CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1 Solul Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, mat

CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1 Solul Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru desfăşurarea activităţilor umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Ca interfaţă între pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care îndeplineşte mai multe funcţii vitale, dintre care enumerăm: producerea de hrană/biomasă; depozitarea, filtrarea şi transformarea unor substanţe; este sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene; serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane; este sursă de materii prime; reprezintă un patrimoniu geologic şi arheologic. 4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă Fondul funciar reprezinta totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele judeţului inclusiv cele de sub ape, construcţii şi căi de comunicaţie reprezentând condiţia de bază a existenţei unui popor sau stat. După destinaţie, fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinaţie agricolă (arabil, păşuni, fâneţe, pajişti, vii, livezi); păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră; construcţii, drumuri şi căi ferate; ape şi bălţi; alte suprafeţe

81206 96888 120937 243 6254 305528 290041 5387 6389 12827 10264 324908 630436 Arabile Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total terenuri agricole Păduri şi alte terenuri forestiere Terenuri cu ape şi ape cu stuf Căi de comunicaţii şi căi ferate Terenuri ocupate cu constructţi şi curţi Terenuri degaradate şi neproductive Total terenuri neagricole Total Tabel 4.1.1. Situaţia fondului funciar în judeţul Maramureş în anul 2013 (ha) Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş Tabel 4.1.2. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe clase de folosinţă în judeţul Maramureş în perioada 2009-2013 este prezentat în continuare: Nr crt Categoria de Suprafaţa, ha folosinţă 2009 2010 2011 2012 2013 1 Arabil 83795 83784 82855 81619 81206 2 Păşuni naturale 99734 98279 96495 96654 96888 3 Fâneţe naturale 119935 119730 120260 120658 120937 4 Vii 243 243 243 243 243 5 Livezi 6590 6304 6339 6199 6254 TOTAL AGRICOL 310297 309325 306192 305373 305528 Sursa de date: Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Maramureş Faţă de anul 2012, s-a constatat o uşoară îmbunătăţire a suprafeţei, conform clasificării pe categorii de folosinţă din totalul agricol, acest fapt având un impact pozitiv asupra mediului înconjurător. 4.1.2. Clase de calitate ale solurilor- calitatea solurilor Pretabilitatea terenurilor se referă la gruparea sau clasificarea acestora în clase, subclase şi subdiviziuni ale acestora în funcţie de aptitudinea lor de folosire într-un anumit scop. Clasa de teren arată lipsa sau prezenţa unor factori restrictivi de utilizare într-un anumit scop şi intensitatea acestor restricţii. Pretabilitatea terenurilor se exprimă succint în formula unităţii de pretabilitate. Din informaţiile furnizate de către Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Maramureş, terenurile agricole din judeţul Maramureş se grupează în 5 clase de calitate după cum urmează: - Clasa I (foarte bună) terenuri fară limitări în cazul utilizării ca arabil - Clasa a II-a (bună) terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil - Clasa a III-a (mijlocie) terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil - Clasa a IV-a (slabă) terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil - Clasa a V-a (foarte slabă) terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii şi livezi Repartiţia terenurilor pe clase de calitate a solurilor în judeţul Maramureş este prezentat în tabelul 4.1.2.1

Tabelul 4.1.2.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate în judeţul Maramureş in anul 2013 Nr. U.M. Clase de calitate ale solurilor crt. Specif. (ha) I II III IV V 1 Arabil 83973 0 1204 17173 33892 25210 2 Pajişti 220714 1246 6594 27110 57142 86404 3 Vii 251 0 0 18 46 176 4 Livezi 6148 4 253 1736 2786 1216 Total AGRICOL 311086 1250 8051 46037 93866 113006 Sursa de date: OSPA Maramureş 4.1.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Conform Legii nr. 444/2002 care aprobă OUG nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului Naţional şi Judeţean de Monitorizare a Solului - terenului pentru agricultură şi conform Ordinului MAAP nr. 223/2002, indicatorii ecopedologici folosiţi pentru elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice şi care se constituie ca factori limitativi ai producţiei agricole sunt 18 (optsprezece) la număr din care unul intervine indirect şi anume: - Temperatura medie anuală; - Precipitaţii medii anuale ; - Gleizare; - Pseudogleizare; - Salinizare/alcalinizare; - Textura; - Poluarea; - Panta; - Alunecările; - Adâncimea apei freatice; - Inundabilitatea prin revărsare; - Tasarea sau porozitatea totală în cazul orizontului restrictiv; - Conţinutul de CaCO3; - Reacţia (ph),debazificarea; - Gradul de saturaţie în baze- intervine indirect; - Volumul edafic util; - Rezerva de humus; - Exces de umiditate la suprafaţă. Tabel 4.1.3.1. Alunecări de teren (ha, %) Supraf. Supra. cu În În În totală alunecari brazde valuri trepte Curgăt. Prăbuşire TOTAL, ha 311086 12132 2690 4434 4441 239 328 TOTAL, % 100 3,90 0,86 1,43 1,43 0,08 0,11

Tabel 4.1.3.2. Terenuri inundabile (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de inundabilit. Superficial inundat Rar Frecvent Foarte frecvent TOTAL, ha 311086 18145 2595 9163 4588 1799 TOTAL, % 100 5,83 0,84 2,95 1,47 0,58 Tabel 4.1.3.3. Terenuri cu soluri pseudogleizate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de pseudogl. Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha 311086 55341 23944 20692 8327 1657 721 TOTAL, % 100 17,79 7,70 6,65 2,68 0,53 0,23 Tabel 4.1.3.4. Terenuri cu soluri gleizate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de gleizare Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha 311086 14251 2872 3523 5150 1637 1069 TOTAL, % 100 4,58 0,92 1,13 1,66 0,53 0,34 Tabel 4.1.3.5. Terenuri cu soluri erodate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de erodare Slab Moderat Puternic Foarte puternic Excesiv TOTAL,ha 311086 117876 26473 54175 29839 6010 1379 TOTAL, % 100 37,89 8,51 17,41 9,59 1,93 0,45 Tabel 4.1.3.6. Terenuri afectate de eroziune în adâncime (ha, %) Suprafata Suprafaţa afectată Şiroiri, Ogaşe Ravene totală de eroziune rigole TOTAL, ha 311086 37000 14586 13286 9128 TOTAL, % 100 11,89 4,69 4,27 2,92 Tabel 4.1.3.7. Terenuri cu soluri poluate (ha, %) Supraf. totală Supraf. afect. de poluare Slab Moderat Puternic Excesiv TOTAL,ha 311086 25140 15310 4910 2500 2420 TOTAL, % 100 8,08 61,00 19,50 9,90 9,60

În vederea valorificării în folosul agriculturii a unor terenuri neproductive sau îmbunătăţirii condiţiilor de dezvoltare a culturilor agricole pe unele terenuri slab productive sunt necesare îmbunătăţiri funciare, lucrări şi intervenţii tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, hidrologice şi climaterice, etc. Comportarea în timp a acestor amenajări evidenţiază rolul pozitiv privind conservarea naturii şi rolul determinant în crearea condiţiilor de însămânţare a culturilor în perioada optimă. Din aceste categorii de lucrări exemplificăm: Lucrările de desecare existente urmează în special luncile râurilor Someş, Lâpuş, Bârsău, Tisa, Vişeu, Sălaj, Cerna, Cavnic. Scurgerea apelor de pe terenurile agricole ale judeţului se realizează printr-o reţea de canale iar surplusul de apă din profilul de sol se elimină prin reteaua de drenaj. Repartizarea neuniformă a precipitaţiilor în cursul anului creează perioada cu secetă şi exces de umiditate, alunecările de teren, sunt frecvente, iar râurile şi văile neamenajate se revarsă în perioadele ce precipitaţii mari, combinate cu topirea bruscă a zăpezilor şi cu blocajele de gheaţă. Dintre lucrările tehnice de îmbunătătiri funciare, realizate în amenajările de combatere a eroziunii solului menţionăm canale de coastă, terase, debuşee, căderi, podeţe, baraje, drenuri, plantaţii antierozionale, gărduleţe de coastă, praguri, cleionaje, benzi înierbate, agroterase, etc. Complexul de măsuri a creat reducerea procesului de eroziune în limite tolerabile şi menţinerea unui control permanent al scurgerilor de apă. Lucrările de îmbunătăţiri funciare au creat condiţii pentru obţinerea de producţii bune, dar acolo unde proprietari de teren nu au stabilit structura de culturi adecvată, nu au fertilizat în special cu îngrăşăminte organice, au lucrat terenul din deal în vale, rezultatele nu sunt cele scontate. Tabel 4.1.3.8. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole Capacităţi Nr. Cod Denumire Total Desecare CES TOTAL crt. amen. amenajare Pompare Gravit. Dren CES Drenaj Drenaj 1 221 BH Cavnic 1378 0 1378 0 2329 0 0 2 492 Buteasa Vl Coroieni 0 0 0 0 5723 0 0 3 987 Răzoare Lăpuş Libotin 2404 0 2404 260 480 0 260 4 1027 Suciu Groşi 860 0 860 140 988 0 140 5 1118 Valea Dobricului 529 0 529 151 0 0 151 6 280 Bozânta Mocira 3077 1857 1220 951 1570 0 951 Remetea 7 887 Chechiş mal drept 24 0 24 24 0 0 24 8 802 Remetea Chioarului 135 0 135 0 195 0 0 9 803 Săsar 62 0 62 62 126 0 62 10 1002 SCPP Baia 0 0 0 0 196 160 160

Mare 11 169 Arieşul de Pădure 0 0 0 0 420 104 104 12 1024 Satulung Arieşul de 441 0 441 37 0 0 37 Pădure 13 1059 Someş mal drept 6181 0 6181 1831 3808 0 1831 14 1061 Someş mal stang 4979 0 4979 3130 2180 2130 15 1145 Vălenii Şomcutei 0 0 0 0 155 0 0 15 167 Ardusat Pomi 914 0 914 97 262 0 97 16 1061 Someş mal stâng 4979 0 4979 2130 3482 0 2130 17 476 Bozânta Seini 2984 0 2984 0 0 0 0 18 220 BH Cerna Superioară 87 0 87 0 2082 0 0 19 287 Valea Sălaj Inferior 0 0 0 0 15025 0 0 20 413 Babţa 0 0 0 0 3000 0 0 21 1109 Vadul Izei 0 0 0 0 130 0 0 22 1142 Valea Vişeului 1000 0 1000 125 0 0 125 23 1179 Câmpulung la Tisa 0 0 0 0 425 50 50 24 860 Iojip seini 1532 0 1532 327 0 0 327 25 804 Ferma zootehnica 0 0 0 0 173 10 10 26 58 Alunis Potau 625 625 0 200 0 0 200 Total 32191 2482 29709 9465 42749 60 8789 Sursa de date: ANIF Maramureş Calitatea solurilor este determinată şi de poluarea datorată activităţilor miniere şi metalurgice iar în acest sens Hotarârea de Guvern nr.856/2008 reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale din industriile extractive prin obligativitatea întocmirii de către operatori a planurilor de gestionare a deşeurilor extractive cât şi monitorizarea postînchidere. 4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componente ale acestuia şi poate fi legată de intervenţiile privind introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de produse toxice provenind

din activităţile le şi urbane. Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora. Sursele cele mai importante de deteriorare a solului sunt reprezentate de poluarea chimică, eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren, depozitarea incorectă a deşeurilor le şi menajere, defrişările, efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate, etc. Zonă critică sau zonă fierbinte sub aspectul poluării solului este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depăşiri sistematice ale indicatorilor de calitate a solului faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării lui cu consecinţe asupra sănătăţii oamenilor, economiei şi capitalului natural al ţării. La nivel naţional, aceste zone sunt inventariate şi sunt monitorizate prin reţele de monitoring de nivel superior celei de bază. Cercetările şi studiile efectuate de-a lungul anilor arată că: - în judeţul Maramureş se menţin aproximativ aceleaşi zone critice în ceea ce priveşte calitatea solului - calitatea solurilor în zonele critice este determinată de poluarea istorică provenită din desfăşurarea activităţilor miniere şi metalurgice, precum şi din încărcarea naturală cu metale grele a zonei. Având în vedere activitatea economică cu profil l minier desfăşurată pe teritoriul judeţului Maramureş, considerăm ca "puncte fierbinţi" sub aspectul poluării solului cu metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Mn, As etc) următoarele: Zona municipiului Baia Mare - poluare cu emisii le de compuşi de sulf şi metale grele datorită prelucrării minereurilor neferoase de către S.C. CUPROM S.A şi S.C."Romplumb"S.A.,precum şi de la depozitele de pirite arsenioase din apropierea fostei Flotaţii Centrale. Zona oraşului Tăuţii Măgherăuş şi comuna Recea (sat Săsar şi sat Bozânta Mică), ca urmare a activităţii SC ROMALTYN MINING SRL şi a companiei C.N.M.P.N REMIN S.A. Baia Mare. Zona Exploatării Miniere Baia Sprie - cu halde de steril şi iazul de aferent. Zona Exploatării Miniere ILBA HANDAL Zona Exploatării Miniere Cavnic cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Zona Exploatării Miniere Băiuţ cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Zona Exploatării Miniere Herja cu haldele de steril aferente. Zona Exploatării Miniere Nistru şi Băiţa Zona Exploatării Miniere Baia Borşa cu haldele de steril şi iazurile de aferente. Menţionăm că în urma accidentului ecologic de la SC AURUL SA din 30 ianuarie 2000, prin deversarea şlamului cu cianură şi metale grele pe zona buzunarului de retenţie a haldei Bozânta (~ 24 ha zona afectată), au fost efectuate studii şi cercetări de sol de către OSPA Maramureş, ICPA Bucureşti, Universitatea de Nord Baia Mare. Tot în anul 2000 a existat o poluare accidentală la Iazul NOVĂŢ (zona exploatării miniere Baia Borşa) produsă prin spargerea conductei de steril cu o suprafaţă afectată de ~ 11,6 ha. Aceste două puncte (unul la iazul Aurul, celălalt la iazul Novăţ) au fost introduse ca puncte noi în rețeaua de monitoring Nivel II din reţeaua judeţeană Maramureş.

La nivelul judeţului Maramureş există 17 iazuri de în care este depozitat steril de flotaţie, 15 aflate în administrarea SC CONVERSMIN SA București (preluate de la CNMPN REMIN SA Baia Mare), iar 2 în administrarea SC ROMALTYN MINING SRL Baia Mare. Dintre acestea, pe 15 iazuri a fost sistată depozitarea, fiind solicitate acte de reglementare în vederea închiderii şi ecologizării, iar iazurile Aurul şi Central Tăuţii de Sus, care aparţin SC ROMALTYN MINING SRL. Baia Mare, sunt în procedură de reglementare şi Pentru 6 iazuri (Colbu 1, Colbu 2, D1, D3, Novăţ, Bloaja), au fost executate. Pentru exemplificare, prezentăm în continuare o parte a lucrărilor de finalizare a închiderii şi ecologizării suprafeţelor afectate de lucrări miniere la Iaz D1- D3 executate în 2013 și anume: IAZ D1 Reparare, refacere canal de gardă pe anumite porţiuni deteriorate; Refacere canal rapid pe porţiunile deteriorate; Aşternere de geotextil pe platforma iazului, împrăştierea unui strat de sol fertil, cultivarea şi însămînţarea cu iarbă. IAZ D3 Remediere canal de gardă pe partea estică; Refacerea canalului rapid pe o porţiune de cca. 60 ml; Refacerea canalului colector de pe mijlocul iazului,precum şi a taluzului acestuia; Curăţarea canalelor de pe bermă pe porţiunile colmatate; Remedierea taluzelor şi stabilizarea lor cu geocelule şi sol fertil, cultivarea şi însămînţarea cu iarbă. Acoperirea plajei cu argilă, aşternere balast, sol fertil, cultivare şi însămînţare cu iarbă în zonele I şi II Fig. 4.1.4.1. Ecologizare iazuri de D1-D3

Fig. 4.1.4.2. Curățire canale de gardă iazuri de D1-D3 Fig. 4.1.4.3. Remediere ravene taluze D3 Fig. 4.1.4.4. Reparare canal central D3

Fig. 4.1.4.5. Amenajare taluze D3 Fig. 4.1.4.6. Curățare râu Cisla Pentru 5 iazuri (D2, Tăuţii de Sus, Plopiş Răchiţele, Vrănicioara, Mălăini) se execută. Pe raza judeţului Maramureş există inventariate aproximativ 300 halde de steril de mină aparţinând următorilor agenţi economici: CNMPN REMIN S.A. Baia Mare; S.C. CUART S.A Baia Mare; R A. ROMSILVA, C.N. Uraniului București. Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de 93,45 ha (30,33 ha ocupate de haldele aparţinând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale CNMPN REMIN; 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA şi 0,4 ha ocupate de halde de steril aparţinând de C.N. Uraniului București). Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de Inchideri Miniere, aparţinând anterior CNMPN Remin S.A. Baia Mare este de 74, repartizate astfel: 7 Toroioaga; 9-9 Mai -11Iunie; 1 Anton II Băiţa; 4 Tibleş - Tomnatec;4 Valea Băii Nord; 4 Nucuţ; 3 Aluniş Fata Mare Valea Colbului; 1 Tyuzoşa ; 9 Venera Firizan Valea Roşie; 5 Novăţ Novicior; 7 Catarama Ivăşcoaia; 5 Măgura II; 9 Burloaia; 4 Dealul Bucăţii; 2 Arinieş.

Managementul siturilor contaminate La nivelul anului 2013 situaţia privind inventarul siturilor contaminate la nivelul judeţului Maramureş se prezintă conform tabelului 4.1.4.1. Începând cu anul 2008, în conformitate cu prevederile HG nr.1408/23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, art. 9, alin 2), Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, realizează identificarea preliminară a siturilor contaminate pe baza chestionarelor prevăzute în anexele 1 şi 2, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, concomitent cu introducerea în baza de date on-line a informaţiilor disponibile referitoare la operatorii economici/deţinători de terenuri pe a căror amplasamente este posibilă prezenţa unor astfel de situri. Noile reglementări în domeniu stabilesc şi cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost efectuate, conform HG nr. 1403/26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. 4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu In anul 2013, în județul Maramureș nu au avut loc poluării accidentale ale solului ca rezultate al accidentelor majore de mediu

Tabel nr. 4.1.4.1 Lista siturilor contaminate/potenţial contaminate din judeţul Maramureş Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Bozânta D1 D3 Novăţ Plopiş-Răchiţele Baia Mare / SC ROMALTYN MINING SRL - Baia Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii Măgherăuş - Bozânta Borşa- Baia Borşa Borşa- Baia Borşa Borşa Plopiş Tăuţii de Sus Tipul activităţii poluatoare.. Industria Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 105,0 7,0 6,61 13.0 13,0 49,0 Stadiul actual Au fost executate Au fost executate Au fost executate Se execută

Nr. crt. 7 8 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Mare - Iazul Central (vechi) Tăuţii de Sus Tăuţii de S us - Baia Sprie SC ROMALTYN MINING SRL - Baia Mare - Iazul Aurul 9 Bloaja - Avarii 10 Bloaja - Baiut 11 Colbu I Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Loc. Tăuţii de Sus Loc. Bozânta - Recea Târgu Lăpus - Băiuţ Târgu Lăpuş - Băiuţ Borşa - Baia Borşa Tipul activităţii poluatoare miniera Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape uzate încărcate cu metale şi ape uzate încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 48,6 93,0 5,2 15,3 5,1 Stadiul actual Se execută Au fost executate Au fost executate

Nr. crt. Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului 12 Colbu II 13 14 15 16 17 Leorda Mălăini D2 Săsar - vechi Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Borsa - Baia Borsa Târgu Lăpuş - Băiuţ Cavnic Borşa - Baia Borşa Săsar Şişeşti Tipul activităţii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluanţilor ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi Supr. contam. (ha) 2,25 12,7 metale grele 2,4 ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la exploatările miniere încărcate cu metale şi ape de mină uzate provenite de la 7,78 36,5 6,5 Stadiul actual Au fost executate Se execută Se execută Se execută

Nr. crt. 18 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Vrănicioara Baia Mare - Depozitul nr. 1 - Dep. de lângă sediul depozitului central de concentrat (greifer 3) - UP Flotaţia Centrală Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii de Sus Tipul activităţii poluatoare Natura sursei de poluare depozitare steril provenit din activităţile miniere Natura poluanţilor exploatările miniere încărcate cu metale şi metale grele, concentrat de pirită auriferă Supr. contam. (ha) 0,03 Stadiul actual 19 Baia Mare - Depozitul nr. 2 - Depozitul de lîngă platforma greiferelor nr. 4 si 5 - UP Flotaţia Centrală Tăuţii de Sus depozitare steril provenit din activităţile miniere metale grele, concentrat de pirită auriferă 2,0 20 21 Baia Mare - Depozitul nr. 3 - Depozitul de pe platforma de lîngă recepţie minereu brut de Turţ - UP Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 4 - Depozitul de pe platforma de lângă sediul C.F.N - U.P. Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă 0,3 0,3

Nr. crt. 22 23 24 25 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 5 - Depoziul de pe platforma de lîngă receptie Şuior - U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 6 - Depozit de transfer pirită auriferă - iaz zgură - U.P. Flotaţia Centrală Baia Mare - Depozitul nr. 7 - Depozit custodie SC Transgold - Iaz Tăuţii de Sus - UP Flotaţia Centrală Baia Mare -Depozitul nr. 8 - Depozit Staţia de var - recepţie Şuior - UP Flotaţia Centrală 26 Depozit zgură SC Romplumb SA Baia Mare Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Tăuţii de Sus Baia Mare Tipul activităţii poluatoare metalurgică - obtinerea plumbului decuprat Natura sursei de poluare depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere depozitare steril provenit din activităţile miniere instalaţii de prăjire aglomerată a conc. Natura poluanţilor metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele, concentrat de pirită auriferă metale grele (în special Pb şi Cd) Supr. contam. (ha) 27 SC Romplumb SA Baia Mare instalaţii de metale grele (în 5,54 0,1 1,5 8,0 0,06 1,2 Stadiul actual

Nr. crt. 28 29 30 Numele proprietarului/ administratorului/ deţinătorului sitului Localizarea sitului contaminat/ potenţial contaminat Tipul activităţii poluatoare Baia Mare metalurgică - obtinerea plumbului decuprat Cuprom SA Bucureşti - Sucursala Baia Mare - CNMPN Remin SA Baia Mare UP Flotaţia Centrală Baia Mare SC ROMALTYN MINING SRL - Uzina de retratare a sterilelor Baia Mare Baia Mare Baia Mare Baia Mare metalurgică obţinerea cuprului Hidrometal. metalelor preţioase Natura sursei de poluare prăjire aglomerată a conc. instalaţii de topire în suspensie a conc. cuproase Steril provenit din activităţile miniere steril minier din scurgeri Natura poluanţilor special Pb şi Cd) metale grele, ape uzate, nămoluri, soluţii acide, produse petroliere Supr. contam. (ha) 58,0 metale grele 2,79 metale grele, ape, nămoluri, soluţii acide 1,08 Stadiul actual

Nr. crt. 4.2. Starea pădurilor 4.2.1. Fondul forestier în județul Maramureș În anul 2013, suprafața fondului forestier ocupată la nivelul județului Maramureș este de 259062 ha, în scădere cu 1950 ha față de anul 2012. Împărțirea fondului forestier în județul Maramureș este radată în tabelul 4.2.1.1. Tabel 4.2.1.1 Fondul forestier în județul Maramureș în anul 2013 Nr. crt. Formă de proprietate Suprafață, ha 1. Proprietate publică a statului 140794 2. Proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale 58518 3. Proprietate privată a persoanelor fizice și juridice 58600 4. Proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale 1150 5 Total 259062 Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință, specii și forme de proprietate este redată în tabelul 4.2.1.2. Tabel 4.2.1.2. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință, specii și forme de proprietate Denumire indicator Total Proprietate publică Stat Unități Administrativ - Teritoriale Proprietate privată Persoane Fizice și Juridice Unități Administrativ - Teritoriale 1 FONDUL FORESTIER - TOTAL 259062 140794 58518 58600 1150 2 SUPRAFAȚA PĂDURILOR -TOTAL 252421 135962 57701 57616 1142 3 suprafața arboretelor din tipurile funcționale III-VI (pentru care se reglementează producția) 198889 111205 46248 40294 1142 4 suprafața arboretelor din tipurile funcționale I-II (pentru care nu se reglementează producția) 53532 24757 11453 17322 5 Rășinoase 107438 47727 28180 31463 68 6 molid 91040 43683 20592 26697 68 7 brad 6567 2070 2203 2294 8 alte rășinoase 9831 1974 5385 2472 9 Foioase -total 144983 88235 29521 26153 1074 10 fag 114037 72319 21766 19121 831 11 cvercinee (stejari) 14818 8092 3911 2783 32 12 diverse specii tari 12354 6943 3553 1687 171 13 diverse specii moi 3774 881 291 2562 40 14 ALTE TERENURI - TOTAL 6641 4832 817 984 8 15 Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică 109 61 17 31 16 Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică 148 4 105 39 17 Terenuri care servesc nevoilor de administrație silvică 1521 886 249 386 18 Terenuri ocupate de construcții și curțile aferente acestora 910 852 37 21 19 Terenuri în clasa de regenerare 501 202 173 118 8 20 din care: terenuri destinate împăduririi 467 202 173 84 8 21 Iazurile, albiile pâraielor 67 5 23 39 22 Terenuri neproductive 1222 818 126 278

23 Fâșie frontieră 9 9 24 Terenuri ocupate temporar din fondul forestier și nereprimite 83 4 72 7 25 Ocupații - Litigii 2071 1991 15 65 26 Păduri de protecție (Grupa I-a) 112211 81560 15347 14897 407 27 Păduri de producție și protecție (Grupa a II-a) 140210 54402 42354 42719 735 4.2.2. Funcția economică a pădurilor Din totalul fondului forestier, suprafața ocupată de pădure în anul 2013 este de 252421 ha, din care: 198889 ha reprezintă suprafața arboretelor din tipurile funcționale III- VI, iar 53532 ha reprezintă suprafața arboretelor din tipurile funcționale I-II. Împărţirea pe cele 2 clase precum şi pe tipuri de proprietari este reprezentată în tabelul 4.2.2.1. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Tabel 4.2.2.1 - Suprafeţe de pădure pe grupe și tipuri de proprietari Destinatar Gr I-IIa (protecţie) (ha) Gr a III-IVa (producţie și protecţie) (ha) Suprafață de pădure (ha) RNP Romsilva proprietate publică a statului 24757 111205 135962 Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ 11453 46248 57701 teritoriale Păduri proprietate privată a persoanelor 17322 40294 57616 fizice și juridice Păduri proprietate privată a unităților administrativ - 0 1142 1142 teritoriale TOTAL 53532 198889 252421 4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic În anul 2013, la nivelul județului Maramureș, masa lemnoasă pusă în circuitul economic a fost de 696,4 mii mc. Împărțirea pe formele de proprietari este redată în tabelul 4.2.3.1. Tabelul 4.2.3.1. Împărțirea masei lemnoase puse în circuitul economic pe formele de proprietari Nr. crt. Locul de recoltare mii mc 1. Pădure proprietate publică a statului RNP ROMSILVA 407,1 2. Pădure proprietate publică a unităților administrativ teritoriale 111,5 3. Pădure proprietate privată 152,1

4. Din vegetatia forestiera situata pe terenuri 14,5 din afara fondului forestier 5. Total 685,2 4.2.4. Distribuția pădurilor după principalele forme de relief Suprafața cea mai mare de pădure, proprietate a statului, este distribuită în zona muntoasă, respectiv 78312 ha, urmată de deal, cu 53019 ha și câmpie cu 12943 ha. 4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor Starea de sănătate a pădurilor în proprietatea statului este prezentată în tabelul 4.2.5.1. Tabel 4.2.5.1. Starea de sănătate a pădurilor proprietate de stat Categorii Suprafeţe (ha) Estimare pagube (lei) Incendii răşinoase foioase - Inundaţii răşinoase Secetă foioase răşinoase foioase Poluare răşinoase incipientă medie avansată Total foioase incipientă medie avansată 580 răşinoase foioase 580 Suprafeţe tratate pentru combaterea insectelor şi paraziţilor vegetali 10314 4.2.6. Suprafețe din fondul forestier parcurse de tăieri În cursul anului 2013, suprafețele fondului forestier național parcurse de tăieri au fost de 3775 ha, din care o suprafață de 2203 ha a fost parcursă de tăieri de regenerare realizate de RNP-Romsilva. 4.2.7. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire Procentul de împădurire pe judeţ depăşeşte media pe ţară şi județul Maramureș nu face parte dintre judeţele cu deficit. 4.2.8. Suprafețe de păduri regenerate La nivelul județului Maramureș, în anul 2013, au fost împădurite 871 ha, din care 539 ha la nivelul fondului forestier de stat, conform tabelului următor:

Tabel 4.2.8.1Situația suprafețelor de pădure regenerate și împădurite la nivelul fondului forestier de stat Anul Din care: Total regenerări în regenerări naturale în împăduriri în fond fond forestier de stat fond forestier de stat forestier de stat 2012 694 352 342 2013 871 533 338 4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului În anul 2013, a continuat acţiunea de retrocedare a surafeţelor de pădure către vechii proprietari. 4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii și mediului Prin lucrările de împăduriri și de corectare a torenților, silvicultura influențează în mod favorabil natura și mediul. 4.3. Tendințe Următoarele tendințe se pot formula pentru anul 2013: - a continuat acţiunea de retrocedare a suprafeţelor de pădure către vechii proprietari; - s-au derulat în continuare conservare a biodiversității pădurilor; - s-a accentuat preocuparea pentru gospodărirea durabilă a pădurilor; - au continuat lucrările de reamenajare a pădurilor (se vor finaliza în anul 2014).