II. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI A. ELEMENTE DE GEOGRAFIE GENERALA 1. POZITIA, GEOGRAFICA A ROMÂNIEI. LIMITE SI, VECINI România este situată aproape în mijlocul continentului Europa. Granița - limită care desparte două state; frontieră, hotar, margine. Vecinii României: 1. în nord Ucraina; 2. în est Republica Moldova, Ucraina, Marea Neagră; 3. în sud Bulgaria; 4. în vest Serbia și Ungaria. România are o suprafață de 238 391 km 2 ; este o țară de mărime mijlocie. 1. Completați textul cu termenii potriviți din lista de termeni dată mai jos: România se află pe continentul numit..., în partea.... Este o țară de mărime..., cu o suprafață de.... Teritoriul României are o formă aproape... și este mărginit de granițe terestre și de granițe trasate pe.... În nord-vest se învecinează cu țara numită..., iar în sud-est se învecinează cu.... Dunărea formează granița României cu un număr de... țări, acestea fiind...,...,...,..., în ordinea poziției lor de la intrarea Dunării în țară spre vărsare. Listă de termeni: 238 391 km 2, ape, mijlocie, Europa, circulară, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, centrală, patru. No iuni cheie CONTINENT = întindere mare de uscat, mărginită (total sau parțial) de mări și oceane, cuprinzând și unele insule vecine LIMITĂ TERITORIALĂ = linia ce mărginește un teritoriu 26
2. Pe harta de mai jos, sunt notate cu litere țările vecine și cu numere localitățile extreme ale țării noastre, spre cele patru puncte cardinale. Legendă graniță de stat râu localitate extremă a țării 0 50 km Graniţele şi vecinii României Identificați și notați în tabelul de mai jos, conform cerințelor: a) țările vecine României marcate pe hartă cu literele A, B, C, D, E, în funcție de punctele cardinale; b) localitățile extreme ale țării noastre, marcate pe hartă cu numerele 1, 2, 3, 4; c) tipurile de granițe (terestre, pe ape curgătoare, marine). Cerințe a) țările vecine României b) localitățile extreme c) tipuri de graniță Puncte cardinale În Nord În Sud În Est În Vest 3. Citiți pe roluri textul de mai jos, apoi răspundeți cerințelor: Patru frați grăniceri au sarcina de a veghea permanent granițele astfel încât Răul să nu poată pătrunde prin niciun punct pe teritoriul țării. Fiecare dintre cei patru frați grăniceri și-au pus nume de cod: DRON, TES, SDU, SVET și își descriu cu grijă traseul pe care îl străbat continuu: 27
28 DRON Drumul meu pornește de la Halmeu, se îndreaptă spre est, străbate munți, apoi dealuri și se oprește la Păltiniș. În stânga drumului meu se întinde Ucraina. TES Eu plec de la Păltiniș, apoi mă îndrept spre sud urmărind apele Prutului care mă poartă până la Galați. De aici mă îndrept tot către est, iar bătrâna, dar puternica Dunăre îmi este tovarăș de drum până ajung la Marea Neagră. Ajuns pe țărmul mării, mă îndrept spre sud, având permanent valurile la picioare și soarele călăuză, până la Vama Veche. În drumul meu văd, mereu spre stânga, mai întâi Moldova, Ucraina și pe o bună bucată de drum, Marea Neagră. SDU Eu, cel mai mare dintre frați, îmi încep drumul de la Vama Veche, de unde l-a lăsat Tes. Tot merg spre vest și drumul este presărat cu pulbere uscată până aproape de Călărași. De aici, am un bun prieten de drum Dunărea (și cu Tes este prietenă bună). Ea îmi tot povestește despre câte a văzut și a auzit în lungul ei drum din Germania până la noi și, odată ajunsă aici, cum s-a împrietenit ea mai întâi cu fratele nostru mai mic Svet. Tovărășia mea cu Dunărea ține, de fiecare dată, până la Pristol unde, totdeauna îl așteaptă pe Svet. SVET După salutul fratelui mai mare, pornesc alături de Dunăre, care după o vreme devine cam neliniștită, șușotind mereu și cârcotind, ba uneori chiar clocotind că: munții sunt prea aproape și nu prea am loc, ba că m-au strâns cu un «cordon» care mi-a lățit fața și mi-au dispărut unele avuții, ce știi tu!. Eu știu că ea, de fapt se alintă, ca de fiecare dată când mă însoțește până la capătul traseului meu, la Baziaș, și că dorește să i se laude frumusețea fără seamăn pe care o are, mai ales la Cazane. Cu părere de rău mă despart de Dunăre și îmi continui drumul până la Beba Veche, apoi îmi îndrept pașii mergând întins spre nord, până la întâlnirea cu fratele Dron, care așteaptă să-i mai spun ce am văzut trecând, pe rând, pe lângă Serbia și Ungaria. a) Identificați și urmăriți pe Harta fizică a României cele patru trasee descrise; b) Schimbați ordinea literelor numelor de cod ale celor patru frați grăniceri și notați în spațiul de mai jos ce denumiri ați obținut. Argumentați rezultatele.
2. RELIEFUL - CARACTERISTICI GENERALE SI, TREPTE DE RELIEF Relieful României: este variat cuprinde cele trei forme principale de relief; este dispus în trepte de întinderi aproape egale, fiecare treaptă de relief ocupând circa o treime din suprafața țării: 1. treapta munților cea mai înaltă; 2. treapta dealurilor și a podișurilor; 3. treapta câmpiilor cea mai joasă; este așezat sub forma unor inele concentrice (se învăluie unul pe celălalt din interior spre exterior); este îmbinat armonios. Forma de relief este înfățișarea concretă a suprafeței terestre pentru întinderi mici și mijlocii; poate să apară ca o ridicătură (munte, deal), ca o adâncitură (vale, depresiune) sau ca o suprafață netedă (câmpie). Treapta de relief diferențiază înfățișarea reliefului în funcție de înălțime. Treptele de relief ale României sunt cuprinse într-un anumit interval, între 0 și 2 544 m. Unitatea de relief reprezintă o anumită suprafață, bine delimitată, pe întinderea căreia se găsesc mai multe forme de relief apropiate sau asemănătoare între ele. No iuni cheie ARMONIOS = cu părți componente care formează un tot bine închegat și echilibrat TREAPTĂ DE RELIEF = ansamblu de forme de relief cu înălțimi cuprinse într-un anumit interval (exemplu: 0-200 m, 200-800 m; peste 800 m) DEPRESIUNE = formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare 1. Citiți enunțurile de mai jos și hașurați (colorați) caseta din dreptul variantei corecte și complete. Relieful țării noastre se caracterizează prin: varietate, așezare în trepte din ce în ce mai joase de la est la vest; varietate, armonie, așezare în trepte aproape egale ca întindere. 29
NE PREG TIM PENTRU EVALUARE TestUL 7 1. Completaţi corect enunţurile: a) Teritoriul României este organizat în:..., oraşe şi... a) Județul reprezintă cea mai... unitate a organizării administrative. cuprinde:..., comune,... şi activităţile desfăşurate pe întinderea sa. este gospodărit de o.... meu se numeşte... şi are reşedinţa de judeţ la.... c) Ţara noastră cuprinde... judeţe şi Municipiul... care este capitala României. 2. Încercuiți litera corespunzătoare variantei corecte. Tipurile de aşezări omeneşti specifice ţării noastre sunt: A. satele şi judeţele B. satele şi municipiile C. satele şi oraşele 3. Numiți cel puţin trei schimbări care trebuie să se producă într-o localitate rurală (sat/comună) pentru ca aceasta să fie trecută în rândul oraşelor (să aibă statut de oraş). 95
4. Formulați câte un enunţ important despre oraşele: Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Cluj-Napoca şi despre reşedinţa judeţului vostru. 5. Folosiți harta ţării şi realizați corespondenţe corecte între numele oraşului (B), râul din apropierea sa (A) şi aşezarea pe teritoriul ţării (C). A. Ialomiţa Crişul Repede Argeş Bârlad Someş Prut B. Oradea Slobozia Piteşti Arad Vaslui Satu Mare C. în vestul ţării în sudul ţării în estul ţării 96 Barem: 1. 20 de puncte (câte 2 p. pentru fiecare identificare); 2. 10 puncte; 3. 15 puncte (câte 5 p. pentru fiecare schimbare identificată); 4. 20 de puncte (câte 5 p. pentru fiecare enunţ); 5. 25 de puncte (câte 3 p. pentru fiecare corespondenţă dintre A şi B; câte 2 p. pentru fiecare corespondenţă dintre B-C); 10 puncte din oficiu. Total: 100 de puncte 86-100 Foarte bine 70-85 Bine 50-69 Suficient
CUPRINS Cuvânt-înainte... 3 I. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ORIZONTULUI APROPIAT ŞI LOCAL... 5 1. Orizontul. Linia orizontului. Punctele cardinale... 5 2. Orientarea în orizontul apropiat. Planul... 8 3. Orientarea în orizontul local. Harta... 10 4. Caracteristici geografice ale orizontului local... 15 Aplicaţii practice în orizontul local... 17 5. Repere de timp în explicarea unor modificări ale realităţii observabile... 18 6. De la orizontul local la ţară... 20 Testul 1... 23 Testul 2... 24 II. ELEMENTE DE GEOGRAFIE A ROMÂNIEI... 26 A. Elemente de geografie generală... 26 1. Poziţia geografică a României. Limite şi vecini... 26 2. Relieful caracteristici generale şi trepte de relief... 29 3. Vremea şi clima... 34 4. Apele curgătoare. Dunărea şi râurile interioare... 36 5. Apele stătătoare... 42 A. Lacurile... 42 B. Marea Neagră... 44 6. Vegetaţia, animalele şi solurile... 46 7. Locuitorii şi aşezările omeneşti. Locuitorii României. Aşezările rurale şi urbane... 51 8. Principalele activităţi economice. Resurse naturale... 57 9. Activităţile agricole. Activităţile industriale... 61 10. Căi de comunicaţie... 66 111
Testul 3... 68 Testul 4... 70 B. Elemente de geografie regională... 72 1. Marile unităţi geografice. Prezentare generală... 72 2. Munţii Carpaţi. Carpaţii Orientali. Carpaţii Meridionali. Carpaţii occidentali... 73 3. Dealurile şi podişurile... 79 A. Depresiunea colinară a Transilvaniei... 79 B. Subcarpaţii. Dealurile de Vest. Podişurile... 80 4. Câmpiile şi Delta Dunării... 85 Testul 5... 87 Testul 6... 89 5. Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local... 91 6. Organizarea administrativ-teritorială a României... 92 7. Bucureşti capitala României... 94 Testul 7... 95 III. ROMÂNIA ÎN EUROPA ŞI PE GLOB... 97 1. România Þară europeană... 97 2. Europa Un continent la nivelul planetei. Uniunea Europeană (UE)... 98 3. Terra Planeta oamenilor. Terra O planetă a Sistemului Solar... 101 Testul 8... 105 Portofoliu... 107 Graficul rezultatelor tale... 108 Planificare... 109 112