180 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP I. VOCABULAR II. a se adresa a consulta a conta a depãºi a se descurca a fi nevoie de a indica a se îmbolnãvi a se îngrãºa a prescrie a salva a scãpa a se sprijini a þine cont de a þine seama de a se vindeca GRAMATICà boalã clipã comportament curãþenie dificultate duratã durere efort farmacie febrã fracturã indicaþie luxaþie pacient pansament tensiune tratament acut grav deloc doar Pronumele personale în acuzativ ºi dativ cu verbe la conjunctiv prezent III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum ne exprimãm mirarea Cum ne cerem scuze IV. TEXT-SINTEZÃ
LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 181 I. VOCABULAR Încercãm 1. Completaþi propoziþiile folosind cuvintele din dreapta. Pacientul... medicul. a þine cont de Te... piciorul a durea El... cu succes. a salva Noi... oameni. a sprijini Voi... organizaþia copiilor. a consulta Ei... problemele noastre. a se descurca 2. Lucraþi în perechi. Scrieþi 5 cuvinte învãþate la lecþia precedentã ºi 5 cuvinte învãþate la lecþia de astãzi. Verificaþi-vã reciproc. 3. Formaþi îmbinãri de cuvinte. Alcãtuiþi cu ele propoziþii. a se indigna (de) pacient a se mira (de) tratament a fi sigur (de) succes a conta (pe) coleg a indica fericire a zâmbi (de) rãspuns a felicita întrebare Dicþionar de contexte minime fracturã gravã tratament scump boalã acutã indicaþia medicului a conta pe cineva (ceva) a se adresa la medic a se descurca bine a se îmbolnãvi de gripã a scãpa de probleme Modificãm 4. Alcãtuiþi propoziþii. Tratamentul este scump. boalã ieftin durere bun farmacie a fi aproape fracturã grav comportament mare tratament acut
182 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25 5. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile date. a se adresa dupã ajutor a se îmbolnãvi de hepatitã a conta pe un prieten a prescrie o reþetã a depãºi o situaþie de conflict a scãpa de boalã a indica un lucru Alcãtuim 6. Puneþi întrebãri la urmãtoarele cuvinte evidenþiate. Bolnavul trebuie sã consulte medicul. Omul se poate îngrãºa de multã mâncare. Tu te vindeci repede de boalã. Ea are o durere acutã. Copilul are febrã. Ea nu trebuie sã facã efort. 7. Continuaþi dialogul. Tu trebuie sã consulþi medicul. De ce? Vãd cã ai febrã ºi cred cã te simþi rãu.... II. GRAMATICà Observãm Vrei sã te ajut? Te rog sã mã vindeci repede. Nu-i nevoie. Mã descurc singur. Trebuie sã ei medicamente la timp. Dar eºti în dificultate. Trebuie sã Vreau sã mã scapi de durere acum. te ajute cineva. Puþinã rãbdare. Situaþia nu este gravã. Pronumele personale în acuzativ cu verbe la conjunctiv prezent mã te -l El (nu) trebuie sã o ajute ne vã -i le verb + sã + pronume personal în acuzativ + verb Aplicãm 8. Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ. El ºtie cum sã...salveze.( salveze.(eu) eu) El ºtie cum sã mã salveze.
LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 183 Eu vreau sã... sprijin la nevoie. (tu tu) Noi dorim sã... ajutãm la timp. (el) Colegul vrea sã... felicite. (ea) Ei trebuie sã... înþeleagã corect. (voi voi) Tu poþi sã... contrazici. (ei ei) Tu doreºti sã... recomanzi pentru concurs. (ele) 9. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãrile de mai jos. Vrei sã-l ajuþi? Vrea sã le felicite? Vrea sã vã contrazicã? Doriþi sã-i ajutaþi astãzi? Puteþi sã le ºtiþi pe toate? Poate sã te vindece? Vrea s-o învingã în competiþie? 10. Înlocuiþi. Trebuie sã scriu exerciþiul acesta. Trebuie sã-l scriu. Nu trebuie sã-l scriu. Eu vreau sã studiez istoria þãrii. Eu vreau sã... studiez. Tu vrei sã înveþi jocul acesta. Tu vrei sã... înveþi. El trebuie sã înþeleagã glumele mele. El trebuie sã... înþeleagã. Ea trebuie sã arunce pantofii aceºtia. Ea trebuie sã... arunce. Ei doresc sã ºtie tema nouã. Ei doresc sã...ºtie. Ele pot sã practice sporturile de iarnã. Ele pot sã... practice. 11. Alcãtuiþi propoziþii. eu a dori mã a sprijini tu a vrea tet a vindeca el a ºti -l a depãºi ea a trebui sã -o- a înþelege noi a putea ne a întâlni voi vã a învinge ei -i a prinde ele lel a apãra 12. Puneþi verbele la conjunctiv prezent. Mã întreabã. Vrea sã mã întrebe. Mã susþine moral. Te aºteaptã lângã magazin. Îl admirã pentru înþelegere. O anunþã din timp. Ne primeºte altfel. Vã ajutã întotdeauna. Le invitã la concurs. 13. Alcãtuiþi dialoguri similare. Îmi place sã te ascult cum vorbeºti. E bine sã te ajute prietenul? De ce? Cred cã da. Dar nu întotdeauna. Vorba ta e plãcutã ºi liniºtitã. De ce? Prefer sã mã descurc singur. 14. Continuaþi propoziþiile, folosind formele pronumelui personal în acuzativ. Doar eu ºtiu cum sã... a gãsi (el) Doar tu încerci sã... a crede (ea) Doar el nu vrea sã... a ajuta (noi) Doar ea doreºte sã... a anunþa (voi) Doar noi acceptãm sã... a aºtepta (ei) Doar ei promit sã... a chema (ele) Ne place sã... a lãuda (voi) Le place sã... a certa (eu)
184 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25 Observãm Vreau sã-þi spun ceva. Vã rog sã le spuneþi sã vinã la staþie. Ce? Dar nu putem. Vreau sã-þi comunic cã nu mai sunt bolnav. Atunci trebuie sã le telefonaþi. Foarte bine. Sã mergem la plimbare. Bine. Le telefonez desearã. Pronumele personale în dativ cu verbe la conjunctiv prezent -mi -þi verb +sã + El (nu) vrea sã -i spunã pronume personal ne în dativ + verb vã le 15. Completaþi spaþiile libere. Medicul (nu) vrea sã...prescrie o reþetã. (tu) Medicul (nu) vrea sã-þi prescrie o reþetã. Studentul vrea sã... adreseze o întrebare. (el ) Copilul trebuie sã... spunã tot adevãrul. (noi) Medicul trebuie sã... indice tratamentul. (voi) Profesorul trebuie sã... comunice rezultatul. (ei) 16. Rãspundeþi afirmativ ºi negativ la întrebãri. Trebuie sã le dãruieºti flori? Poþi sã ne promiþi cã vii? Puteþi sã-i aduceþi manualul acesta? Vreþi sã-mi scrieþi o reþetã? Puteþi sã ne daþi o invitaþie? Poate sã ne împrumute maºina? 17. Urmaþi modelul. Noi trebuie sã vã adresãm o întrebare. Dar ei? ªi ei trebuie sã vã adreseze o întrebare. Eu vreau sã-þi comunic o noutate. Dar el?... Noi vrem sã le expediem o telegramã. Dar tu?... Tu doreºti sã ne oferi o invitaþie la concert. Dar voi?... El doreºte sã vã povesteascã romanul acesta. Dar ei?... Voi puteþi sã-mi prezentaþi colegul acesta. Dar ea?... Ei pot sã-mi trimitã un cadou de ziua de naºtere. Dar voi?... 18. Utilizaþi formele pronumelui personal în dativ. Prietenul nu reuºeºte sã (eu)... cumpere cartea aceasta. Colegii vin sã (el)... aducã un bilet la teatru. Veriºorul tãu ºtie cum sã (noi)... prezinte programul serii. Îþi place sã (ele)...rãspunzi la întrebãri. Îi place sã (ea)... interpreteze o melodie. Studenþii nu vor sã (voi)... promitã multe. Voi mergeþi sã (ei)... expediaþi un colet.
LECÞIA 25 UN AJUTOR LA TIMP 185 19. Puneþi verbele la conjunctiv prezent. Îmi dã un pix. Vrea sã-mi dea un pix. Îmi aratã o clãdire. Îþi comunicã rezultatul. Îi oferã flori. Ne indicã o carte. Vã promite o surprizã. Le trimite o revistã. 20. Alcãtuiþi dialoguri similare. Îmi place sã-i arãt oraºul. E bine sã vã acorde multã atenþie? De ce? Cred cã da. Dar nu întotdeauna. Pentru cã eu cunosc bine oraºul De ce? ºi îi pot da multã informaþie. Prefer sã mã descurc singur. 21. Rãspundeþi la întrebãri Sã vã rãspund la toate întrebãrile? Sã-þi recomandãm un specialist bun? Sã-i prezentaþi contractul astãzi? Sã ne aducã manualele acestea? Sã vã dea invitaþiile acum? Sã le comunic ora plecãrii? III. INTENÞII COMUNICATIVE Structuri Cum ne exprimãm mirarea Cum ne cerem scuze Nu mai spune! Vai! Mã scuzaþi? Îmi cer scuze. Utilizãm 22. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. ªtii cã vine unchiul Andrei la noi? Nu mai spune! ªtii cã la varã plecãm în Crimeea? Nu mai spune! Dar ºtii cu cine plecãm? Cu prietenii noºtri din Ucraina. Vai, ce surprizã plãcutã! Îmi cer scuze pentru intârziere. Nu-i nimic, totul e în regulã. Mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Nu face nimic, e-n ordine. Alcãtuim 23. Continuaþi dialogurile. ªtii cã rezultatele de la examen sunt foarte bune? Nu mai spune!... Îmi cer scuze pentru întârziere. Nu-i nimic, totul e în regulã.
186 UN AJUTOR LA TIMP LECÞIA 25 IV. SINTEZà Un ajutor la timp Mihai se simte rãu. Crede cã are o luxaþie. Trebuie sã se adreseze medicului. Dar nu poate merge. Cheamã medicul acasã. Medicul ºtie cum sã-l examineze: cu atenþie ºi rãbdare. M. Nu vreau sã-mi indicaþi un tratament de duratã. D. Bine. Te vindec acum. Punem un pansament. Nu-i dureros? M. Ba da, e foarte dureros. D. Atunci situaþia e mai gravã. Poate sã fie o fracturã. M. Nu cred. N-am febrã ºi durerile nu sunt acute. D. Sunt în dificultate. Încerc sã-þi prescriu un tratament. Iatã reþeta. Farmacia e alãturi. M. Vreau sã mã vindec repede. Vreau sã mã salvaþi, sã mã scãpaþi de durere. Trebuie sã depãºesc situaþia, sã mã descurc singur. D. Conteazã numai pe tine, dar trebuie sã þii cont ºi de indicaþiile mele. M. Mulþumesc. Sunteþi un doctor minunat. Mã scuzaþi pentru comportamentul meu. D. Nu-i nimic, totul e bine. Sã nu faceþi efort. Dupã un timp Mihai nu mai are dureri acute. Piciorul e mai bine. Nu-l mai doare aºa de tare. Mihai þine seama de indicaþiile medicului ºi le îndeplineºte. Se descurcã singur. Conteazã doar pe el. Nu se sprijinã pe nimeni. Depãºeºte repede situaþia. Piciorul se vindecã uºor, fãrã mare efort. În camerã e curãþenie. Aerul este curat. Pe masã sunt cãrþi. Mihai vrea sa le ºtie pe toate. Acum are timp sã citeascã mult. 24. Rãspundeþi la întrebãri. Cum se simte Mihai? Cum îl examineazã medicul? Cum este situaþia? Ce îi prescrie medicul? Cum vrea sã se vindece Mihai? De ce trebuie sã þinã cont Mihai? Cum se descurcã? Cum este în camerã? Ce face Mihai? 25. Descrieþi starea lui Mihai. 26. Lucraþi în perechi. Alcãtuiþi dialogul Un ajutor la timp. Învãþãm un proverb Unde nu intrã soarele, intrã medicul. Generalizãm Modele comunicative Nu mai spune! Vai, ce surprizã plãcutã! Mã scuzaþi, am greºit. Îmi cer scuze pentru comportamentul meu. Modele gramaticale El ºtie cum sã te vindece. E uºor sã le comunice rezultatul. Trebuie sã-þi þi scrie o reþetã. Nu e rãu sã vã indice Noi dorim sã-l ajutãm la timp. tratamentul acesta. Poate sã-i adreseze o întrebare. Vine sã ne spunã tot adevãrul. Colegul reuºeºte sã o vadã. Tu vrei sã le recomanzi Nu e bine sã-i contrazici. pentru concurs.
RECAPITULARE 187 RECAPITULARE (lecþiile 21 25) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ: a se duce a se pieptãna a se înscrie a se odihni eu mã duc mã pieptãn mã înscriu mã odihnesc tu te duci te piepteni te înscrii te odihneºti el, ea se duce se piaptãnã se înscrie se odihneºte noi ne ducem ne pieptãnãm ne înscriem ne odihnim voi vã duceþi vã pieptãnaþi vã înscrieþi vã odihniþi ei, ele se duc se piaptãnã se înscriu se odihnesc Prezentul indicativ al verbelor pronominale cu pronume în dativ: a-ºi imagina a-ºi cumpãra a-ºi aminti a-ºi reveni eu îmi imaginez îmi cumpãr îmi amintesc îmi revin tu îþi imaginezi îþi cumperi îþi aminteºti îþi revii el, ea îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi aminteºte îºi revine noi ne imaginãm ne cumpãrãm ne amintim ne revenim voi vã imaginaþi vã cumpãraþi vã amintiþi vã reveniþi ei, ele îºi imagineazã îºi cumpãrã îºi amintesc îºi revin Construcþiile verbale cu pronume personal în dativ: Îmi este foame Mi-e foame Îmi este somn Mi-e somn Îmi este dor Mi-e dor Conjunctivul prezent: Trebuie E uºor a învãþa a lucra a vedea a face a veni a citi sã învãþ sã lucrez sã vãd sã fac sã vin sã citesc sã înveþi sã lucrezi sã vezi sã faci sã vii sã citeºti sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã sã învãþãm sã lucrãm sã vedem sã facem sã venim sã citim sã învãþaþi sã lucraþi sã vedeþi sã faceþi sã veniþi sã citiþi sã înveþe sã lucreze sã vadã sã facã sã vinã sã citeascã Conjunctivul prezent al verbelor a fi, a avea, a da, a lua, a sta: a fi a avea a da a lua a sta sã fiu sã am sã dau sã iau sã stau sã fii sã ai sã dai sã iei sã stai sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea sã fim sã avem sã dãm sã luãm sã stãm sã fiþi sã aveþi sã daþi sã luaþi sã staþi sã fie sã aibã sã dea sã ia sã stea Limba - mijloc de integrare socialã
188 RECAPITULARE Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ: Trebuie E uºor Hai (haideþi) a se duce a se odihni a se plimba sã mã duc sã mã odihnesc sã mã plimb sã te duci sã te odihneºti sã te plimbi sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe sã ne ducem sã ne odihnim sã ne plimbãm sã vã duceþi sã vã odihniþi sã vã plimbaþi sã se ducã sã se odihneascã sã se plimbe Conjunctivul prezent al verbelor pronominale cu pronume în dativ: Trebuie E uºor a-ºi imagina a-ºi aminti a-ºi reveni sã-mi imaginez sã-mi amintesc sã-mi revin sã-þi imaginezi sã-þi aminteºti sã-þi revii sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã sã ne imaginãm sã ne amintim sã ne revenim sã vã imaginaþi sã vã amintiþi sã vã reveniþi sã-ºi imagineze sã-ºi aminteascã sã-ºi revinã Formele neaccentuate ale pronumelor personale în acuzativ cu verbe la conjunctivul prezent: mã te -l o El (nu) trebuie sã ne apere, susþinã vã -i le Formele neaccentuate ale pronumelor personale în dativ cu verbe la conjunctivul prezent: El (nu) vrea sã -mi -þi -i ne vã le prescrie un medicament rãspundã la întrebãri Dumneavoastrã deja puteþi: Sã exprimaþi cauza unei acþiuni: Deoarece am puþin timp, mã grãbesc. Fiindcã nu învãþ, nu ºtiu. Din cauzã cã lucrez mult, obosesc. Pentru cã nu ºtiu limba românã, mã înscriu la cursuri. Sã exprimaþi stãrile psihice sau fiziologice: Mi-e bine. Mã simt bine. Mi-e uºor. Limba - mijloc de integrare socialã
RECAPITULARE 189 Mi-e rãu. Mã simt rãu. Mi-e frig. Mi-e greu. Îmi place. Mã încântã. Mã intereseazã. Sunt atent. Sã exprimaþi necesitatea, dorinþa ºi posibilitatea realizãrii unei acþiuni: Trebuie sã învãþ limba românã. E necesar sã trimit o telegramã. Vreau sã plec acasã. Doresc sã vorbesc cu el. Pot sã lucrez la calculator. Sã invitaþi pe cineva undeva. Sã acceptaþi sau sã refuzaþi o invitaþie: Vrei sã mergi cu noi la teatru? Mulþumesc. Cu plãcere. Nu vrei sã vii sâmbãtã la noi? Mulþumesc. Cu plãcere, dar nu pot. Sã contraziceþi pe cineva: Cred cã n-ai dreptate. Nu e adevãrat. Greºeºti. Nu este aºa. Copilul nu este bolnav. Sã vã exprimaþi siguranþa sau nesiguranþa: Sunt sigurã cã am dreptate. Nu sunt sigur cã am dreptate. Am siguranþa cã prietenii ne susþin. Sã vã exprimaþi mirarea: Vai, ce surprizã plãcutã! Plecãm la munte. Nu mai spune! Ce bine! Sã vã cereþi scuze: Îmi cer scuze pentru întârziere. Vã rog sã mã scuzaþi. Mã simt vinovat. Cer scuze! Dumneavoastrã deja ºtiþi 881 de cuvinte. Limba - mijloc de integrare socialã
190 O RUGÃMINTE LECÞIA 26 O RUGÃMINTE I. VOCABULAR a achita a amenda a se aºeza a cãlãtori a cãlca a cântãri a deschide a fugi a fuma a încãlca a închide a opri a plânge a porni a respecta a se supãra a traversa amendã iarbã ieºire indicator rutier intrare ordine paginã pieton regulã rugãminte staþie terminus taxator taxã aglomerat maro imediat încoace încolo o datã Poftim! II. GRAMATICÃ Modul imperativ.. Forma afirmativã ºi forma negativã III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum cerem ceva Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie IV. TEXT-SINTEZÃ
LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 191 I. VOCABULAR 1. Gãsiþi în vocabular antonimele cuvintelor: a deschide, a porni. 2. Alcãtuiþi îmbinãri folosind cuvintele din cele douã rânduri: a fugi, a cãlãtori, a traversa, a amenda, a respecta; prin þarã, strada, un cetãþean, acasã, pe colegi. 3. Alcãtuiþi propoziþii folosind îmbinãrile: a cântãri salamul, a achita la timp plata pentru cãlãtorie, a opri în faþa casei, a respecta regulile de circulaþie. Dicþionar de contexte minime a deschide uºa fereastra frigiderul o carte a fugi spre casã dupã ajutor a închide uºa fereastra geanta un robinet a opri trenul o maºinã ceasul motorul II. GRAMATICà Observãm De ce nu deschizi uºa? De ce nu începeþi lucrul? Deschide, te rog, uºa! Începeþi, vã rog, lucrul fãrã mine. Bine, deschid. Bine, începem. Modul imperativ afirmativ 2 singular ( 3 singular indicativ prezent) a cânta a lucra a spune a citi a coborî a hotãrî a lua (el) cãntã (el) lucreazã (el) spune (el) citeºte (el) coboarã (el) hotâreºte (el) ia Cântã! (tu) Lucreazã! (tu) Spune! (tu) Citeºte! (tu) Coboarã! (tu) Hotãrãºte! (tu) Ia o carte! (tu) 4. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos. A achita taxa. Achitã taxa! A deschide cartea la pagina zece. A închide fereastra. A traversa strada la verde. A arãta pe hartã Franþa. A pãstra carnea la rece. A coborî la prima staþie. A cumpãra douã pixuri. A rãsfoi cartea. A intra în casã. A lucra mai mult. A verifica cifrele. A privi ilustraþia.
192 O RUGÃMINTE LECÞIA 26 5. Alcãtuiþi propoziþii. A intra în casã dacã a vrea Intrã în casã dacã vrei. A urca în autobuz a vrea A desena o floare a dori A organiza un concurs dacã a putea A scrie un referat a ºti cum A citi cartea aceasta a avea timp Modul imperativ afirmativ 2 singular ( 2 singular indicativ prezent) a vedea a tãcea a merge a dormi (tu) vezi (tu) taci (tu) mergi (tu) dormi Vezi! (tu) Taci! (tu) Mergi! (tu) Dormi! (tu) 6. Puneþi verbele la imperativ afirmativ. A vedea unde este el. Vezi unde este el. A adormi. A tãcea. A fugi acasã. A merge la ºcoalã. A trece azi pe la mine. A rãmâne la noi. A sta aici. A ieºi din salã. A trece la tablã. A vedea ce e acolo. Modul imperativ afirmativ 2 plural ( 2 plural indicativ prezent) a cânta a lucra a vedea a spune a citi a coborî (voi) cântaþi (voi) lucraþi (voi) vedeþi (voi) spuneþi (voi) citiþi (voi) coborâþi Cântaþi! (voi) Lucraþi! (voi) Vedeþi! (voi) Spuneþi! (voi) Citiþi! (voi) Coborâþi! (voi) 7. Alcãtuiþi propoziþii cu verbe la imperativ. A aºtepta o clipã. Aºteptaþi o clipã, vã rog! A privi ilustraþia. A intra în vagoane. A verifica rezultatele. A transmite biletele. A vorbi mai încet. A achita plata. A scrie fraza aceasta. A deschide cãrþile la pagina 10. A opri maºina aici. A coborî la prima staþie. A achita taxa la timp. A pãstra liniºtea. A consulta un dicþionar enciclopedic. Verbele a fi, a face, a duce, a aduce, a veni, a zice
LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 193 A fi Fii! Fii, te rog, atent când traversezi strada! Fiþi! Copii, fiþi cuminþi! A face Fã! Fã, te rog, ordine pe masã! Faceþi! Faceþi, vã rog, ordine în camerã! A duce Du! Du, te rog, scrisoarea la poºtã! Duceþi! Duceþi, vã rog, cãrþile la bibliotecã! A aduce Adu! Adu, te rog, un scaun! Aduceþi! Aduceþi, vã rog, caietele! A veni Vino! Vino, te rog, cu noi! Veniþi! Veniþi, vã rog, mai târziu! A zice Zi! Zi ºi tu ceva! Ziceþi! Ziceþi ºi voi da! 8. Completaþi dialogurile în baza modelului. Sã duc cãrþile la bibliotecã? cãrþile acestea la bibliotecã. Du, te rog, cãrþile acestea la bibliotecã. Poþi duce scrisoarea la poºtã? Poþi aduce lucrurile în casã? Pot duce scrisoarea la poºtã. Sã aduc lucrurile în casã? scrisoarea aceasta la poºtã. lucrurile în casã. Poþi veni sâmbãtã la serviciu? Poþi zice încã o datã? Sã vin sâmbãtã la serviciu? Sã zic încã o datã? sâmbãtã la serviciu. încã o datã. Ce faci acolo? încoace. Nu alerga încolo ºi încoace. aici. Vin imediat. Numai sã Bine, stau. Numai sã aduc un scaun. opresc motorul. Modul imperativ negativ 2 singular nu + infinitiv a fugi a lucra a fuma Nu fugi! Nu lucra! Nu fuma! 9. Alcãtuiþi propoziþii pe baza îmbinãrilor de mai jos. A cãlca pe iarbã. Nu cãlca pe iarbã! A rupe florile. A deschide uºa. A plânge. A traversa aici strada. A conta pe el. A arunca mingea. A dormi. A privi în sus. A certa copiii. A bea apã din frigider. A întârzia la ore. Modul imperativ negativ 2 plural nu + 2 plural indicativ prezent a fugi a lucra a fuma nu + + + (voi) fugiþi (voi) lucraþi (voi) fumaþi Nu fugiþi! Nu lucraþi! Nu fumaþi!
194 O RUGÃMINTE LECÞIA 26 10. Puneþi verbele din propoziþiile de mai jos la modul imperativ negativ. A vorbi la masã Nu vorbiþi la masã! A merge repede. A scrie pe bancã. A lucra seara. A intra în salã. A coborî aici. A ieºi afarã fãrã palton. A lipsi de la ore. A cumpãra lucruri scumpe. A glumi cu ºeful. A alerga pe coridoare. A încãlca regulile de circulaþie. Verbele pronominale la imperativ afirmativ 2 singular verb la imperativ afirmativ + pronume 2 plural verb la imperativ afirmativ + pronume a se duce a se grãbi a se trezi a se uita Du-te acasã! Grãbeºte-te! Trezeºte-te! Uitã-te la mine! Duceþi-vã acasã! Grãbiþi-vã! Treziþi-vã! Uitaþi-vã la mine! 11. Transformaþi îmbinãrile în propoziþii punând verbele la imperativ. A se aºeza pe scaun. Aºazã-te pe scaun! A se apropia de fereastrã. A se duce dupã cumpãrãturi. A se îmbrãca la modã. A se ocupa de oaspeþi. A se pregãti de lecþie. A se scula de jos. A se spãla pe faþã. A se uita în oglindã. A se apropia de casã. Apropiaþi-vã de casã! A se culca mai devreme. A se înscrie la medic. A se plimba puþin. A se trezi mai devreme. A se antrena sistematic. A se duce la director. A se uita la tablã. Verbele pronominale la imperativ negativ 2 singular nu + pronume + infinitiv 2 plural nu + pronume + 2 plural indicativ prezent a se duce a se grãbi a se supãra Nu te duce! Nu te grãbi! Nu te supãra! Nu vã duceþi! Nu vã grãbiþi! Nu vã supãraþi! 12. Completaþi dialogurile punând verbele la imperativ negativ. Unde te grãbeºti? Ce vrei sã faci? Mã grãbesc la tren. Vreau sã mã plimb puþin. (A se gãbi). Mai ai timp. (A se plimba) acum. Afarã e rece. Verbele la imperativ cu pronumele personale în acuzativ verb la imperativ afirmativ + pronume personal în acuzativ nu + pronume personal în acuzativ + verb la imperativ Cheamã-mã! Cheamã-ne! Cheamã-l! Cheam-o! Cheamã-i! Chemã-le! Chemaþi-mã! Chemaþi-ne! Chemaþi-l! Chemaþi-o! Chemaþi-i! Chemaþi-le! Nu mã chema! Nu ne chema! Nu-l chema! N-o chema! Nu-i chema! Nu le chema!
LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 195 13. Folosiþi în locul pronumelor personale accentuate sau în locul substantivelor formele pronumelor personale neaccentuate în acuzativ. Întrebaþi (pe el) când vine acasã. Întrebaþi-l când vine acasã. Rugaþi (pe ea) sã nu plece. Trezeºte (pe mine) la ora 7. Ajutã (pe ei) sã facã ordine. Felicitaþi (pe el) de ziua lui. Conduceþi (pe ele) pânã la ieºire. Convingeþi (pe el) sã rãmânã. Cheamã (pe Radu) încoace. Luaþi (pe copii) cu voi. Citiþi (cãrþile acestea) acum. Pãstraþi (produsele) la rece. Pune (vinul) în frigider. Verbele la imperativ cu pronumele personale în dativ verb la imperativ afirmativ + pronume personal în dativ nu + pronume personal în dativ + verb la imperativ Spune-mi! Spune-i! Spune-ne! Spune-le! Spuneþi-mi! Spuneþi-i! Spuneþi-ne! Spuneþi-le! Nu-mi spune! Nu-i spune! Nu ne spune! Nu le spune! Nu-mi spuneþi! Nu-i spuneþi! Nu ne spuneþi! Nu le spuneþi! 14. Completaþi propoziþiile. Sunteþi din Franþa? despre Paris. Sunteþi din Franþa? Povestiþi-ne, vã rog, despre Paris. Locuiþi în Italia? despre Roma. a povesti Aveþi o maºinã nouã? maºina dumneavoastrã. a arãta Aveþi un pix negru? pixul dumneavoastrã. a da Cunoaºteþi bine oraºul? unde este bulevardul Dacia. a spune Sunteþi actor de cinema? despre rolurile dumneavoastrã. a povesti Veniþi din Bucureºti? cum e acolo. a spune Vãd cã aveþi un manual nou. unde sunt aºa manuale. a spune ªtiu cã aveþi un frate în Germania. ce face el acolo. a spune 15. Citiþi dialogurile pe roluri. Alcãtuiþi dialoguri similare. Vrei sã pleci? Fratele tãu este acum acasã? Da, e timpul sã plec. Nu ºtiu. Mai rãmâi, te rog, câteva minute. Vezi, te rog, dacã e acasã. Bine, rãmân. Bine, sã vãd. De ce nu ascultaþi? Eu explic tema. Nu ºtii unde este examenul? Noi ascultãm. Nu ºtiu. Ascultaþi, vã rog, mai atent. Aflã, te rog, unde este examenul. 16. Spuneþi unde se întâlnesc asemenea fraze. Aºezaþi-vã la locurile voastre, nu umblaþi încolo ºi încoace! Închideþi cãrþile ºi deschideþi caietele! Priviþi imaginea ºi spuneþi ce reprezintã ea! Luaþi, vã rog, restul! Prezentaþi, vã rog, biletele! Daþi-mi, vã rog, sarea! Opriþi la semafor, vã rog! Spuneþi-mi, vã rog, când pleacã autobuzul spre Orhei!
196 O RUGÃMINTE LECÞIA 26 III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum cerem ceva Structuri Dã-mi, te rog, sarea. Transmite-mi, te rog, cartea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmiteþi-mi, vã rog, paharul. Cum rugãm pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Aºteaptã-ne, te rog, la ieºire. Cântãriþi-mi, vã rog, un kilogram Ajutã-mã, te rog, sã duc de salam. bagajele sus. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici. Nu intraþi, vã rog. Nu cãlcaþi, vã rog, pe covor. Cum atragem atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie Te rog! Nu vã supãraþi... Vã rog! Nu ºtiþi Fii amabil! Spuneþi-mi, vã rog,... Fiþi amabili! 17. Puneþi în locul punctelor o construcþie care sã exprime o rugãminte. Adãugaþi, unde e necesar, câte o formulã prin care sã atrageþi atenþia persoanei cu care vreþi sã discutaþi. nu gãsesc drumul de care am nevoie. unde se aflã bulevardul Dacia? Mergeþi numai înainte. Mulþumesc. unde este strada Sadoveanu. cum sã gãsesc strada aceasta. Strada Sadoveanu nu este departe. Mergeþi înainte pe ºosea. Când ajungeþi lângã o clãdire albastrã, de cineva acolo. Mulþumesc. Situaþii de comunicare IV. Sunteþi într-un oraº necunoscut. Cum vã descurcaþi? Pe cine întrebaþi? Ce întrebaþi? Cum rugaþi ca sã vã ajute? SINTEZÃ În drum spre Universitate Prenumele meu este Daniel. Sunt student la Universitate. În fiecare dimineaþa merg în oraº împreunã cu prietenul meu Vasile. El este muncitor la o fabricã de mobilã. Eu îi zic fabrica lui Vasile. Noi suntem prieteni ºi locuim împreunã. Staþia de troleibuz este alãturi de casa noastrã. În cinci minute ajungem la staþie. Vine troleibuzul. Urcãm prin uºa din spate ºi trecem în mijlocul salonului. Troleibuzul este aglomerat. Pasagerii ne calcã pe picioare. Vasile reuºeºte sã se aºeze. El merge pânã la staþia terminus. Taxatoarea anunþã: Achitaþi taxa! Amenda este mai mare decât taxa. Mã adresez taxatoarei: Daþi-mi, vã rog, douã bilete: pentru mine ºi pentru bãiatul acesta. Poftim! Taxatoarea îmi înmâneazã biletele. Ea ne aminteºte încã o datã despre amenda care este mai mare decât taxa.
LECÞIA 26 O RUGÃMINTE 197 Troleibuzul merge încet. Opreºte la semafoare. În drumul nostru sunt multe indicatoare rutiere pe care ºoferul trebuie sã le respecte. Cineva este nervos ºi îi zice ºoferului: Porneºte, te rog! Nu aºtepta atât! Când vãd pe fereastrã clãdirea Universitãþii, merg spre ieºire. Vasile rãmâne. Fabrica prietenului meu este la periferie. Eu vin acasã înaintea lui Vasile. Merg spre casã încet. Traversez strãzile numai la verde. Vasile vine seara târziu. 18. Rãspundeþi la întrebãri. Cine merge în oraº? Cu cine merge Daniel în oraº? Unde lucreazã Vasile? Unde este fabrica lui Vasile? Unde este staþia de troleibuz? În cât timp ajung prietenii la staþie? Dupã ce prietenii urcã în troleibuz, unde trec ei mai departe? Ce zice taxatoarea? De ce troleibuzul merge atât de încet? De ce un om este nervos? Cine vine acasã primul? Ce face Vasile dupã serviciu? 19. Spuneþi-i colegului dvs.: Vezi unde este Radu. sã afle dacã profesorul este în clasã; sã vadã ce fac copiii afarã; sã vã aºtepte la intrare. Nu citi romanul acesta: nu e interesant. sã nu citeascã un roman deoarece el nu este interesant; sã nu deschidã fereastra deoarece afarã e frig; sã nu caute o carte deoarece ea nu este acolo; sã nu vorbeascã în englezã deoarece nimeni nu înþelege; sã nu vã aºtepte dupã ore deoarece nu puteþi merge cu el. Învãþãm un proverb Grãbeºte-te încet! Generalizãm Modele comunicative Te rog! Nu te supãra! Adu-mi, te rog, un scaun! Transmite-i, te rog, cãrþile acestea! Ajutaþi-ne sã ducem bagajele sus! Daþi-mi, vã rog, sarea! Spune-mi cât e ora? Spuneþi-mi, vã rog, unde este biblioteca? Nu ºtiþi când pleacã trenul? Modele gramaticale Citeºte ziarul! Intraþi, vã rog! Deschideþi, vã rog, uºa. Stai! Opreºte! Nu alergaþi pe scãri! Cãutaþi cuvântul acesta în dicþionar. Nu traversa acum strada! Nu pierdeþi timpul! Du-te sã cumperi un ziar! Nu vã supãraþi! Ajutã-mã sã fac asta! Explicaþi-mi asta încã o datã, vã rog! Nu-l cãuta!