Anul IV,, nr pagini Aceast[ edi\ie se distribuie gratuit PUBLICA IE DE INFORMA IE LOCAL{ FONDAT{ T{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL

Transcriere

1 Anul IV,, nr pagini Infosadu@yahoo.com Aceast[ edi\ie se distribuie gratuit PUBLICA IE DE INFORMA IE LOCAL{ FONDAT{ T{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL LOCAL SADU `i editat[ cu sprijinul ziarului TRIBUNA 2010 Sadu și-a ales cetele de juni Primãria ºi Consiliul Local Sadu au organizat, duminicã, 5 decembrie, la Cãminul Cultural, tradiþionala întâlnire de alegere a cetelor de juni. Momentul a fost precedat de un spectacol susþinut de Ansamblul "Valea Sadului", care a prezentat un regal folcloric cu accent pe colinde ºi obiceiuri de sãrbãtori. Timp de douã ore, muzica popularã ºi voia bunã au creat o atmosferã deosebitã pentru cei prezenþi. Spectacolul, prezentat chiar de Valentin Ivan, primarul comunei Sadu. << ~TIRI >> << ~TIRI >> SRIJIN PENTRU RESTAURAREA PICTURII DIN BISERICA SADU I Datoritã faptului cã lucrãrile de restaurare a picturii din Biserica Sadu.I. se realizeazã în cursul acestui an Primãria ºi Consiliul local au transferat cãtre Parohia Sadu I suma de lei. Acestea au fost posibilitãþile noastre în acest an ºi voi face demersuri cãtre Ministerul Culturii în vederea obþinerii unei finanþãri pentru anul Primar Ivan Valentin organizeazã evenimentul de trecere dintre ani în centrul comunei cu un frumos foc de artificii la ora 00. De aceastã bucurie beneficiazã ºi proprietarii din Tocile, deoarece în acelaºi timp se va organiza evenimentul ºi la Tocile. Vã aºteptãm cu drag. Primar Ivan Valentin MOªUL VINE CU DARURI MULTE LA COPII LA MULTI ANI IN CENTRUL COMUNEI Aºa dupã cum am fost obisnuiþi ºi în acest an Primãria În ajunul de Crãciun cei mai mici ºi nu numai vor primi daruri de la Moº Crãciun. Serbãrile vor începe un un program de colinzi organizat de elevii ªcolii Samuil Micu, aducerea fagului de cãtre cele douã cete ºi colindul. Primar Ivan Valentin Este timpul sărbătorilor În prag de sãrbãtoare ºi an nou vreau sã fiu sincer ºi sã transmit tuturor un mesaj de suflet. Sunt con- vins cã nu am fãcut sã împac pe toatã lumea rãs- punzând promt ºi spre re- zolvarea problemelor aºa dupã cum au fost ele soli- citate. Nu reuºeºti niciodatã sã împaci pe toatã lumea, într-o familie cu un numãr mic de suflete, dar mai ales 2600!!! Sper ca fiecare din- tre dumneavoastrã sã anali- zaþi obiectiv acest fapt ºi sã iertaþi dacã lucrurile nu stau aºa cum doriþi fiecare ºi sã multumim cu toþii bunului Dumnezeu pentru tot ce ne-a dãruit fiecãruia ºi nouã tuturor...fie ca fiecare zâmbet pe care îl vedeþi în sfânta zi de azi pe fetele celor dragi sã ascundã un miracol, fiecare fulg de nea pe care îl prindeþi în palmã iarna aceasta sã tãinuiascã o bucurie, fiecare intersec- tare cu un colindãtor sã vã dãruiascã o dorinþã împlinitã, iar fiecare ascultare a corului de îngeri ce vestesc Naº- terea lui Hristos sã vã aducã belºug. Raiul s-a deschis ºi din el coboarã cetele de îngeri. Ei coboarã presãrând cununi de petale peste lumea mare, cântând la lire cânturi de sãrbãtoare. Dumnezeieº zeieº- tii prunci aduc cu ei mãrita veste a Naºterii lui Hristos. Ascultã chemarea lor, deschide-þi sufletul ºi bucurã- te cãci ea este cheia spre fericire, belºug, împlinirea viselor ºi un Crãciun Fericit ºi un an nou plin de bucurii cu sãnãtate tuturor. La mul\i i ani! Cu mult respect, primar Valentin IVAN

2 pag II MINUTA ªEDINÞEI CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SADU DESFêURATà ÎN DATADE ADE 7 OCTOMBRIE 2010 La ºedinþa extraordinarã a Consiliului Local al comunei Sadu desfãºuratã în data de 7 OCTOMBRIE 2010 au participat un numãr de 11 MINUTA La ºedinþa ordinarã a Consiliului Local al comunei Sadu desfãºuratã în data de 28 OCTOMBRIE 2010 au participat un numãr de 11 consilieri din totalul de 11 membri ai Consiliului Local al comunei Sadu. consilieri din totalul de 11 membri ai Consiliului Local al comunei Sadu. În cadrul acestei ºedinþe s-au aprobat un numãr de 2 hotãrâri, ªEDINÞEI CONSILIULUI LOCAL AL COMUNEI SADU DESFêURATà Tà ÎN DATA DE 28 OCTOMBRIE 2010 În cadrul acestei ºedinþe s-au aprobat un numãr de 4 hotãrâri, dupã cum urmeazã: al comunei Sadu nr. 62 / 2010 privind alegerea preºedintelui de ºedinþã. dupã cum urmeazã: al comunei Sadu nr. 60 / 2010, privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. al comunei Sadu nr. 63 / 2010 privind aprobarea întocmirii documentaþiei tehnico-juridice având ca obiect dezmembrarea terenului, proprietatea privatã a comunei Sadu pe anul cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. comunei Sadu, înscrise în CF nr Sadu nr. top. 4511/1/ 1/3; 4512/1/1/3; 4513/1/1/3, în suprafaþã de mp. cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. al comunei Sadu nr. 7 / 2010, privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii pentru aparatul de specialitate al primarului comunei Sadu al comunei Sadu nr. 64 / 2010 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul Aceastã hotãrâre s-a adoptat cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. - Hotãrârea Consiliului Local al comunei Sadu nr. 65 / cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. Secretar d, Hanea Dumitru Mircea 2010, privind rectificarea bugetului de venituri ºi cheltuieli al comunei Sadu pe anul cu 11 voturi pentru, împotriva -, abþineri -. Secretar d, Hanea Dumitru Mircea

3 pag III Informaþii utile despre Recensãmântul General Agricol RGA 2010 se desfãºoarã între 2 decembrie 2010 ºi 31 ianuarie Scopul principal este culegerea datelor privind structura exploataþiilor agricole ºi principalele caracteristici ale acestora (formã de conducere, mod de deþinere ºi utilizare a terenului, efective de animale ºi sisteme de creºtere, forþã de muncã, elemente de dezvoltare ruralã etc.). Concomitent se va realiza ancheta privind metodele de producþie agricolã. Deþinãtori de exploataþii agricole individuale (gospodãriile de subzistenþã, de semisubzistenþã, persoanele fizice autorizate), reprezentanþi ai societãþilor comerciale sau asociaþiilor agricole, precum ºi alþi utilizatori de suprafeþe agricole sau deþinãtori de animale vor fi intervievaþi de cãtre recenzori la domiciliul lor sau la sediul social al firmelor, recensãmântul fiind efectuat prin metoda interviului faþã în faþã. Singura obligaþie a intervievaþilor este aceea de a oferi recenzorilor date corecte ºi complete. Toate datele din formularul de recensãmânt sunt confidenþiale, iar informaþiile vor fi folosite numai în scopuri statistice. Principiul înregistrãrii este cel al utilizãrii suprafeþei agricole, ca urmare recenzarea se face la utilizator, ºi nu la proprietar, cu excepþia cazului în care acesta îºi utilizeazã singur terenul. Dacã proprietarul ºi-a dat spre utilizare suprafaþa agricolã pe care o posedã, atunci recenzarea se va face la exploataþiile agricole care o utilizeazã. Totodatã, vor fi recenzate ºi unitãþile/persoanele fizice care deþin numai suprafaþa agricolã neutilizatã. Prin rezultatele recensãmântului se va masura potenþialul agricol al României ºi se va asigura punerea în practicã a programelor de dezvoltare a agriculturii ºi a satului românesc. Secretar d, Hanea Dumitru Mircea Cu bune ºi cu mai puþin bune, anul 2010 se apropie de sfârºit. Sã încercãm sã ne aducem aminte doar ceea ce a fost frumos. Din partea colegilor mei (personal didactic, didactic auxiliar ºi nedidactic) ºi a mea, cât ºi din partea elevilor ªcolii cu clasele I-VIII Samuil Micu, dorim realizatorilor ºi colaboratorilor lui InfoSadu, tuturor sãdenilor Sãrbãtori fericite! ºi le urãm un cãlduros La mulþi ani! Profesor Dorin Popescu, director. Mãsuri de prevenire a incendiilor în perioada sezonului rece Premergãtor sezonului rece ºi pe timpul acestuia, pentru asigurarea prevenirii ºi stingerii incendiilor este necesarã: verificarea instalaþiilor de încãlzire, repararea ºi curãþarea sobelor ºi coºurilor pentru evacuarea fumului; instruirea persoanelor care rãspund de aprinderea ºi stingerea focurilor; verificarea stingãtoarelor (de toate tipurile), umplerea lor cu încãrcãtura de iarnã sau protejarea acestora împotriva îngheþului; verificarea instalaþiilor de alimentare cu apã ºi protejarea lor împotriva îngheþului; pregãtirea uneltelor pentru deszãpezirea drumurilor de acces la sursele de apã, la intrãrile în clãdiri ºi în depozite etc.; evitarea supraîncãlzirii sobelor, acestea prin cãldura radiatã putând aprinde obiectele din apropiere. Mãsuri de prevenire a incendiilor pentru perioada sezonului rece la gospodãriile populaþiei În perioada sezonului rece, creºte pericolul izbucnirii incendiilor datorate sistemelor ºi mijloacelor de încãlzire utilizate în clãdiri pentru menþinerea temperaturii mediului interior la un anumit nivel de confort necesar desfãºurãrii în condiþii corespunzãtoare a activitãþii zilnice. În acest sens reamintim unele mãsuri ce trebuie luate în aceastã perioadã ºi anume: coºurile de fum vor fi obligatoriu verificate, curãþate, ºi reparate de persoane specializate ºi autorizate. Aprinderea funinginii în interior la coºurile necurãþate poate produce o temperaturã de C în podul casei coºul de fum va fi obligatoriu tencuit pentru a nu prezenta fisuri prin care ar putea pãtrunde scântei ce pot fi surse de aprindere, dacã în zona lui sunt materiale combustibile; se interzice utilizarea sobelor defecte ºi a burlanelor metalice fisurate, a reºourilor electrice improvizate, a instalaþiilor electrice improvizate cu prize defecte ºi siguranþe la tablourile electrice necalibrate; se interzice uscarea lemnelor pe sobele metalice, uscarea rufelor pe cuptorul sobei ºi lãsarea nesupravegheatã a focului; nu se încarcã soba cu lemne înainte de culcare ºi nu se lasã arzãtorul aprins la sobele cu gaze naturale pe perioada de noapte nesupravegheate; amplasaþi în faþa sobelor cu lemne o cutie metalicã: aceasta va asigura protecþia faþã de cãderea accidentalã, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact; cenuºa ºi jãratecul vor fi depozitate în gropi speciale ºi se sting cu apã; se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fãrã regulatori (ceasuri) de presiune sau cu garnituri deteriorate ori cu furtun de cauciuc fisurat ; se interzice cu desãvârºire încercarea cu flacãrã a etanºeitãþii buteliei de gaze lichefiate sau a instalaþiei de gaze naturale; verificarea se face numai cu emulsie de apã cu sãpun; la aprinderea focului la aragaz sau sobe alimentate cu gaze naturale se aeriseºte camera, dupã care întotdeauna se aprinde mai întâi chibritul ºi apoi se manevreazã robinetul de alimentare cu gaz; se interzice folosirea afumãtorilor improvizate în podurile clãdirilor prin diferite metode, ori amplasarea lor prin magazii, ºuri, remize, ºoproane sau lângã materiale combustibile; afumãtorile se confecþioneazã din zidãrii de cãrãmidã ºi se vor amplasa independent de celelalte construcþii; cãile de acces ºi accesul la sursele de apã se vor curãþa de zãpadã ºi gheaþã, asigurându-se menþinerea permanent liberã a acestora. În scopul prevenirii in- cendiilor provocate de copii se vor respecta urmãtoa- rele: în încãperile în care existã sobe de încãlzit sau gãtit, lãmpi de gãtit cu petrol ºi pentru iluminat, în stare de funcþionare, acestea nu se vor lãsa la îndemana copiilor nesupravegheaþi; copiii nu trebuie lãsaþi sã se joace cu focul (lãmpi, lumânãri, chibrituri, brichete); nu este permis accesul copiilor nesupravegheaþi în depozitele de furaje, ºuri, poduri, magazii, grajduri cu mijloace care ar putea produce incendii; copiii nu vor fi lãsaþi sã foloseascã aparatele electrice de uz casnic (fiare de cãlcat, reºouri, radiatoare etc.) sau aragazul decât în prezenþa adulþilor. Instalarea ºi folosirea sobelor cu ºi fãrã acumulare de cãldurã se va face astfel: sobele de metal la distanþa de 1 metru faþã de pereþii din lemn sau alte materiale ce se pot aprinde uºor; dacã pereþii din lemn sunt izolaþi, distanþa poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin cãptuºirea peretelui cu cãrãmizi aºezate pe muchie, pe o suprafaþã care sã depã- ºeascã cu 50 cm dimensiunile sobei pe verticalã ºi orizontalã; sobele din metal nu se vor aºeza direct pe pardoseala combustibilã; dacã înãlþimea picioarelor de la sobã depãºeºte 25 cm ele vor fi asezate pe un postament de cãrãmidã. Postamentul trebuie sã depãºeascã perimetrul sobei; folosirea sobelor cu uºi defecte este interzisã. nu este permis a se aprinde focul cu benzinã sau alte lichide inflamabile, ori sã se ardã lemne lungi, care nu permit închiderea uºii; sobele de cãrãmidã vor avea pe duºumea, în faþa uºii, o coalã de tablã de 70 x 50 cm nu este permis sã se aºeze, la mai puþin de 1 m faþã de sobele metalice, la uscat, haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde; focul în sobe nu trebuie lãsat fãrã supraveghere, sau în grija copiilor; se va urmãri ca sobele sã nu se încãlzeascã peste mãsurã. deoarece pot aprinde obiectele combustibile din jur. Coºurile ºi burlanele pentru evacuarea fumului vor fi construite, întreþinute ºi curãþate periodic pentru a nu provoca incendii. Cele din cãrãmidã tencuitã vor fi izolate faþã de elementele combustibile ale planºeelor, prin îngroºarea zidãriei coºurilor la 25 cm; în spaþiul dintre cos ºi planºeu se va introduce un strat de azbest. La trecerea prin acoperis se lasã o distanta de cel putin 10 cm între faþa exterioarã a zidãriei cosului ºi elementele combustibile ale acoperiºului; Nu este permis ca în coºuri sã fie încastrate elementele combustibile ale acoperiºului, planºeului etc.; Cosurile se prelungesc deasupra acoperiºului cu 0,5-0,8 m; acestea vor fi permanent verificate ºi întreþinute. "Este mult mai uºor sã previi un incendiu, decât sã-l stingi". Viceprimar iceprimar, Veºtemean Ionuþ

4 pag IV Sadu și-a ales cetele de juni Primãria ºi Consiliul Local Sadu au organizat, duminicã, 5 decembrie, la Cãminul Cultural, tradiþionala întâlnire de alegere a cetelor de juni. Momentul a fost precedat de un spectacol susþinut de Ansamblul "Valea Sadului", care a prezentat un regal folcloric cu accent pe colinde ºi obiceiuri de sãrbãtori. Timp de douã ore, muzica popularã ºi voia bunã au creat o atmosferã deosebitã pentru cei prezenþi. Spectacolul, prezentat chiar de Valentin Ivan, primarul comunei Sadu. Ansamblul "Valea Sadului" a fost la înalþime Reuniunea a început cu un moment extrem de important din viaþa localnicilor ºi nu numai denumit "Coborâtul oilor". Aceastã suitã de dansuri, obiceiuri ºi jocuri este cu atât mai mult de apreciat, cu cât ansamblul a fost creat abia în urmã cu doi ani. Practic, spectacolul oferit a venit sã completeze un an plin de bucurii ºi realizãri pentru membrii ansamblului, concretizate în premii la diferite festivaluri unde au luat parte. Totodatã, de apreciat a fost ºi evoluþia celor mici din cadrul ansamblului, semn cã tradiþiile ºi obiceiurile vor intra pe mâini bune la Sadu. Punctul culminant al serii a fost însã alegerea cetelor de juni. Ca ºi în anii trecuþi, în Sadu s-au ales douã cete de juni; Ceata micã ºi Ceata mare. Cele douã cete au prezentat apoi sârba tradiþionalã de alegere a junilor, fiecare ceatã prezentându-se în varinta proprie. Manifestarea creºte de la an la an Între cele douã momente importante, regalul folcloric prezentat de Ansamblul "Valea Sadului" ºi alegerea cetelor de juni, cei prezenþi în salã au putut licita pentru doi brazi împodobiþi în stil tradiþional. Fondurile adunate vor merge cã Ansamblul "Valea Sadului", pentru ca pe viitor sã se prezinte ºi mai bine. "Mã bucur cã aceastã sãrbãtoare este una tradiþionalã, iar în ultimii ani am încercat sã diversificãm cât mai mult programul, însã fãrã a ne abate de la tradiþii", susþine Valentin Ivan, primarul comunei Sadu.

5 pag V Drumul Sadu - Sădurel, un drum de milioane Reabilitarea ºi moderni- zarea drumului judeþean Sadu - Sãdurel a intrat în linie dreaptã. Consorþiul de firme care a câºtigat lici- taþia de execuþie ºi-a fãcut organizarea de ºantier. Totodatã, a fost realizatã aprovizionarea cu mate- rialele de construcþii. Dacã vremea va þine cu con- structorii, în zilele urmã- toare vor fi începute lucrãrile de pãmânt. Con- sorþiul de firme a început pregãtirea drumului destul de târziu, având în vedere cã contractul de execuþie a fost semnat abia în urmã cu douã luni. În acestã situaþie, constructorii tre- buie sã-ºi reorganizeze activitatea din primãvara anului viitor,, pentru a recupera lucrãrile planificate pentru toamna aces- tui an. Societatea de construc- þii Geiger Transilvania ºi-a adjudecat licitaþia electronicã privind exe- cuþia drumului judeþean Sadu - Râu Sadului - Sãdurel. Preþul este de de lei. Proiectul prevede reabilitarea dru- mului judeþean care leagã zona centralã a judeþului Sibiu de arealul turistic Sadu - Sãdurel. DJ 105G este singura cale de acces în aceastã zonã de unde se deschid apoi posibilitãþi de cãlãtorie spre Munþii Cindrel, în vest, spre Mãrginimea Sibiului, în nord-vest, sau spre Munþii Lotrului ºi mai departe, chiar spre Parâng, în sud- vest. Practic, cu ajutorul fondurilor nerambursabile europene REGIO atrase de Consiliul Judeþean, vor fi reabilitaþi 20,175 kilometri de ºosea, între km ºi km , se vor construi 31 de noi podeþe ºi încã 5 poduri vor fi reabilitate. Perioada de implementare a proiectului este de 28 luni, iar dupã realizarea investiþiilor, beneficiarii se aºteaptã ca traficul în zonã sã creascã aproximativ cu 10 pro- cente. Asigurările rile în sistemul public de pensii OUG nr.94/2010 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.729 din 2 noiembrie 2010 ºi, ca atare, a intrat în vigoare la data de 2 noiembrie CINE POATE ÎNCHEIA CONTRACT DE ASIGU- RARE SOCIALÃ? Orice persoanã, indiferent de cetãþenie, domiciliu sau reºedinþã, care îndeplineºte urmãtoarele condiþii: - nu are calitatea de pensionar la data încheierii contractului de asigurare socialã; - nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia, în perioada pentru care se solicitã asigurarea; - nu a avut obligaþia asigurãrii în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicitã o astfel de asigurare. CE FORMALITÃÞI TRE- BUIE ÎNDEPLINITE? - Completarea contractului de cãtre persoana interesatã saude cãtre mandatarul acesteia ( a se vedea modelul postat pe site) ; - Completarea unei declaraþii ( a se vedea anexa 1.a ºi anexa 1.b, postate pe site); - Prezentarea procurii speciale, în cazul în care contractul este încheiat prin mandatar; - La depunerea documentelor necesare va fi prezentat actul de identitate al persoanei care le depune. PE CE PERIOADà POATE FI ÎNCHEIAT CONTRACTUL? Contractul de asigurare socialã prevãzut de OUG nr.94/2010 se încheie numai pentru perioade anterioare (pentru cel mult 5 ani anteriori încheierii contractului). Cei 5 ani se pot constitui din cel mult perioada noiembrie 2005 noiembrie CONTRACTUL POATE FI ÎNCHEIAT ORICÂND? Încheierea contractului de asigurare socialã în temeiul prevederilor OUG nr.94/2010 poate fi solicitatã numai în perioada 2 noiembrie 31 decembrie CE AVANT ANTAJ AJ PREZINTà ACEST CONTRACT PEN- TRU O PERSOANÃ? Avantajul constã în recunoaºterea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii pentru perioadele pentru care se achitã contribuþia de asigurãri sociale actualizatã. Trebuie precizat cã: - unele persoanele nu s-ar putea pensiona fãrã aceste perioade, neavând realizat stagiul minim de cotizare prevãzut de lege; - alte persoane pot realiza un stagiu de cotizare mai mare, cu consecinþe directe asupra cuantumului mai mare al pensiei pe care o vor obþine în viitor. CÂÞI BANI TREBUIE PLÃTIÞI? Venitul asigurat la care se achitã contribuþia de asigurãri sociale este ales de persoana care încheie contractul ºi nu poate fi mai mic decât salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, corespunzãtor fiecãrei luni din perioada pentru care se solicitã asigurarea în sistemul public. Venitul asigurat la care se achitã contribuþia de asigurãri sociale nu este plafonat. În momentul plãþii, suma se actualizeazã cu rata inflaþiei. CÂND TREBUIE FÃ- CUTà PLATA? A? Suma cu titlu de contribuþie de asigurãri sociale, datoratã în baza contractului de asigurare socialã, poate fi plãtitã în una sau mai multe tranºe, fãrã a depãºi data de 31 decembrie 2010.

6 pag VI Sfaturi pentru crescãtorii de oi Creºterea oilor în judeþul Sibiu are tradiþie de secole, fapt ce a menþinut un nivel constant de efective, respectiv, circa capete din care capete oi ºi mioare. Aceastã specie valorificã cel mai bine pãºunile ºi fâneþele, din care o bunã parte se aflã în zona de munte, iar prin. producþia diversificatã, face din creºterea ovinelor o ramurã foarte importantã a zootehniei judeþului.. O etapã prioritarã în tehnologia de creºtere a ovinelor o constituie activitarea de reproducþie, care asigurã creºterea efectivului ºi inlocuirea animalelor reformate sau moarte. În acest sens specialiºtii din cadrul Direcþiei Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Precizãri de la Casa de Pensii Guvernul a aprobat OUG nr. 94/2010 privind anumite mãsuri ce trebuie îndeplinite pentru încheierea unui contract de asigurare socialã. Persoanele interesate de asigurarea în sistemul public de pensii trebuie sã ºtie cã acest contract poate fi încheiat pânã în 31 decembrie 2010 ºi trebuie sã îndeplineascã o serie de condiþii: nu puteþi încheia contractul dacã aveþi calitatea de pensionar sau dacã nu aþi avut obligaþia asigurãrii în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicitã o astfel de asigurare. Avantajele constau în recunoaºterea dumneavoastrã ca contribuabil ºi deci beneficiar de o pensie ulterioarã, sau puteþi sã mãriþi cota ce va mãri direct Alimentelor Sibiu, vin în sprijinul crescãtorilor de ovine cu unele recomandãri utile. 1. Aducerea oilor într-o stare bunã de întreþinere.prin asigurarea unei furajãri îmbunãtãþite. 2. Se v-a asigura sare bulgãri ºi apã la discreþie. 3. Înþãrcarea oilor mame cu minimum 3-4 saptãmîni înainte de montã pentru a se putea reface ºi a fi aduse în condiþii optime de reproducþie. 4. Efectuarea acþiunilor sanitare veterinare specifice acestei perioade, prin : Examenul clinic privind starea de sãnãtate al întregului efectiv Reformarea ovinelor îmbãtrânite, neproductive, sau cu afecþiuni cronice Sacrificarea ovinelor reformã, cu excepþia celor proporþional ºi cuantumul pensiei. De asemenea, este de precizat cã anumite persoane vor putea beneficia de o pensie doar dacã îndeplinesc stagiul minim de cotizare, astfel prin cotizarea la sistemul public vor avea calitatea de pensionar. Venitul asigurat la care se achitã contribuþia de asigurãri sociale este ales de persoana care încheie contractul ºi nu poate fi mai mic decât salariul de bazã minim brut pe þarã garantat în platã, corespunzãtor fiecãrei luni din perioada pentru care se solicitã asigurarea în sistemul public. Venitul asigurat la care se achitã contribuþia de asigurãri sociale nu este plafonat. În momentul plãþii, suma se actualizeazã cu rata inflaþiei. destinate consumului familiar, este admisã numai în abatoare autorizate (SC Muvi- Sibiu, AF Fluieraº-Bungard, SC Salflom-Mediaº), animalele sã fie crotaliate ºi însoþite de documentul de miºcare ºi certificat de sãnãtate. Vaccinarea anticãrbunoasã la efectivele care nu au fost imunizate în campania de vaccinare. Efectuarea îmbãierilor generale pentru tratamentul paraziþilor externi Tratamentul antiparazitar intern, în funcþie de rezultatul examenului de laborator emis dupã afluirea probelor de fecale recoltate. Sprijin pentru fermieri Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge pâna la 400 de euro pe hectar. ªi asta, în timp ce, pâna de curând, România a fost singura þarã europeanã care nu primea subvenþii pe hectar pentru culturile bio. Potrivit reprezentanþilor Ministerului Agriculturii, din martie, agricultorii vor putea depune cereri pentru subvenþie pentru fiecare hectar de teren cultivat ecologic prin Programul Naþional de Dezvoltare Rurala (PNDR) pe masura pentru plaþi de agro-mediu pentru agricultura ecologica. Fermierii pot primi între 153 ºi 400 de euro pentru fiecare hectar, în funcþie de tipul de cultura. De exemplu, 360 de euro pentru legume, inclusiv ciuperci, ºi chiar 400 de euro pentru livezi", explica Andrei Balan, consilier în cadrul Autoritaþii pentru Management al PNDR. Sprijinul va acoperi de hectare, din cele aproape de hectare cultivate ecologic în prezent. Momentan, singurul ajutor de la stat este plafonul anual de trei milioane de euro, alocat pentru de ferme care sunt în perioada de conversie. 5. Pregãtirea berbecilor reproducãtori prin : Achiziþionarea berbecilor de reproducþie se v-a face obligatoriu în baza documentului sanitar veterinar care sã ateste starea de sãnãtate acestora.. Bonitarea caracterelor de rasã, origine, parametrii corporali, aptitudini, etc. Efectuarea examenului clinic, recoltatrea probelor de sânge pentru supravegherea prin examen de laborator privind Orhiepididimita ºi Paratuberculoza. La aceastã datã sunt examinaþi 85 %. din efectivul de berbeci existenþi, urmând ca aceastã acþiune sã fie finalizatã pânã la data de 10 septembrie a.c. Castrarea obligatorie a berbecilor seropozitivi, pentru prevenirea transmiterii acestor boli. Folosirea la montã a berbecilor de reproductie se v-a face prin rotaþie asigurîndu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. 6. Oile depistate pentru montã (sau însãmânþate artificial) se pãºuneazã separat în ziua montei pe parcele în apropierea stânei, 7. În perioada montei pãºunatul se face numai pe rãcoare, dimineaþa cît mai devreme ºi seara târziu. Sfaturi pentru tratarea dinþilor ºi îndepãrtarea plombelor Corpul uman absoarbe cel mai bine toate substanþele cu care este alimentat când luna este în perioada de creºtere. Montarea unei plombe pe baza de amalgam de mercur (aliat cu zinc, cupru, argint sau aur) lasã în urmã mai mult mercur otrãvitor în sânge decât atunci când luna descreºte. Se ºtie cã prezenþa mercurului în întregul organism nu este bunã pentru sãnãtate. În Statele Unite amalgamul scos din dinþi trebuie prin lege colectat din cabinetele stomatologice de cãtre o companie specializatã în strângerea deºeurilor, în trei containere vidate înschise unul în altul ºi etichetate cu simbolul capului de mort ºi al celor douã oase încruciºate. Au început ºi alte þãri sã procedeze la fel. Se ºtie cã ºi dentiºtii sunt contaminaþi cu vaporii rezultati din plombe. Se cunoaºte cazul unui dentist cãruia i-a crescut la loc pãrul dupã ce ºi-a dat jos plombele. Lucrãrile stomatologice trebuie efectuate când luna este în descreºtere. Nu se vor scoate multe plombe în acelaºi timp, clãtiþi des gura când vi se frezeazã dinþii ca sã nu înghiþiþi praf de amalgam. Este indicatã folosirea unui homeopat 8. Pentru monta naturalã se repartizeazã oi pentru un berbec tânar ºi oi pentru un berbec adult. În toatã aceastã perioadã crescãtorii de ovine, asociaþiile profesionale trebuie sã colaboreze permanent cu personalul sanitar veterinar, sã permitã monitorizarea stãrii de sãnãtate a animalelor din proprietate, precum ºi efectuarea acþiunilor sanitare veterinare menþionate. DSVSA Sibiu, asigurã celor interesaþi consultanþã ºi sprijin de specialitate, pentru soluþionarea problemelor solicitate de crescãtorii de ovine din judeþul nostru. pentru anularea otrãvurilor eliberate. Nu se începe procesul de dezintoxicare pânã nu se scoate ultima plombã. Savanþii germani Iohanna Paungger ºi Thomas Poppe care au fãcut studiu în domeniu nu cunosc încã niciun alt înlocuitor mai cunoscut decât unul dintr-o sticlã sinteticã foarte scumpã denumitã Charisma. Se presupune cã ºi aurul are anumite dezavantaje, deoarece o persoanã care a fost nevoitã sã aibã mulþi ani plombe cu amalgam, iar mercurul s-a depozitat în oase, nu mai poate fi eliminat deoarece aurul folosit în stomatologie are acþiune antagonicã cu mercurul.

7 pag VII Trichineloza - cum sã ne ferim de acestã boalã În cursul anului 2010, au fost diagnosticaþi cu TRICHINELOZÃ, (prin examen efectuat la laboratorul D.S.V.S.A..S.A. Sibiu) 3 capete mistreþi, doi urºi ºi un porc domestic. În cazul animalelor domestice comfiscate sau ucise în scopul asanãrii unor boli transmisibile, medicul veterinar oficial arondat zonei respective, va întocmii documentaþia specificã pentru despãgubirea contravalorii de piaþã a animalelor în cauzã, comform H.G / 2009 care se efectueazã prin DSVSA Sibiu. Pentru a prevenii îmbolnãvirea populaþiei consumatoare de carne ºi preparate derivate, dupã sacrificarea porcilor domestici, sau vânat sãlbatic (mistreþ, urs) proprietarul sau consumatorul are obligaþia sã solicite medicului veterinar examinarea cãrnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei. Ce este trichineloza? Trichineloza este o boalã parazitarã, ce se transmite de la animale la om, fiind produsã de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinþelor umane: ºobolanii, ºoarecii, carnivorele domestice (câinele ºi pisica) animale din zona silvaticã (vulpe, jder) ºi porcii sau alte specii infestate. În atenþia proprietarilor de cabaline Apãrarea sãnãtãþii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranþa alimentelor de origine animalã destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale ºi protecþia mediului, în raport cu creºterea animalelor, constituie o problemã de stat ºi o îndatorire pentru toþi locuitorii þãrii. Eradicarea bolilor de pe teritoriul þãrii noastre, printre care ºi a Anemiei Infecþioase Ecvine, reprezintã angajamente ale Autoritãþii Veterinare Centrale a României faþã de Uniunea Europeanã. Atragem atenþia, cã în condiþiile în care autoritatea sanitarã veterinarã respectã obligaþiile legale de supraveghere a A.I.E. prin diagnostic de laborator, evaluarea animalelor bolnave de cãtre specialiºtii în Cum se îmbolnãveºte omul? Omul se îmbolnãvesþe consumând carne infestatã de porc, nutrie, mistreþ, urs, neexaminatã de medicul veterinar ºi insuficient friptã, fiartã, sau preparatã crudã, sãratã, sau afumatã. Boala, la om se manifestã prin : febrã ridicatã (38-40 grade), tulburãri digestive (dureri abdominale, greþuri, domeniu ºi plata contravalorii animalelor eliminate din focar, la costuri suportate de la bugetul de stat, în aceeaºi mãsurã proprietarii de animale au obligaþia sã respecte legislaþia specificã ºi mãsurile stabilite de D.S.V.S.A. Sibiu prin medicii veterinari responsabili cu efectuarea ºi finalizarea acestei importante acþiuni, care în final sã asigure existenþa în exploataþiile individuale cu cabaline sãnãtoase, necesare activitãþilor gospodãreºti. Aceastã atenþionare se impune deoarece, în cursul acestui an, din cei 562 de cai bolnavi (efectivul total existent în judeþ, este de cabaline), au fost eliminaþi la zi, 530 capete (510 prin sacrificare în abator autorizat ºi 20 capete moarte) rãmânând în stoc în focare, 32 de cabaline vãrsãturi, diaree), dureri în masele musculare însoþite de edeme ale fetei boala capetelor umflate. Trichineloza la om poate fi tratatã, reuºita tratamentului fiind condiþionatã în primul rând de rapiditatea instituirii diagnosticului. Ce m[suri trebuie aplicate pentru prevenirea cazurilor de imbolnaviri la om? Mãsurile de prevenire cele mai eficiente sunt : 1.controlul sanitar veterinar al cãrnii provenite de la animale sacrificate în abatoare ºi în gospodãriile individuale (porc, nutrie, cal) precum ºi al vânatului comestibil (mistreþ, urs) prin examen trichineloscopic; 2.achiziþionarea cãrnii de porc doar din abatoare, hale, mãcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicatã marca de sãnãtate (ºtampila) Pentru prevenirea contaminarii porcilor, dar ºi a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare urmãtoarele: deratizarea periodicã anemopozitive, reprezentând 22 capete pentru care proprietarii au refuzat predarea acestor animale la sacrificare, 8 iepe cu mânji sub 6 luni ºi 2 capete în curs de precizare a diagnosticului. În paralel cu sacrificarea cailor bolnavi sau morþi, au fost efectuate plãþi de despãgubire prin D.S.V.S.A. Sibiu la toþi proprietarii acestor animale. În aceastã situaþie pentru nerespectarea legislaþiei privind asanarea acestei boli, au fost aplicate 20 de amenzi în valoare de lei proprietarilor de cabaline în cauzã, cu obligaþia de a preda animalele la termenul stabilit de medicul veterinar arondat. Pentru combaterea anemiei infecþioase ecvine (cai, catâri ºi mãgari) în judeþul nostru, proprietarii de cabaline au obligaþia sã respecte urmãtoarele mãsuri: 1.identificarea ºi înregistrarea tuturor ecvinelor de pe teritoriul judeþului; 2.colaborarea cu medicii veterinari la prelevarea de probe pentru examene de laborator, la data stabilitã. 3.izolarea cabalinelor suspecte, sau bolnave, de restul efectivului; 4.efectuarea dezinsecþiilor ºi deparazitãrilor; 5.comercializarea ecvinelor în târgurile de animale vii numai în condiþiile legii, respectiv sã nu achiziþioneze ºi / sau sã înstrãineze animale neidentificate, fãrã documente sanitare veterinare ºi paºaportul acestora; 6.miºcarea ecvinelor pe teritoriul României trebuie sã fie însoþitã de certificat sanitar-veterinar de sãnãtate ºi de paºaport; 7.certificatul sanitar-veterinar de sãnãtate este eliberat de medicul veterinar de liberã practicã împuternicit doar pentru ecvinele care sunt identificate cu microcip, care deþin paºaport ºi care fac obiectul comerþului intern; 8.miºcarea ecvinelor diagnosticate pozitiv cu anemie infecþioasã ecvinã este interzisã, cu excepþia abatorizãrii; 9.ecvinele destinate comerþului intracomunitar se expediazã doar din centrele de colectare autorizate sanitar-veterinar, în condiþiile normelor specifice; Nerespectarea mãsurilor legale stabilite vor fi sancþionate pe lângã blocarea animalelor în focar ºi cu amenzi între ºi lei urmatã de strângerea ºi distrugerea cadavrelor de rozãtoare; menþinerea condiþiilor de igienã în gospodãriile populaþiei; salubrizarea locurilor menajere; excluderea din hrana porcilor a deºeurilor de abator; Examenul trichineloscopic în judeþul Sibiu se efectueazã la sediul D.S.V.S.A Sibiu (Calea ªurii Mari nr. 21), la circumcripþiile sanitar-veterinare ºi pentru siguranþa alimentelor din Sibiu (Piaþa Cibin, Piaþa Rahova), dupã programul afiºat la sediul acestora, precum ºi de cãtre medicii veterinari de liberã practicã de la circumscripþile sanitare veterinare concesionate din oraºele ºi comunele judeþului. Pentru efectuarea examenului se prezintã o probã de cca. 100 grame de carne recoltatã din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmã (iepurele) muschiuleþi, muºchii limbii ºi muºchii intercostali. În cazul porcilor mistreþi se recolteazã eºantioane cântãrind cel puþin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici. Proba de carne prezentatã pentru analizã, va fi însotiþã în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examineazã carnea. Un simplu apel telefonic poate preveni apariþia unor evenimente grave Dacã simþiþi miros de gaz într-un imobil sau pe stradã, apelaþi de urgenþã dispeceratul E.ON Gaz Distribuþie la numerele de telefon sau Pentru a beneficia în condiþii de siguranþã de gazele naturale este nevoie de o atitudine responsabilã ºi de implicare atât din partea E.ON Gaz Distribuþie cât ºi din partea cetãþenilor. De aceea, facem apel la spiritul civic al cetãþenilor sã ne sesizeze de urgenþã dacã simt miros de gaz într-un imobil sau pe stradã. Este deosebit de important sã fim anunþaþi imediat astfel încât echipele noastre specializate sã intervinã la timp pentru a putea preveni apariþia unor evenimente grave. În cazul cã simt miros de gaz în interiorul locuinþei, cetãþenii sunt rugaþi sã aplice urmãtoarele mãsuri de siguranþã: 1.sã stingã toate focurile; 2.sã deschidã imediat toate uºile ºi ferestrele; 3.sã nu manevreze aparate electronice; 4.sã nu aprindã lumina; 5.sã nu verifice cu flacãrã instalaþiile de gaze naturale; 6.sã sune imediat la dispeceratul de urgenþã al E.ON Gaz Distribuþie la unul dintre numerele unice de telefon: (numãr taxabil cu tarif local din reþeaua Romtelecom ºi cu tariful operatorului pentru toate celelalte reþele de telefonie) s a u (numãr gratuit, apelabil din principalele reþele de telefonie fixã ºi mobilã). Dispeceratul E.ON Gaz Distribuþie funcþioneazã în regim non-stop ºi asigurã servicii specifice de preluare a apelurilor ºi intervenþie pentru locuitorii din cele peste de localitãþi din cele 20 de judeþe din aria de competenþã a companiei noastre.

8 pag VIII LA CEAS DE BILANŢ Suntem în prag de bilanþ al anului 2010 ºi voi face o analizã a problemelor acestui an. De la început avertizãrile privind criza ºi lipsa banilor din sectorul bugetar erau titlu de orientare a construcþiei bugetare ale acestui an. Acest fapt m-a fãcut sã fac o analizã foarte serioasã asupra posibilitãþilor reale de realizare a veniturilor componente ale bugetului local, de asemenea sã construim structura bugetului în aºa fel încât sã fie asigurate în prim plan funcþionarea în bune condiþii a instituþiei ºi pentru plata utilitãþilor (energie electricã pentru iluminatul public, gaze naturale s.a), asigurarea resurselor financiare privind funcþionarea instituþiilor de învãþãmânt din subordinea primãriei ºi asigurarea resurselor bugetului de asistenþã socialã. Datoritã faptului cã alocaþiile de la bugetul de stat au fost aproape egale cu solicitãrile noastre la finanþarea cheltuielilor enumerate mai sus, aveam un pas destul de solid de plecare. Veniturile asigurau în acest fel funcþionarea ºi era asigurat un procent destul de însemnat cãtre investiþiile aflate în derulare. Pe parcursul anului însã politica statului de reducere a cheltuielilor bugetare prin mãsuri de austeritate privind reducerea cheltuielilor ºi anume: reducerea salariilor persoanelor din sistemul bugetar, reducerea cheltuielilor de bunuri ºi servicii s-au rãsfrâns negativ în bugetul local prin diminuarea consistentã a alocatiilor bugetului de stat cãtre bugetul local. Acest fapt a fãcut sã reanalizãm serios posibilitãþile rãmase la dispoziþie ºi sã ne adaptãm din mers la situaþie. Din fericire politica de reducere ºi reorganizare a serviciului de gospodãrire comunalã ºi asistenþa socialã din cadrul primãriei a fãcut posibilã funcþionarea fãrã mari emoþii pe tot parcursul anului. Acest lucru însã a fãcut sã creascã mult mai mult responsabilitatea muncitorilor faþã de serviciile prestate ºi de asemenea sã rãmânã acasã cei care mai traiau cu impresia ca "merge ºi aºa". Am finalizat douã obiective de investiþii mari ºi anume "STAÞIA DE TRATARE A APEI" ºi "CANALIZAREA CU STAÞIA DE EPU- RARE", obiectiv care ºi functioneazã. De asemenea am reuºit chiar dacã pe ultima sutã de metri sã mai atragem fonduri pentru continuarea investiþiei "BAZA SPORTIVA" la Mal ºi paralel sã finanþãm construcþia terenului de sport din curtea ºcolii. Am început proiectul de reabilitare ºi contorizare a întregului sistem public de alimentare cu apã, inclusiv rezervorul pentru Tocile, am finalizat studiul de fezabilitate al reabilitãrii tuturor strãzilor comunale, proiect care este spre finanþare la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, am finalizat studiul de fezabilitate privind reabilitarea drumurilor agricole principale (drumurile de câmp). Am finalizat de asemenea studiul de fezabilitate pentru rebilitarea ºi prelungirea drumului forestier Juvart: aceste ultime douã proiecte vor fi depuse spre finanþare din fonduri europene pe mãsura 125 din cadrul PNDR. De asemnea am obþinut finanþare ºi suntem în procedura de achiziþie a lucrãrilor de investiþii privind sursele alternative de energie termicã ºi apã caldã pentru toate instituþiile, programul "CASA VERDE". Se lucreazã la Planul Urbanistic Zonal pentru zonele Tocile ºi ªesu Morii, lucrãri ce cuprin inclusiv soluþiile tehnice privind utilitãþile (reþea de drumuri, apã ºi canal). Proiectul de investitii pentru anul va cuprinde pe plan prioritar: - finalizarea investiþiilor începute (baza sportivã, reabilitarea reþelelor de apã ºi punerea în funcþiune a staþiei de tratare, refacerea planului urbanistic general al localitãþii ºi includerea a douã zone privind organizarea de activitãþii economice ºi turistice (amenajarea domeniului schiabil Prejba ºi zona industrialã la Prãhãrie), de asemenea vor fi incluse în intravilan zonele studiate pentru dezvoltare în domeniul construcþiilor de case de locuit ºi un cãmin social pentru persoane varstnice - reabilitarea unor strãzi care vor fi cuprinse în cadrul programului naþional al Ministerului Dezvoltãrii - cel mai mare proiect derulat in 2011 la nivelul localitãþii noastre este reabilitarea drumului judeþean Sadu-Râu Sadului, proiect finanþat prin fonduri europene ºi din bugetul Consiliului Judeþean Sibiu, lucrãre care va fi finalizata în 2012 Mai multe detalii vom expune în ediþia urmãtoare a ziarului. Primar Ivan Valentin HRISTOS SE NAȘTE, MĂRIŢI-L I-L! Iubiþii mei, pe aripi de sfinte colinde ºi rugãciuni înãlþate spre infinitul dumnezeiesc al mântuirii, Vã dorim Sfintele Sãrbãtori ale Naºterii Domnului ºi ale Anului Nou sã le petreceþi împreunã cu cei dragi ai dumneavoastrã în pace, în credinþã ºi în dragoste, iar Bunul ºi Milostivul Dumnezeu sã vã dãruiascã tuturor sãnãtate ºi nãdejde neclintitã în viaþã ºi în mântuire! Doamne binecuvinteazã poporul Tãu dreptmãritor! Pr.. Liviu-Mihail Moisiu