1

Raport de evaluare a programului de asistenţă din cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili, RO2014_C4_64 1

2

Cuprins Introducere... 4 Date socio-demografice ale respondenţilor... 5 Recrutarea beneficiarilor... 8 Tipuri de intervenţii... 9 Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare... 10 Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (perspectiva copiilor)... 12 Nivelul de satisfacţie a beneficiarului ( perspectiva părintelui din libertate)... 14 Concluzii... 16 Recomandări... 18 Anexa 1 Grila de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi... 19 3

Introducere În cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili, RO2014_C4_64 finanţat prin granturile SEE 2009 2014, în cadrul Fondul ONG în România, Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014, Asociaţia Alternative Sociale, în calitate de Beneficiar, în cadrul activităţii 1.2. Evaluarea programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi, a aplicat o grilă de evaluarea a acestor servicii. Grila a abordat patru teme principale de discuţie: Recrutarea beneficiarilor (metode folosite, probleme şi soluţii identificate); Tipuri de intervenţii (consiliere specifică asistenţei sociale, referire către instituţii, mediere etc.); Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare (au răspuns asistenţii sociali); Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (completat de părintele din libertate şi copii peste 10 ani). Instrumentul de culegere a datelor: Instrumentul a fost creat după ce membrii echipei Alternative Sociale au avut discuţii despre forma pe care acesta trebuie să o aibă, despre întrebările pe care trebuie să le includă şi despre intervalul de timp în care grila va trebuie să fie aplicată. În cadrul chestionarului am folosind întrebări închise, întrebări deschise, întrebări mixte şi date socio-demografice despre respondenţi (copii şi părinţii rămaşi acasă după detenţia partenerului de viaţă). Cele patru teme amintite s-au regăsit în cadrul chestionarului, în ordinea amintită mai sus, pornind de la modalităţi de recrutare a beneficiarilor, tipurile de intervenţii primite de beneficiari, lecţiile învăţate de asistenţii sociali din instrumentarea acestor cazuri, sugestiile specialiştilor pentru problemele identificate pe teren, nivelul satisfacţiei beneficiarului (părintelui din libertate şi copii) şi s-a încheiat cu date socio-demografice despre beneficiari. Menţionam că instrumentul a fost pretestat şi după acest proces, chestionarul a fost modificat, forma finală se regăseşte în Anexa 1 a prezentului raport. 4

Metoda de culegere a datelor: Asistenţii sociali împreună cu voluntarii din cadrul proiectului au aplicat acest chestionar beneficiarilor, în cadrul vizitelor pe care le-au făcut la domiciliul lor. Universul cercetării: În cadrul proiectului ne-am propus ca un număr de 25 de copii şi un număr de 25 de părinţi din libertate să răspundă întrebărilor din grila de evaluare din numărul total de 50 de beneficiari prevăzuţi în indicatorii proiectului, din judeţele Iaşi şi Vaslui. Eşantion: În programul de asistenţă cu fost incluşi 62 de copii, acest număr fiind mai mare decât numărul iniţial (50) prevăzut în proiect. Din totalul beneficiarilor proiectului un număr de 56 dintre aceştia au răspuns întrebărilor din grila de evaluare a programului de asistenţă iar pentru acest raport au fost folosite doar chestionarele la care au răspuns copii cu vârsta peste 10 ani 28 în total şi toate chestionarele la care părinţii au răspuns 23 în total. Perioada de culegere a datelor: august 2015 aprilie 2016. Date socio-demografice ale respondenţilor Profilul respondenţilor: copii incluşi în cadrul programului de asistenţă au avut vârste cuprinse între 1 an şi 17 ani. Pentru acest raport de evaluare chestionarele la care au răspuns copii peste 10 ani au relevat faptul că aceştia fie stau acasă, fie merg la grădiniţă sau la şcoală. Cei mai mulţi dintre copii respondenţi (31,6%) sunt elevi în clasele a VI-a şi a VIIa, sunt de sex feminin (55,3%) şi locuiesc în mediul rural 86,8%. 5

Figura 1: Mediul de rezidenţă a respondenţilor 100.00% 90.00% 86.80% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 13.20% Urban Rural Părintele rămas acasă este tânăr, cu vârsta între 19 ani şi 45 ani, de sex feminin (91,3%) şi care a terminat doar o şcoală generală. Figura 2: Nivelul studiilor părintelui rămas acasă 7 2 8 Școală primaraă Școală generală 10 clase Liceu 6 Veniturile familiilor chestionate se încadrează sub 400 de lei lunar, ceea ce denotă faptul că beneficiarii serviciilor oferite în cadrul proiectului nu beneficiază decât de banii proveniţi din alocaţii sau alte tipuri de prestaţii sociale. 6

Figura 3: Nivelul veniturilor familiilor 12 10 10 8 6 4 5 6 2 2 0 Sub 400 lei Intre 401-800 lei Intre 801-1200 lei Peste 1601 lei Veniturile mici sunt un aspect îngrijorător în condiţiile în care în cadrul acestor familii locuiesc de la trei până la 24 de persoane şi în medie câte trei copii. Figura 4: Numărul persoanelor care locuiesc în gospodărie 7 6 5 5 5 6 4 3 2 1 2 3 1 1 0 3 persoane 4 persoane 5 persoane 6 persoane 8 persoane 12 persoane 24 persoane 7

Recrutarea beneficiarilor Pentru a ajunge la beneficiari asistenţii sociali care au lucrat în cadrul proiectului în Iaşi şi Vaslui au recurs la o serie de modalităţi, dintre care cele mai întâlnite au fost: prin intermediul SPAS - ului - 63,2%, prin intermediul altor rude sau a soţului din închisoare - 15,8% sau prin auto-referire (persoana rămasă acasă să aibă grijă de copii a apelat la serviciile oferite de Alternative Sociale) - 10,5%. Figura 5: Metode folosite de asistenţii sociali pentru recrutarea beneficiarilor 70.00% 60.00% 63.20% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 15.80% 10.50% 0.00% SPAS Alte situații Auto-referire În ceea ce priveşte problemele identificate de asistenţii sociali în recrutarea beneficiarilor, în cazurile în care acestea au existat, le-au menţionat pe următoarele ca fiind cele mai importante: pericole determinate de mediul de rezidenţă a beneficiarului -26,3%, situaţia din teren era diferită de cea iniţială - 7,9% şi lipsa de colaborare a beneficiarului - 5,3%. Pe lângă aceste situaţii asistenţii sociali au identificat şi alte probleme, care nu se regăseau în grila de răspunsuri, dintre acestea cea mai importantă a fost specificul comunităţilor de romi. 8

Figura 6: Probleme identificate de specialişti în recrutarea beneficiarilor 30.00% 25.00% 26.30% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 7.90% 5.30% 0.00% Pericole determinate de mediul de rezidență a beneficiarului Situaţia din teren era diferită de cea iniţială Lipsa de colaborare a beneficiarului La problemele menţionate în ceea ce priveşte recrutarea beneficiarilor, asistenţii sociali din cadrul proiectului, au venit cu soluţii care le-au permis să identifice şi ulterior să poată oferi serviciile de asistenţă acestor familii. Dintre soluţiile identificate menţionăm următoarele: În comunităţile de romi este indicat să se meargă la beneficiari împreună cu mediatorul sanitar pentru a facilita comunicare; Este necesar ca informaţiile iniţiale identificate prin telefon sau de la asistentul social din comunitatea beneficiarului acestea să fie verificate la faţa locului de specialişti; Acordarea unei atenţii sporite din partea asistenţilor sociali pentru prevenirea unor boli. Tipuri de intervenţii Fiecare copil este un caz unic care se confruntă cu o serie de probleme, unii având cumulativ mai multe tipologii de probleme. Această categorie de copii are probleme emoţionale 92,1%, de comunicare 73,7%, în familie 65,8% sau sunt etichetaţi de membrii comunităţii 57,9%. 9

Asistenţii sociali au identificat aceste probleme la majoritatea copiilor incluşi în cadrul programului de asistenţă încercând să vină în sprijinul acestora pentru diminuarea efectelor acestora. Toţi beneficiarii au primit sprijin material, însă o parte dintre ei au avut şi alte nevoie pe care asistenţii sociali au reuşit să îi ajute în soluţionarea lor. Intervenţia oferită de specialişti beneficiarilor s-a referit la: Informare cu privire la serviciile sociale de care pot beneficia în comunitatea din care provin 84,2%; Consiliere vocaţională pentru copii 39,5%; Prevenirea delincvenţei juvenile 23,%; Referire către medic 15,8% şi psiholog 18,4%. Informațiile calitative obținute la întrebările deschise au arătat și alte tipuri de intervenție: Consilierea părinților aflați în libertate pentru acceptarea situației, identificarea unor resurse proprii și în comunitate și pentru responsabilizare în ceea ce privește îngrijirea și educarea copiilor; Consilierea copiilor privind diminuarea sentimentelor de rușine, auto-culpabilitate și/sau furie împotriva părintelui din închisoare; Colaborarea cu serviciile publice de asistență socială pentru evaluarea situației familiei și obținerea prestațiilor sociale; Colaborarea cu reprezentanți ai cabinetelor medicale și spitalelor pentru intervenții medicale specifice. Lecţii învăţate sau propuneri de schimbare a modului de abordare Am dorit să identificăm dacă asistenţii sociali au întâmpinat dificultăţi în ceea ce priveşte instrumentarea cazurilor şi ce ar dori să schimbe pe viitor, dacă programul de asistenţă a copiilor cu părinţi în detenţie va continua prin intermediul altor proiecte. Dintre dificultăţile pe care specialiştii le-au întâmpinat în lucrul cu beneficiarii amintim de: Perioada limitată de timp (trei luni) în care asistenţa este oferită 60,5%; Comportamentul neadecvat a beneficiarilor 15,8%; Comunicarea cu alte instituţii reprezentative pentru sectorul sociale 5,3%. 10

Figura 7: Dificultăţi întâmpinate de specialişti în instrumentarea cazurilor 70.00% 60.00% 60.50% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 15.80% 10.00% 5.30% 0.00% Perioada de timp Comportamentul neadecvat a beneficiarilor Comunicarea cu alte instituţii Pentru dificultăţile amintite asistenţii sociali au identificat o serie de soluţii care, pe viitor i-ar putea ajuta pentru a putea să vină în ajutorul acestor beneficiari mai eficient. Dintre soluţiile sugerate de specialiştii Alternative Sociale enumerăm: Un timp mai mare pentru intervenţie - peste trei luni; Grupuri de suport pentru copii de vârste apropiate; Colaborarea cu alte instituţii din domeniul social care s-ar putea implica în ajutorarea acestei categorii vulnerabile; Schimbarea intervenţie de la nivel individual la terapia de grup. Experienţa asistenţilor sociale care au lucrat cu familiile persoanele aflate în detenţie reprezintă punctul de plecare pentru alte proiecte, care ar putea viza asistenţa aceleaşi categorii de beneficiari. În acest sens vom prezenta succint pe ce anume trebuie să se insiste în viitoarele iniţiative care ar viza asistenţa acestor persoane vulnerabile, idei reieşite din ceea ce specialiştii au identificat în instrumentarea cazurilor din cadrul acestui proiect. Asistentul social trebui să cunoască bine nevoile specifice şi caracteristicile vârstei copilului şi a familiei pentru a veni in ajutorul lor într-un mod cât mai eficient, pentru că fiecare individ este unic şi are nevoi diferite. Un element important în asistenţa copiilor cu părinţii în detenţie ar fi asistenţa în grupuri de suport pentru că aceşti copii ar înţelege şi ar depăşi mai uşor perioada în care părintele este în detenţie dacă ar vedea că nu este doar el în această situaţie. 11

În unele cazuri părintele rămas acasă după încarcerarea partenerului îşi neglijează copii şi în aceste situaţii asistenţii sociali încurajează persoanele de îngrijire să se responsabilizeze în ceea ce priveşte grija pentru copii lor. Colaborarea cu alte instituţii din domeniul social ajută la soluţionarea cazului în interesul beneficiarului mult mai repede. Cu cât specialiştii din aceste instituţii vor înţelege că muncă în echipă este cea care ajută la sprijinea acestor copii cu părinţi în detenţie cu atât aceşti copii nu vor mai fi invizibili. Încarcerarea unui membru al familiei conduce la stigmatizarea familiei în comunitate fapt care afectează familia dar mai ales copii. Este necesar ca fiecare persoană, indiferent de profesia sau statut social pe care îl are să înţeleagă că aceşti copii nu sunt responsabili pentru că părintele său este în închisoare. Explicarea motivului încarcerării, potrivit vârstei, influenţează pozitiv dezvoltarea copilului. Este necesar ca părintele rămas acasă să nu ascundă motivul lipsei partenerului ci să încerce să explice, pe înţelesul copilului, cauza care a determinat absenţa părintelui de acasă. Lipsa unui părinte conduce la situaţia în care sarcinile părintelui încarcerat sunt preluate, fie de celălalt partener, fie de copii mai mari. În astfel de situaţii copii ajung să îşi neglijeze şcoala pentru a veni în ajutorul părintelui rămas acasă, ceea ce poate determina pe termen lung, probleme de natură educaţională, aşa cum am amintit anterior. Părintele şi copii rămaşi acasă după închiderea membrului familiei au nevoie de suport emoţional şi îndrumare din partea specialiştilor pentru a putea depăşi această perioadă dificilă. În ceea ce priveşte oferirea de asistenţă copiilor de etnie romă specialiştii Alternative Sociale au identificat ca nevoie pe următoarele proiecte asimilarea de cunoştinţe despre particularităţile romilor pentru a putea interveni optim. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (perspectiva copiilor) În ceea ce priveşte percepţia generală a beneficiarilor faţa de asistenţa oferită prin intermediul acestui proiect aceasta a fost una pozitivă, majoritatea afirmând că au fost foarte mulţumiţi (92,1%) de faptul că cineva a venit să îi ajute. 12

Percepţia copiilor legat de informaţiile primite de la asistenţii sociali cei mai mulţi au fost foarte mulţumiţi (92,1%) sau mulţumiţi (7,9%). Bunurile materiale au fost binevenite pentru ajutorarea acestor copii în 94,7% dintre cazuri. Figura 8: Gradul de mulţumire a beneficiarilor referitor la informaţiile primite de la asistentul social 100.00% 90.00% 92.10% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 7.90% Mulțumit Foarte mulțumit Intervenţia asistenţilor sociali a produs schimbări în bine a vieţii acestor copii incluşi în programul de asistenţă - 97,4%. Aceste schimbări au vizat următoarele aspecte: Ajutorul material le-a uşurat viaţa copiilor, chiar dacă acesta a fost oferit pe o perioadă limitată de timp; Înţelegerea situaţiei în care se află ei prin prisma exemplelor date de asistenţii sociali a altor copii cu părintele în închisoare; Sfaturile oferite de specialişti copiilor i-au ajutat să poată trece de această perioadă grea din viaţa lor; Beneficiarii au devenit mai informaţi despre aspecte care îi vizează, cum ar fi importanţa şcolii, importanţa relaţiilor din cadrul familiei sau modalităţi de a găsi un loc de muncă; Copii s-au simţit bine ca au putut să vorbească despre perioada încarcerării părintelui cu asistenţii sociali 13

Beneficiarii au fost rugaţi să detalieze modul în care asistenţii sociali s-au comportat cu ei pe parcursul intervenţiei şi cei mai mulţi au apreciat că aceştia au fost atenţi, au avut răbdare atunci când le-au explicat diverse situaţii, s-au comportat frumos cu toată familia şi sfaturile pe care le-au oferit i-au ajutat să înţeleagă şi să depăşească mai uşor situaţia în care se aflau ca urmare a detenţiei părintelui. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului ( perspectiva părintelui din libertate) Am fost interesaţi să aflăm părerea părintelui rămas acasă despre asistenţa pe care familia sa a primit-o din partea specialiştilor Alternative Sociale. În ceea ce priveşte informaţiile pe care copii le-au primit de la asistenţii sociali părinţii au fost foarte mulţumiţi de acestea (94,7%) şi consideră că acestea i-au ajutat să înţeleagă mai bine situaţia în care se regăseau. Bunurile oferite prin intermediul proiectului i-au ajutat în foarte mare măsură pe părinţi în îngrijirea copiilor. Aşa cum am descris la începutul acestui raport cei mai mulţi dintre beneficiari au venituri foarte mici raportate la numărul de persoane aflat în gospodărie. Figura 9: În ce măsură bunurile primite v-au ajutat în îngrijirea copilului dvs.? 100.00% 90.00% 92.10% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 2.60% 5.30% În mică măsuă În mare măsură În foarte mare măsura 14

Părinţii rămaşi acasă după detenţia partenerului au apreciat că după intervenţia asistenţilor sociali situaţia copiilor s-a îmbunătăţit şi comportamentul acestora s-a schimbat în bine. Dintre schimbările observate de părinţi la copii lor după enumerăm: Copii comunică mai mult cu ei; Copii îşi exprimă mai uşor sentimentele şi au înţeles că nu sunt singurii copii care au părintele în detenţie. Faptul că există şi alţi copii ca ei i-a ajutat să depăşească starea de tristeţe cauzată de detenţia părintelui lor; Ajutorul material le-a permis copiilor să meargă mai încrezători la şcoală deoarece au primit cele necesare pentru activitatea didactică; Copii au devenit mai calmi şi mai înţelegători după ce asistenţii sociali le-au oferit sfaturi pentru viaţă; Unii dintre copii au devenit mai responsabili în ceea ce priveşte resursele financiare ale familiei şi au înţeles că este o perioadă dificilă pe care doar uniţi în familie o pot depăşi; A fost un singur caz în intervenţia asistenţilor sociali nu a produs niciun efect asupra comportamentului copilului; Sfaturile primite de la asistenţii sociali i-au motivat pe copii mai mult să meargă la şcoală. Comportamentul asistenţilor sociali a fost apreciat ca fiind unul foarte bun, consideră părinţii rămaşi acasă după detenţia partenerului. Mulţumirea beneficiarilor a provenit din faptul că asistenţii sociali au vorbit frumos şi pe înţelesul copiilor, au câştigat prin felul lor de a fi încrederea copiilor şi a contat foarte mult că cineva a venit în familia lor, le-a ascultat problemele şi le-au oferit ajutor material dar mai ales sfaturi utile pentru depăşirea situaţiei dificile în care se aflau. 15

Concluzii Copii care au un părinte în închisoare, beneficiarii de serviciile de asistenţă oferită în cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili, RO2014_C4_64 provin, în special, din familii care locuiesc în mediul rural. Aceste familii se află într-o situaţie financiară precară, veniturile lunare încadrându-se sub 400 de lei, în condiţiile în care în aceeaşi locuinţă sunt de la trei până la 24 de membrii, ceea ce face şi mai dificilă situaţia acestor copii. Părintele rămas acasă este de obicei mama, care este tânără şi a urmat doar o şcoală generală. Această situaţie determină preluarea sarcinilor tatălui fie de către soţie fie de către copii mai mari, care ajung să îşi neglijeze şcoala pentru a-şi ajuta mama şi fraţii mai mici. În recrutarea beneficiarilor specialiştii Alternative Sociale au identificat câteva probleme precum pericolele determinate de mediul de rezidenţă sau lipsa de colaborare a acestora pentru care au găsit soluţii ca lucrul în echipă cu specialiştii din serviciile sociale din comunitate sau prin explicarea clară a intervenţiei oferite părintelui rămas acasă. Copii cu un părinte încarcerat au probleme emoţionale, de comunicare, de etichetare sau familiale. Intervenţia asistenţilor sociali a ajutat beneficiarii să depăşească mai uşor situaţia în care se aflau prin intermediul bunurilor oferite dar mai ales prin informaţiile furnizate. Intervenţia specialiştilor Alternative Sociale a s-a concretizat în comunicarea constantă cu aceşti copii furnizându-le informaţii despre riscurile la care se expun dacă nu îşi ascută părintele, despre avantajele terminării unei şcoli în găsirea unui loc de muncă sau i-au consiliat vocaţional. În ceea ce priveşte părinţii care au rămas acasă după încarcerarea partenerului a fost sfătuiţi de asistenţii sociali să acorde o atenţie deosebită copiilor lor care suferă o traumă şi să îi sprijine, despre cât de important este pentru dezvoltarea pozitivă a copiilor comunicarea adevăratului motiv al lipsei tatălui de acasă sau despre depăşirea ruşinii de a cere ajutorul specialiştilor dacă se află într-o situaţie de criză cauzată de împovărarea cu sarcini în familie. Viaţa copii prinşi în programul de asistenţă s-a schimbat în bine, părinţii rămaşi acasă observând că aceştia au devenit mai comunicativi, mai sociabili, mai veseli, au devenit mai interesaţi de şcoală şi au reuşit să înţeleagă că nu din vina lor părintele este închis. 16

Beneficiarii au apreciat intervenţia specialiştilor Alternative Sociale ca fiind una extrem de benefică pentru ei deoarece i-au ajutat să depăşească perioada de criză cauzată de detenţia unui membru al familiei. Comportamentul asistenţilor sociali a fost catalogat de copii şi părinţii incluşi în programul de asistenţă ca fiind unul exemplar, aceştia le-au explicat clar, dar mai ales pe înţelesul lor ce anume au de făcut pentru a depăşi situaţia în care se aflau. Calmul şi răbdarea cu care specialiştii s-au comportat a venit în sprijinul beneficiarilor care s- au simţit în siguranţă să discute despre problemele lor şi astfel intervenţia a fost una mult mai rapidă şi lipsită de incidente. Cei mai mulţi dintre beneficiarii acestui program de asistenţă au subliniat faptul că s- au simţit importanţi, că în sfârşit cuiva îi pasă de ei. Plecând de la această situaţie de fapt asistenţii sociali au identificat ca nevoie pentru următoarele proiecte care ar vizează această categorie de copii o perioadă mai mare de timp pentru oferirea asistenţei deoarece aceştia au nevoie de o atenţie specială pentru a putea depăşi situaţia de criză în care se află împreună cu familia lor. 17

Recomandări În urma aplicării grilei de evaluare la care au răspuns asistenţii sociali implicaţi în cadrul proiectului, copii cu părintele încarcerat dar şi părintele rămas acasă propunem o serie de recomandări în lucrul cu această categorie vulnerabilă: Fiecare beneficiar este unic şi are nevoi diferite iar în acest context este necesar ca specialistul din domeniul social să cunoască foarte bine nevoile şi caracteristicile copiilor cu părinţi în detenţie înainte de a interveni; Copii cu părinţi deţinuţi se simt marginalizaţi iar intervenţia în grupuri de suport i-ar ajuta să înţeleagă mai bine conjunctura în care se află dar mai ales să conştientizeze că nu sunt singurii copii care se confruntă cu situaţie; Pentru ca intervenţia să fie mai eficientă perioada de acordare a serviciilor sociale trebuie să fie de lungă durată, nu doar de trei luni; Familiile care se confruntă cu această situaţie sunt etichetate şi este necesar ca fiecare om, indiferent de statutul social pe care să conştientizeze că aceşti copii nu trebuie pedepsiţi pentru fapta săvârşită de părintele său; Pentru a putea veni în ajutorarea acestor familii este necesar ca specialiştii din mediul non-guvernamental să colaboreze cu specialiştii din comunitate, respectiv asistentul sociale, profesori, medicul de familie, poliţist pentru a putea lucra eficient şi rapid în aceste cazuri; Persoanele de etnie romă şi comunităţile în care trăiesc preponderent romi au anumite caracteristici pe care asistenţii sociali trebuie să le cunoască înainte de a interveni pentru ajutorarea copiilor cu părintele în detenţie. 18

Anexa 1 Grila de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi Nr. chestionar: Cod familie: Localitate: Grilă 1 de evaluare a programului de asistenţă a copiilor cu părinţi deţinuţi I. Recrutarea beneficiarilor (se completează de către asistenţii sociali) Q1. Ce metode aţi folosit pentru a ajunge la acest beneficiar? (răspuns multiplu) Identificare teren 1 Poliţie 5 SPAS 2 Şcoală 6 Penitenciar 3 Alte situaţii. Care? Auto-referire 4 9 Q2. Care au fost problemele identificate în recrutarea beneficiarului? (răspuns multiplu) Lipsa de colaborare a beneficiarului Situaţia din teren este diferită de cea iniţială 1 2 Pericole determinate de mediul de rezidenţă a beneficiarului Colaborarea defectuoasă cu instituţia de Altele. Care? 3 referire 4 9 Q3. Care sunt soluţiile identificate pentru răspunsurile de la Q2? II. Tipuri de intervenţii oferite (se completează de către asistenţii sociali) Q4. Care au fost problemele pe care le-aţi identificat la acest beneficiar? (răspuns multiplu) Comportamentale 1 Emoţionale 5 Educaţionale 2 Probleme în familie 6 De sănătate 3 Etichetare/stigmatizare 7 De comunicare 4 Altele. Care? 9 Q5. Care este tipul de intervenţie oferit beneficiarului şi familiei acestuia? (răspuns multiplu) Suport material 1 Prevenirea delincvenţei juvenile 5 Referire către medic 2 Consiliere vocaţională 6 Referire către psiholog 3 Referire către alte instituţii. Care? Informare cu privire la serviciile sociale 9 4 de care poate beneficia III. Lecţii învăţate (se completează de către asistenţii sociali) Q6. Ce vreţi să schimbaţi în ceea ce priveşte modul în care aţi manageriat acest caz? Metodele de recrutare 1 Comportament neadecvat al beneficiarul 5 Comunicarea cu instituţiile implicate 2 Tipul de intervenţie 6 Comunicarea cu părintele aflat în libertate 3 Nimic 7 Perioada limitată de timp pentru lucrul cu Altceva. Ce? 4 beneficiarul 8 7. Soluţii propuse pentru situaţiile identificate la Q6? 1 Grilă realizată în cadrul proiectului,,copii cu părinţi deţinuţi - copiii invizibili RO2014_C4_64, finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG in Romania (www.eeagrants.org) 19

Q8. Lecţii învăţate din acest caz? IV. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (se completează de către beneficiar_copil) Q9. Cât de mulţumit ai fost de informaţiile primite de la asistentul social? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q10. Cât de mulţumit ai fost de lucrurile/bunurile primite? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q11. Cum s-a schimbat viaţa ta după ce a venit asistentul social la tine? În rău În niciun fel În bine 1 2 3 Q 12. Te rog detaliază răspunsul! Q13. Cât de mulţumit aţi fost de comportamentul asistentului social cu tine? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q.14. Te rog sa detaliezi răspunsul! V. Nivelul de satisfacţie a beneficiarului (se completează de către beneficiar_părinte) Q15. Cât de mulţumit aţi fost de informaţiile primite de copilul dvs. de la asistentul social? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q16. În ce măsură lucrurile/bunurile primite v-au ajutat în îngrijirea copilului dvs.? În foarte mică În mică În foarte mare Nici într-un fel În mare măsură măsură măsură măsură 1 2 3 4 5 Q17. Cât de mulţumit aţi fost de ceea ce s-a întâmplat cu copilul dvs. după intervenţia asistentului social? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q18. Detaliaţi răspunsul de la Q17. 20

Q19. Cum apreciaţi comportamentul copilului dvs. după intervenţia asistentului social? S-a schimbat în rău Nicio schimbare S-a schimbat în bine 1 2 3 Q20. Vă rog să detaliaţi răspunsul dvs. Q21. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care asistentul social s-a comportat cu copilul dvs.? Foarte Nici mulţumit/nici Nemulţumit Mulţumit Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 Q22. Vă rog să detaliaţi răspunsul dvs. Date socio-demografice copil: D.1.Vârsta copilului D.2. Nivelul educaţiei D.3. Sex: Feminin Masculin D.4 Mediul de rezidenţă: Urban Rural Date socio-demografice părinte din libertate/persoana de îngrijire: D.1. Vârsta părintelui / persoana de îngrijire D.2. Nivelul educaţiei / persoana de îngrijire D.3. Sex: Feminin Masculin D.4. Nivelul veniturilor din familie Fără venit 1 Între 801 1200 lei 4 Sub 400 lei 2 Între 1201-1600 lei 5 Între 401 800 lei 3 Peste 1601 lei 6 D.5. Câte persoane locuiesc în gospodăria dvs.? D.6. Câţi copii minori locuiesc? 21

22

Material realizat în cadrul proiectului Copii cu părinţi deţinuţi copiii invizibili finanţat prin granturile SEE 2009 2014, în cadrul Fondului ONG în România (www.fondong.fdsc.ro). Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org. 23