FIȘA DISCIPLINEI (conf. metotologiei de implementare a CNCIS OMECTS nr / , Anexa 3) 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățămân

Transcriere

1 FIȘA DISCIPLINEI (conf. metotologiei de implementare a CNCIS OMECTS nr / , Anexa 3) 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI 1.2 Facultatea FACULTATEA DE GEOGRAFIE 1.3 Departamentul GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ 1.4 Domeniul de studii GEOGRAFIE 1.5 Ciclul de studii MASTER 1. Programul de studii / Calificarea DEZVOLTARE TERITORIALĂ INTELIGENTĂ 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei BAZELE FUNDAMENTALE ALE DEZVOLTĂRII TERITORIALE INTELIGENTE 2.2 Titularul activităților de curs Conf.univ.dr.Daniela ZAMFIR 2.3 Titularul activităților de seminar Conf.univ.dr.Daniela ZAMFIR 2.4 An de studiu I 2.5 Semestru I 2. Tip de evaluare E 2.7 Regimul discipinei OB * OB Obligatoriu / OP Opțional 3. Timpul total estimat (ore pe semestru și activități didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 2curs 2seminar/laborator 3.2 Total ore din planul de învățământ 5 din care:28 curs 28 seminar/laborator 3.3 Distribuția fondului de timp ore Studiu după manual, suport de curs, bibliografie și altele 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 15 Tutoriat 10 Examinări 4 Alte activități Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5 4. Precondiții (dacă este cazul) 4.1 De curriculum Nu este cazul 4.2 De competențe Nu este cazul 5. Condiții (dacă este cazul) 5.1 De desfășurare a cursului 5.2 De desfășurare a seminarului/laboratorului Dotarea salii cu videoproiector Dotarea salii cu videoproiector și calculatoare

2 7.1. Obiectivul general Competențe transversale Competențe profesionale. Competențe specifice acumulate C1. Utilizarea cunoştinţelor fundamentale ale domeniului pentru explicarea şi interpretarea principalelor procese şi fenomene. C2. Capacitate de analiză a contextului economic, social şi politic pentru o evaluare corectă a oportunităţilor şi riscurilor în dezvoltarea teritorială, pentru înțelegerea, interpretarea şi explicarea sistemelor şi proceselor complexe de guvernanță teritorială la nivel național, în cadrul european C3. Utilizarea metodelor și tehnicilor de analiză diagnoză, planificare şi proiectare specifice amenajării teritoriului și urbanismului, în raport cu domeniul de specializare al licenței C4. Întocmirea de documentații de amenajarea teritoriului, de proiecte, studii şi cercetări, strategii, planuri și programe de dezvoltare la nivel național, transfrontalier, regional, interjudețean, județean, metropolitan, periurban, inter-orășenesc şi intercomunal C5. Descrierea conceptelor şi teoriilor de bază legate de analiza spatiala a datelor de provenienţă geografică diferită şi utilizarea lor corectă CT1. Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor codului de etică profesională. CT2. Spirit critic și capacitate constructivă de abordare a problematicii CT3. Capacitatea de autoevaluare obiectivă, de mediere și negociere, de lucru în echipă și în condiții de stres 7. Obiectivele disciplinei (din grila competențelor specifice acumulate) Obiectivul general al disciplinei este familiarizarea studenților cu toate conceptele legate de problematica dezvoltării teritoriale (cu accent pe dezvoltarea și creșterea inteligentă). Cursul are scopul de a oferi absolvenți pregătiți pentru o carieră în dezvoltarea teritorială care să le ofere o serie de competențe transferabile. Acestea se bazează pe o combinație de cunoștințe (actori, politici și proceduri, contexte instituționale, diagnostic teritorial), know-how (instrumente tehnice, limbaj, comunicare) și know-act (capacitatea de a lucra în echipă și inițiativa individuală). În ceea ce privește profilurile profesionale dobândite, principalele macro-competențe sunt: capacitatea de a stabili un diagnostic teritorial capacitatea de a încuraja guvernarea participativă capacitatea de a oferi suport decizional, prin sintetizarea informațiilor teritoriale. să înțeleagă mutațiile complexe care au loc în lumea urbană și rurală, plecând de la o nouă cheie de citire a acestor teritorii să aibă o bună cunoaștere a inovațiilor din dinamica teritorială la scară locală, națională și internațională să cunoască metode și instrumente care pot produce inovație să treacă de la cunoașterea proceselor de inovare la producția de inovație să dezvolte demersuri strategice și participative, proiecte sau politici publice Mai mult decât atât, instruirea se axează pe abilitățile necesare pentru aprofundarea expertizei în domeniul planificării participative și managementului de proiect. Ei vor fi capabili de a efectua sinteze (pentru oficiali aleși, șefii de departamente, prefecturi) cu privire la probleme actuale de planificare și dezvoltarea durabilă a teritoriului ca teme specifice (probleme tehnice, conflicte locale, problemele instituționale, disfuncționalități).

3 7.2. Obiectivele specifice La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să: Explice dezvoltarea teritorială inteligentă Descrie metodele prin care se poate realiza dezvoltarea teritorială inteligentă Utilizeze tehnici moderne pentru dezvoltarea unor demersuri strategice și participative, proiecte sau politici publice Analizeze un teritoriu cu scopul de a-l planifica și dezvolta durabil și inteligent Calculeze indicatori necesari analizelor diagnostic 8. Conținut 8.1 Curs Metode de predare Definirea conceptului de dezvoltare teritorială Conceptul de dezvoltare teritorială inteligentă Inteligența teritorială în dezvoltarea regională Observații (ore și referințe bibliografice) 4. Inteligența teritorială ca element legătură dintre cele trei componente ale guvernanței teritoriale Prezentare PP 5. Coeziunea teritoriala-element esential al dezvoltarii teritoriale inteligente Dezvoltare teritorială durabilă element al dezvoltării inteligente Competitivitatea element al inteligenței teritoriale Dezvoltare teritorială inteligentă prin inovație Dezvoltare inteligentă-creștere inteligentă Bibliografie Referințe principale: Bertacchini Y., (2004) Mesurer la distance, Pensez la durée, Mémoriser le virtuel, Vers l Intelligence territoriale -volet 2-, Collection Les E.T.I.C, Presses Technologiques, 275 p. octobre Bertacchini, Y. (2004), Le territoire, une entreprise d intelligence collective à organiser vers la formation du capital formel, p.35, Revue Communication & Organisation n 25, Les vallées : sens, territoires & signes, GREC/O, ISIC, Université de Bordeaux 3, 1er semestre 2004.

4 Dumas, P. (2004), Intelligence, Territoire, Décentralisation ou la région à la française, ISDN 1 Article N 13,p.3 Garcia Vazquez E.(2010), Quality tools applied to territorial intelligence. 9th International conference of territorial intelligence, ENTI, Strasbourg 2010., Nov 2010, Strasbourg, France. 7p. Girardot, J.J. (2000), Principes, Méthodes et Outils d'intelligence Territoriale. Évaluation participative et Observation coopérative, Conhecer melhor para agir melhor, Actes du éminaire européen de la Direction Générale de l Action Sociale du Portugal, Evora, Portugal, p.7-17 Girardot, J.J., (2008), Evolution of the concept of territorial intelligence within the coordination action of the European network of territorial intelligence, ReS-Ricerca e Sviluppo per le politiche sociali, Numero 1-2, C.E.I.M. Editrice, Mercato San Severino (SA) Herbaux P. (2007), Intelligence territoriale Repères théoriques, Paris, L Harmattan, coll. Questions contemporaines, p 48. Lawton Smith Helen (2007), Universities, innovation, and territorial development:a review of the evidence, Environment and Planning C: Government and Policy 2007, volume 25, pages Massé G., Marcon C., Moinet N.(200), Les fondements de l intelligence économique : réseaux et jeu d influence, Revue Marketing & Communication, vol.3, no. 3: L intelligence économique : fondements et pratiques, p Moinet N. (2011), Territorial Intelligence :The case of Poitou-Charentes, Shanghai Competitive Intelligence Forum, Pascaru M. (200), Intelligence territoriale et gouvernance locale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Scott A J (1985), Location processes, urbanization, and territorial development: an exploratory essay, Environment and Planning A, volume 17, pages *** Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 Spre o Europă inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse, 19 mai Seminar / Laborator Metode de predare Dezvoltarea teritorială- context european Inteligența teritorială abordări europene tipologii/ studii de caz 3. Diagnoză teritorială - indicatori Observații (ore și referințe bibliografice) 4

5 4. 5. Bibliografie Realizarea unei diagnoze teritoriale (teritoriu la alegere) Dezvoltarea teritorială inteligentă a spațiului ales - propuneri Bertacchini Y., (2004) Mesurer la distance, Pensez la durée, Mémoriser le virtuel, Vers l Intelligence territoriale -volet 2-, Collection Les E.T.I.C, Presses Technologiques, 275 p. octobre Bertacchini, Y. (2004), Le territoire, une entreprise d intelligence collective à organiser vers la formation du capital formel, p.35, Revue Communication & Organisation n 25, Les vallées : sens, territoires & signes, GREC/O, ISIC, Université de Bordeaux 3, 1er semestre Dumas, P. (2004), Intelligence, Territoire, Décentralisation ou la région à la française, ISDN 1 Article N 13,p.3 Garcia Vazquez E.(2010), Quality tools applied to territorial intelligence. 9th International conference of territorial intelligence, ENTI, Strasbourg 2010., Nov 2010, Strasbourg, France. 7p. Girardot, J.J. (2000), Principes, Méthodes et Outils d'intelligence Territoriale. Évaluation participative et Observation coopérative, Conhecer melhor para agir melhor, Actes du éminaire européen de la Direction Générale de l Action Sociale du Portugal, Evora, Portugal, p.7-17 Girardot, J.J., (2008), Evolution of the concept of territorial intelligence within the coordination action of the European network of territorial intelligence, ReS-Ricerca e Sviluppo per le politiche sociali, Numero 1-2, C.E.I.M. Editrice, Mercato San Severino (SA) Herbaux P. (2007), Intelligence territoriale Repères théoriques, Paris, L Harmattan, coll. Questions contemporaines, p 48. Lawton Smith Helen (2007), Universities, innovation, and territorial development:a review of the evidence, Environment and Planning C: Government and Policy 2007, volume 25, pages Massé G., Marcon C., Moinet N.(200), Les fondements de l intelligence économique : réseaux et jeu d influence, Revue Marketing & Communication, vol.3, no. 3: L intelligence économique : fondements et pratiques, p Moinet N. (2011), Territorial Intelligence :The case of Poitou-Charentes, Shanghai Competitive Intelligence Forum, Pascaru M. (200), Intelligence territoriale et gouvernance locale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca Scott A J (1985), Location processes, urbanization, and territorial development: an

6 exploratory essay, Environment and Planning A, volume 17, pages Coroborarea conținutului disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității, asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului Pregătirea studenților pentru piața muncii este un obiectiv important și, în acest sens, conținutul cursurilor și seminariilor vor conduce atât la cunoștințe teoretice, cât mai ales practice-aplicative. Acestea vor putea fi utilizate în activităţile de fundamentare a unor studii de dezvoltare locală/regională, de analiză a componentelor mediului geografic şi a raportului acestora cu societatea, de reprezentare cartografică (de spaţializare) a elementelor geografice ce definesc teritoriul la diferite scări de analiză. În același timp, vor putea propune soluții/măsuri pentru problemele teritoriale cu care se confruntă un anumit areal, contribuind astfel la o dezvoltare durabilă integrate și inteligentă a teritoriului. În plus, această disciplină este utilă și celor care doresc să urmeze o carieră în cercetare, familiarizându-i pe studenți cu metodele utilizate într-o cercetare și, respective, cu etica profesională. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere în nota finală (%) 10.4 Curs Însușirea corectă a cunoștințelor Utilizarea adecvată a terminologiei Lucrare scrisă 75% Însușirea corectă a metodelor de Evaluarea fiecărei probleme pe 10.5 Seminar/ Laborator lucru baza prezentării realizate de Realizarea fiecărei etape student 25% prevăzute 10. Standard minim de performanță: realizarea puntajului minimal atât în cadrul seminarului cât și la examenul final Data completării Titular de curs Titular de seminar Data avizării Director de departament