INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 PRIMA CONSTITUŢIE A ROMÂNIEI POSTDECEMBRISTE DOCUMENTE Vol. I Editura Karta-Graphic Ploie ti

Transcriere

1 INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 PRIMA CONSTITUŢIE A ROMÂNIEI POSTDECEMBRISTE DOCUMENTE Vol. I Editura Karta-Graphic Ploie ti

2 Coperta 1 i 4 : Claudiu Voicu Redactor: Ştefan Diaconu Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României 2

3 INSTITUTUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989 PRIMA CONSTITUŢIE A ROMÂNIEI POSTDECEMBRISTE DOCUMENTE Vol. I Edi ie îngrijit de Teodora St nescu-stanciu i Gheorghe Neac u Editura Karta-Graphic Ploie ti

4 4

5 CUPRI NS Pag. ARGUMENT Studiu introductiv. NOUA EUROP CENTRAL I DE SUD-EST I NOILE SALE STRUCTURI POLITICE: CORPUSURI CONSTITU IONALE. ROMÂNIA (dr. Teodora St nescu-stanciu) Documentul nr. 1. Stenograma primei edin e a Adun rii Constituante (13 februarie 1991): probleme organizatorice, constituirea unor organisme de lucru, responsabilit i. Dezbateri aprinse a generat problematica minorit ilor na ionale Documentul nr. 2. Şedin a Adun rii Constituante din 27 februarie 1991: discutarea primelor teze din textul Constitu ional. Vii dezbateri, în continuare, a suscitat chestiunea minorit ilor na ionale Documentul nr. 3. Şedin a Adun rii Constituante din 6 martie Se continu dezbaterea titlului I al tezelor proiectului de Constitu ie. Vii dezbateri a suscitat modalitatea de alegere a organelor reprezentative ale poporului Documentul nr. 4. Şedin a Adun rii Constituante din 12 martie În dezbatere, titlul al doilea din Tezele pentru elaborarea proiectului de Constitu ie a României Documentul nr. 5. Şedin a Adun rii Constituante din 13 martie Se continu dezbaterea titlului al doilea din Tezele pentru elaborarea proiectului de Constitu ie a României Documentul nr. 6 Şedin a Adun rii Constituante din 19 martie Vii dezbateri a suscitat discutarea condi iilor ce trebuie îndeplinite pentru candidatura la pre edin ia României

6 Documentul nr. 7. Şedin a Adun rii Constituante din 20 martie Vii dezbateri a suscitat introducerea, în corpusul constitu ional românesc, a institu iei ombudsman-ului Documentul nr. 8. Şedin a Adun rii Constituante din 26 martie În dezbatere rolul, tipul i modalitatea de func ionare a Parlamentului Documentul nr. 9. Şedina Adun rii Constituante din 27 martie Ini ial, edin a se deschide cu celebrarea a 73 de ani de la Unirea Basarabiei cu România prilej de dezbatere cu privire la rela iile României cu statele vecine, în special cu fosta Uniune Sovietic. Se continu, apoi, dezbaterea Capitolului I, Titlul III al tezelor Constitu iei Documentul nr. 10. Şedin a Adun rii Constituante din 16 aprilie 1991, centrat pe dezbaterea modalit ilor de alegere, respectiv, de încetare a mandatului preziden ial, dar i pe puterile preziden iale i din noul corpus constitu ional românesc

7 CONTENTS ARGUMENT...11 Introductive study. A NEW CENTRAL AND SOUTH-EAST EUROPE AND ITS NEW POLITICAL STRUCTURE: CONSTITUTIONAL CORPUS. ROMANIA (Teodora St nescu-stanciu Ph D)...13 Document no. 1. The stenograph of the first Meeting of the Constituent Assembly (13 th of February 1991): organizational problems, establishment of new working organisms, responsibilities. Heated debates generated the problem of the national minorities...73 Document no. 2. The meeting of the Constituent Assembly from 27th of February 1991: the discussion upon the first theses of the Constitutional text. Heated debates continued to generate the problem of the national minorities Document no. 3. The meeting of the Constituent Assembly from 6th of March It is continued the debate upon the first title of the theses of the project about the Constitution. Heated debates determinated the way of election of the people representative organs Document no. 4. The meeting of the Constituent Assembly from 12th of March During the debate, the second title of the theses for the elaboration of the Romanian Constitution project Document no. 5. The meeting of the Constituent Assembly from 13th of March It is continued the debate of the second title from the Theses for the project elaboration of the Romanian Constitution Document no. 6 The meeting of the Constituent Assembly from 19th of March Heated debates generated a discussion upon the conditions which have to be accomplished in order to candidate at the Romanian presidency

8 Document no. 7. The meeting of the Constituent Assembly from 20th of March Heated debates generated the introduction of the ombudsman institution in the constitutional Romanian corpus Document no. 8 The meeting of the Constituent Assembly from 26th of March During the debate the role, the type and the way of functioning of the Parliament Document no. 9. The meeting of the Constituent Assembly from 27th of March Initially, the meeting opens with the 73th anniversary of the Union between Bessarabia and Romania. an opportunity to debate the relations between Romania and its neighbours, especially its relation with the Soviet Union. Next the debate continues with discussions about the First Chapter, the 3rd Title of the Constitution theses Document no. 10. The meeting of the Constituent Assembly from 16th of April 1991, centred on the debate about the ways of election, respectively, of the cease of the presidential mandate, but also centred on the presidential powers from the new constitutional corpus

9 CONTENU ARGUMENT.11 Étude introductive: LA NOUVELLE EUROPE CENTRALE ET DE SUD-EST ET SES NOUVELLES STRUCTURES POLITIQUES : CORPUS CONSTITUTIONNELS. ROUMANIE (dr. Teodora St nescu - Stanciu). 13 Document n o 1. Le sténogramme de la première réunion de l'assemblée constituante (le 13 février 1991): des problèmes d'organisation, la constitution de certains organismes de travail, des responsabilités. Des débats (discussions) animés ont produit les problèmes des minorités nationales Document n o 2. La réunion de l'assemblée Constituante du 27 février 1991 : le débat des premières thèses du texte constitutionnel. Des débats animés, de suite, ont suscité le problème des minorités nationale..165 Document n o 3 La réunion de l'assemblée Constituante du 6 mars 1991 : On continue le débat du I- er titre des thèses du projet de Constitution. Des débats animés on suscite la modalité d'élection des organismes représentatifs du peuple 225 Document no 4 La réunion de l'assemblée Constituante du 12 mars Dans le débat, le deuxième titre des thèses pour l'élaboration du projet de Constitution de la Roumanie.273 Document n o 5 La réunion de l'assemblée Constituante du 13 mars On continue le débat du deuxième titre des thèses pour l'élaboration du projet de Constitution de la Roumanie 343 Document n o 6 La réunion de l'assemblée Constituante du 19 mars Des débats animés ont suscité la discussion des conditions qui doivent être accomplies pour la candidature a la présidence de la Roumanie 428 9

10 Document n o 7 La réunion de l'assemblée Constituante du 19 mars Des débats animés ont suscité l introduction dans le corpus constitutionnel roumain, de l'institution ombudsman..468 Document n o 8 La réunion de l'assemblée Constituante du 26 mars Dans les débats le rôle, le type et la modalité de fonctionnement du Parlement..531 Document n o 9 La réunion de l'assemblée Constituante du 27mars Initialement, la réunion s'ouvre aves la célébration des 73 ans de l'union de Basarabia avec la Roumanie occasion pour débattre les relations de la Roumanie aves les états limitrophes, surtout aves l'ex Union Soviétique. On continue, ensuite, le débat du I- er Chapitre, le III- ème titre des thèses de la Constitution..616 Document n o 10 La réunion de l'assemblée Constituante du 16 avril 1991, centrée sur le débat des modalités d'élection, à savoir, de cessation du mandat présidentiel, mais aussi sur les pouvoirs présidentiels et sur le nouveau corpus constitutionnel roumains

11 ARGUMENT În istoria recent a redemocratiz rii României, activitatea Adun rii Constituante i adoptarea noului corpus constitu ional au reprezentat repere semnificative atât din perspectiva primilor ani postrevolu ionari, cât, mai ales, a restructur rilor institu ionale i socialpolitice sau economice ale viitorului. În aceea i idee de recuperare a trecutului apropiat, de stocare, de arhivare, a principalelor documente semnificative ale noii Românii post- 1989, ca i anterioarele volume dedicate activit ii i impactului Consiliului Provizoriu de Uniune Na ional (2009), se înscrie i prezentul volum, ce reune te primele stenograme ale Adun rii Constitu ionale (13 februarie aprilie 1991). El a fost gândit ca primul dintr-o generoas serie, ce va cuprinde, pe lâng totalitatea dezbaterilor din cadrul sesiunilor Adun rii Constituante, i alte documente i materiale semnificative pentru na terea acestui act fondator al noii Românii. Deoarece documentele prezentate apar in, în totalitate, momentului 1991, am optat pentru utilizarea scrierii conform normelor academice din acea perioad. 11

12 12

13 NOUA EUROP CENTRAL I DE SUD-EST I NOILE SALE STRUCTURI POLITICE: CORPUSURI CONSTITU IONALE. ROMÂNIA Dr. Teodora St nescu-stanciu Odat cu începutul anului 1990, pentru zona est-centraleuropean, marea Tranzi ie (dac este s folosim una dintre expresiile care au f cut adev rat carier de atunci, apar inându-i analistului francez J. Lesourne 1 ) a devenit vizibil, operând, în acela i timp, departaj ri sau, din contra, unificând modele. Dup cum sublinia i sociologul român I. N. Sava s-a ajuns la o adev rat tenta ie, am spune noi, a analizei tranzi iei est-central europene. O bogat literatur interna ional abordeaz chestiunea tranzi iei. Se constat o aglomerare a interesului, dup 1989, asupra tranzi iei rilor Central i Est Europene. De i acest interes s-a diminuat dup 1997, Estul continu s se men in ca o zon de aten ie 2. Perioada, în linii generale, a fost denumit, în mod standard, ca tranzi ia de la societatea comunist spre noua democra ie, în ideea tocmai de a o departaja de tranzi iile 3 deja cunoscute în istoria secolului XX. Cu toate acestea, dup cum sublinia acela i I.N. Sava, o teorie unitar a 1 Nu mai exist Europa de Est. Revolu iile din 1989 au redat libertate istoriei na ionale a fostelor democra ii populare. Cu siguran, în acela i timp, vântului de est i-au succedat vântul vestului, socialismul planificator, încrederea în democra ie i economia de pia. Iar fiecare ar i-a ales singur drumul spre Marea Tranzi ie. Decizând asupra ordinei, a vitezei i a profunzimii reformelor, J. Lesourne, De la Atlantic la Urali, Bucure ti, 1990, p I. N. Sava, Zece ani de tranzi ie în Europa de Est, Editura Funda iei Culturale Române, Bucure ti, 2000, p. 35. De asemenea, lucrarea con ine i o bogat bibliografie a problemei tranzi iei, în deosebi centrat pe problematicele legate de tranzi ia economic sau social. 3 Din perspective interna ionale, se consider c au existat, în secolul XX, patru mari etape sau stadii ale procesului de tranzi ie: anii 50-60, când a fost implicat în transformare Europa de Vest (Germania) i Orientul Îndep rtat (Japonia); anii 60-70, când procesul schimb rii a fost sesizabil în America Latin ; anii 80, pentru Europa de Sud, respective anii 90, pentru Europa central i de est. 13

14 tranzi iei 4 nu exist ca atare... Dac se are în vedere tranzi ia esteuropean, atunci putem vorbi de tranzi ia de la comunism la capitalism, caz în care tranzi ia se define te ca r spuns la criza generalizat a sistemului comunist. Dac se are în vedere tranzi ia ca proces specific lumii non-occidentale, atunci putem vorbi de tranzi ie în general, caz în care ea se define te ca reac ie la procesul de subdezvoltare, periferializare, etc., specific celei ce pân foarte recent era denumit lumea a treia 5. În elegerea îns a ideii de tranzi ie, pentru tr itorul din Europa central-estic în perioada anilor a reprezentat un proces destul de dificil, de-a dreptul încâlcit, cu toate c numeroasele defini ii oferite societ ii au insistat mai mult pe fenomenul transform rii generale, a trecerii de la comunism la democra ie i, mai pu in, pe acele delimit ri temporale, scopuri precise, administrativ sau institu ional, la care trebuia s conduc finalul acelor tranzi ii 6. Începutul acestei perioade de tranzi ie este considerat a fi în mod vizibil marcat de câteva caracteristici, precum disolu ia regimului autoritar, care, adesea, poate fi identificat cu primele semne ale mobiliz rii politice a masei populare, în timp ce sfâr itul perioadei de tranzi ie poate aduce stabilitatea unei noi forme de guvern mânt, prin intermediul alegerilor democratice. Devine clar, astfel, c, în mod cert, putem vorbi de un debut i un final al perioadei de tranzi ie, singura perioad ce se scurge între cele dou momente fiind cea mai greu încadrabil în timpi exac i, ea reprezentând, în fond, adev rata operatoare de demarca ie a diverselor modele i c i de implementare ale democra iei 7. Tranzi iile de la regimuri autoritare, totalitare la sisteme democratice se consider c au avut loc i în func ie de alte dou posibile 4 Noi vom utiliza, de acum înainte, conceptul de tranzi ie cu semnifica ia tranzi ia estcentral european de la regimul comunist la regimul democratic. 5 I.N. Sava, op. cit., p Anul 1992, de exemplu, a cunoscut mai multe încerc ri ale societ ii civile române de a- i reprezenta conceptul de tranzi ie, printre ele colocviul interna ional Presa tranzi iei i Tranzi ia presei (28-31 mai 1992), dar i prezen a unor rubrici permanente atât în cotidienele de mare tiraj, cât i în publica iile s pt mânale dedicate analizei fenomenului de tranzi ie. (de ex., în revista 22 rubrica Mitologia public a tranzi iei ). 7 Cu observa ia, totu i, c disolu ia regimului de tip autoritar este diferit de la caz la caz. 14

15 modele diferite, departajate în func ie de leg tura noului regim cu vechile structuri: a) un regim de tip nou, care a luat m suri severe împotriva celor care au fost considera i vinova i de crimele perioadelor anterioare; b) un nou regim care a decis amnistierea faptelor trecutului, principalul sentiment fiind reconcilierea na ional 8. Considerând c termenul în sine de tranzi ie 9 poate reprezenta o conven ie lingvistic menit a defini o perioad anume (în cazul nostru, trecerea de la comunism la democra ie), este necesar s mai oper m o delimitare în ceea ce prive te i departajarea tranzi iilor, în func ie de natura lor: politic, social sau economic. Şi poate una dintre cele mai bune perspective a fost oferit de analistul român I.N. Sava: În primul rând, logica social a schimb rii (tranzi iei) nu este exclusiv economic (respectiv schimbarea structural a economiei) i nu este nici exclusiv politic (schimbarea formei de guvern mânt). Schimbarea economic («reforma») este partea principal a tranzi iei, iar schimbarea politic («democratizarea») este factorul care a declan at i determin ritmul (etapele) tranzi iei 10. În plus, a subliniat mai departe Sava, în cazul tranzi iilor est-central europene de la comunism la democra ie, un rol din ce în ce mai important avea s îl de in factorul politic; el fiind cel care a gestionat tranzi ia, inând oarecum cont i de influen a factorului extern. În fond, pentru a concluziona, procesul de tranzi ie de la comunism la post-comunism a reprezentat, într-o oarecare m sur, atât încercarea de a asimila modelele vestice, deja testate, de democra ie, cât i g sirea de c i noi sau de adaptare a schemelor occidentale pentru Estul i centrul Europei. Putem spune chiar c, odat cu anii , s-a asistat la o trecere de la un sistem universalist, bazat pe perceptele (mult modificate!) marxiste, în variante staliniste, leniniste sau chiar locale, la un alt sistem universalist, bazat, de ast dat, pe dogmele democra iei i 8 Pentru mai multe detalii ale acestei noi tipologii, a se vedea D. Pavel, Iulia Huiu, Nu putem reu i decât împreun. O istorie analitic a Conven iei Democratice, , Editura Polirom, Colec ia Document, Ia i, 2003, p Au existat îns i opinii extrem de dure cu privire la utilitatea sau non-utilitatea unui concept precum cel de tranzi ie, insistându-se pe importan a i, mai ales, veridicitatea unor al i termeni, precum cel mai frecvent oferit în compara ie, cel de post-comunism. De pild, Cl. Karnooh, în prefa a la lucrarea Comunism/Postcomunism i modernitate târzie, Editura Polirom, Ia i, 2000 sau L. Holmes, Postcomunismul, Institutul European, Ia i, I.N. Sava, op. cit., p