Codul ADER și denumirea proiectului: ADER 8.1.1. Implementarea masurilor de bunastare a bivolilor, in relație cu indicatorii de producție, reproducție și economici in diferite module de ferme, cu impact asupra dezvoltarii durabile a speciei Denumire contractor: Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bubalinelor Șercaia (S.C.D.C.B. Șercaia) Partener: USAMV București Anul începerii proiectului: 2015 Anul finalizării proiectului : 2018 Durata (nr. luni): 34 Obiectivul proiectului: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: - Elaborarea unei tehnologii moderne de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari; - Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei; - Îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi creşterea cantităţii de materie primă pentru piaţa produselor obţinute de la bivoli ; - Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea rentabilizării creşterii bivolilor.
Faza: nr. 4/2018 Studiu privind măsurile de rentabilizare a producţiei în fermele de bivoli de diferite mărimi Obiectivul fazei: Studiu privind măsurile de rentabilizare a producţiei în fermele de bivoli de diferite mărimi Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei: - Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu; - Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii; - Susţinerea si publicarea unei lucrări ştiinţifice într-o revista BDI. Termen de realizare a fazei: 03.08.2018
ACTIVITĂȚI REALIZATE Activitatea 4.1. Implementarea tehnologiilor moderne de creştere a bivolilor în fermele mijlocii şi mari din judeţele Braşov şi Sibiu Activitatea 4.2. Analiza financiară pe tipuri de ferme Activitatea 4.3. Propunere de proiect privind integrarea creşterii bivoliţelor pentru lapte cu procesarea laptelui în scopul rentabilizării fermelor Activitatea 4.4. Organizarea unei mese rotunde cu crescătorii de bivoli şi specialiștii în domeniu
Rezultate obținute: 1. Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu; 2. Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii ; 3. Publicarea unei lucrări ştiinţifice într o revista ISI, (Analysis of genetic diversity of Romanian Buffalo A preliminary study, Romanian Biotechnological Letters (ISI), Vol. xx, No. x, 2018); 4. Susţinerea a două lucrări ştiinţifice, cotate ISI, (Economic weight of production traits for Romanian Buffalo, Establish the selection objective using a competitiveness index for Romanian Buffalo, Conferința Internațională Agriculture for life USAMV București, iunie 2018)
Activitatea 4.1. Activitatea 4.1. Implementarea tehnologiilor moderne de creştere a bivolilor în fermele mijlocii şi mari din judeţele Braşov şi Sibiu Introducere Pe teritoriul ţării noastre, bivolii se cresc din secolele IV-V, pătrunzând pe două căi: din Peninsula Balcanică, fiind aduşi de turci şi răspândiţi în Câmpia Română şi în Dobrogea, şi din vest, fiind aduşi de huni şi raspândiţi de către avari, în special în secolele al IX-lea şi al XII-lea. Primele informaţii scrise s-au găsit în localitatea Porumbarul de Jos şi se refereau la bivolii din ţinutul Făgăraşului, iar primul nucleu de selecţie s-a format la Şercaia (1870-1879). Cronicarul Miron Costin relevă importanţa care se acorda bivolilor, în special în confruntările armate, când aceştia erau folosiţi la tractarea tunurilor masive, ca urmare a impresionantei forţe pe care aceştia o dezvoltau. Producţia de lapte de bivoliţă reprezintă o tradiţie în multe zonel ale lumii cum ar fi Caucazul, Asia, unde laptele acru, untul şi iaurtul din lapte de bivoliţă sunt foarte populare. În Italia, industria laptelui de bivoliţă înfloreşte datorită popularităţii brânzei mozzarella. Piaţa mare de desfacere pentru brânza mozzarella transformă fermele de bivoliţe în intreprinderi profitabile iar acestea se pot baza pe tehnici şi tehnologii moderne de exploatare într-o manieră organizată. În America de Sud, în ţări precum Brazilia şi Argentina bivolii sunt crescuţi atât pentru producţia de lapte cât şi pentru cea de carne, iar mai recent, laptele de bivoliţă şi produsele din acest lapte au devenit foarte populare, iar producţia de lapte de bivoliţă a ajuns şi în ţări care anterior nu aveau tradiţie în această producţie cum ar fi Germania, Irlanda Marea Britanie (ex. http://www.buffalomilk.co.uk; 2004), şi chiar în SUA.
Activitatea 4.1. In India se produce si se comercializeaza mult mai mult lapte de bivoliță, iar un număr de calități ale acestuia îl fac mai favorabil consumului. Analizele efectuate pe laptele de bivoliță au aratat ca: valoarea ratei eficientei proteinei PER (Protein Efficiency Ratio) este de 2,74 comparativ cu cea a laptelui de vacă, care este de 2,49. Astfel laptele de bivoliță are cu aproximativ 11,42% mai multe proteine decat cel de vacă. Deşi populaţia mondială totală de bivoli a prezentat un trend general ascendent, populaţia de bivoli din România a scăzut semnificativ ca număr în aceeaşi perioadă. Scăderea cea mai puternică s-a produs după anul 1990, fiind cauzată de câțiva factori: - scăderea importanţei bivolilor în producţia de lapte (a scăzut cererea de lapte cu procent de grăsime ridicat); - scăderea importanţei bivolilor în producţia de muncă (în principal datorită gradului de mecanizare a muncii); - lipsa politicilor de susţinere în domeniul creşterii bivolilor; - holsteinizarea producţiei de lapte. În prezent 97% din bubalinele din Romania sunt crescute în 6 judeţe din centrul şi nord vestul Transilvaniei, în principal judeţele Cluj, Braşov şi Sălaj. Efectivele de bubaline din aceste judeţe au urmat acelaşi trend descendent ca şi efectivul general. La 30.06. 2017, în România se creșteau 18128 capete bivoli, din care 12939 capete bivolițe, 914 juninci și 4275 tineret. Creșterea bivolilor este concentrată în 23 județe, se efectuează control oficial pentru producție de lapte la 5500 bivolițe și se folosesc însămânțările artificiale la 1100 bivolițe.
În vederea realizării acestui studiu științific, echipa proiectului s-a deplasat în 24 ferme de creștere a bivolițelor din județele Brașov și Sibiu. Pentru realizarea unor comparații pertinente între exploatații s-au realizat trei grupe de ferme, respectiv grupa fermelor mici (1-5 capete), ferme mijlocii (6-19 capete) și ferme mari (peste 20 capete). În tabelul de mai jos sunt prezentate localitățile în care s-au facut cercetări. Astfel, studiul s-a desfășurat în 10 localități, din județele Brașov și Sibiu. Nr. crt. Localitățile și numărul de ferme analizate Localitatea Județul Numărul de ferme analizate 1 Agnita Sibiu 1 2 Bradu Sibiu 1 3 Cârțișoara Sibiu 1 4 Drăguș Brașov 3 5 Mândra Brașov 3 6 Mesendorf Brașov 2 7 Părău Brașov 5 8 Șercaia Brașov 2 9 Șinca Veche Brașov 3 10 Viștea de Jos Brașov 3 TOTAL 24 Din cele 24 ferme analizate 50% au fost ferme de dimensiuni medii, 29% ferme de dimensiuni mari și 21% ferme de dimensiuni mici sau gospodării.
Metoda de lucru aplicată s-a bazat pe aplicarea unor chestionare tuturor fermierilor participanți la studiu. Întrebările din conținutul chestionarului s-au referit în principal la efectivul de bivoli, defalcate pe categorii de vârstă, cantitatea de lapte înregistrată zilnic și modul în care se utilizează laptele obținut în fermă. Astfel, s-au obținut informații privind consumul de lapte de bivoliță la nivel de fermă (consum propriu și consumul pentru viței) și cantitatea de lapte procesată în fermă, cea livrată ca materie primă sau ca lapte proaspăt și distribuită prin automatele de lapte. De asemenea, s-au facut analize directe privind tehnologia de hrănire utilizată în fermă, tipurile de adăposturi și modul de asigurarea a bunăstării la nivel de fermă, precum și tehnologia de muls aplicată.
Analiza creșterii bivolițelor în ferme de dimensiuni mici. În această primă grupă, a fermelor de dimensiuni mici se încadrează 5 gospodării analizate. Numărul total de bivoli în aceste ferme variază între 6 și 10 capete, deoarece alaturi de categoria bivolițe pentru lapte sunt și animale tinere. Numărul mediu de bivolițe a fost de 4,6 capete, cu limite între 3 și 5 capete. Cantitatea medie de lapte obținută pe zi este de 8, 4 litri lapte, cu variații între 7 și 10 litri (tabelul 2). Indicatorii sintetici în fermele de dimensiuni mici Specificare Nr. X S X Max Min S V% ferme Număr bivolițe pe exploatație 5 4,6 0,4 5 3 0,89 10 Cantitatea de lapte /cap de 5 8,4 0,5 10 7 1,14 13 bivoliță/zi Cantitatea totală de lapte 5 38 2,54 45 30 5,7 15 obținută în fermă/zi Consum propriu de lapte în 5 2 0.03 0,2 3 fermă sau gospodărie Consum de lapte pentru viței 5 18,8 5,9 40 4 5,9 15 Cantitatea de lapte procesată 5 22,5 0,8 26 0 1,48 14 În medie în fermele analizate se obține o cantitate de 38 litri de lapte de bivoliță. Se constată că fermierii nu consum cantități mari de lapte pentru alimentația proprie, dar o cantitate însemnată este folosită pentru hrănirea vițeilor (18,8 kg). În cee ace privește categoria de lapte destinat procesării, constatăm că laptele este valorificat ca atare prin vânzare la automatul amplasat în Făgăraș. Prețul de vânzare este de 6 lei/litru
Din analiza celor 5 exploatații s-a distins o gospodărie cu 7 capete bivolii, respectiv 3 bivolițe în lactație, care au o producție medie zilnică de 10 litri lapte, cantitatea de lapte destinată vițeilor este foarte mica, iar cea mai mare cantitate este livrată la automatul de vânzare a laptelui
În aceste exploatații de dimensiuni mici, munca este realizată de membrii familiei. Creșterea bivolilor se realizează în sistem traditional, animalele fiind întreținute în grajduri comune cu alte animale (vaci, oi, porci). Adăposturile au amenajări interioare foarte reduse, respective standuri pentru odihnă și iesle pentru administrarea furajelor în perioada de iarnă. Animalele sunt întreținute în sistem legat. În ceea ce privește hrănirea, aceasta se realizează diferențiat sezonier. În sezonul de vară, animalele sunt ținute pe pășune și consumă masa verde ad libitum. În perioada de iarnă bivolițele primesc fân (8 kg), siloz de porumb sau sfeclă (20 kg), grosiere (4 kg) și în unele cazuri si uruieli de concentrate (2 kg). Mulsul bivolițelor se realizează manual, cu excepția unei singure exploatații unde se folosește grupul moblil de muls, dotat cu un aparat de muls. Analiza creșterii bivolițelor în ferme de dimensiuni medii. Din tabelul 3 se observă că s-au analizat 12 ferme din județele Brașov și Sibiu, cu efective de bivoli care au variat între 50 și 20 capete efectiv total. Numărul de bivolițe pe exploatație a fost în medie de 12,58, cu variații între 24 și 9 capete. Indicatorii sintetici în fermele de dimensiuni medii Specificare Nr. X S X Max Min S V% ferme Număr bivolițe pe exploatație 12 12,58 1,26 24 9 4,37 30 Cantitatea de lapte /cap de 12 7,65 0,26 10 6,5 0,91 12 bivoliță/zi Cantitatea totală de lapte 12 94,3 7,92 168 75 2,7 20 obținută în fermă/zi Consum propriu de lapte în 12 2 0.01 0,2 2 fermă sau gospodărie Consum de lapte pentru viței 12 43,91 6,5 102 24 2,7 19 Cantitatea de lapte procesată 12 53,18 5,35 94 33 1,78 18
Cantitatea totală de lapte în fermă este de două ori mai mare decât în fermele de dimensiuni mici, dar se observă că se păstrează același trend de a administra o cantitate însemnată de lapte vițeilor. O caracteristică interesantă a fermelor de dimensuni medii este aceea că laptele destinat pieței este procesat la nivel de fermă în proporție de 85%. Procesarea laptelui la nivelul fermei presupune transformarea acestuia în Telemea de bivoliță. Consumul pentru obținerea unui kilogram de brânză Telemea este cuprins între 3,5 kg lapte/kg de brânză și 4 kg lapte/kg brânză. În ceea ce privește prețul de vânzare a brânzei, acesta variază între 13 lei/kg și 20 lei/kg, ceea ce ne indică o variație mare în funcție de capacitatea de negociere cu clienții. Din graficul 5 se observă o mare variabilitate a producției medii de lapte între fermele analizate. Se observă, în general, o corelație negativă între între numărul de animale și cantitatea medie de lapte pe cap de bivoliță. Pe măsură ce numărul de bivolițe pe fermă crește, cantitatea medie de lapte pe bivoliță scade, ceea ce este un indicator al gradului de preocupare a fermierilor pentru calitatea materialului biologic.
În fermele de dimeniuni medii, bivolițele sunt crescute în sistem traditional, cu întreținerea în stabulație legată în peste 80% din cazuri. Mulsul bivolițelor se realizează mecanizat în 35% din cazuri, iar în restul fermelor este manual. Tehnologia de hrănire este diferențiată sezonier, vara animalele rămân pe pășune și hrana se compune exclusive din masa verde, iar iarna hrănirea se face din stoc, cu furaje conservate. Analiza creșterii bivolițelor în fermele de dimensiuni mari. În această categorie am grupat fermele care au un efectiv matcă de peste 20 capete. S-au analizat 7 ferme, cu efective de bivolițe în lactație cuprinse între 20 și 200 capete. Fermele sunt situate în județele Brașov și Sibiu.
Se observă din tabelul 4 că desi sistemul de creștere este intensiv sau semi-intensiv, producția medie de lapte este mai scăzută (6,01 litri de lapte/bivoliță/zi), comparativ cu fermele de dimensiuni medii și mici. Indicatorii sintetici în fermele de dimensiuni mari Specificare Nr. X S X Max Min S V% ferme Număr bivolițe pe exploatație 7 63,85 0,26 200 20 0,68 30 Cantitatea de lapte /cap de 7 6,01 0,33 7,6 5 0,89 29 bivoliță/zi Cantitatea totală de lapte 7 386,85 0,54 1200 108 20,9 25 obținută în fermă/zi Consum propriu de lapte în 7 2 0.02 0,31 3 fermă sau gospodărie Consum de lapte pentru viței 7 113,16 0,98 323 44 4,7 21 Cantitatea de lapte procesată 7 332 5,41 1200 58 4,22 22 În fermele de dimensiuni mari se obțin cantități zilnice însemnate de lapte, respectiv între 108 și 1200 litri. Laptele destinat hrănirii vițeilor ocupă aproximativ 1/3 din producția totală, cee ace înseamna că se valorifică o cantitate mult mai mare
În cee ace privește modul de valorificare a laptelui, am constatat o variabilitate mult mai mare. Pentru siguranța distribuției se păstrează mai mulți beneficiari, care achiziționează laptele la prețuri diferite. O parte însemnată este livrat la fabrica de procesare, cu prețuri diferite, în funcție de furnizor, cuprinse între 2,5 și 4 lei/litru. Sunt fermieri care livrează și către automatele de vânzare a laptelui la prețul de 5-6 lei/litru, dar rețin în fermă și o anumită cantitate de lapte pe care o transformă în brânză Telemea (3,5 litri/kg de brânză) și pe care o valorifică la prețul de 20 lei/kg.
În fermele de bivolițe de dimensiuni mari se practică o tehnologie de hrănire diferențiată sezonier, fără suplimente de concentrate în sezonul de vară. Întreținerea bivolițelor se realizează în adăposturi de dimensiuni mari, în stabulație legată sau liberă. Tehnologia de muls aplicată este diferită, de la mulsul manual într-o fermă de 22 bivolițe de lapte, la mulsul în săli speciale (sală de muls tip brăduleț). De asemenea, am identificat instalații de muls mobile (grup individual de muls) și pipe line, cu transportul centralizat al laptelui în tancul de răcire și păstrare a laptelui.
Măsurile de creștere a producției de lapte în fermele de dimensiuni mici. Concentrarea atenției trebuie să se facă pe creșterea producției individuale de lapte și pe creșterea producției destinate pieței (producția marfă). Principalele măsuri recomandate sunt următoarele: -creșterea graduală a efectivului matcă, respectiv a dimensiunii fermei de la fermă mică la fermă mijlocie; -selecția judicioasă a materialului biologic prin creșterea procentului de reformă selectivă; -înlocuirea animalelor reformate cu juninci din prăsilă proprie, cu valoare biologică ridicată, dar și prin achiziția de juninci cu potențial genetic ridicat, din ferme mijlocii și mari; -evitarea consangvinizării prin introducerea însămânțărilor artificiale; -introducerea controlului oficial al performanțelor; -reducerea consumului de lapte integral pentru hrănirea malacilor/vițeilor prin introducerea unor scheme de hrănire în care să crească ponderea substituentului de lapte; -separarea vițeilor/malacilor de bivolițe imediat după fătare, astfel încât să nu se dezvolte reflexele materne specifice bivolițelor și să nu mai cedeze laptele fără prezența vițelului; -reținerea în fermă a bivolițelor cu un conținut ridicat de grăsime în lapte; -elaborarea unor rații furajere echilibrate, bazate pe calculul necesarului pentru întreținerea funcțiilor vitale și pentru producție, astfel încât animalele să beneficieze de toți nutrienții necesari pentru exprimarea potențialului genetic; -construirea sau modernizarea adăposturilor pentru întreținerea bivolițelor ținând cont de principiile de bunăstare, care nu intră în contradicție cu sistemul tradițional de creștere; -trecerea treptată de la întreținerea legată a bivolițelor la întreținerea liberă, prin creșterea suprafeței de cazare asigurate pe cap de animal; -creșterea gradului de luminozitate (creșterea suprafeței vitrate) și a volumului de aer (realizarea unor adăposturi mai înalte) în adăposturi, astfel încât principiile de bunăstare privind microclimatul să fie respectate; -introducerea mulsului mecanic atât la adăpost, cât și la pășune, în taberele de vară - grupuri individuale de muls până la dimensiunea de 20 capete.
Măsurile de creștere a producției de lapte în fermele de dimensiuni medii. Măsurile specifice recomandate în cazul acestor ferme sunt următoarele: -creșterea efectivului de bivolițe, respectiv a dimensiunii fermei de la fermă mijlocie la fermă mare; -stabilirea unui prag de productivitate pentru bivolițe și reținerea în fermă numai a celor care au producție medie zilnică peste acest prag; -evitarea consangvinizării prin folosirea însămânțărilor artificiale, cu material seminal de la tauri cu valoare de ameliorare superioară și aflați în baza de date a A.N.Z.; -elaborarea de rații furajere diferențiate pe stări fiziologice și niveluri de producție, precum și introducerea suplimentelor de concentrate și pe perioada verii, concomitent cu supravegherea atentă a producției de masă verde; -aplicarea unor masuri periodice de îngrijire și supraînsămânțare a pășunilor, astfel încât să existe producție suficientă și constantă de masă verde pe toată perioada de pășunat; -aplicarea unui pășunat rațional în perioada de vară și realizarea unei baze furajere suficiente pentru perioada de iarnă; -dezvoltarea unor adăposturi moderne, care să permită creșterea efectivului, fără să influențeze bunăstarea animalelor; -instruirea sau formarea continuă a fermierilor, astfel încât să cunoască toate oportunitățile de dezvoltare a fermei și de îmbunătățire a producției de lapte; -pentru eficientizarea producției de lapte se recomandă consultarea fermierilor în cadrul asociației, astfel încât prețul produselor comercializate să nu mai fluctueze așa mult (între 13 și 20 lei/kg de Telemea) și să asigure profitabilitatea tuturor fermierilor.
Măsurile de creștere a producției de lapte în fermele de dimensiuni mari. Pentru fermele specializate în creșterea bivolițelor pentru lapte se recomandă următoarele: -creșterea producției individuale de lapte prin practicarea unei reforme selective de până la 30% pe an și reținerea din prăsilă proprie a plus variantelor; -aplicarea unor rații optimizate pentru fiecare grupă tehnologică, respectiv nivel productiv și stare fiziologică; -aplicarea însămânțărilor artificiale la întregul efectiv și folosirea de material seminal de la tauri cu valoare de ameliorare superioară pentru producția de lapte; -monitorizarea activității de reproducție, respectiv a intervalului între fătări și a vârstei primei fătări, astfel încât să crescă producția marfă pe viață productivă; -creșterea aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic prin monitorizarea morfologică și funcțională a ugerului, a vitezei de muls și a gradului de cedare a laptelui; -difuzarea progresului genetic prin vânzarea de juninci către fermele mijlocii și mici; -asumarea rolului de hub regional, care să intracționeze cu fermierii mici și mijlocii în vederea difuzării progresului genetic și a consultanței științifice; -încheierea unor contracte ferme și avantajoase cu procesatorii, astfel încât laptele de bivoliță să aducă un real profit pentru fermă; -monitorizarea atentă a bunăstării în fermă pentru toate categoriile de bivoli.
Activitatea 4.2. Analiza financiară pe tipuri de ferme Cercetările întreprinse au avut drept scop studierea posibilităților de reducere a costurilor asociate producției unei ferme de bivolițe, sub raportul influenței unor factori tehnologici sau de modul de valorificare a produselor care, coroborate sau nu, influențează eficiența economică a exploatației, sub raportul costului pe unitatea de produs. Astfel, în concordanță cu scopul, au fost urmărite două aspecte: studierea influenței dimensiunii exploatației asupra parametrilor care influențează costurile de producție și eficiența economică a unității; stabilirea măsurii în care modalitatea de valorificare a producției influențează eficiența economică scontată a fermei. Referitor la materialul de lucru, cercetările au fost efectuate în baza unui chestionar conceput de întreaga echipă a proiectului, ce a fost distribuit prin intermediul Asociației de Crescători. Acesta a urmărit să identifice la fermierii din zona Făgăraș/Șercaia dimensiunea exploatațiilor convenționale, structura efectivului, cheltuielile asociate și principalele categorii de venituri în funcție de valorificarea producției. Din totalul de 24 de chestionare, au fost extrase aleator 15 pentru a ne forma o imagine despre tipurile de ferme (5 ferme mari, 5 ferme medii și 5 ferme mici).
În urma cercetărilor s-a elaborat un raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor. Din analiza celor prezentate în legătură cu structura costurilor de producție, se desprind o serie de observații: Dimensiunea exploatației are o influență semnificativă asupra eficienței economice. Valorificarea laptelui prin vânzare la automat, direct către populație este o modaliate de a obține beneficiu în urma activității economice, alături de valorificarea acestuia prin procesare în brânză de tip Telemea. În toate situațiile analizate, se remarcă o valoare mare a cheltuielilor cu furajarea. Ca urmare, apare recomandabilă sporirea producției globale de lapte la nivelul exploatației. Pierderile economice categorice în cazul fermelor cu probleme sunt date de faptul că prețul de vânzare este mult sub costul unitar variabil, iar unele dintre ele nu valorifică sub nicio formă producția. Minimizarea costului unitar de producție trebuie să constituie obiectivul permanent al exploatațiilor întrucât, în raport cu prețul cu care se vând produsele, determină nivelul profitului. Creșterea volumului și calității producției de lapte, precum și diversificarea produselor oferite spre vânzare reprezintă căi eficiente de minimizare a costului pe unitatea de produs. Diversificarea producției la nivel de fermă trebuie să constituie un obiectiv strategic al creșterii bivolului în țara noastră.
Structura costului produselor obținute în ferma cu 24 bivolițe lapte Structura costului produselor obținute în fermă de 18 bivolițe
Structura costului produselor obținute în fermă de 5 bivolițe Structura costului produselor obținute în fermă de 10 bivolițe
Structura costului produselor obținute în fermă de 30 bivolițe lapte Structura costului produselor obținute în fermă de 150 bivolițe
Activitatea 4.3 Propunere de proiect privind integrarea creşterii bivoliţelor pentru lapte cu procesarea laptelui în scopul rentabilizării fermelor Denumirea proiectului propus: Cercetări privind aptitudinile ugerului pentru mulsul mecanic la bivolițe și modalități de îmbunătățire a acestora Scopul proiectului: Cercetarea aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic la bivolițe și găsirea de mijloace de îmbunătățire a acestuia Obiectivele proiectului: Caracterizarea morfologică a ugerului; Investigarea diferitelor rutine de muls; Studierea comportamentul animalelor; Studierea comportamentul bivolițelor în timpul mulsului; Impactul introducerii mulsului mecanic asupra cantitații și calității laptelui, stării de sănătate a animalului, comportamentului, bunăstării; Impactul introducerii mulsului mecanic în fermele de dimensiuni mici și medii asupra calității vieții fermierilor și a eficienței economice și productive. Rezultate estimate: Stabilirea statusului aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic la bivolițele din zona Făgăraș; Ghid de recomandari privind introducerea diferențiată a mulsului mecanic în funcție de tipul fermei; Studiu privind îmbunătățirea calității vieții fermierilor prin introducerea mulsului mecanic. Contribuţia ştiinţifică/tehnică: Studiu privind stadiul cercetărilor în domeniu; Stabilirea statusului privind aptitudinile ugerului pentru mulsul mecanic la bivolițele din România, în diferite tipuri de ferme; Calcularea indicatorilor de producție și recomandarea tipului de instalație care se pretează în fiecare tip de fermă; Identificarea metodelor de imbunătățire a aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic. Creșterea numărului de ferme în care se introduce mulsul mecanic, prin elaborarea unui ghid cu recomandări pentru fermieri.
Diseminarea rezultatelor va asigura un impact benefic asupra competitivității fermierilor autohtoni în raport cu politicile UE, privind gestionarea resurselor și a bunăstării animalelor. Rezultatele preconizate a se obține vor dezvolta efecte asupra rentabilizării activităţii specifice fermelor de profil, la nivelul mai multor paliere. Rezultate estimate: -stabilirea statusului aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic la bivolițele din zona Făgăraș;-ghid de recomandari privind introducerea diferențiată a mulsului mecanic în funcție de tipul fermei; -studiu privind îmbunătățirea calității vieții fermierilor prin introducerea mulsului mecanic. Efecte ale aplicării rezultatelor estimate prin: -creșterea numărului de ferme care vor introduce mulsul mecanic; -imbunătățirea aptitudinilor ugerului pentru mulsul mecanic; - îmbunătățirea cantității și calității laptelui ; -creșterea numărului de animale pe fermă; -îmbunătățirea stării de sănătate. Principalii utilizatori ai rezultatelor cercetării: fermierii; cercetători; studenți, masteranzi și doctoranzi, procesatorii Activitatea 4.4. Organizarea unei mese rotunde cu crescătorii de bivoli şi specialiștii în domeniu La desfășurarea workshopului s-a avut în vedere participarea a cât mai multor crescători de bivoli din zona de influenţă a staţiunii. Workshopul cu denumirea Recomandări de bază privind bunăstarea bubalinelor în ferme în vederea dezvoltării durabile a speciei Temele principale abordate, conform obiectivului au fost prezentate de 3 lectori din echipa de realizare a proiectului şi au avut următorul conţinut: Construcțiile zootehnice pentru bubaline și modul de amenajare a acestora; Tehnologii de muls moderne folosite în exploatarea bivolițelor de lapte; Microclimatul în adăposturile de bubaline.