COLECÞIA CASA REGALÃ
EUGEN WOLBE Ferdinand I întemeietorul României Mari o biografie Traducere din germanã de MARIA ºi ION NASTASIA Prefaþã de GABRIEL BADEA-PÃUN
Coperta: Ioana Dragomirescu Mardare Redactori: Daniela ªtefãnescu, S. Skultéty Tehnoredactor: Doina Elena Podaru DTP: Emilia Ionaşcu Corector: Maria Nicolau Tipărit la Proeditură şi Tipografie Eugen Wolbe Ferdinand I. Der Begründer Großrumäniens Ein Lebensbild Verbano-Verlag, Locarno-Leipzig, 1938 HUMANITAS, 2004, 2011 pentru prezenta versiune româneascã Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României WOLBE, EUGEN Ferdinand I, întemeietorul României Mari: o biografie / Eugen Wolbe; trad.: Maria Nastasia, Ion Nastasia; pref.: Gabriel Badea-Pãun. Bucureºti: Humanitas, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-50-3371-2 I. Nastasia, Maria (trad.) II. Nastasia, Ion (trad.) III. Badea-Pãun, Gabriel (pref.) 94(498)"19" Ferdinand I EDITURA HUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.ro Comenzi telefonice: 021 311 23 30 / 0372 189 509
REGELE FERDINAND: Omul potrivit la momentul potrivit. Astfel, personalitatea sa, înconjuratã strã - lucitor de nimbul unui martir al datoriei, va dãinui în memoria poporului ro mân ºi va acþiona în sens etico-educativ, ca un sim - bol ºi imbold pentru generaþiile viitoare. Profesor universitar dr. ION LUPAª, membru al Academiei Regale
În chip de cãlãuzã De când exis tã is to rie, une le po poa re, care au nã zuit a-ºi rotunji patrimoniul teritorial cu þinuturi locuite de o populaþie înruditã etnic, nu au putut sã-ºi atingã scopul de cât cu pro pri i le lor arme sau prin ac tul de au to ri ta te al prie te ni lor lor. Ce-i drept, ceea ce con du cã to rul de oºti victorios a obþinut pe câmpul de luptã diplomatul a trebuit sã pecetluiascã la masa tratativelor. Dacã acest demers a re u ºit, atunci la u rii vic to riei au pu tut fi îm pãr þiþi în tre cei doi. Într-o monarhie, regele a fost aproape totdeauna forþa motrice a unei asemenea politici de expansiune. În drepturile ei la despãgubire pentru decisivul ajutor militar acor dat în rãz boiul ru so-turc din 1877/78, Ro mâ nia, de exem plu, se vã zu se frus tra tã prin aceea cã þa rul nu îi resti - tuise promisa Basarabie locuitã preponderent de români. Pentru principatul de atunci, aceastã perfidie a însemnat o grea lo vi tu rã, cãci ea a amâ nat pentru un vi i tor in cert realizarea obiectivului visat de-a lungul secolelor: unita tea na þio na lã a tu tu ror ro mâni lor. Când, în anul 1916, duº - manii Puterilor Centrale au determinat România sã intre în rãz boiul mon dial, re ge le Fer di nand I, cel cu sân ge ger - man în ve ne le lui, a fã cut pen tru po po rul ro mân sa crifi - ciul cel mai mare pe care des ti nul i-l poa te cere unui om de ca rac ter: s-a de zis de et ni ci ta tea sa. Dacã a fi ger man dupã o ex pre sie a lui Ri chard Wag ner este si no nim cu a face un lu cru de dra gul lu cru lui ca ata re, atunci Hohenzollernul Ferdinand I ºi-a demonstrat germanitatea în fap tul de a fi ser vit cu toa tã ener gia ca u za feri ci rii ºi consolidãrii unei naþiuni care, plinã de încredere, ºi-a pus
16 FERDINAND I, ÎNTEMEIETORUL ROMÂNIEI MARI soar ta în mâi ni le lui. El nu a pu tut s-o dez a mã geas cã ori - cât de greu îi va fi fost sã rãs cum pe re uni ta tea de stat a României cu preþul înfrângerii conaþionalilor sãi de odinioarã. Prin poziþia dictatã de dura necesitate politicã, regele ºi-a atras mul tã duº mã nie. Nu a exis tat jig ni re cu care sã nu se fi pã cã tuit faþã de acest blând mar tir al da to riei, faþã de acest om sin cer! Paginile de faþã cautã sã trezeascã înþelegere pentru modul de a ac þio na al re ge lui Fer di nand. În plus, ele vor sã punã no bi la, spon ta na sa ome nie în lu mi na pe care o me ri tã, sã arate ima gi nea unui ca rac ter mar cat de o deli - ca te þe ar tistic cul tiva tã ºi în ace laºi timp de o ati tu di ne la ne vo ie energi cã ºi vi gu roa sã. Adi cã un ca rac ter care, nu nu mai prin tre ca pete în co ro na te, nu, ci ºi prin tre cele de ex trac þie mai puþin nobi lã, rar se în tâl neº te în aceas - tã fericitã îmbinare de trãsãturi. Via þa lui, pe care a um brit-o un anu mit tra gism, a fost în con so nan þã cu ri goa rea da to riei. Lui nu i-a ve nit nimic de-a gata. Prin gân di re ºi ac þiu ne ra þio na lã, a ºtiut sã-ºi cucereascã favoarea destinului. În mijlocul patimilor partizane care-i dezbinau þara, el a rãmas instituþia pacificatoa re. De aceea, din punct de ve de re po li tic, aproa pe cã a re a li zat mai mult prin ceea ce a pre în tâm pi nat de cât prin ceea ce a creat realmente. Nicolae Iorga, marele istoric, îl numeºte o mare personalitate etico-politicã. Pe bunã drep ta te, cãci Fer dinand a fost nu nu mai un om de stat departe vãzãtor, un utilizator obiectiv al cântarului judecãþilor, ci ºi un suveran excelent. Contele Saint-Aulaire, ministru plenipotenþiar francez cu stagiu îndelungat la Cur tea de la Bu cu reºti, vede în regele Ferdinand chipul unui rege cu ade vã rat mare. Prezenta lucrare, inspiratã din izvoare credibile parþial încã netipãrite îºi propune sã urmãreascã felul în care acest mo narh li niº tit, fin, ex trem de cul ti vat se matu -
ÎN CHIP DE CÃLÃUZÃ 17 rizeazã în perspectiva preluãrii înaltei sale misiuni. Autorul a socotit necesar sã încadreze aceastã biografie în edifi ciul is toriei po li ti ce ge ne ra le a Ro mâ niei; cãci aceas tã istorie aduce multiple dovezi despre mâna ordonatoare, echilibratoare a regelui. În tratarea ºi judecarea peisaju lui unei epoci îmi dau si lin þa sã fiu obiec tiv la maximum, ceea ce este pen tru is to ri cul con ºti in cios o obli ga þie care se im pu ne de la sine. Însuºi titlul sugereazã cã, în ciuda unor excursuri întâmplãtoare ºi nesemnificative, regele Ferdinand ºi misiunea vieþii sale se aflã în prim-pla nul ex pu ne rii. Am bi þia ne o - biºnuit de înzestratei lui soþii Maria ºi energia dublatã de inteligenþã a destoinicului om de stat Ionel Brãtianu au putut ºi ele sã-i înaripeze propria voinþã. Totuºi, lãrgirea monarhiei dunãrene prin unirea cu Basarabia, Transilvania, Bucovina ºi partea principalã a Banatului, cu alte cu vin te crearea României Mari, ca esenþialã ope rã a sa, rã mâ ne pen - tru totdeauna legatã de numele sãu. Fie ca aceas tã car te sã atra gã mulþi prie teni noi omu - lui ºi su ve ra nu lui Fer di nand I, dar ºi fru moa sei þãri peste care a dom nit! Profesor dr. EUGEN WOLBE, ofiþer al Ordinului Steaua României
1 În casa pãrinteascã Copil era ºi-i era cuminþenia trãsãturã, Precum acelora la care zbeg ºi iu reº nici po veste ªi cã ro ra de-a juns le este A pro priu lui lor eu mã su rã. IBSEN, schi þã epi cã pen tru Brand Re gii Ro mâ niei se trag din tr-un neam prin ciar pen tru care a adu ce sa cri fi cii unor va lori idea le a în sem nat de când se ºtiu ei ceva ce se în þe le ge de la sine. Vlãs ta rele acestei ramuri romano-catolice a dinastiei de Hohenzollern au pus totdeauna mai presus de dorinþele ºi înclinaþiile lor personale scopurile ºi þelurile patriotice promovând binele comun. Când, ca pe cele mai mul te þãri, fur tu na aºa-zi su lui an nebun 1848 a zguduit ºi principatul Hohenzollern-Sigmaringen strãbãtut cu freamãt de Dunãrea Superioarã, alteþa sa Principele Karl a renunþat la tronul þãri ºoarei în fa voa rea fiu lui sãu Karl An ton. Dar deja în anul ur mã - tor aces ta ºi-a ce dat Pru siei þara. ªi-a mo ti vat ab di ca rea într-un mesaj cãtre concetãþenii sãi, mesaj în care spunea: Dacã este sã se îm pli neas cã do rin þa cea mai fier bin te a ini mii mele, dacã este sã se þinã sea mã de as pi ra þi i le tutu - ror patrioþilor adevãraþi, dacã este ca unitatea Germaniei sã de vi nã din vis re a li ta te, atunci nici un sa cri fi ciu nu poa te fi prea mare. Cu aceas ta, eu de pun pe al ta rul pa triei lu - cru ri le cele mai de preþ pe care le pot adu ce. El a fost pri mul prin ci pe ger man care s-a ho tã rât ºi anu me în de plinã li ber ta te a voin þei sã facã un gest de o ase me nea ab ne - ga þie. În tim pul vie þii, el a pus ca pãt dom niei se cu la re a
20 FERDINAND I, ÎNTEMEIETORUL ROMÂNIEI MARI di nastiei sale care atunci ar mai fi dat re genþi pen tru douã generaþii; vitalitatea familiei a asigurat succesiunea ºi mai multor generaþii. Karl An ton a schim bat de co rul va riat al func þiei sale reprezentative cu comanda diviziei a douãsprezecea de pe Neisse, Silezia, o poziþie liniºtitã din care vãrul sãu regesc Wilhelm, viitorul împãrat german, deocamdatã regent în lo cul fratelui sãu, regele Frie drich Wilhelm al IV-lea, bolnav incurabil, l-a re che mat ca sã-l punã în frun - tea guvernului prusac. La o vâr stã îna in ta tã, Karl An ton ºi-a asu mat grea ua sar ci nã de a duce pânã la ca pãt lup ta cu re pre zen tan þa naþionalã prusacã ce a refuzat în repetate rânduri sã aprobe mijloacele bãneºti considerate ca absolut necesare pentru întãrirea ºi reorganizarea armatei. Bolnav, dezamãgit ºi obo sit, princi pe le Karl An ton ºi-a lã sat pos tul pe mâ - na unu ia mai mare, pe mâna lui Bis marck. Re ge le Wil - helm i-a mul þu mit princi pe lui Karl An ton care în tre timp se mu ta se cu do mi ciliul la Düs sel dorf pen tru de - votamentul ºi activitatea plinã de succes în conducerea treburilor statului. Conflictul, pe care Hohenzollernul nu a re u ºit sã-l apla ne ze, a fost re zolvat de cã tre iun cherul provincial Bis marck: aces ta a gu ver nat fãrã parla ment; ºi când suc ce se le mi li ta re pru sa ce din 1864 ºi 1866 au con - fir mat juste þea fe lu lui sãu de a ac þio na, el a de ter minat Camera Deputaþilor sã-i apro be, chiar dacã mai târ ziu, creditele solicitate. În tre timp, Karl An ton a fã cut din nou un sa cri fi ciu: ºi l-a pus în sluj ba pa triei pe An ton, cel de-al trei lea fiu, care la izbucnirea rãzboiului împotriva Austriei (1866), se grãbise bucuros sã fie pre zent sub dra pel. La Königgrätz s-a ales cu mai mul te îm puº cã turi la ge nunchi ºi pi cior, în urma cãrora a sucombat câteva sãptãmâni mai târziu. A murit mãrturisind bucuros: Aduc laudã Providenþei care încã o datã a pe ce tluit vic to ria cu sân ge le unui Ho -
ÎN CASA PÃRINTEASCà 21 henzollern ºi destinului meu care mi-a rezervat onoarea de a cã dea pen tru ca u za pa triei. * În atmosfera creatã de acest sacrificiu, prinþul Karl i-a adresat regelui Wilhelm I urmãtoarea scrisoare: Sunt pro fund în do liat de fiul meu cã zut în ser vi ciul rege lui sãu, dar nu am mo tiv sã-i de plâng moar tea eroi - cã, pentru cã el a pu tut sã de pu nã mãr tu rie de sân ge de - spre devotamentul nemãrginit care ne însufleþeºte pe noi, Ho hen zol lernii, faþã de rege ºi pa trie ºi de spre con ºti in - þa înãlþãtoare cã fiecare Hohenzollern ºtie sã lupte ºi sã moarã pentru mãreþia ºi prestigiul dinastiei sale. * În acest 1866, an bo gat în sa cri fi cii, Karl (de acum în - colo principele Carol), al doilea fiu al principelui Karl Anton, îºi sacrificase patrie, bucurii juvenile ºi viaþã scutitã de griji ºi dã du se curs che mã rii po po ru lui ro mân de a prelua domnia. Nu-l orbise strãlucirea coroanei princiare; pe el l-a atras grea ua mi siu ne cul tu ra lã în tr-o þarã pânã atunci se mi bar ba rã, cu o eco no mie adu sã în sapã de lemn de cã tre niº te in ca pa bili. Prin þul Ca rol tre buie sã fi re simþit co roa na prin cia rã (ºi rega lã), des tul de des ca pe un mare sacrificiu personal. Totuºi opera grandioasã pe care a înfãp tuit-o în cei pa tru zeci ºi opt de ani ai dom niei sale ca organizator, suveran, om de stat, conducãtor de oºti ºi administrator al economiei naþionale l-a pus alãturi de mo nar hi cu ade vã rat mari, rã maºi ca atare în is to ria tu - turor popoarelor ºi epocilor. Fratele sãu mai mare, prinþul moºtenitor Leopold, s-a aflat în anul 1870 în cen tru in te re su lui pu blic. În con diþi - i le în care Prin þul Ca rol a fost che mat sã urce pe tro nul Ro - mâ niei, corte su ri le spa nio le l-au ales ca rege al Spa niei
Cuprins Despre o biografie puþin cunoscutã ºi autorul ei Prefaþã de Gabriel Badea-Pãun................. 7 În chip de cã lãu zã........................... 15 1 În casa pã rin teas cã......................... 19 2 Prin þul Fer di nand pe bãn ci le ºco lii........... 30 3 Lo cul de in struc þie ºi am fi tea trul............ 36 4 Suc ce so rul la tron......................... 54 5 La al tar................................... 71 6 În re flec to rul opi niei pu bli ce................ 82 7 În tor sã tu ra vre mu ri lor..................... 103 8 Ten siu ni.................................. 118 9 Ro mâ nia în rãz boiul mon dial............... 138 10 La masa tra ta ti ve lor....................... 172 11 Re a li za rea idea lu lui na þio nal................ 184 12 Re ge le Fer di nand ca om.................... 197 13 Pã rin te le na þiu nii.......................... 216 14 Re ge le ºi mi no ri tã þi le et ni ce................ 233 15 Po li ti ca in ter nã a re ge lui Fer di nand.......... 249 16 Politica externã a României sub re ge le Fer di nand I......................... 261 17 Apus de soa re............................ 278 18 Sfâr ºi tul erei Fer di nand.................... 300 Bi blio gra fie............................... 317