Drumul celor putini

TUDOR GRECEANU DRUMUL CELOR PUTINI Amintirile unui pilot de vanitoare iegit din incercuirea de la Stalingrad Edilia aii-arevdzutd gi addugitd, ingrijitd de colonel (r) Dumitru Roman CuvAnt inainte de Martha Greceanu Prefald de Neagu Djuvara EDITURA VREMEA BUCUREqTI 20L6

CUPRINS CuvAnt inainte la edilia I......7 Prefa!i......!..;... 11 DESPRE TUDOR GRECEANU......17 Figuri de martiri.....,...17 Tudor Greceanu... i9 Tudor Greceanu...24 PARTEA I UN OM NASCUT SA TTg EROU...,.,,...,.29 ineinrs DE RA28or......2s RAzBoruL......83 PAnX la Stalingrad.....83 Ieqirea din incercuirea de la Stalingra d... 92 Grupul 7 VAnitoare in Flotila Udet... 105 Luptele contra bombardamentelor americane..... 122 Frontul de vest......128 Primul pilot roman pe un avion cu reac!ie...129 PARTEA A rr-a naspr.tre... 133 ARESTAREA...... 133 EVADAREA DE LA AIUD (20 decembrie1952)..139 DUPA ELr8ERARE......152 Anii petrecufi la Institutul de Arhitecturi... 152 De vorbi cu comandorul Tudor Greceanu...154 Oamenii sunt imprevizibili......,...1.63 EVOCART.....17s [Vai de neamul care-si va uita eroii]...173 [Flotila 1 VAnitoare Bucuregti-Pipera]... 175 Cad ultimele stele de pe cerul patriei...179 [Alexandru $erbdnescu]...... 180 [Tiberiu Vinca]...181 [Alexandru Popigteanu]......192 TNVENTTT gr rnovatrr......1e8

fr..., ;ry"{:, *4e Locotenent Tudor Greceanu, in august 1943, cind a primit Ordinul,,Mihai Ytteazul" clasa a III-a

DESPRE TUDOR GRECEANU Figuri de martiri inainte ca in lara noastri si se instaleze regimul comunist, RomAnia a avut mari personalitili in diverse domenii de activitate (politic, sociaf cultural, profesional etc.). Lipsindu-se de ele, fiindci nu se mai dorea,,romanism" ci comunism, planul Moscovei fiind pulverizarea RomAniei, aceste personalitdli au fost eliminate din viafa fdrii. $i nu oricum, ci blamate, insultate, calomniate, ucise in ultimi instan!5. in locul acestor oameni de mare finuti, valorile noastre reale, comuniqtii gi-au plasat nulitefle 1or, grupate in aristocrafia comunistd, cunoscuti sub numele de nomenclafurd. A venit insi revolufia din decembrie 1989 qi, aqa cum firanii prddali de pdmdnt igi cer acum pimantul inapoi, sau casele cei cu case nafionalizate, adici furate de comunigti, tot aga marile noastre valori, oameni morfi sau vii, pretind astlnn restitutio in integrum. in slujba acestei restituiri se afli qi revista noastri. Am flcut acest lucru i:r cateva numere (vezi Iuliu Maniu, Gheorghe Britianu, Ion Mihalache etc.), dar trebuie sd ne indreptdm atenlia gi citre allii, nume mai pufin notorii- Ei trebuie s5 intre neapirat in congtiinla poporului nostru, fiindci ei sunt exponenfii unei vieli model. AducAnd in discufie asemenea vieli, incercdm si mai inliturdm zgura propagandei comuniste care, ani gi ani, a otrdvit creierele 17

unor oameni simpli, negtiutori qi neinformafi. Tragic e faptul ci gi astdzi sunt oameni in varsti de peste 40-50 de ani care repeti minciuni - lecliile comunigtilor - convingi cd rostesc adevirul. Aceastd revenire la normal a minfilor nu'e o operd usor de infdptuit. Ea va dura mulfi ani de aici i:rcolo gi nu ne facem lluzia cd o publicafie ca a noastrd igi va vedea efortul incununat cu succes. Socotim firsi ci e de datoria noastri si aducem la vedere realele valori ale neamului nostru, vizand.nu numai mari personalitnfi deja notorii in adevirata noastri istorie, blamate cu obstinafie de comunigti, ci qi pe alli oameni care au trdit in anonimat dar care au fost de o exemplard,tinuti romaneascd. Ei au i:rfruntat cu tot curajul pe comunigti. Nu qi-au precupefit viafa. Firi ei, fdrd eroismul gi martirajul lor, s-ar fi stins poate de mult,,f7acdra de veghe" care certihcd azi cd mai existdm ca neam. Unul dintre aceqti eroi-martiri pe care incercdm s[-l prezentdm acum marelui public a fost TUDOR GRECEANU. Banu Ridulescu (,,Figuri de martiri",in Memoria, nr. 23, martie 1998, p. 109) 18

PARTEA I un om NAscur sa prn ERou inainte de rizboi3 De un an b6ntuia rdzboiul in Europa qi in Africa de Nord. Franfa capitulase?n 27 de zile in fala incredibilei forte germane moderne. Polonia fusese spulberatd i:r 14 zile. Cehoslovacia ocupatd. Iugoslavia cuceritd fulgerdtor. Olanda ocupati, Danemarca ocupatd, Jirile Baltice inchinaseri drapelul, iar svastica germand flufura pe tot mai multe catarge. Teritoriul ldrii noastre fusese amputat ultrarapid. Cedarea, irr iunie, a Basarabiei gi a Bucovinei, apoi a Ardealului de nord gi a Cadrilaterului desivarsise marasmul general care coplegise irtregul popor roman in1940. Ascultasem la radio comunicatele sinistre care dideau publicitdfii aceste tranzacfii ce din varful condeiului cioparfeau qi instriinau parte din teritoriul firii, cu tot trecutul lui istoric, pentru care luptaserd qi muriserd atatea sute de mii de buni romani. Tot ce fusese atatea zeci de ani,,sf.ant, cra acum,,vindlrt" fhrd opozilie la masa verde, ca qi cum n-ar fi avut niciun cuvant de spus, ca si cum nu s-ar fi fdcut atatea sacrificii ca sd avem o armatd nafional5, cu soldafi qi ofiferi, cu funuri, tancuri, avioane, nave qi drapele. 3 Capitol scris de Tudor Greceanu. 29

tn qcoala militard ni se spusese gi ni se repetase ci menirea armatei este de a apdra cu preful viefii fiecare palmi din pimantui patriei... Toate cantecele patriotice, toate cirfile copildriei, toate discursurile inflscdrate spuneau:,,nicio palmd nu ddm". $i acum?... Sd fie toate acedtea vorbe?... Ih primul momenf la cedarea Ardealului sub Dictatul de la Viena, cupringi de revoltd, un grup de caliva ofiferi au pus pe masa comandantului $colii de Perfec{ionare de la Ghimbav demisia din cadrele active ale unei armate care nu este ldsati si lupte pentru a apdra teritoriul intregit cu atat de grele sacrificii. Comandantul qcolii, comandor av. Traian Pielg a respins demisiile fir bloc, recunoscand cu regret legitimitatea acestei porniri, dar ne-a spus cd nu ne poate primi demisiile forainte de a ne atrage atenfia asupra lagitdlii de care am da dovadi, sustrig6ndu-ne de la ceea ce va urma dupi toate aceste cesiuni teritoriale, adicd rizboiul. $tiam cd ne agteapti un rdzboi al Germaniei contra Uniunii Sovietice (nu gtiam cine gi cand il va incepe) gi bdnuiam ci acesta va avea grave implicafii pentru noi. Nu ne gandeam la o participare efectivi,,,militar6" la operafii, avand i:r vedere marea diferenfi de putere intre noi gi ruqi. Speram mai degrabi intr-un conflict irtre noi gi unguri, unde gansele noastre de succes erau de luat in considerare. intr-adevxr, rentlta din spusele comandanfului qcolii cd aceste amputdri fdceau sigurs, in cel mai apropiat viitor, o intrare necesard a RomAniei infizboi pentru a gterge ruginea politicienilor nogtri incapabili gi pentru intregirea teritoriului gi revanqa zdrobitoare asupra celor care s,ttezaserd si-l cotropeascd. Eram toli congtienfi ci rizboiul european bate qi la uga noastrd, cd instabilitatea noastri ne menfine pe muchie de cufit gi cd precipitarea vertiginoasd a evenimentelor exteme trebuie sd ducd la modificdri cruciale ir politica duplicitard gi desueti a regelui Carol al ll-lea gi a partidelor politice, atat de vinovate. Acest lucru s-a intamplat mai repede decat credeam. 30

a4--6.:. I / PJ*a ffiffii4,-%/*;;:1w /-: :r*11":,r;*1+j.m&mz u ^'*o#. '& t45ca2,zq*.t" t4e./a' lij.8"jl* /##"i'fr5;zz;ffi '7E r' (. 1*- ffi* o*',:. :::r. *: rffi f%:!;:f" ' / ',g.-j/*-. n :;:::;:;;. "^';'#/J,**-a,,T+l* t 4*t * *-X,*f* 'f"r-r- a 'F /ffii.*- d**', t"-"tt '*,,.i,to 'r*r2.*":,?6).1,o nn l-/** ^/-* - -J': /1,*f**; ai muezi',.t*o * i-,./..5/.*/, e.o *,-a/*/* ffi)-;m,* u:t::ff ::/.t*/ni- ea,.&r '7a; yv* *: -*^ '! ::i'7'/*-.,*.1".-4*+ :.,, ^? #"':iffi',z ";JJJ - fi*' * 6i*' n**''4^nq. n*'i:!,tfr^'*l*"i o,,,,*to l* * ",i'j';zn ** 7;'*" "nbi '/*7x-2'fu u.t,et. -,.'* 'oi*i /z** '-4,t*'-:it:'/*o "4 a) oe:/i--1 ni * "a'joe ci aaa)ei tqtr*-* v,::frffir##ffi:_" ;;ryfuffif ;;.';1 /*-* T,i;.iilz* ffi'f:**i'#:z2:i:flry':;6 %ffi#h;frffi"hffi,t' i,q"ci:.a#ffiffiiffi ndtq2 ta,*aa l4a ""T1rrf T *"!,ry * *H J^{'**:e' 'ot" lo;*t s"l'"t, 7* *.;' i?a,r, %A2.1:r*'Z :H-, Ao#'" [#*Tfff.,fr]t d' - -1, *). tj4i.a Tffi";J;;;, J;:'"t-: ma 44"'t *;::*-* Prima pagind a manuscrisului redactat de autor in penultimul siu an de viafd (1993) 31

Abdicarea regelui Carol al Il-lea ir favoarea fiului sdu Mihai, venirea guvernului legionar la putere, preluarea conducerii statului de cdtre generalul Ion Antonescu sunt tot atatea evenimente care s-au succedat vertiginos tocmai in perioada c6nd se otgariza in mare grabi festivitatea de brevetare a noilor piloli de vanitoare care urmau si fie trimigi unitililor combatante. Un mdnunchi de ofiferi (puti.i activi gi cei mai mulli rezervigti), subofiferi activi qi de rezervi am fost reparttzaliprimei flotile de v6ndtoare a ldrii la Bucuregti-Pipera. Despre generalul Antonescu gtiam - ca toati lumea de altfel - destul de pufine: gtiam cd e cavalerist, ci era un ofiler de stat major de mare valoare, care-qi ficuse dovezile, ca maior, i:r rizboiul dn191.6-1918, la statul major al armatei maregalului Prezan; mai gtiam cd, fiind foarte curajos gi plin de personalitate, ficuse opozilie f[figd lui Carol al Il-lea gi amantei lui, doamna Lupescu, motiv pentru care suportase consecinlele cele mai grave 9i in ultimul timp era cu domiciliu obligatoriu la Bistrila. $tiam cd era un nafionalist convins - qtiam c5, degi simpatizant, nu fusese nici' odati legionar -, cd era un om foarte auster 9i autoritar, nu radea niciodati gi avea pdrul roqcat. Cam asta gtia lumea despre el qi-gi punea speranfa in patriotismul gi inteligenfa lui, de care nimeni nu se indoia. Pe regele Mihai I il cunoeteam, fusesem colegi la $coala Pregdtitoare de Ofiferi, de pe atunci manifesta un viu interes pentru motoare gi aviafie. Odatd cu intrarea Romdniei in tabdra nalionalistd patronatd de axa Roma-Berlin - de fapt, Germania hitleristd -, conflictul posibil cu Ungaria devenea momentan imposibil; in schimb, se confura din ce i:r ce mai precis eventuala noastrd participare cu toate mijloacele economice gi militare la conflictul armat ce se dovedea iminent fu:rtre Germania qi Uniunea Sovieticd. Se crease, incet-irrcet, un curent de opinie care devenea din ce in ce mai putemic in favoarea acestei participiri, pe de-o parte pentru a cuceri Basarabia, pe de alti parte 32

pentru a participa la lupta dusi de forfele ordinii gi civilizafiei impotriva terorismului comunist gi insidios. Asistasem, ca proaspdt sublocotenent, in 1939, la venirea pe aerodromul Otopeni a fugarilor aviatori polonezi cu avioane foarte modeme. ii rrerusem, perfect edripaf, pe avioane de primi mane, gdurite de gloanle gi schije gi fusesem impresionali de calit6!i1e lor profesionale. CAnd insi ne-am exprimati:r fa{a lor mirarea ci o astfel de avia{ie a fugit aga de ugor din fafa luptei, ei ne-au explicat ci,,noi habar n-avem ce firseamni Messerschmitt 109 qi cd nu doresc vreodatd si aflim, cdci abia atunci vom tr{elege". Am constatat cu surprindere ci, vorbind despre Messerschmitta, pireau cuprinqi de un tremur involuntar ca o panici misticd, de ai fi spus ci se gisiseri in fafa fulgerelor lui Jupiter gi am presupus cd aceast[ psihozi colectivi trebuia sd aibi obazd obiectivd, aqa ircat auzisem despre Messerschmitt multe minciuni inainte de a-l vedea efectiv. Pistrasem tofuqi pentru polonezi o stimi mare, cdci, in felul lor, bine sau prost, diduseri ochii cu inamicul puternic, se bituseri, g[urile din avioane o dovedeau, supraviefuiseri gi, cu avioanele avariate, ajunseserd tofugi pand la Otopeni. Dar noi?... in cazul unui rizboi cu ruqii, acest colos necunoscu! silbatic gi inspiimantdtor, dupi prima intalnire pi lupti aerian5, cagi qi cine vor supraviefui?... $i apoi rdzboiul e lung qi,,ulciorul nu merge de multe ori la api"... a Messerschmitt 109 - avion de vandtoare (30 000 exemplare intre1937 qi 19a5) realizat de inginerul german Willy Messerschmitt (Frankfurt am Mairy 1898 - Mtinchen, 1978), specialist in aeronauticd, care a condus o uzind de produclie de avioane foarte importanti (Augsburg). Messerschmitt a realizat gi Primul avion de vdnitoare cu reacfie (Me262), care, conceput in 1938, a fost utilizat in lupte abia in noiembrie 1944. La terminarea rizboiului, Messerschmitt gi-a continuat cariera in Spani+ in Germania gi in Egipt. 33

Credeam ci dacd, totugi, va h rdzboi, el va fi pentru noi pand la recucerirea Basarabiei, care nu poate dura prea mult, gi astfel RomAnia cu idealul implinit va termina lupt4 dupi care igi va vedea de celelalte treburi, Ardealul! Nu consideram niciun moment ci am putea drfce pan5la sfarqit un rdzboi cu un inamic atat de dispropor{ionaf care, de altfef credeam, va ceda repede (ca gi Polonia ca qi Franfa Belgia sau Olanda) in fafa forfei de netxgdduit a armatei germane/ care nu avea de ce sd se mai irrcurce gi sd mai recurgi la noi ca luptdtori. Pentru fiecare dintre noi, rdzboiul apdrea mai mult ca o chestiune de performanfd profesionals, o competifie de valoare, o inclegtare fafi de care simtul onoarei gtirbite, al demnitdfi gi cinstei era pentru moment mai putemic decat rdsuflatul patriotism - cdci,,patrta" dovedise cd cedeazd mai ugor decat noi propriul sdu teritorit, iar problema Ardealului, unde ftrtr-adevdr am fi plecat cu avant de zmei, pentru moment nici nu se punea de cdtre mandra noastri!ar6, care ficuse alianfi cu principalul ripitor al Ardealului gi proclama eternitatea sentimentelor de dragoste reciproci. Fusesem crescufi, ca toatd generafia noastri, de pirinfi care participaserd Ia1916-1918,, in uri pentru nem{i, dar nu in dispref ci in respectul fa![ de forla qi disciplina lor militari gi fafi de insugirile poporului german, ale culturii gi creafiei lui de culturd qi civilizafie tehnici. Acum eram aliafi cu ei; niqte aliafi de nevoie, tratafi de nemli ca nigte rude sdrace, dar cu toat[ curtoazia diplomatic5, din cauza nevoii pe care o aveau de RomAnia cabazd de plecare la atac, ca rezervd. de hrani pentru armati si ca rezerv6, de benzin5. in potitefea lor se simlea reprogul fafi de trecut qi superioritatea celui care pleacx la o treabi cu un aliat slab gi nepreghtit, de care insd nu se poate lipsi. Nu trecuseri decat doudzeci de zile de cand, pe vreme de toamni frumoasd, la Ghimbav, langi Bragov, ichimbaserim petlifele bleu-ciel ale aviafiei de observa{ie cu petli {ele verde-inchis ale pilofilor de vanitoare. 34