LXNffiXSK& @ PRAGA
CI]PRINS lntroducere -'=- Ceale pentru... ie's:::erd Praga t]a-.2'e si bduturd - -*:a'a:uri I:.: CIIL - :::t'= s:orice Sfaturi de cdldtorie -":-a : -l::- - lh. :-.: :a -oapte --.'-:: ielaalaz,- : :a:clversalie 4 8 L4 18 20 22 100 106 1,1,4 tl6 l-28 734 136 ]-37 138 Trasee ideale 1. Castelul din Praga 2. De la Galeria NalionalS la lvldndstirea Loreta 3. MSn6stirea Strahov 9i Dealul Petiin 4. Podul Carol 9i MalS Strana 5. Sta16 M6sto 6. Josefov 7. De la Rudolfinum la lvluzeul Cubismului 8. Piala Venceslau 9. Nov6 M6sto 10. Vy5ehrad 11. Vinohrady gi Zizkov 12. lvluzeul de Artd Moderna 13. De la Vfstavi5t6 Ia Troja 14. Smichov 15. Muzeul transportului public gi Vila Miiller 16. Karl5tejn 26 30 33 38 46 54 60 64 70 74 77 82 86 90 93 95
INTRODI]CERtr o prezentare generald a geografiei, a culturii 9i a tradiliilor oragului Praga, plus informalii utile despre gastronomie 9i istorie, precum 9i activitdlile pe care le puteli face in vacanld. Descoperd Praga Mdncare 9i bduturd Cumpdrdturi Divertisment Repere istorice 8 1,4 18 20 22
in Mald Strana DESCOPtrRA PRAGA Praga ute unul dintre cele maifrumoase si mai interesante ora;e din Europa, cunoscut pentru Centrul Vechi ;i Castelul din ora; Dincolo de zanele aglamerate, ad a;teaptd galeriile, gr,idinile ;i clddirile cu design emblematic. Amplasatd in inima Europei, Praga (,,Praha" in limba cehd) a fost capitala regatului Boemiei timp de secole. in Evul lvediu a devenit cunoscutd cand a devenit capitala vastului imperiu al Iui Carol al lv-lea. Conducdtor peste majoritatea Europei Occidentale, acesta era probabil cel mai puternic om din lume la acea vreme (1316-78). La finalul sec. XVI gi Ia inceputul sec. XVll, Praga era sediul curtii habsburge, devenind capitala noii!5ri independente, Cehoslovacia, in 191-8. Dupa lovitura de stat din 1948, cehii au suferit mult sub regimul comunist, dar cand a cdzut Cortina de Fier, in 1989, bogsliile culturale ale Pragdi au intrat in atentia lumiiintregi. GEOGRAFTE 9r A9EZARE in trecut, Praga era imp54it5 in aga-zisele cinci orage si desi acum se imparte in zece cartiere separate, majoritatea turigtilor se concentreazd pe cele cinci zone istorice: Hraddany, Stare lvl6sto (Centrul Vechi), MalS Strana (Orasul Mic), Nov6 M6sto (Centrul Nou) 9i fostul ghetou al Cartierului evreiesc, cunoscut sub denumirea de Josefov. Administralia oragului a fost unificatd sub losif al ll-lea (1780-90), astezi doar clsdirile fostelor primdrii amintind de fosta autonomie. in epoca de demult, locuitorii din zonele inghesuite din Centrul Vechi 9i Cartierul Evreiesc trebu ie sd fi fost foa rte invidiogi atunci cand se uitau la Centrul Nou, unde Carol al lv lea (1346-78) gi arhiteclii sbi creaseri spa,tii mari gi deschise gi bulevarde Iate, precum pielele Carol gi Venceslau. Astizi, ins5, Centrul Vechi a fost refscut, iar strada PaiiZsk6 din Cartierul evreiesc este o stradd 9ic, plina de magazine scumpe" Lucrdrile de extindere ale orasului Pe mdsur5 ce oragul s-a extins (p6ni la inceputul sec. XlX. aici locuiau cca 80 O00 de oameni), alte cartiere s-au adeugat la cele cinci orase initiale. Prin anexarea zonelor Vysehrad, HoleSovice gi Bubnea, numdrul populaliei a crescut la 200 000 p6na in 1900. Dupd Primul Rdzboi Mondial, suprafala oragului s-a triplat, ajungand la 550 km'z, iar in 1930, Praga avea o populalie de 850 000 de locuitori. in timpul regimului comunist au fost construlte noi suburbii, precum Severni A INTRODUCERE
i*'. et ha "'p4 i;:,;,''&#l-:'ll '..i -r.-f, f W 7'edtrul National : l',1o (Oragul din Nord) gi Ji1ni M6sto,.r.r, dtn Sud). dar expansiunea ora lr rr r:ontinud 9i azi. in prezent, in Praga, rr:sc peste 1,3 milioane de oameni,,,r /ona metropolitan; are o populalie 1, 1rIste 2 milioane de locuitori. tt.itl Vlatva,,,ohii la minunata arhitectura a orai ilr, s ar putea se treceli cu vederea,rr,rrlintre cele mai frumoase priveligti, rrr l)ragar reul Vlatva, cu meandrele,,,. care trece chiar prin inima oragu I rr tlrr afluent al Elbei, uneori cunoscut '.,rrb denumirea sa germans, Mol-,1. rrr raul a fost muza multor muzicienl,,oriitori de-a lungul secolelor - mai,,(., a compozitorului Bedfich Smetana 1i]'.'4-84), ale cerui poeme simfonice,i, ritcate 16ului ilustreazi frumoasele,,rr rurale ale Cehiei prin care curge vl, rtva pand sd ajungd in Praga. N hitectura l'r,rlia are o arhitecturd diversd, cu clari r foarte bine conservate, in nume-,),rse stiluri: gotic, renascentist, baroc, r,,oclasic, Art nouveau, cubist gi ultrarroclern. Centrul Pragei este, de fapt, rrr oras glotic cu fald barocs. Aproape ri,,rle bisericile de aici au fost fie con-,trlrite, fie renovate in perioada baroce, rr rnulte dintre casele cu arhitecturd ',t.ci au primit o faladi barocb in peri-,,,r(la de construclie gi reconstruclie rr liatd de habsburgi, in sec. XVll. Dar,i,rcii centrul are o infsligare baroce,. rlrtorii care se aventureazd ceva ', ' *-"*r* Trdmvaie le sun t ie ftin e mai departe vor fi surpringi sd vadd cd Praga are unele dintre cele mai bune exemple de arhitecturd modernistd de inceput de sec. XX dintre toate oragele europene. Anii regimului comunist nu au adus prea multe grands projets in orag, dar intre 1970 si 1980, s-au construit zone cu blocuri de apartamente (panebky), din panouri de beton prefabricat. Aici s-au format comunitdti unlte, cu chiriagi din toate straturile sociale. Climd Capitala unei lari europene fdrd iegire la mare, Praga are parte de o clime tempe rat continentale, cu curenti de aer rece dinspre Rusia, dar gi vreme mai cald6, dinspre Atlantic. lernile sunt reci, cu precipitalii abundente, degi uneori sunt si perioade uscate destul de indelungate. Atunci cand bate vantul dinspre Rusia, temperaturile pot sc5dea foarte mult. Verile sunt calde, dar ploioase. Lunile iun. gi iul. sunt cele mai ploioase din an, in timp ce primdvara si toamna sunt caracterizate prin vreme schimbstoare. Este bine sd vd luali in bagaj o umbrels sau o pelerina de ploaie. Transport Zonele istorice ale oragului sunt concentrate in aceeagi arie gi este foarte plecutse va plimbali pelos - degi aleile gi treptele abrupte care duc spre Caste lul din Praga sunt destul de solicitante din punct de vedere fizic. DESCOPERA PRAGA 9
Turnul de Pulbere;i Casa Municiptld Transpoftul public din Praga este foarte eficient, cu un sistem integrat care include metrou (trei linii interconectate), tramvai (31 de linii), autobuze' *mx*r"rdmtil, lnunda-tiile din aug. 2002, aproape cd au adus mai multe pagube oraqului decat au fecut-o secole de transform;ri politice. Canalizarea a dat pe afar6, iar strazile au fost acoperite de murderie menajer6. Strdzile au tosr distruse gi cladirile s au pr5 bugit. Sta,tiile de metrou au fost complet inundate. La Gr5dina Zoologld din Praga, o gorile s-a inecat gi un elefant 9i un hipopotam au trebuil impugca,ti. pentru ca nu puteau fi salva,ti. Din fericire, programul de renovare gi restaurare a mers surprinz5tor de bine gi in prezent foade putine semne mai amintesc de acea perioadd. Praghezii tr5iesc mereu cu frica inundaliilor, de fiecare dat5 c6nd ploile abundente umfle apele Vlawei. in 2013 strezile au fost din nou inundate, iar unele stalii de metrou au fostlnchise gi cslstorii evacuali de urgenld. Cu toale aceslea, dalorita sumelor uriage investite in sisteme antiinundalii, dupe dezastrul din 2OO2,in 2013 pagubele nu au mai fost atet de mari. Chiar 9i cele mai joase bariere sunt cu 30 cm mai inalte decdt nivelul maxim atins Ia inundaliile din 2002 gi odate cu luarea noilor m;suri de prevenire, autoritdlile sperd ca dezastrul de atunci nu se va mai repeta. Praga, cu reul Vlatva trecand chiar prin centru, va fi insd mereu la mila capriciilor vremii. funicularul Petfin gi gase linii de feribot. Toate mijloacele de transport au un sistem comun de bilete 9i, in comparalie cu transportul din multe alte orage europene, preturile sunt surprinzetor de mici' Puteti gdsi oricand gi taxiuri, dar sunt o opliune destul de costisitoare; alegeli cu grijd. VIATA DE LA REVOLUTIA DE CATIFEA Atat Praga, cdt 9i locuitorii sai au avut parte de multe schimb5ri de la Revolulia de catifea din 1989 incoace. Degi optimismul care a urmat revoluliei s-a stins - prinl.re altele 9i ca urmare a vielii in capitalism, a aderdrii la Uniunea Europeand 9i la NATO gi din cauza mai multor scandaluri de coruplie - oraqul igi redescoperb 9i reinventeazd trecutul. ljn simt al identi6,tii Sunt persoane care se Pl6ng de faptul cd acum oragul pare anost 9l lipsit de vlag5. Sentimente inerente vielii in unul dintre cele mai mici state ale UE - un sentiment de neputinld, cd viala e in altd parte - contrasteazd puternic cu idealismul $i activismul vielii intelectuale de sub tirania comunismului. Vremurile in care Praga era un centru european pentru scriitori gi artigti au apus Qi ele. intre timp, generalia mai t6ndrd a crescut cu tipul de libertate de care copiii din Occident se bucurau deja de mult timp gi, in mod natural, au imbretisat curentul consumerist. 10 INTRODUCERE
Piata de Crariun din Piata din Cen/rul Veebi I,,,,, ilr l)astrat foarte multe. PrarI, r.,r. l)o[ bucura in continuare de..,,.r, rilr,,t arhitectonice a oragului,, I,rvill norocul de a suferi mult mai i,,'r,,r,. t),rl1ul)e in timpul celui de-al Doi-,. r lr.r.r)r)r Mondial decat orice alt orag ',',,t,i,lr iltportant (cu doar cateva r,,',,,l,, ( l, I I I tcnte din partea fo4elor aeri-.,.,ilr,1(;iilte, catrefinalul rdzboiului). Prosperitate Ultimele zeci de ani au adus prosperitate in Republica Cehd gi mai ales in Praga. Economta cehd a crescut continuu din 1999 9i din a doua jum5tate a anului 2005 p6nd in 2008, rata de cregtere nu a sc;zut sub 6 procente. De atunci, tara a reusit sa fac; fala crizei economice mult mai bine decat vd pllnrbali prin labirintul de stredute rltn Slitrc M6sto, Veli descoperi clsdiri 1,,ili r.,iil)erbe gi mioi magazine intere-.rrrtr.rrr lrrrul Pietei din Centrul Vechi. Nu '.rt,r!r r Il()l)rul CeasAstronomic. Pag.48. h(vrr$oti podul Carol la r;seritul soarolul. lliloirali-ve de canalele cunoscute,.r rlr:ir Venelie" din Praga. Urcali apoi ',, lrlrlrl (linspre Centrul Vechi al podului 1, rlr l,r vcdea oragul de sus. Pag. 39. Arh[rrali priveligtea din gradinile de pe rrrrlorozele Castelului din Praga. Terasa, lir r r.r rtr ul 6!rddinii oferd o priveligte splen-,l,tl.,.r.iupra oragului. Plimbali-va prin,,rrrrplcxul castelului, pe Strada de aur gi,,rtr,rll :,,r ln catedrala Sf. Vitus. Pag.28. t rplorafi piala Venceslau pentru o lillro.lucere in istoria Cehiei. Aici au.r!ilt lo(:ovenimente istorice marcante, de Lr l)r)rlilntarea independenlei, la Revolu, 1,,r r h, cirlifea. Pat. 66. (:nloirli pe urmele lui Franz Kafka. l r,rlr o lil pas pe stradulele cu piatre, rrlrrr,r tlirr Josefov, cartierul evreiesc din 'r, r11, r Vizitati sinagogile gi cimitirul istorri (lrl /on5 si muzeul Franz Kafka, situat peste rau. Pag. 54" Beti o cafea intr-una dintre cafenelele istorice ale oragului. Cafeneaua a fost una dintre cele mai impo(ante localuri in perioada interbelice. Cautali cafeneaua in slil Art deco. Slavia, care pe vremuri era licsitd de poeli. artigti si actori si care mai existd gi astdzi. Pag. 1-08. Luati funicularul pani in varful dealului Petiin. De aici puteli sd ve bucurali de priveliste si. dacd dori[i. puteti urca si mai sus, pe cele 299 de trepte care duc in Turnul de Observatie. Pag. 36. Mergeli cu tramvaiul nr. 41. Traseul va duce de la l\4uzeul Transportului Public, prin centrul orasului, pe lange o serie de obiective turistice importante. C;letoria (in fiecare weekend din apr. pand la mijl. lui nov.) dureazd aproximativ 40 min., cu plecare la fiecare or5, la fix. Pa9.726. Faceti o plimbare cu vaporul cu aburi pe raul Vltava. O croazierd pe rau dezveluie arhitectura diverse a Pragei. Abia cand veli trece pe sub podul Carol veli desco, peri cd este o operb de art5, nu doar de inginerie.?ag.127. DESCOPERA PRAGA 11
multe dintre!drile vecine, datoritd nivelului relativ scdzut de datorie publics (3O-4O% din produsul intern brut), a unui sector bancar stabil 9i a faptului cd peste 99% din datoriile gospodbriilor erau in moneda locale. Chiar si asa, exporturile (mai ales cdtre Germania) au suferit un declin 9i economia a scd zut in 2009, dar gi-a revenit bine ulterior. Planurile pentru ca Cehia sd se aleture zonei euro au avut de suferit din cauza opoziliei cet6lenilor; conform unui sondaj de opinie din 2076, 78o/o din cehi erau impotriva adoptdrii monedei unice, iarin prezent nu exist5 acliuni in acest sens. Praga a devenit un centru pentru multe companii internalionale, lar industriile producbtoare - textile, inginerie 9i de fabricare a berii * au supravieluit tranziliei la piala libera. insd frumuselea oragului a adus o noud industrie, care le lass in urmd pe celelalte:in prezent, cele mai multe venituri provin din turism. Acest lucru a dus la programe masive de renovare gi recondilionare a clddirilor istorice, dar gi la construirea de clsdiri noi proiectate de arhitecli [aimogi. precum Frank Gehry gi Jean Nouvel. La nivel individual, economia capitalistd a adus o oarecare bundstare. Degi gomajul la nivel nalional este de aproximativ 4,5% (cel mai mic din UE), in Praga procentul este aproape zero. in plus, venitul este mult mai mare decat in alte zone ale ldrii. Chiar si asa, preturile din restaurantele 9i cafenelele destinate turigtilor din centrul PragSi sunt mari pentru majoritatea dlntre locuitorii capitalei. in ultimul timp, praghezii maiinstbrili incep si i9i etaleze puterea de cumpsrare. Malluri cu o mullime de magazine ale unor branduri cunoscute atrag tot mai mulli cumpdrdtori. Degi p6n5 acum hotelurile extravagante gi restaurantele cu mancaruri fine erau destinate in principal vizitatorilor, acestea sunt si pe agenda localnicilor, iar barurile si cafenelele sunt pline de tineri praghezi. Fara indoiala, turismul a devenit cea mai profitabild industrie din ora9, iar cei care vin la Praga sunt mai rasfalali ca niciodatd. Oragul este un centru cultural, in adevdratul sens al cuvdntului: puteli alege dintro mullime de locuri cu muzic5 clasicd - concerte in sdli impresionante, biserici frumoase, palate gi clsdiri istorice - sau puteli opta pentru unul dintre numeroasele spectacole de operd gi balet. lnovatorul,,teatru negru" este o experienle incantetoare, iar viala de noapte din orag este din ce in ce mai ofertants. Toate acestea, impreund cu explozia de hoteluri de patru gi cinci stele, tot mai multe baruri gi restaurante 9i muzee nou-renovate lin Praga pe primele locuri in topul celor mai vizitate orase. 12 INTRODUCERE
lc-i Podul Carol pute ri)ul Vlatod l'r'.r, lf. I ste bine sd vd planificali excur- I l'r,r,1a in decembrie, cand piala din r VCChi este luminats de mii de i,,,r, r,,, iar standurile de CrSciun sunt.,,,1,,t)roduse locale gi vin fiert. lrrrnurrlc. Dacd vreti sa aveli parte de o,,r ririr iabuloasd asupra orasului, tre,..r ricatiintr-unul dintreturnuriledin ' l' loti alege Turnul Vechii Primdrii, llrrrrrl Mala Strana, la capdtul podu-,,,,1 riiru turnul bisericii Sf. Nicolae, de, l,rilili vedea de aproape gi domul, 9i,, r,,lrr:;cricii. r.',,,,.rtc de muzice clasice. in biseri,,,, l,rlirile istorice din Praga au mereu r,,,!,'rlc de muzice clasice; intrali pe 1,, r1,r rr:classicalconcerts.com. t't.rrlr.rroa cu barca la Gredlna Zoolor,r,.r,,I,l,rnati o croazierd pe rdu cu o,, rl,, lir Gredina Zoologicd 9i palatul r,, I r ( ()lrl)ania de vapoare cu abur din L,r r (1'l'S; www.praguesteamboats.com).r,,,,,rcir'sii (mar oct.) de la debar-.,, rrt l,tilsin sau podul dech, la insula,,r..l,v vil;tvi dezoo. l(r iv,)klirt. O excursie in afara oragului, la,'i.1, tr. t)oate fi combinata cu o vizlte la,, i,rt t,,r)ttc de la KfivoklSt aproximativ i,, rliri jos pe aceeasi linle de tren, ' r,,r, li,1oun. KfivoklSt se afld in pddure gi ',,,i,,rrlticci, mult mai pulin aglomerat,,,.,1 l\,il slejn. lk r.,rillr: traditionale. Cei care Vin pen,,,,.,,t,rlii in Praga trebuie sa mearga, L Ll, l)e strada Kiemencova nr. 11,,r', 'rrt,r rlr:jir legenda16; U Vejvod0, pe strada JilskS nr. 4, asemenatoare berdrii, lor din Boemia; U Zlat6ho Tygra, pe strada Husova nr- 17, cu preluri bune gi frecventatd de localnjci; U Medvidk0, pe strada Na Perstine nr- 7, unde veli puteli incerca X Beer 33 (11,8% alcool). Suvenire. l\4agazinele din Casa l\4adonei Negre, Kubista gi Modernista vand reproduceri cubiste scumpe. Cristalurjle din Cehla sunt vestite; incercali Moser in Starom6stsk6 nem6stl gi magazinul Artdl din Celetn6 nr. 29. Biserici. Degi nu exist5 un cod foarte strict de imbrdcdminte atunci cand vizitali lecasurile de cult, b5rbalii trebuie s5 lsi acopere capul atat ln sinagogi, cat 9i in cimitire; veti gdsi la intrare yarmulkes din hartie, dar puteti folosi gi un simplu batic. Galeria National;. Colecliile Galeriei Nalionale din Praga sunt imprdgtiate in tot orasul: ada europeane este in Palatul Sternberg; arta baroc5 din Boemia este vizavi, in Palatul Schwarzenberg, iar arta din sec. XIX este expusd in Palatul Salm; arta medievale din Europa Centrale poate fi admiratd la l\4snestirea Sf. Agnes; Patatul Kinski cuprinde mai ales art; asiatice; arta modernd se afls la Palatul Veletrzni. Schimbarea gdrzii, Castelul din Praga este resedinla oficials 9i biroul presedintelui Republicii Cehe; la pranz se schimba garda in prima curte a castelului" Ceremonia are loc pe muzicd de fanfare $i este intregitd de arborarea drapelului. Ajunge_ti mai devreme, pentru a ocupa un loc bun de unde sd puteti admira parada. DESCOPERA PRAGA 13
.TRAStrE IDtrALE L ()irstelul din Praga 2. I)c la Galeria Nalionala la MEnEstirea Loreta.1. N4dnestirea Strahov gi Dealul Petfin 4" I'jodul Carol si Mala Strana 5. llla16 M6sto (i. losefov /. l)e la Rudolfinum la lvluzeul Cubismului tl. I)iata Venceslau l). Nov6 M6sto 10. Vy5ehrad I t. Vinohrady gi Zi1kov 12. Vluzeul de Artd Modernd L]. De la Vfstavi5t6 la Troja 14. Smichov I 5. Muzeul transportului public 9i Vila Mirller l.(i. KarlStejn 26 33 38 46 54 60 64 70 74 77 a2 86 90 93 95
de conducbtori au continuat sb extindd complexul, construind biserici, palate 9i clsdiri rezidenliale. Castelul este gl centrul puterii spirituale a oragului, datoritd Catedralei Sf. Vitus; este qi regedinla pregedintelui Republicii Cehe. Castelul din Praga, sau PraZsky hrad (www.hrad.cz; pentru program consultali informaliile de la pag. 26), se afla in cartierul Hraddany. Amplasat pe un deal cu vedere spre orag, castelul este cel mai impresionant obiectiv din Praga, mai ales noaptea, cand este luminat. Vechi de peste 1 000 de ani, acesta a fost regedinla primilor regi din dinastia Pfemyslid, care au ales sa i9i stabileascd curtea intr-o pozilie strategice, cu vedere spre Vltava. Generalii intregi 26 TRASEE IDEALE
lir l)ru.q-anblarud I II I I ELE SPRE VECHIUL CASTEL,, ir la stalia de metrou MalostranrLr la stalia de tramvai din apropi-. iireti stanga dupa ce iegili din statie,lr dealul, traversdnd ValdStejnsk5. rilge la treptele ce duc spre castel. t tl rtil Lobkowicz " (destul de abrupte) vd vor duce la dinspre Turnul Negru O (Cerna )ilpa ce treceti de poartd, pe par-.rnf5, veti vedea intrarea in Palairrl ()lrkowicz O (Lobkovicklf palsc;,l)kowicz.cz; zilnic 10:00-18:00). r ' ruri, clddirea era administratd de '., a revenit familiei Lobkowic/ si in P,izitorii Castelulut prezent gdzduiegte coleclia de artd a fami liei. Cea mai imporlanta opera expusa aici este La strans de f tn de Pieter Brueghel cel Bdtran. dar sunt pretentate gi manuscrise de Molart si Beethoven gi armurl. Strada de aur in susul strdzii JiiskS, pe partea dreaptd, este intrarea pe Strada de aur @ (Zlat5 ulidka), una dintre cele mai populare atraclii ale castelului. Se zice c; aici locuiau alchimigtli lui Rudolf al ll-lea; chiar Qi scriitorul Franz Kafka a locuit pentru o scufte perioadd aici, la nr. 22. in capdtul strdzii este Turnul Dalibor @ (Daliborka), care face pafte din zidul castelului. 1llr"l \,i,.!r,, _/ g i,^'**ffia udhir.ili.,:f- Tffill**lt- tudtruurndr r_,.r \,.sr tdndre.,,t_rir-$$9{,., "',-.-...''." -* f : @,..1,. =&<eudeg ':-. {""",".^^._.{,?t?lil,igl}i1i6 FURSTENBEBSKA - Bazilica Sf. Gheorohe Lt O reiiiiiii i,;. riii-'" ^o\r!g\ Lr.arrr,.rrrr din prao..*n$f$t" P3l{C.0^Yi l' o llllll ',, "" \s\r' (Pedaosick6m'-uz;um) )r'arrr "rrrr din Praga -"$\\\F$o" ZAHRADY Muzeurpedaoosic U,.a"'.;t I,,^id6rd\ssxo*ororr*o*** tu Ledeburski \u' rm4. rrl paldc palic 1- \ v' t$r ' Vatosternskd Palatul Wallenstein ndm6sti.- r l oaldstejnshi paliio I CASTELUL DIN PRAGA 27