Art. 13. Pe drumurile forestiere se recomandă folosirea mijloacelor de transport care generează o poluare redusă (fonic, aer). Art. 14. Pe drumurile forestiere, accesul este permis doar administratorului de drum, agenţilor economici autorizaţi pentru exploatarea silvică şi proprietarilor privaţi care deţin terenuri, fără a avea acces pe un alt drum. ACTIVITĂŢILE DE SILVICULTURĂ Art.15. Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Parcul Naţional Semenic- Cheile Caraşului se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului. Lucrări în afara celor prevăzute în amenajamentele silvice se execută conform legislaţiei în vigoare. Art.16. Pe terenurile private, cu vegetaţie forestieră, se execută numai lucrările prevăzute în studiile de amenajare sumară, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a zonării PNSCC. Art.17. Reamenajarea unităţilor de producţie din cuprinsul PNSCC se va face cu avizul APNSCC conform legislaţiei în vigoare. Art.18. Activităţile privind protecţia fondului piscicol, pescuitul şi acvacultura se vor organiza conform Legii nr.192/2001. Art.19. Acţiunile de monitorizare a faunei,de protecţia fondului piscicol de pe toată suprafaţa parcului naţional se organizează de APNSCC. Art.20. În situaţia fenomenelor de forţă majoră(incendii, calamităţi, epizootii, focare de infecţii, etc.) instituţiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu aprobarea APNSCC. 210

211 PĂŞUNAT Art.21. Utilizarea păşunilor este permisă cu avizul APNSCC doar pentru persoanele şi comunităţile care deţin păşuni în zona PNSCC, în baza unui contract încheiat cu administratorul legal al păşunii. Art.22. Pe teritoriul PNSCC activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale în conformitate cu bonitatea păşunilor montane stabilită prin amenajamentele pastorale şi a studiilor de păşunat. Art.23. Amplasartea stânelor şi adăposturilor pastorale, adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu avizarea APNSCC. Art.24. Circulaţia animalelor pe suprafaţa parcului şi accesul la apă se face pe trasee cu avizul APNSCC în baza contractului încheiat cu administratorii sau proprietarii de terenuri. Art.25. Păşunatul este interzis în zonele de conservare specială, pe grohotişuri şi pe stâncăriile înierbate. Art.26. Numărul de câini la fiecare turmă se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi al turmei, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (Legea nr 407/09 noiembrie Câinii vor avea obligatoriu jujee conform Ordinului nr.187/12iunie 2007 al M.A.A.P). Art.27. Amplasarea locurilor de târlire şi a stânelor este interzisă la mai puţin de 100 m de ape curgătoare şi lacuri. AGRICULTURĂ Art.28. Pe terenurile cu destinaţie agricolă sunt permise doar activităţile tradiţionale, fiind interzisă folosirea oricărui îngrăşământ artificial. Art.29. Practicarea de activităţii comerciale neautorizate în extravilan este interzisă. Art.30. Introducerea în cultură de plante şi animale domestice fără certificate fitosanitare sau sanitar veterinare este strict interzisă. Art.31. Se interzice cultivarea de organisme modificate genetic pe teritoriul PNSCC şi în vecinătatea acestuia. PESCUIT Art.32. Se interzice pescuitul în apele situate în interiorul PNSCC. FORŢĂ MAJORĂ Art În cazul producerii de fenomene de forţă majoră ca incendii, calamităţi naturale, instituţiile abilitate intervin pentru eliminarea sau limitarea efectelor acestor fenomene conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003, cu obligativitatea înştiinţării de urgenţă a APNSCC. CONSTRUCŢII 211

212 Art.34. În interiorul PNSCC, la data inventarierii, există construcţii reprezentând: reţele (apă, electricitate, telefonie, radio-tv ), captări de apă subterană, poduri, drumuri naţionale, judeţene, comunale, silvice, neamenajate, poteci, terasamente dezafectate CFF, lacuri artificiale, cabane, hoteluri, vile, cantoane silvice, sălaşe. Art.35. Pe teritoriul parcului naţional în afara intravilanelor existente, este interzisă realizarea de construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţi de cercetare sau de administrare a Parcului. Art.36. Orice fel de construcţii noi cu scop ştiinţific, adăposturi necesare administrării parcului sunt admise cu respectarea prevederilor legale şi cu avizul Consiliului Ştiinţific al PNSCC. Art.37. Construirea de cabane/adăposturi turistice/construcţii agricole temporare în interiorul sau vecinătatea parcului naţional se va face conform reglementărilor în vigoare. Arhitectura construcţiilor va fi cea tradiţională, specifică zonei. Documentaţiile se avizează de către Consiliul Ştiinţific al PNSCC. Art.38. Construcţia de drumuri publice este permisă numai în zonele de dezvoltare durabilă, în baza evaluării de mediu, iar actele de reglementare de mediu se emit numai în baza avizului APNSCC. Art.39. APNSCC are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de noi construcţii în vederea verificării legalităţii. Art.40. Înaintea obţinerii avizului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la construcţia drumurilor forestiere este necesar avizul APNSCC. Pentru avizarea construcţiei drumurilor, solicitanţii vor parcurge următoarele etape: 1) Depunerea unei cereri la sediul APNSCC care să cuprindă: datele solicitantului, unitatea de producţie şi unitatea amenajistică, respectiv denumirea zonei în care se doreşte construirea drumului, o justificare a necesităţii realizării drumului în cauză, copie a contractului de administrare cu o structură silvică dacă e cazul, schiţa drumului propus; 2) APNSCC, în cazul eliberării unui aviz de principiu favorabil, va trece în acesta condiţiile necesare şi obligatorii care vor fi incluse în tema de proiectare a drumului forestier. 3) Dacă proiectul de execuţie a drumului este deja existent, APNSCC poate condiţiona în cazul unui aviz favorabil eliberat, modificarea proiectului de execuţie în vederea minimizării impactului asupra ariei naturale protejate. ALTE RESURSE Art (1) Sunt interzise exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei în scopuri comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului. (2) Este interzisă realizarea captărilor de apă în scopuri comerciale şi industriale, pe întreaga suprafaţă a parcului şi a sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului fără acordul APNSCC. 212

213 (3) Realizarea oricăror lucrări de investiţii pe teritoriul PNSCC sau al sitului ROSCI0226 Semenic Cheile Caraşului se face numai după obţinerea avizului favorabil al APNSCC. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Art.42. Cercetarea ştiinţifică în PNSCC, va fi orientată spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a patrimoniului floristic, faunistic, geologic, speologic, istoric şi peisagistic al teritoriului parcului. Art.43. Cercetarea ştiinţifică pe teritoriul parcului se face numai cu aprobarea APNSCC. Art.44. Reconstrucţia naturală a habitatelor deteriorate se va face pe baza unui studiu ştiinţific avizat de Consiliul Ştiinţific şi ulterior de Academia Română prin Comisia pentru Monumentele Naturii. Art.45. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale care periclitează integritatea ecosistemelor se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza unei documentaţii avizate de Consiliul Ştiinţific. TURISM ŞI REGULI DE VIZITARE Art.46. În Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului. Art.47. Vizitarea Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai pe drumurile publice şi traseele turistice marcate. Art.48. Întreţinerea marcajelor turistice, înfiinţarea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se face numai, cu avizul APNCC. Art.49. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului este permisă numai în locurile marcate şi special delimitate în acest scop: Poiana Prolaz Poiana Comarnic Lacul Buhui Staţiunea Semenic Art.50. Aprinderea focului pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se reglementează astfel: 3. Aprinderea focului este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop, în locurile desemnate pentru campare. În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către administratori/proprietari sau în alte locuri de pe traseele turistice, se permite doar utilizarea primusului. 4. Este interzisă defrişarea vegetaţiei lemnoase pentru lemn de foc; Art.51. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului se reglementează astfel: 9. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării parcului naţional. Deşeurile vor fi evacuate la intrările în parc, în containerele pentru deşeuri sau în locurile special amenajate: Camping Comarnic, Poiana Crivaia, Staţiunea Semenic, Camping Buhui, Camping Gărâna Trei Ape. 213

214 10. Este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Semenic- Cheile Caraşului. 11. Responsabilitatea depozitării temporare a deşeurilor la cabane cu respectarea condiţiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini şi animale sălbatice, revine gestionarilor cabanelor în cauză; 12. Responsabilitatea evacuării periodice, a deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor revine administratorilor acestora. Art.52. Se interzice distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor şi animalelor de orice fel sau a formaţiunilor carstice din peşteri şi avene. Art.53. Accesul câinilor de companie în PNSCC este interzisă fără lesă cu excepţia Formaţiilor Salvamont care pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari. Art.54. Perturbarea liniştii în parc este strict interzisă. Art.55. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice. Art.56. Este strict interzisă deteriorarea oricărei construcţii, împrejmuiri, bariere sau orice alte amenajări de pe teritoriul Parcului, inclusiv cele aferente managementului faunei terestre şi acvatice din raza parcului. Art.57. Spălatul maşinilor, utilizarea detergenţilor în apele curgătoare şi în lacuri, deversarea de carburanţi/lubrefianţi este interzisă. Art.58. APNSCC monitorizează turismul pe teritoriul PNSCC în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra mediului biotic din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare. Art.59. Competiţiile şi manifestările cu caracter sportiv, educativ sau cultural (sărbători câmpeneşti etc.) se organizează doar cu avizul Administraţiei Parcului Naţional Semenic- Cheile Caraşului şi a celorlalţi administratori/deţinători legali de terenuri. Art.60. Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare nu este permisă în PNSCC. Cei interesaţi pot obţine permis de la APNSCC, contra plăţii tarifului aprobat. Art.61. Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică Peştera Răsuflăroarei se face numai cu autorizaţie eliberată de Academia Română. Art.62. Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este strict interzisă Art.63. Deţinerea şi creşterea în captivitate a animalelor din fauna sălbatică pe raza PNS- ChC cu execpţia cazurilor în care se desfăsoară proiecte de repopulare cu avizul CMN şi cu aprobarea autorităţii publice centrale de mediu, este interzisă. Art.64. Accesul public cu mijloace motorizate (motociclete, scutere, automobile) pe teritoriul PNSCC este interzis cu excepţia drumurilor publice. SANCŢIUNI CAPITOLUL III Art.65. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, penală, materială sau civilă şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare. 214

215 CAPITOLUL IV DISPOZIŢII FINALE Art.66. Prezentul regulament poate fi modificat la propunerea APNSCC cu avizul Consiliului Ştiinţific şi consultarea Consiliului Consultativ. Reguli pentru refacerea şi conservarea ecosistemelor Tabelul 86 Cod Reguli pentru obiective specifice I I.1. I.1.2 I.1.3 I.1.4 I.1.5 I.1.6 I.1.7 I.1.8 I.1.9 Menţinerea sau restabilirea, într-o stare naturală de conservare favorabilă, a ecosistemului terestru, subteran şi acvatic Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului terestru Menţinerea/revenirea la tipul natural de padure. Se vor aplica numai tratamente silvice cu perioada lunga de regenerare în zona de conservare durabilă. Menţinerea a 7 arbori uscaţi / scorburoşi la ha. Menţinerea a 7 arbori seculari la ha. Menţinerea în ecosistem a crengilor căzute pe sol sau rezultate din exploatarea silvică. Nu se vor efectua tăieri rase cu exceptia plantatiilor de răşinoase ce vor fi înlocuite cu foioase. Nu se vor tăia arborii de pe marginea drumurilor publice, agricole sau forestiere. Prin excepţie se pot extrage punctual numai arborii care pun în pericol siguranţa circulaţiei. Dimensiunea ochiurilor de exploatare va fi conform reglementărilor în vigoare. I.1.10 Nu se vor construi alte drumuri de scos apropiat în zonele în care acestea există. I.1.11 Pentru scos apropiat se vor utiliza numai mijloacele tehnice care nu degradează solul şi roca. I.1.12 Se va proteja solul şi stratul ierbos I.1.13 Nu se vor tăia arborii izolaţi, pâlcurile de arbori sau aliniamentele de arbori. I.1.14 Nu se vor tăia tufărişurile din zona de protecţie strictă şi integrală. I.1.15 Nu se vor tăia ienupării indiferen de zonă. I.1.16 Operaţiunile silviculturale şi de tăiere se vor realiza în afara sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primăvară şi perioadele de împerechere ale păsărilor de pădure. I.1.17 Se conservă arborii mari şi zona imediat înconjurătoare dacă se dovedeşte că sunt ocupaţi cu regularitate de răpitoare în timpul cuibăritului. I.1.18 Se conservă arborii izolaţi, maturi, uscaţi sau în descompunere care constituie un habitat potrivit pentru ciocănitori, păsări de pradă, insecte şi numeroase plante inferioare (fungi, ferigi, briofite, etc). I.1.19 Se conservă arborii cu scorburi ce pot fi utilizate ca locuri de cuibărit de către păsări şi mamifere mici. 215

216 Cod Reguli pentru obiective specifice I.1.20 Nu se vor efectua lucrări de agricultură şi silvicultură în zonele de lizieră şi a luminişurilor. I.1.21 Nu este permisă utilizarea substanţelor chimice ca îngrăşăminte, pesticide, ierbicide. I.1.22 Nu este permisă efectuarea de excavaţii în sol, activităţi de extragere a pietrei, nisip şi pietriş. I.1.23 Interzicerea oricăror activităţi umane care ar putea determina instalarea unor procese neadecvate de evoluţie biocenotică (fragmentarea, reducerea şi degradarea drastică a habitatului populaţiei unei specii; scăderea efectivului populaţional etc.) I.1.24 Asigurarea zonelor de linişte la bârloage şi vizuini noiembrie - martie. Pe o rază de minim 500 m nu se vor realiza activităţi umane de exploatare a resurselor. I.1.25 Creşterea protecţiei artificiale a animalelor domestice la stâne, sălaşe, grajdiuri (amplasare garduri, incinte închise) pentru prevenirea situaţiilor conflictuale cu speciile de animale sălbatice. I.1.26 Transportul persoanelor (vizitatorilor) în staţiunea Semenic se va realiza numai cu instalaţii de transport pe cablu după realizarea infrastructurii. I.1.27 Transportul vizitatorilor în zonele turistice ale parcului se va realiza cu mijloace de transport în comun, sau alte mijloace de transport nepoluante. I.2. Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului subteran I.2.1 Folosirea dolinelor doar pentru fâneţe. I.2.2 Utilizarea doar a fertilizatorilor naturali, in cantitati mici raportat la unitatea de suprafaţă. I.2.3 Depozitarea temporara a gunoiului de grajd si a fecalelor animale pe platformă construita, impermeabilizata si protejata cu ziduri laterale. I.2.4 Depozitarea temporară a cadavrelor animaliere în locuri amenajate de autorităţile locale şi evacuarea acestora ulterior la un crematoriu specializat autorizat. I.2.5 Proprietarii rezervoarelor septice să deţină dovezi uşor verificabile de organele de control cu privire la vidanjarea periodică. I.2.6 Aplicarea lucrărilor silvice nu se face în zone cu lapiezuri semi-îngropate şi stâncării nude, doline, zona inferioară a versanţilor văilor active, văi de doline şi uvale, pante ce depăşesc 25. I.2.7 Depozitarea materialului lemnos (crengi, trunchiuri) rezultat în urma exploatării forestiere numai pe suprafeţe plane sau în zone ridicate, puţin fisurate. Este exclusă depozitarea în depresiuni, gropi, văi, ponoare. I.2.8 Trasul lemnului se face pe trasee diferite, de lungime şi pantă reduse, (exclus pe văi active/inactive, doline), doar cu atelaje. I.2.9 Aplicarea cu prioritate a măsurilor de stabilizare a solului, umplerea cu sol a rigolele şi ravenele generate de deplasarea utilajelor grele de exploatare a lemnului şi de trasul lemnului, revegetarea tuturor drumurilor (altele decât cele auto frestiere) create de exploatările forestiere anterioare. I.2.10 Amplasarea grilajelor şi / sau garduri la intrările de avene / peşteri din apropierea aşezărilor umane. I.2.11 Protejarea şi menţinerea deschiderilor carstice indiferent unde se situează (intravilan/extravilan) I.2.12 Captarea izvoarelor se face fără obturarea fisurilor / cavităţilor naturale. I.2.13 Asigurarea debitului minim necesar pe vale aval de captare, astfel încât să asigure continuitatea naturală a proceselor de carstificare, funcţionare a drenajelor subterane şi depunerilor de travertin. I.2.14 În cazul în care se recurge la captarea izvoarelor pentru alimentarea cu apă potabilă, se va asigura un debit remanent permanent suficient pentru continuarea proceselor naturale care au loc în carst. 216

217 Cod Reguli pentru obiective specifice I.2.15 Clădirile izolate situate pe carst, vor fi dotate cu staţii de epurare individuale. I.2.16 Organizarea şi extinderea serviciilor publice de salubritate prioritar în zonele cu vulnerabilitate ridicată a mediului geologic, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. I.2.17 Subvenţionarea costurilor de gestionare a deşeurilor pentru locuitorii zonelor carstice cu posibilităţi materiale modeste şi probleme sociale. I.2.18 Dotarea fiecărei gospodării cu recipienţi adecvaţi pentru colectarea separată a deşeurilor menajere şi a deşeurilor reciclabile. I.2.19 Organizarea în zonele carstice a unor puncte de colectare pentru deşeuri electrice şi electronice şi alte deşeuri periculoase chiar şi pentru populaţia sporadică care locuieşte în gospodării izolate I.2.20 Organizarea serviciilor de ecarisaj pentru fiecare localitate, inclusiv sisteme de colectare, transport şi depozitare temporară în condiţii adecvate, a cadavrelor animaliere. I.2.21 Organizarea unor puncte de depozitare temporară a deşeurilor din construcţii şi demolări, în vederea eliminării sau valorificării lor de către agenţii economici autorizaţi. I.2.22 Nu este permisă exploatarea, deţinerea şi comercializarea speleotemelor, a fosilelor de plante / animale şi a vestigiilor istorice. I.2.23 Vizitarea cavităţilor este permisă doar cu ghid autorizat sau ranger, cu excepţia celor deschise publicului larg. Excepţie fac grupurile autorizate ale asociaţiilor speologice. I.2.24 Realizarea explorărilor şi decolmatărilor în cavităţi numai în prezenţa unui speolog instruit pentru astfel de activităţi. I.2.25 Pentru derocare în cavităţi se folosesc eclatoarele, evitându-se utilizării explozibililor. I.2.26 Stabilirea şi marcarea unui traseu subteran unic pentru circulaţia persoanelor în cavităţi, se face pentru toate cavităţile vizitate sau care necesită această măsură. I.2.27 Se montează pasarele suspendate pentru tranzitarea planşeelor de calcit din cavităţile vizitabile. I.2.28 Vizitele în peşteri în perioada de maternitate şi hibernare, se vor realiza rar, în grupuri de maxim 3 persoane. I.3. I.3.1 I.3.2 I.3.3 I.3.4 I.3.5 I.3.6 II Asigurarea stării de conservare favorabilă a ecosistemului acvatic Nu se vor realiza construcţii hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectarea torenţilor sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei habitatului. Menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri, într-un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale şi poluării apei. Nu se vor realiza platforme de depozitare a lemnului în zone mlăştinoase, cu bălţi sau pe malul apei la mai puţin de 4 m. Nu se vor folosi rute de tras apropiat prin zone mlăştinoase, cu bălţi, pe malul apei sau în zona de izvoare. Nu este permisă poluarea apelor şi a solului prin evitarea depozitării deşeurilor menajere şi industriale pe malurile apelor curgătoare. Nu se vor efectua lucrări de corectare a torenţilor, construcţia de praguri şi baraje pe cursurile de apă. Menţinerea şi dacă este necesar, dezvoltarea elementelor de peisaj, care sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora salbatică 217

218 Cod Reguli pentru obiective specifice II.1. Asigurarea elementelor naturale ale peisajului în general II.1.1 Nu se vor realiza construcţii hidrotehnice de stabilizare a malurilor, corectare a torenţilor sau desecări care să afecteze regimul hidric / caracterul de inundabilitate al zonei. II.2. Refacerea elementelor naturale ale peisajului de pădure II.2.1 Evaluarea tuturor zonelor cu tăieri rase şi tăieri în ochiuri realizate în trecut, neregenerate/cu mur şi aplicarea măsurilor corespunzătoare pentru promovarea regenerării natural sau intervenţii prin plantare. II.2.2 Plantarea de arbori şi consolidarea terenului în drumurile de tras apropiat şi ravenele artificial create ca urmare a exploatării silvice. II.2.3 Plantarea / ajutarea regenerării natural a pădurii la marginea drumurilor pentru reducerea fragmentării habitatelor. III Protecţia zonelor sălbatice şi menţinerea proceselor ecologice naturale în zona de protecţie strictă III.1. Menţinerea integrală a proceselor naturale şi eliminarea oricărei intervenţii umane III.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea IV Protecţia şi susţinerea proceselor ecologice naturale pentru resălbăticire în zona de protecţie integrală IV.2. Blocarea tuturor căilor de acces care favorizează tranzitarea 218

219 4.4 Resurse şi buget Tabelul 87 CENTRALIZATORUL LINIILOR BUGETARE P1 Managementul biodiversităţii An I An II An III An IV An V 1.1. Inventariere şi cartare Monitorizarea stării de conservare Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie Managementul datelor Reintroducere specii (extincte) Reconstrucţie ecologică Subtotal P 1 costuri operationale anuale P2 Turism 2.1. Infrastructura de vizitare Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului Managementul vizitatorilor - Subtotal P 2 costuri operationale anuale P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale 3.1. Tradiţii şi comunităţi Conştientizare şi comunicare

220 Educaţie ecologică Subtotal P3 costuri operationale anuale P4 Management şi administrare 4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare 4.2. Personal conducere, coordonare, administrare Documente strategice şi de planificare Instruire personal Subtotal P4 costuri operationale anuale Total cheltuieli operaţionale Buget conform contract administrare Tabelul 88 P1 Managementul biodiversităţii An I An II An III An IV An V 1.1. Inventariere şi cartare Monitorizarea stării de conservare Pază, implementare reglementări şi măsuri specifice de protecţie Managementul datelor Reintroducere specii dispărute Reconstrucţie ecologică 220

221 Subtotal P2 Turism 2.1. Infrastructura de vizitare Servicii, facilităţi de vizitare şi promovarea turismului Managementul vizitatorilor Subtotal P3 Conştientizare, conservare tradiţii şi comunităţi locale 3.1. Tradiţii şi comunităţi Conştientizare şi comunicare Educaţie ecologică Subtotal P4 Management şi administrare 4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare Personal conducere, coordonare, administrare Documente strategice şi de planificare Instruire personal Subtotal Total cheltuieli operaţionale

222 2.6 Referinţe şi bibliografie Arsene G Studiul ecologic şi fitocenologic al vegetaţiei ierboase de pajişti din Munşii Poiana Ruscă, Teză de doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara. Beldie Al Flora României, Determinator ilustrat al plantelor vasculare. I-II. Bucureşti: Edit. Acad. Române. Borza Al. & Boşcaiu N Introducere în studiul covorului vegetal. Edit. Academiei R. P. R. 340 p. Boşcaiu N. & Marossy A Aspecte de vegetaţie de pe Valea Cepelor (Masivul Biharia). Nymphaea, Muzeul Ţării Crişurilor, VII: Boşcaiu N. & colab Interferenţe fitogeografice din Munţii Apuseni. Nymphaea, Oradea, VIII- IX: Ciocârlan V Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, ed. a 2a. Bucureşti: Edit. Ceres, 1138 pp. Coldea G. & Cristea V Floristic and community diversity of sub-alpine and alpine grasslands and grazed dwarf-shrub heaths in the Romanian Carpathians. Pirineos, 82: Coldea G., Filipaş L., Fărcaş S., Stoica A., Ursu T. & Pop A.-M The relationship between the structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities. Contrib. Bot. XLIII: Coldea G., FilipaŞ L., FărcaŞ S., Stoica A., Ursu T. & Pop A.-M The relationship between the structure of grasslands from the north-eastern slope of the Vlădeasa massif and socio-economic activities. Contrib. Bot. XLIII: Coldea Gh Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Camerino: Docum. Phytosoc. Nouv. Sér. 13: Coldea Gh Contribuţii la studiul vegetaţiei României (I). Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 1-8. Coldea G., lupşa V., Peterfi E., Plămadă E., Vicol E., Tauber F. & Raţiu F Cartarea pajiştilor din judeţul Hunedoara şi potenţialul lor productiv. Institutul de Cercetări Biologice Cluj (manuscris). Csűrös-Kaptalan M. & Csűrös Şt Cercetări de vegetaţie în împrejurimile cabanei Băişoara. Contrib. Bot. 8: Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. & Biriş I. A Habitatele din România. Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 496 pp. 222

223 Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S. & Biriş I. A Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Bucureşti: Edit. Tehnică Silvică, 95 pp. Hodisan I. & Pop I Aspecte de vegetaţie de pe Valea Someşului Rece (Munţii Gilău). Contrib. Bot. 10: Ilinca N Masivul Poiana Ruscă (potenţialul fizico-geografic). Bucureşti, Edit. Vinea. Ivan D. (coord.) Vegetaţia României. Bucureşti: Edit. Tehnică Agricolă, 407 pp. Marossy A Contribuţii la cunoaşterea florei masivului Biharia (etajul subalpin). Nymphaea, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, I: 1-5. Olaru C Aspecte floristice din cursul superior al văii Arieşului. Acta Musei Porolissensis, Muzeul de istorie şi artă Zalău, IV: Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V. & Mihăilescu Simona Lista roşie a plantelor superioare din România. Bucureşti: Stud., Sint., Doc. Ecol. Acad. Română, Inst. Biol. I., 52 pp. Pop I., Cristea V. & Hodişan I Vegetaţia judeţului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic şi eco-protectiv), Contrib. Bot. XXXV(2): Raţiu Fl Corologia speciei Carex pauciflora Lightf. în România. Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget. 33(2): Resmeriţă I Cercetări ecologice, fitocenotice şi agrotehnice privind nardetele de pe Muntele Mare. Cluj-Napoca, Actualitate şi persp. în biol.: Samoilă Z. A Contribuţii la studiul geobotanic şi al stării de producţie a pajiştilor naturale din regiunea Hunedoara. Stud. Cerc. Biol. Şti. Agr. VII(1-2): Sanda V., Popescu A. & Barabaş N Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România. Sibiu, Stud. Com., Muz. Brukenthal, 14: Săvulescu Tr. (ed.) Flora României Flora Romaniae. Bucureşti: Edit. Acad. Române Simtea N. & Cernelea E. Pajiştile din Munţii Poiana Ruscă. Lucrări ale ICPCP Măgurele-Braşov: Stoica I.-A Forest vegetation in the upper Iara basin. Consideration on plant diversity. AES Bioflux, 3: Ursu T. & Coldea G Contributions to the flora of the Biharia Massif (Romania). Contrib. Bot.:

224 Ursu T. & Olaru C The vegetation of the Biharia Massif (Apuseni Mountains) -General characterization. Contrib. Bot. XLV: Burnaz (S.), Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Judeţean Hunedoara Deva. Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: Căpuşe (I.), Kovács (Al.), Catalogul colecţiei de lepidoptere László Diószeghy de la Muzeul judeţean Covasna, Sfîntu Gheorghe. Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", 397 pp. Koçak (A. O.), On the validity of the species group names proposed by Denis & Schiffermüller, 1775 in Ankundung (sic!) eines systematischen Werkes von den Schmetterlingen der Wiener Gegend. Priamus, 2 (1982: 5-42; 1984: ; ). König (F.), Catalogul colecţiei de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timişoara, 248 pp. Kudrna (O.), Miscellaneous notes on the taxonomy of four European butterflies. Entomologist's Gazette, 52: Kudrna (O.), Belicek (J.), On the Wiener Verzeichnis, its authorship and the butterflies named therein. Oedippus, 23: Rákosy (L.), Goia (M.), Kovács (Z.), 2003 Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniens / Catalogul Lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română, 446 pp. Popescu (A.), Noui contribuţiuni la fauna lepidopterelor din Bucureşti şi împrejurimi. Memoriile Secţiunii Ştiinţifice. Academia Română. Seria III, 14 (3): Popescu-Gorj (A.), Catalogue de la collection de Lépidopteres "Prof. A. Ostrogovich" du Muséum d'histoire Naturelle "Grigore Antipa", Bucarest. Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa", 293 pp. Sattler (K.), Tremewan (W. G.), The Lepidoptera names by Denis & Schiffermüller - a case for stability. Nota Lepidopterologica, 7: Sattler (K.), Tremewan (W. G.), The authorship of the so-called Wiener Verzeichnis. Nota Lepidopterologica, 32: Schneidser (E.), Die Groß-Schmetterlinge der Sammlung Dr. V. Weindel. Ein Beitrag zur Faunistik der Lepidopteren Südsiebenbürgens und angrenzender Gebiete. Muzeul Brukenthal, Studii şi comunicări de ştiinţele naturii, 26: Schneidser (E.), Die Schmetterlingssammlung Heinrich von Hannenheim im Naturwissenschaftlichen Museum in Hermannstadt (Sibiu). Studii şi comunicări, Muzeul de Istorie Naturală Sibiu, 28:

225 Stănescu (M.), The catalogue of Ludovic Beregszászy lepidopteran collection (Insecta: Lepidoptera). Travaux du Museum d'histoire Naturelle Grigore Antipa, 35: Stănescu (M.), The catalogue of the Ioan Lăzărescu collection of Lepidoptera (Insecta) from the Grigore Antipa National Museum of Natural History (Bucharest). Travaux du Museum Nationale d'histoire Naturelle Grigore Antipa, 48: Székely (L.), 1996 Lepidopterele din sud-estul Transilvaniei. Editura Disz. Tipo Săcele, 78 pp. Székely (L.), 2008 The butterflies of Romania / Fluturii de zi din România. Muzeul Judeţean Braşov: , planşele 3, 19. Van Sway (C. A. M.), Warren (M. S.), 1999 Red Data Book of European butterflies. Nature and Environment, 99, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 260 pp. Iuşan, C. & Oltean, I Câteva date faunistice privind ortopterele din Munţii Vrancei (Carpaţii Orientali), 6 pp., Cluj. B. KIS Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p Kis, B Bieiträge zur Kenntnis der Orthopteren Fauna des Cozia Gebirges, în Rovartani Közlemények, Folia Entomologica Hungarica (Series Nova), tomul XIV, nr. 28, p , Budapesta Kis, B Studiul Ortopterelor din R.S.Romania (sistematic, faunistic, zoogeographic si ecologic). Teza de doctorat. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, pp: Kis, B Raionarea zoogeografică a României pe baza faunei de ortoptere, în Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Serias Biologia, fasc. 1, Cluj. Kis, B. & Vasiliu, M Kritiches Verzeichnis der Orthopterenarten Rumäniens, în Travaux du Museum d Histoire Naturelle Gr. Antipa, vol. X, Entomologie, p , Bucureşti. Kis, B Cheie pentru determinarea ortopterelor din România. Partea I Subord. Ensifera, în Muzeul Brukenthal Şt. Nat. Stud. şi Com. Vol. XX, p , Sibiu. Knechtel, K. W. & Popovici - Bîznoşanu, A Orthoptera, ordinele Saltatoria, Dermaptera, Blattodea, Mantodea în Fauna R. P. Române, Insecta, vol. VII, fasc. 4, 336 pp.,138 fig., Ed. Acad. R. P. Române, Bucureşti Mîndru, C Contribuţii la studiul familiei Tettigoniidae din Masivul Ceahlău şi Cheile Bicazului, în Studii şi Cercetări Ştiinţifice - Biologie şi Ştiinţe Agricole, anul. VII, fasc. 2, p , Iaşi. Mîndru, C Aspecte din Fauna Carpaţilor Orientali, în Universitatea Al. I. Cuza - Cursurile de vară internaţionale, p.10, Iaşi. 225

226 Nagy, B A revised check-list of Orthoptera species of Hungary supplemented by Hungarian names of grasshopper species. Folia Entomologica Hungarica, 64:85-94 Nagy, B Orthoptera fauna of the Carpathian Basin Recent status of knowledge and a revised check-list. Entomofauna carpathica, 17: Iorgu, I., Pisică, E., Păiş, L., Lupu, G. & Iuşan, C Checklist of Romanian Orthoptera (Insecta: Orthoptera) and their distribution by ecoregions. Travaux du Museum d Histoire Naturelle Gr. Antipa, LI: Iorgu, I. Ş. & Iorgu, E. I Bush-crickets, crickets and grasshoppers from Moldavia (Romania). Editura Pim, Iaşi, 294pp. Iorgu, I. Ş. & Pisică, E. I The Orthoptera (Insecta: Orthoptera) from Moldavia (Romania): checklist and some ecological aspects. Lucrările Conferinţei Naţionale Entomofagii şi rolul lor în păstrarea echilibrului natural, Universitatea Al. I. Cuza Iaşi 226

227 Anexa nr. 1 a planului de management Harta localizării in teritoriu 227

228 Anexa nr. 2 a planului de management Harta zonării interne 228

229 Anexa nr. 3 a planului de management Harta limitelor ariilor protehate 229

230 Anexa nr. 4 a planului de management Harta reţelei hidrografice 230

231 Anexa nr. 5 a planului de management Harta harta tipurilor principale de habitate 231

232 Anexa nr. 6 a planului de management Harta traseelor turistice 232