COMPONENTELE PROCESELOR DE STRUCTURARE LA NIVEL TERITORIAL pof.univ.d. Daniela-Luminiţa Constantin, Pof.univ.d. Conelia Pâlog, Pof.univ.d. Tudoel Andei, Lect.univ.d. Eika Tuşa, Lect.univ.d. Cistina Tandaş, Lect.univ.d. Iina Isaic-Maniu, Conf.univ.d. Maius Pofioiu, Asist.univ.dd. Daniel Pele, Asist.univ.dd. Cosmin Şebănescu Componentele poceselo de stuctuae la nivel teitoial epezintă faza a doua a poiectului Citeii de stuctuae a unităţilo teitoial-administative în vedeea elaboăii şi aplicăii politicii egionale, inclus în pogamul AMTRANS al PNCD. Poiectul este elaboat de un consoţiu coodonat de INCD Ubanpoiect, Academia de Studii Economice fiind unul dinte patenei. Colectivul de cecetae din A.S.E. s-a concentat, în cadul fazei menţionate, pe aspectele pivind analiza eficienţei stuctuilo teitoiale pin pisma evoluţiei dispaităţilo egionale, modalităţile de deteminae a contibuţiei egiunilo şi judeţelo la ceaea P.I.B., legătua dinte alocaea bugetaă la nivel teitoial şi obiectivele înscise în Planul Naţional de Dezvoltae, legătua dinte venitui şi cheltuieli în cadul bugetelo locale. Având în vedee esticţiile obiective de spaţiu, pentu această pezentae au fost selectate două aspecte de un intees apate pentu teoia şi pactica în domeniul supus cecetăii. 1. Stabiliea ieahiei egiunilo din pespectiva alocăii difeenţiate a esuselo financiae În cadul Stategiei de dezvoltae egională, cae stă la baza Planului Naţional de Dezvoltae 2004-2006, dept citeiu de alocae a esuselo înte egiuni s-a utilizat un indice complex, compus din tei păţi: a) o combinaţie înte venitul pe cap de locuito şi populaţie, eflectând citeiul de bază; b) pentu Subdezvoltaea stuctuală, o combinaţie înte ata şomajului şi populaţie, punând în evidenţă poblemele individuale efeitoae la ocupae; c) o combinaţie înte infastuctua de tanspot de bază şi cea a utilităţilo (indicele infastuctuii de tanspot include: densitatea de dumui publice pe 100 km 2 de teitoiu, densitatea de căi feate pe 1000 km 2 de teitoiu şi supafaţă; indicele infastuctuii utilităţilo include: număul de localităţi cae sunt alimentate cu gaze natuale, număul de localităţi cae au instalaţii de apă potabilă, număul de localităţi cae au instalaţii de canalizae şi număul total al localităţilo), punând în evidenţă poblemele efeitoae la dotăile stuctuale. În ceea ce piveşte populaţia, PIB pe de locuito şi ata şomajului, au fost utilizate datele din peioada 1998 2000, ia pentu supafaţă, densitatea dumuilo publice pe 100 km 2, densitatea căilo feate la 1000 km 2, număul total al localităţilo, număul localităţilo dotate cu gaze natuale / instalaţii de apă potabilă / instalaţii de canalizae, s-au folosit date din anul 2001. În modelul popus se utilizează două tipui de indicatoi: indicatoi geo-demogafici (populaţie, supafaţă şi număul total de localităţi) şi indicatoi de dezvoltae economică (PIB, ata şomajului, densitatea şoselelo şi căilo feate, număul localităţilo dotate cu gaze natuale / instalaţii de apă potabilă / instalaţii de canalizae), aşa cum se pezintă în tabelul 1.1. Indicatoi utilizaţi pentu eflectaea difeenţelo egionale Indicatoi demogafici Indicatoi de dezvoltae economică Tabelul 1.1 Populaţia PIB pe cap de locuito Populaţia Rata şomajului Supafaţa Densitatea dumuilo Supafaţa Densitatea de căi feate Număul total al localităţilo Număul localităţilo dotate cu gaze natuale Total of numbe of localities Număul localităţilo dotate cu instalaţii de apă potabilă Total of numbe of localities Număul localităţilo dotate cu instalaţii de canalizae Susa: Ministeul Integăii Euopene, 2003 Planul Naţional de Dezvoltae 2004-2006, Ministeul Integăii Euopene, 2003.
Indicatoii geo-demogafici au fost nomalizaţi ca un apot înte valoile de la nivel egional şi valoaea de la nivel naţional (în 2001 sau în fiecae an al peioadei 1998-2000) pentu a eflecta inegalităţile dinte egiuni, confom dimensiunilo lo. Indicatoii de dezvoltae economică au fost nomalizaţi ca un apot înte valoile de la nivel egional şi medie (în 2001 sau în fiecae an al peioadei 1998-2000) pentu a eflecta difeenţele dinte egiuni. Pentu fiecae an, egiune şi indicato de dezvoltae economică s-a calculat podusul înte indicele geodemogafic specific şi indicele de dezvoltae economică. În situaţia în cae s-a consideat necesa, s-a calculat o medie aitmetică a poduselo de mai sus, utilizând date din peioada 1998-2000. Fiecae indice obţinut a fost multiplicat cu un coeficient de pondeae (tabelul 1.2). Coeficienţi de pondeae Tabelul 1.2 Indicele Coeficientul de pondeae PIB pe locuito 0,5000 Rata şomajului şi populaţie 0,2500 Densitatea dumuilo şi supafaţă 0,0625 Densitatea de căi feate şi supafaţă 0,0625 Număul localităţilo alimentate cu gaze natuale şi număul total de localităţi 0,0250 Număul localităţilo dotate cu instalaţii de apă potabilă şi număul total de localităţi 0,0500 Număul localităţilo dotate cu instalalţii de canalizae şi număul total d localităţi 0,0500 Susa: Ministeul Integăii Euopene, 2003 Alegeea acesto coeficienţi de pondeae s-a ealizat având în vedee umătoaele citeii: - PIB pe locuito eflectă cel mai bine aspectele de dezvoltae economică; - ata şomajului şi populaţia au fost consideate ca având impotanţă egală; - infastuctua de tanspot şi dotaea cu utilităţi au aceeaşi pondee; - densitatea de dumui şi densitatea de căi feate eflectă în acelaşi mod poblemele specifice ale infastuctuii de tanspot; - eţeaua de apă potabilă şi eţeaua de canalizae au aceeaşi impotanţă; - se consideă că eţeaua de gaze natuale este mai puţin impotantă decât eţelele de apă şi canalizae. Dept ezultat al acestui model, pondeea fonduilo egionale alocate egiunii s-a stabilit potivit umătoaei elaţii: unde: Sfa 1) I = 100x 8 i= 1 I = indicele de dezvoltae al egiunii I Indicele de dezvoltate al egiunii este calculat confom umătoaei fomule: CDP CDP UR UR DR DR DRW DRW NG NG W W S S I = C I + C I + C I + C I + C I + C I + C I unde: - C GDP / C UR / C DR / C DRW / C NG / C W / C S coeficienţii de pondeae ai PIB pe cap de locuito / ata şomajului / densitatea dumuilo publice / densitatea de căi feate / număul localităţilo dotate cu gaze natuale / număul localităţilo dotate cu instalaţii de apă potabilă / număul localităţilo dotate cu instalaţii de canalizae; GDP UR DR DRW NG W S - I R R - indicele de dezvoltae al PIB pe cap de locuito şi populaţie / ata şomajului şi populaţie / densitatea dumuilo publice şi supafaţa / densitatea de căi feate şi supafaţa / număul localităţilo dotate cu gaze natuale şi număul total al localităţilo dotate cu instalaţii de apă 1) Shae of egional funds allocated to egion (pondeea fonduilo egionale alocate egiunilo) 306
1.3). potabilă şi număul total al localităţilo / număul localităţilo dotate cu instalaţii de canalizae şi număul total al localităţilo pentu egiunea. Utilizând acest model, a ezultat umătoaea ieahie în alocaea fonduilo pe cele opt egiuni (tabelul Alocaea de fondui egionale pentu peioada 2004-2006, pe egiuni Tabelul 1.3 Ţaa / Fondui egionale 2004-2006 Ieahia egiunilo (% din total fondui egionale) în alocaea fonduilo România 100,0 1. Nod - Est 21,6 1 2. Sud - Est 13,6 3 3. Sud 16,5 2 4. Sud - Vest 11,8 5 5. Vest 8,6 7 6. Nod - Vest 11,9 4 7. Centu 10,8 6 8. Bucueşti - Ilfov 5,2 8 Susa: Ministeul Integăii Euopene, 2003 Aceste citeii de alocae pot fi consideate o pimă bază pentu alocaea fonduilo. Astfel în alocaea finală actuală se va ţine seama de capacitatea de absobţie, avându-se deja în vedee faptul că dacă în anumite egiuni apae o ceee insuficientă pentu anumite tipui de măsui, fonduile vo fi ealocate căte acele egiuni cae au elaboat poiecte eligibile, da cae nu au pimit finanţae datoită angajăii complete a alocăii egionale pentu egiunea în cae aceste poiecte au fost înaintate. Ieahizaea teitoială pe baza difeiţilo indicatoi sau metode utilizând ca unitate egiunea de dezvoltae pezintă anumite limite: 1) neomogenitatea inteegională, în sensul că egiunile nu sunt pefect compaabile, existând difeenţe de supafaţă, numă de localităţi şi populaţie înte egiunile de dezvoltae, acest lucu influenţând valoile uno indicatoi (ex. supafaţa locuibilă). 2) neomogenitatea intaegională, în inteioul fiecăei egiuni sunt decalaje mai (înte judeţe sau alte unităţi teitoiale componente), cae se compensează pe total. De exemplu ata şomajului este difeită pe judeţele componente ale difeitelo egiuni. În egiunea Nod-Est acest indicato (cu nivelul cel mai idicat) vaiază înte 9,7% (judeţul Iaşi) şi 15,9% (judeţul Vaslui), ia în egiunea Nod Vest vaiază înte 3,2% (judeţul Biho) şi 10,0% (judeţele Bistiţa-Năsăud şi Cluj). Rata motalităţii infantile vaiază în egiunea Sud înte 14,2 (judeţul Giugiu) şi 23,1 (judeţul Călăaşi), ia în egiunea Centu înte 13,3 (judeţul Sibiu) şi 20,3 (judeţul Alba). 2. Deteminaea contibuţiei egiunilo şi judeţelo la ceaea Podusului Inten But Estimaea la nivel teitoial a Podusului Inten But tebuie să se fundamenteze pe o seie de indicatoi socio-economici semnificativi, cae, pe de o pate, sa aibă o influenţă impotantă în deteminaea PIB, ia, pe de altă pate, să se egăsească sub fomă de seii statistice în publicaţiile oficiale. In pezent, Institutul Naţional de Statistică publică date statistice efeitoae la valoaea adaugată bută şi PIB la nivelul egiunilo de dezvoltae (egiunilo statistice). In continuae este popusă o soluţie opeaţională de estimae a PIB la nivel de judeţ (sau un alt tip de egiune, altul decât egiunea de dezvoltae). Având în vedee faptul că la nivel judeţean nu se egăsesc date pivind valoaea adaugată bută pe total judeţ sau defalcat pe tipui de activităţi economice, modelul poneşte de la ipoteza potivit căeia contibuţia unui judeţ la PIB depinde de evoluţia, la nivel judeţean, a populaţiei ocupate (PO), a populaţiei ocupate în îndustie şi constucţii (POI) şi, espectiv, a populaţiei ocupate in sevicii (POS). Functia de egesie liniaă multiplă se scie: PIBx = a + b POx + c POIx + d POSx 307
Deteminaea paametilo funcţiei de egesie multiplă poneşte de la datele cunoscute pivind PIB pe egiuni, populatia ocupată pe total egiune, în industie (incluzând şi constucţiile) şi în sevicii (cae s-a deteminat ca difeenţa înte populaţia ocupată totală şi cea din agicultuă, silvicultuă şi piscicultuă şi, espectiv, din industie şi constuctii) pentu anul 2001. Datele sunt pezentate în tabelul 2.1. statistică PIB şi populaţia ocupată la nivelul egiunilo statistice ale Romaniei în 2001 Tabelul 2.1 PIB Populatia ocupată (mii pesoane) (mii mild lei) Total egiune Industie şi constucţii Sevicii Nod Est 143.40 1,401.80 324.20 370.70 Sud -Est 131.65 1,070.70 265.80 331.10 Sud 143.12 1,270.40 333.90 320.00 Sud-Vest 104.85 944.30 221.00 244.30 Vest 112.24 808.80 257.40 265.70 Nod-Vest 136.67 1,176.90 308.70 340.30 Centu 144.21 1,044.80 355.30 337.50 Bucuesti 250.72 844.80 284.40 504.20 TOTAL 1,166,862.90 8,562.50 2,350.70 2,713.80 Susa: Anuaul statistic al Romaniei, 2003, Institutul National pentu Statistica Ponind de la aceste date de intae s-au obţinut umătoaele valoi ale paametilo ecuaţiei de egesie liniaă multiplă (tabelul 2.2) : Valoile estimate ale paametilo funcţiei de egesie multiplă Valoaea paametului Testul t a = 0.705 0.02 b = -0.045-1.72 c = 0.028 0.22 d = 0.547 9.28 Tabelul 2.2 Valoile testului t (testul Student) confimă semnificaţia statistică a paametilo deteminaţi. Cu aceşti paameti, ecuaţia de egesie se scie : PIBx = 0,705-0,045 POx + 0,028 POIx + 0,547 POSx 2.3: Valoile estimate ezultate pecum şi abateile acestoa faţă de valoile eale sunt pezentate în tabelul 308 Valoile estimate ale PIB egional în anul 2001 Tabelul 2.3 PIB estimat Abatei fata de PIB eal (PIB PIBe) (PIB PIBe) 2 Nod Est 148.87-5.47 29.97 Sud -Est 140.61-8.96 80.21 Sud 127.39 15.73 247.51 Sud-Vest 97.63 7.22 52.18 Vest 116.50-4.27 18.23 Nod-Vest 142.02-5.35 28.64 Centu 147.80-3.59 12.91 Bucuesti 246.03 4.69 21.97
Total 1,166.9 0.0 491.62 Susa: calculele autoilo pe baza datelo INS Eoaea standad înegistată este 7.8 mii mild lei, ia coeficientul de eoae este de 8.4%, valoae ce confimă validitatea modelului. In plus, coeficientul coelaţie multiplă este de 98,24% ia coeficientul de deteminaţie este de 96,51%. Altfel spus, cele tei vaiabile explicative alese explică în popoţie de 96,51 pocente vaiaţia caacteisticii dependente PIB egional. Pe baza acestui model îi utilizând datele statistice pivind populaţia ocupată la nivelul judeţelo se obţin estimăile PIB la nivel judeţean. Rezultatele sunt pezentate în tabelul 2.4. Estimaea PIB judeţean pe baza modelului de egesie multiplă Judeţul Tabelul 2.4 Populaţia ocupată (mii pesoane) PIB judeţean Industie Total egiune Sevicii (mii mild lei) si constucţii ALBA C 172.4 54.8 48.2 20.77 ARAD V 191.9 57.8 68.9 31.29 ARGES S 271.5 100.6 69.5 29.21 BACAU NE 252.9 84.3 73.5 31.78 BIHOR NV 281.2 75.9 80.8 34.25 BISTRITA NV 119.9 26.2 31 12.95 BOTOSANI NE 172.1 28.9 36.7 13.77 BRAILA SE 129.7 38.2 36.6 15.90 BRASOV C 237.2 97.5 93.4 43.75 BUCURESTI B 736 258.5 470.7 231.93 BUZAU SE 191.6 39.4 48.04 19.38 CALARASI S 109.3 17 22.4 8.47 CARAS V 134.5 35.3 39.2 17.03 CLUJ NV 298.4 87.2 105.7 47.40 CONSTANTA SE 276.5 64.9 117 53.95 COVASNA C 87.3 26.2 26.4 11.91 DAMBOVITA S 205.5 51.5 52.7 21.64 DOLJ SV 293.9 56.6 81 33.24 GALATI SE 225.8 70 68.8 30.04 GIURGIU S 100 11.4 22.2 8.62 GORJ SV 155.6 56.8 42.9 18.70 HARGHITA C 140.3 39.3 39.5 17.04 HUNEDOARA V 191.3 72.6 60 26.87 IALOMITA S 102.1 15.5 24.4 9.85 IASI NE 316.2 77.3 104.2 45.50 ILFOV B 108.8 25.9 33.5 14.81 MARAMURES NV 211.4 48.7 57 23.64 MEHEDINTI SV 129.3 27.8 30.9 12.51 MURES C 239.6 72.7 66.5 28.23 NEAMT NE 223.4 52 52.6 20.79 OLT SV 193.1 39.4 40.9 15.41 PRAHOVA S 295.3 108.1 94.7 42.12 SALAJ NV 104.4 26.8 27.6 11.81 SATU MARE NV 161.6 43.9 38.2 15.49 309
Judeţul Populaţia ocupată (mii pesoane) PIB judeţean Industie Total egiune Sevicii (mii mild lei) si constucţii SIBIU C 168 64.8 62.5 29.07 SUCEAVA NE 271.5 49 68.4 27.16 TELEORMAN S 186.7 29.8 34.1 11.71 TIMIS V 291.1 91.7 97.6 43.43 TULCEA SE 92.9 22.1 27.2 11.98 VALCEA SV 172.4 40.4 48.6 20.59 VASLUI NE 165.7 32.7 35.3 13.40 VRANCEA SE 154.2 31.2 33.4 12.84 TOTAL 8562.5 2350.7 2712.74 1190.25 Insumând valoile estimate ale PIB judeţean se obsevă că valoaea PIB eal pentu total ţaă este uşo difeită de valoaea estimată, da în limite acceptabile, de + 2%. Dacă în locul valoilo populaţiei ocupate (pe total egiune, în industie şi, espectiv, sevicii) se cunosc pondeile acestoa în total, coeficienţii ecuaţiei de egesie multipla devin (tabelul 2.5): Valoile estimate ale paametilo funcţiei de egesie multiplă utilizând pondeile populaţiei ocupate in total Valoaea paametului Testul t a = 0.70 0.02 b = -388.76-1.72 c = 66.21 0.22 d = 1483.78 9.28 Tabelul 2.5 Este evident că ceilalţi indicatoi cae caacteizează calitatea funcţiei de egesie multiplă amân aceeaşi. In concluzie, aceasta metodă ofeă o soluţie facilă de estimae a PIB judeţean. Consideeaea alto factoi de influenţă (pecum valoaea adaugată bută pe total şi/sau sectoae ale economiei naţionale) pecum şi luaea în considee a dinamicii PIB la nivel egiune/ judeţ a putea ceşte calitatea funcţiei de egesie. Din păcate însă lipsa datelo statistice la nivel de judeţ îngeunează aceasta abodae. 310