Slide 1

Transcriere

1 VII. ÎNSCRIEREA PE DESENELE TEHNICE A PRESCRIPŢIILOR DE CALITATE Starea suprafeţelor influenţează fiabilitatea şi funcţionarea pieselor în cadrul unui ansamblu

2 7.1 STAREA SUPRAFEŢELOR (RUGOZITATEA) SR EN ISO 1302:2002 SR EN ISO 4287:2003 Rugozitatea: ansamblul neregularităţilor unei suprafeţe, obţinute în urma procedeului de fabricaţie aplicat, şi care nu constituie abateri de formă. Se stabileşte în funcţie de: procedeul tehnologic, viteza de prelucrare, mărimea suprafeţei de contact, mărimea şi caracterul solicitărilor, precizia dimensiunilor şi a formei geometrice.

3 Parametrii geometrici de profil 1. Abaterea medie aritmetică a profilului R a 2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte R z 3. Înălţimea maximă a profilului R y suprafata efectiva l S m profil real profil geometric a linia medie (m) suprafata geometrica

4 Parametrii geometrici de profil x 1. Abaterea medie aritmetică a profilului R a : media aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor profilului y i, i = 1 n, pe lungimea de bază l. R 1 l y x dx a y i l 0 n i1 R a = 0,012; 0,025; 0,050; 0,1; 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25; 50; 100; 200; 400 [μm]. 1 n R y R a y y y 1 y 2 linia exterioara a profilului y i y v max y p max m linia interioara a profilului l y v1 y p1 y v2 y p2 y v3 y p3 y v4 y p4 l x y n-1 y n y v5 y p5 x b c y S m1 S m2 S mi S mn

5 y Parametrii geometrici de profil 2. Înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte R z : media aritmetică a valorilor absolute a înălţimilor y i celor m y n-1 de mai sus cinci proeminenţe şi ale adâncimilor linia interioara a celor profilului mai de l jos cinci goluri în limitele lungimii de bază l. R z Înălţimea maximă a profilului yr y : distanţa dintre linia exterioară a profilului şi linia interioară a profilului sau suma valorilor absolute ale înălţimii şi adâncimii maxime ale proeminenţelor : y l R y y y 5 i1 y p i p max 5 i1 y v i v max R y R a R y y 1 y 2 linia exterioara a profilului R z ; R y = 0,025; 0,050; 0,1; 0,2; y 0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25; 50; 100; 200; 400; 800; 1600 [μm]. y R a y 1 y 2 y v1 linia exterioara a profilului y p1 y v2 y i y v max y p max m linia interioara a profilului l y p1 y p2 y p2 y v max y v3 y p3 y p max S m1 S m2 S mi S mn l y p3 y v4 y p4 y p4 y p5 y v5 y n-1 y p5 x y n x x x y n x b c d b

6 Corelaţia procedee tehnologice de prelucrare - rugozitate Procedeul tehnologic Turnare în forme de nisip Matriţare Forjare prin laminare Ambutisare Strunjire Mortezare Găurire Frezare (circulară, frontală) Rectificare Honuire Lepuire (rotundă, plană) Valoarea parametrului R a [µm] 0,025 0,05 0,1 0,2 0,4 0,8 1,6 3,2 6,3 12, Gr.op.mec. superfinisare finisare semifinisare degrosare

7 Procedeele tehnologice şi valorile parametrului Ra

8 Notarea stării suprafeţelor în desenul tehnic H 1 H 2 simbol de bază H 1 =1,5h ; H 2 =3h simboluri derivate Suprafaţa se obţine printr-o operaţie de prelucrare cu îndepărtare de material Interzisă îndepărtarea de material, sau suprafaţă care trebuie menţinută în starea obţinută iniţial Indicarea şi de caracteristici speciale ale stării suprafeţei Toate suprafeţele piesei au aceeaşi stare Exemplu de notare a rugozităţii e d b c a Dispunerea indicaţiilor referitoare la rugozitate a parametrul de profil în μm (Ra, Rz) b alţi parametri decât cel notat la a c procesul de fabricaţie d simbolul orientării neregularităţii e adaosul de prelucrare (mm) turnat R z 3,1 R a 6,3

9 Orientarea neregularităţilor suprafeţei Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu Simbol Orientarea neregularităţii Exemplu = Paralelă cu planul de proiecţie = C Circulară şi concentrică faţă de centrul suprafeţei C Perpendiculară pe planul de proiecţie R Radială faţă de centrul suprafeţei R Încrucişată, după două direcţii înclinate faţă de planul de proiecţie P Striuri speciale nedirecţionate sau protuberanţe P M În mai multe direcţii M Exemplu de notare a rugozităţii 0,5 = rectificat R a 1,6 R a 12,5 U R a 6,3 L R a 12,5 - rectificare cu un adaos de prelucrare de 0,5 mm, rugozitate maximă R a 1,6, orientarea neregularităţilor paralelă cu planul de proiecţie al suprafeţei - U parametrul superior - L parametrul inferioar

10 7.2 ABATERI DIMENSIONALE TOLERANŢE ŞI AJUSTAJE Interschimbabilitatea pieselor - posibilitatea asamblării unei piese dintr-o anumită serie cu orice piesă dintr-o altă serie, cand se montează într-un ansamblu - stă la baza fabricării pieselor de schimb în producţia de serie

11 SR EN ISO : Baze de toleranţe, abateri şi ajustaje Toleranţa dimensională : diferenţa dintre dimensiunea maximă şi minimă la care se poate obţine dimensiunea efectivă a unei piese. - Reprezentarea grafică a abaterilor dimensionale D max T - Dimensiunea nominală (N) - Dimensiunea efectivă (E) Alezaj : D max > E > D min Arbore : d max > E > d min - Abaterea efectivă (A) A = E N - Toleranţa (T) Alezaj : T = ES - EI = D max D min Arbore : T = es - ei = d max d min D min ES alezaj EI N linia zero d min T arbore camp de toleranta es T d max ei N - Reprezentarea grafică a câmpului de toleranţă abatere fundamentala linia zero N EI(ei) ES(es)

12 Poziţia câmpului de toleranţă faţă de linia zero pentru alezaje şi arbori 18 trepte de precizie : 01, 0, 1, 2, 16 ES EI A B C CD D E EF F FG toleranţe fundamentale : IT01, IT0, IT1, IT16 ALEZAJE K M G N H J JS P Linia zero R S T U V X Y Z ZA ZB ZC ES EI N a ei es a Linia zero b c cd d e ef f fg js j g h k m n p r s ARBORI Simbolul unui câmp de toleranţă : Clasa de toleranţă = abaterea fundamentală (simbolul poziţiei sale) & numărul clasei de precizie; Ex. : h7, K6. SR EN ISO 286 2: 2010 Tabele de clase de toleranţe şi abateri limită pentru alezaje şi arbori, cu dimensiunile până la 3150 mm. t u v x y z za zb zc ei es N b

13 Ajustaj: relaţia stabilită între două piese, care au aceeaşi dimensiune nominală, numite convenţional arbore şi alezaj. Ajustaje posibile între alezaj şi arbore T D ajustaj cu joc N alezaj arbore N N ajustaj cu stangere T D S min T d D max D min J max J min T d d min d max J max = D max d min J min = D min d max T j = J max J min = T D + T d D max D min S max d min d max d min d max ajustaj intermediar S max J max D max D min J max S max d min d max S max = d max D min S min = d min D max T s = S max S min = T D + T d asamblări cu joc redus asamblări cu strângere mică

14 Sisteme de ajustaje a) sistemul alezaj unitar EI = 0, D min = N Camp de toleranta H ajustaj cu joc 20 H7 / e8 N ajustaje cu joc ajustaje cu strangere ajustaje intermediare ajustaj cu strângere 20 H7 / p6 b) sistemul arbore unitar es = 0, d max = N h ajustaj cu joc 20 G7 / h6 N ajustaje cu joc ajustaje intermediare ajustaje cu strangere ajustaj cu strângere 20 P7 / h6

15 Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare SR EN ISO : Înscrierea pe desenele de execuţie a toleranţelor la dimensiuni liniare a) prin simbolul toleranţei 20H6 b) prin valorile abaterilor limită +0, ,253 +0,013 20H6( ) 0 +0, ,025 20,013 20H6( 20 ) 20k6 +0,015 20k6( +0,002 ) +0, ,15 20,015 20k6( 20,002 ) a b c) prin dimensiuni limită 32,205 32,195 c d) prin dimensiuni limită într-o singură direcţie 35,5min 38,5 max d

16 Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare 2. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni liniare pe desenul de ansamblu 20H7/k6 a 20 H7 k6 b 1 2 ( ) 20F7 +0,041 +0,020 20h6( 0-0,013) alezaj50 +0,5 +0,1 arbore50-0,1-0, ,02-0, ,02-0,03 c d e 3. Înscrierea toleranţelor la dimensiuni unghiulare ' 20'' 15, ' 15'' '+0 0 0'40'' 16,5 0 +0, ,75 0

17 7.3 TOLERANŢE GEOMETRICE SR ISO 7083: 2002 SR EN ISO 1101: 2013

18 În cadrul toleranţelor geometrice se definesc următoarele abateri : 1) Abaterea de formă 2) Abaterea de orientare 3) Abaterea de poziţie 4) Abaterea de bătaie Simbolurile tolerantelor geometrice

19 Înscrierea toleranţelor geometrice Simbolurile suplimentare Indică elementul tolerat Indică baza de referinţă Denumire direct indirect (printr-o literă) direct Bază de referinţă parţială Cotă teoretic exactă Zonă de toleranţă prelungită indirect (printr-o literă) Condiţie de maximum de material 30 A M Simbol A 2 A1 P A Reguli privind înscrierea toleranţelor geometrice (SR EN ISO 1101: 2013) simbolul caracteristicii tolerate valoarea toleranţei (mm) 0,01 A litera de identificare a bazei de referinţă

20 Indicarea elementului tolerat Cadrul de toleranţă se leagă de elementul tolerat printr-o linie de indicaţie, terminată cu o săgeată care se sprijină pe : a) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă toleranţa se referă la profilul sau suprafaţa respectivă (a, b) b) linia de contur sau pe o linie ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă, dacă toleranţa se referă la axa sau la planul de simetrie al elementului tolerat (c, d) c) pe axă, dacă toleranţa se referă la axa sau planul de simetrie al tuturor elementelor care admit această axă sau planul de simetrie (e, f) 0,01 0,02 0,1 0,1 0,01 a b c d 0,2 0, ,01 e f g

21 Indicarea bazei de referinţă (SR EN ISO 5459: 2012 ) - linia de contur a elementului sau pe o linie ajutătoare trasată in continuarea muchiei, dar nu în dreptul liniei de cotă, dacă baza de referinţă este suprafaţa sau profilul respectiv (a, b) - o linie de contur sau o linie ajutătoare, în dreptul liniei de cotă, dacă baza de referinţă este axa sau planul de simetrie al elementului tolerat (c) - pe axă sau pe planul de simetrie, dacă baza de referinţă este axa sau planul de simetrie al unui singur element sau axa de simetrie comună a două elemente (d, e) A B A A B A a b c d A 0,2 B e f B