Microsoft Word - Pozitie comuna ONG Strategia Energetica_ _semnaturi.docx

Transcriere

1 Către: Ministerul Energiei În atenţia Dnul. Victor Vlad Grigorescu, Ministru Spre ştiinţă: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor În atenţia Dnei. Cristiana Paşca Palmer, Ministru Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic În atenţia Dnei. Violeta Alexandru, Ministru delegat Scrisoare Comună de Poziție privind Strategia Energetică a României cu perspectiva anului 2050 (Partea I: Analiza stadiului actual și Partea II: Angajamentele naționale și internaționale) - versiunea februarie Avînd în vedere documentele publicate privind Strategia Energetică a Romaniei cu perspectiva anului 2050 (Partea I si Partea a II a) precum și derularea Etapei de analiză calitativă, vă facem cunoscută îngrijorarea organizațiilor noastre cu privire la modul în care s-a derulat procesul de elaborare a documentelor publicate și selecția factorilor de interes pentru participarea la sesiunile de lucru în această primă etapă. Astfel, procesul de selecție a reprezentanților a fost lipsit de transparență, criteriile de selecție și rezultatele nefiind comunicate/publicate, în pofida celor anunțate de către Departamenul pentru Energie, respectiv faptul că grupurile de lucru vor reuni experți aleși inclusiv în baza reprezentativității categoriilor de părți interesate. Rezultatul a fost selectarea unui singur ONG din sectorul mediu pentru participarea în Grupul de Lucru 1 Energie electrică, în timp ce ONG-urile axate pe conservarea biodiversității, cum ar fi WWF, au fost eliminate în cadrul procesului de selecție. La fel s-a întâmplat şi cu ONG-urile care se opun energiei nucleare şi cărbunelui sau gazelor de şist precum TERRA Mileniul III şi Bankwatch România. Având în vedere faptul că Sustenabilitatea ecologică și climatică este menționată ca fiind unul din obiectivele strategice fundamentale care stau la baza procesului de elaborare a noii Strategii, considerăm că neimplicarea organizațiilor de conservare a naturii în procesul de elaborare a unei strategii cu impact major asupra mediului în general și a naturii în mod special va afecta în mod negativ rezultatul final, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea documentelor elaborate. În ceea ce privește documentul publicat (I. Analiza stadiului actual; II Angajemente naționale și internaționale), considerăm că acesta nu reflectă în mod corect și complet cadrul de reglementări relevante pentru sectorul energetic. Astfel: Tipărit pe hârtie reciclată

2 Ø Documentul nu menționează/nu ține cont de existența Strategiei Energetice a României pentru perioada actualizată pentru perioada (actuala SER) care timp de câțiva ani a trecut printr-o serie de modificări, consultări, inclusiv evaluarea impactului asupra mediului și monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor propuse și, în consecință, nu integrează în mod corespunzator obiectivele, rezultatele, precum și măsurile de diminuare a impactului aferente actualei SER. Mai mult decât atât, documentul trebuie să justifice/argumenteze necesitatea unei noi strategii sau o actualizare a celei curente. În situația în care scopul acestui document este asigurarea unui cadru strategic pe termen lung cu perspectiva 2050, documentul propus trebuie să includă o analiză a actualei SER ținând cont de rezultatele implementării acesteia până la momentul prezent și de lecțiile învățate, fiind necesară o integrare corespunzatoare în noua versiune, inclusiv în privința măsurilor de conservare a naturii aferente Avizului de mediu la Strategia Energetică existentă. Ø Nu se ține cont de convențiile și reglementările europene și internaționale cu privire la conservarea biodiversității, precum și de riscurile asociate impactului anumitor tipuri de infrastructuri energetice. Astfel, stoparea pierderii biodiversitatii și a degradării serviciilor ecosistemice din Uniunea Europeana până în 2020 și refacerea acestora în măsura posibilului, odata cu sporirea contributiei UE la combaterea pierderii biodiversitatii pe plan mondial reprezintă obiectivul prioritar al UE pentru anul în ceea ce privește biodiverstiatea. Comisia Europeană 2 recunoaște beneficiile biodiversității, această nefiind doar importantă în sine, ci totodată oferă societății o gamă largă de servicii ecosistemice, precum apa curată, polenizare, protecție împotriva inundațiilor, care au o valoare economică și socială însemnată. Mai mult decât atât, Strategia UE a biodiversitatii pentru 2020, include acțiunea 7b: Nici o pierdere netă de biodiversitate și servicii ecosistemice, inițiativă ce urmărește asigurarea că nu va exista nici o pierdere netă în ceea ce privește ecosistemele și serviciile aferente (spre exemplu, prin scheme de compensare sau echilibrare, în cazurile în care evitarea nu este posibilă). Astfel, solicităm ca procesul de modelare să includă în lista considerentelor strategice și reducerea impactului asupra ecosistemelor și serviciilor acestora. Ø De asemenea documentul nu ţine seama de modelele macroeconomice dezvoltate de Banca Mondială în cadrul proiectului OPERA Clima implementat în perioada în perioada de Ministerul Mdiului Apelor şi Pădurilor, pentru care România a cheltuit 5 milioane de euro din fonduri europene. Ø Strategia nu tratează nici problema biocarburanţilor şi modul în care România intenţionează să îşi atingă ţinta angajată faţă de legislaţia europeană. Riscuri ale anumitor infrastructuri energetice Gaze de șist: Anumite infrastructuri energetice prezintă riscuri foarte mari sau incomplet cunoscute și evaluate (cum este cazul tehnologiei curente de exploatare a gazelor de șist) asupra sănătății umane și a biodiversității (prin pierderea și fragmentarea habitatelor, sau printr-o eutroficare a habitatelor naturale datorată nivelului crescut al emisiilor poluante). În capitolul Rezeve și resurse de gaze neconvenționale, se pune accent pe incertitudinea cantitativă a unor astfel de resurse, fără a se face nici un fel de referire la riscul exploatării unor astfel de resurse cu tehnologia actuală (fracturarea hidraulică). În lipsa unor studii care să analizeze impactul asupra sănătății umane și mediului a fracturării hidraulice, considerăm necesară eliminarea unor astfel de tehnologii din planurile strategice energetice ale României și înlocuirea acestora cu tehnologii ale caror riscuri sunt gestionabile pe termen mediu sau lung

3 MHC: În ceea ce privește capacitățile hidroenergetice (cap ), documentul nu menționează riscurile/impactul major al hidrocentralelor asupra ecosistemelor râurilor. Acest impact rămâne major și în cazul unor instalații cu putere mai mică, cum ar fi MHC-urile. Atunci când vine vorba de promovarea MH-urilor ca sursă regenerabilă de energie, trebuie luat în calcul faptul că doar aprox. 1% din producția de energie electrică hidro în România este produsă de MHC-uri, restul rezultând din centrale medii și mari (aprox GWh din totalul de GWh energie hidro produsă în 2014). Instalarea de noi hidrocentrale ar trebui luată în calcul numai în cazul în care potențialul de optimizare a infrastructurii existente a fost realizat și toate optiunile au fost analizate cu atentie pentru alegerea variantelor/combinatiei de variante care au cel mai redus impact asupra mediului. Mai mult decât atât, scoaterea din funcțiune a barajelor vechi ori a acelor instalații aflate în locații critice pentru continuitatea râului trebuie planificată într-o maniera strategică, conform recomandărilor ICPDR și Directivei cadru privind Apa. Mori eoliene, biomasă și fotovoltaice: Documentul nu menționează riscurile și impacturile potentiale al acestor surse de energie regenerabilă asupra biodiversității. Impactul acestora asupra mediului poate fi semnificativ in funcție de amplasamentul parcurilor eoliene și fotovoltaice (zonele cu potențial pentru dezvoltarea parcurilor eoliene și fotovoltaice se suprapun de cele mai multe ori cu zonele importante pentru biodiversitate în România și cu coridoarele pentru migrație), iar în cazul biomasei este foarte importantă sursa/materia primă. Încurajarea anumitor tipuri de materii prime pentru producerea biomasei (cultivarea plantelor energetice sau utilizarea masei lemnoase) prezintă deasemenea riscuri semnificative pentru climă și biodiversitate și pot avea efecte dincolo de granițele României sau ale Europei. Energia produsă din surse de biomasă precum plantele energetice sau masa lemnoasă riscă să nu îndeplinească țintele de reducere a emisiilor, atâta timp cât această energie nu este corect contabilizată din punct de vedere al emisiilor de carbon, așa cum s-a întâmplat în cazul biocarburanților (factorul ILUC) dar și a bioenergiei produse din biomasă forestieră, considerată la momentul actual neutră din punct de vedere al carbonului. În consecință, sunt necesare studii pentru stabilirea impactului individual și cumulativ al unor astfel de investiții asupra mediului și biodiversității în general și asupra ecosistemelor agricole și forestiere în special, ținând cont de impactul generat prin schimbarea directă sau indirectă a destinației terenurilor și de criterii pentru utilizarea durabilă a resurselor. Astfel, orice dezvoltare în această direcție se va face fără a periclita mediul, fără a pune presiune asupra rețelei de arii protejate din România și cu respectarea reglementărilor internaționale și naționale în vigoare. Capacitățile nuclear-electrice (cap. 2.5.) se observă lipsa mențiunilor referitoare la riscurile aferente accidentelor nucleare cunoscute precum și cele aferente gestionării deșeurilor radio-active, care au determinat alte țări europene să elimine complet astfel de infrastructuri din planurile lor de dezvoltare energetică. Solicităm ca aceste riscuri majore să fie luate în cel mai serios mod în considerare, iar potențiala dezvoltare a unor noi unități nucleare la Cernavoda să fie eliminate din noul document strategic, luându-se în considerea referendumul la luarea deciziei finale. Mai mult decât atât, considerăm foarte riscantă introducerea ipotezei ajutorului de stat pentru sectorul nuclear în Strategia energetică. Lipsa totală de flexibilitate a tehnologiei nucleare nu recomandă acest proiect din punct de vedere al adecvanței. Capacitățile termoenergetice (cap ), În pofida scopului declarat al tranziției de la o economie bazată pe combustibili fosili, includerea în cerințele pentru modelare cantitativă, pe picior de egalitate cu energia regenerabilă şi eficienţa energetică, a combustibililor fosili convenţionali şi neconvenţionali subminează obiectivele strategice stabilite. 3

4 Sistemul ETS: Acest sistem este subminat de un exces structural de certificate pentru cotele de emisii, care nu poate fi corectat într-o manieră credibilă prin reformele europene în curs de realizare. Pentru a demonstra că priveşte cu seriozitate reducerea emisiilor la sursă, România trebuie să utilizeze politici specifice. În acest sens, este necesară introducerea unui standard de performanță privind emisiile, care să completeze ETS şi să reducă în mod direct emisiile celor mai poluante termocentrale. Abordare integrată cu privire la impactul asupra mediului: SER reprezintă în conformitate cu dispozitiile art Directiva Habitate și respectiv art. 28 (2) OUG 57/2007 un plan care ar putea afecta în mod semnificativ singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte siturile Natura 2000 (fapt confirmat si de catre Raportul de mediu la actuala SER). În aceasta situație, un studiu de evaluare adecvată în cadrul SEA este nu numai imperios necesar, ci și obligatoriu a se efectua. Conform Directivei SEA, conţinutul planului sau programului trebuie să includă rezultatele raportului de mediu, iar varianta finală a planului sau programului trebuie să reprezinte, din punct de vedere al protecţiei mediului, cea mai bună alternativă de realizare a obiectivelor propuse. Directiva precizează obligaţia clară a autorităţilor de a realiza evaluarea în timpul pregătirii planului/programului. Astfel, scenariile în cadrul modelării trebuie să ia în considerare impactul diverselor tehnologii asupra mediului, nu doar din perspectiva reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și a ecosistemelor. Scenarii: Conform Opiniei Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a Parlamentului European din data de cu privire la Raportul privind progresul energiei regenerabile 3, Comisia de mediu solicită Statelor Membre să acorde prioritate acelor surse regenerabile de energie şi tehnologii având cel mai mic impact negativ asupra mediului şi biodiversităţii, valorificând avantajul legat de anumite situaţii geografice sau climatice pentru a asigura obţinerea unui rezultat benefic. Strategia Energetică trebuie să încurajeze tranziția spre o economie bazată pe surse regenerabile de energie ținând însă cont de impactul real al anumitor infrastructuri/tehnologii energetice asupra biodiversității, în funcție de locațiile propuse (ex. microhidrocentrale, eolian sau anumite surse de biomasă). Considerăm important ca scenariile propuse să includă doar investiții care țin cont și de nevoile de conservare ale naturii și menținerea ecosistemelor acvatice, forestiere, etc prin evitarea zonelor sensibile. Astfel cum se susține și în Opinia sus menționată, solicităm stabilirea unor criterii de sustenabilitate bazate pe definiţii clare pentru fiecare sursă regenerabilă de energie în cadrul noii Strategii Energetice, având în vedere nevoia de o mai bună integrare a biodiversității în politicile naționale. Subliniem totodată importanța prioritizării acelor investiții în retehnologizarea infrastructurilor existente. Mecanisme de piață: Susținem că mecanismele de piață sunt recomandate numai în măsura în care vor impulsiona investițiile în tehnologii eficiente, cu nivel redus de emisii sau neutre privind emisiile și cu impact redus asupra biodiversității și sănătății umane. Mecanismele de piață nu trebuie să reprezinte încă o formă de sprijinire ascunsă a capacităților ineficiente sau a celor care afectează grav ecosistemele. Exportul de energie nu trebuie considerat un obiectiv strategic pentru România: DOC+PDF+V0//EN&language=EN 4

5 Considerarea exportului de energie ca fiind obiectiv strategic este în dezavantajul României și periclitează grav obiectivul de sustenabilitate ecologică și climatică asumat ca fiind un element fundamental în elaborarea acestui document strategic. Noile dezvoltări energetice trebuie să ia în considerare costurile privind pierderile serviciilor ecosistemice (spre exemplu, defrișări de mii de hectare împădurite pentru extinderea unor exploatări miniere, care altfel ajută la stocarea CO2 sau captarea râurilor și distrugerea zonelor umede cu rol essential în adaptarea la schimbările climatice, pentru cosntrucția unor amenajări hidorenergetice ineficiente și costisitoare pentru consumatorul final). Subliniem totodată riscul ca statutul de obiectiv strategic să fie folosit în mod abuziv de către investitorii în sectorul energetic. În concluzie, considerăm că strategia energetică trebuie să ia în considerare în mod foarte serios obiectivele naționale și europene din alte sectoare, asigurând un cadrul prielnic integrării corespunzatoare a măsurilor și mecanismelor de protecție a sănătății populației, conservare a biodiversității și de adaptare la schimbările climatice în procedurile de planificare a proiectelor energetice, eliminând promovarea unor noi capacități sau tehnologii de producere a energiei ale căror riscuri sunt foarte mari sau incerte (ex. unitățile nucleare, fracturare hidraulică). Mai mult decât atât, modelarea trebuie să includă în lista considerentelor strategice reducerea impactului asupra ecosistemelor și serviciilor de mediu pe care acestea le furnizează, iar mecanismele de piață nu trebuie să reprezinte încă o formă de sprijinire ascunsă a capacităților ineficiente și a celor care afectează grav ecosistemele. Nu în ultimul rând, considerăm importantă nu doar pentru respectarea principiilor privind transparența decizională, ci și pentru obținerea unor rezultate sustenabile, participarea ONG-urilor de mediu/conservarea naturii la grupurile de lucru și dezbateriile viitoare având drept scop elaborarea noii strategii energetice. Orieta Hulea, Director General Asociația WWF Programul Dunăre-Carpați Lavinia Andrei, Preşedinte Fundaţia TERRA Mileniul III Dan Hulea, Director SOR Liviu Cioneag, Director Federaţia Coaliţia Natura

6 Ioana Ciută, Președinte Asociația Bankwatch Romȃnia Mihai Stoica, Director Executiv Asociația 2Celsius Persoane de contact pentru detalii suplimentare și corespondențe ulterioare: Diana Cosmoiu, Specialist Regional Politici Publice, WWF; Lavinia Todorova, Project Manager, SOR; Lavinia Andrei, Preşedinte, Fundaţia Terra Mileniul III; Liviu Cioneag, Director, Federaţia Coaliţia Natura 2000; Alexandru Mustaţă, Campaigner Bankwatch; Mihai Stoica, Director Executiv, Asociația 2Celsius; 6