ECONOMIE 1. Productia de bunuri si servicii exprimata in forma monetara obtinuta intr-o perioada de timp de agentii economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau exteriorul, exprima: a. produsul national net b. venitul national net c. produsul national brut d. produsul global brut 2. Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula un an, semnifica: a. produsul intern brut b. venitul national brut c. produsul national brut d. produsul global brut 3. Valoarea productiei finale brute obtinute de catre agentii economici nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in alte tari, reflecta: a. produsul intern brut b. produsul national brut c. venitul national brut d. produsul global brut 4. O reducere a pretului factorilor de productie va genera: a. sporirea ofertei agregate ca urmare a faptului ca munca, materiile prime, energia, combustibilul etc., sunt mai ieftine fata de perioada anterioara b. micsorarea ofertei agregate ca urmare a faptului ca scad costurile cu aprovizionarea c. scaderea ofertei agregate ca urmare a faptului ca munca, materiile prime, energia, combustibilul etc., sunt mai ieftine fata de perioada anterioara d. sporirea ofertei agregate ca urmare a cresterii costurilor cu aprovizionarea 5. Procesul repartitiei primare a veniturilor vizeaza: a. formarea salariului, profitului, dobazii si rentei b. impozitele, taxele, alocatiile acordate producatorilor si familiilor c. acea parte a venitului care se utilizeaza pentru procurarea bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor curente d. acea parte a venitului care se utilizeaza pentru procurarea bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor de folosinta indelungata 6. Multiplicatorul investitiilor este: a. marime pozitiva si mai mare decat 1 b. marime pozitiva si mai mica decat 1 c. marime negativa, care tinde spre 0 d. marime negativa si mai mare decat -1 7. Acceleratorul investitiilor este raportul intre:
a. sporul veniturilor si sporul investitiilor b. sporul investitiilor si sporul consumului c. sporul consumului si sporul investitiilor d. sporul economiilor si sporul investitiilor 8. Fluctuatiile economice intamplatoare sau accidentale sunt determinate: a. de factori sau evenimente neasteptate, ca inundatii, seceta, fenomene seismice, razboaie etc. b. de factori naturali c. de factori sociali d. de insusi mecanismul de functionare a economiei, de structurile interne si interdependente ale acesteia 9. Situatia in care rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, reflecta: a. dezvoltare economica b. cresterea economica c. cresterea economica zero d. cresterea economica negativa 10. In sfera de cuprindere a... se includ si modificarile calitative in fizionomia si structura economiei nationale, precum si in nivelul de viata al oamenilor. a. cresterii economice b. dezvoltarii economice c. produsului intern brut d. venitului national 11.... evidentiaza specificul si sensul dezvoltarii economice din fiecare etapa, in comparatie cu etapele anterioare. a. Cresterea economica intensiva b. Progresul economic c. Cresterea economica extensiva d. Dezvoltarea economica 12. Cresterea economica... se manifesta atunci cand produsul intern brut creste mai incet decat preturile. a. neinflationista b. inflationista c. pozitiva d. negativa 13. Stagflatia se manifesta atunci cand: a. productia stagneaza si preturile scad b. productia stagneaza si preturile cresc c. productia creste si preturile stagneaza d. productia scade si preturile stagneaza 14.... se manifesta atunci cand productia scade si preturile, la nivel generalizat, cresc.
a. Slumpflatia b. Cresterea economica inflationista c. Stagflatia d. Cresterea economica neinflationista 15.... presupune cresterea venitului national, pe baza sporirii preponderente a eficientei utilizarii factorilor de productie. a. Cresterea economica de tip intensiv b. Cresterea economica de tip inflationist c. Cresterea economica de tip neinflationist d. Cresterea economica de tip extensiv 16. Cresterea economica de tip... presupune cresterea venitului national, pe baza sporirii preponderente a volumului de factori de productie utilizati. a. neinflationist b. extensiv c. inflationist d. intensiv 17. Alternanta ca trasatura a ciclicitatii activitatii economice consta in faptul ca: a. procesul economic supus ciclicitatii suporta in mod alternativ fenomene de crestere sau descrestere economica b. procesul economic se supune intotdeauna ciclicitatii, el neputand sa se desfasoare in afara acesteia c. procesul economic supus ciclicitatii are reveniri, aproximative, sub raport calitativ, la valori anterioare dupa o anumita perioada care poate fi estimata d. ciclicitatea este un fenomen economic de tip cibernetic fiind capabila prin feed-back sa se autoregleze 18. Abaterea de trend a ciclului economic se refera la: a. marimea variabilelor specifice activitatii economice in punctul de relansare, comparativ cu punctual de contractie b. diferenta dintre doua puncte succesive de contractie/ relansare c. intervalul de timp dupa care curba ce descrie ciclul economic intersecteaza curba ce descrie trendul activitatii economice analizate d. intervalul de timp pe care se intinde ciclul economic analizat 19. Ciclurile Kitchin sunt cicluri economice care: a. au o durata de circa 40 de luni si se mai numesc si cicluri ale stocurilor datorita faptului ca principala cauza a producerii acestor cicluri o reprezinta necesitatea refacerii stocurilor de orice fel b. sunt specifice pietei produselor agricole in general, a celor zootehnice in special. Oferta se concretizeaza, in functie de ciclul (durata) procesului de productie, iar decizia de productie (deci oferta ulterioara) depinde de pretul (avantajos sau nu) al perioadei precedente (si in mica masura de anticiparile privind pretul si cererea viitoare) c. au o durata de circa 10 ani si se mai numesc cicluri decenale sau cicluri de afaceri. Ele sunt determinate de evolutiile profunde ale marilor procese industriale care se petrec in sistemul economic respectiv, precum si de politicile bancare pe termen
lung d. au o durata de circa 50 de ani. Acest ciclu se constituie intr-o infasuratoare, pe termen lung, a ciclurilor economice cu o durata mai mica 20. Ciclurile Junglar sunt cicluri economice care: a. au o durata de circa 40 de luni si se mai numesc si cicluri ale stocurilor datorita faptului ca principala cauza a producerii acestor cicluri o reprezinta necesitatea refacerii stocurilor de orice fel b. sunt specifice pietei produselor agricole in general, a celor zootehnice in special. Oferta se concretizeaza, in functie de ciclul (durata) procesului de productie, iar decizia de productie (deci oferta ulterioara) depinde de pretul (avantajos sau nu) al perioadei precedente (si in mica masura de anticiparile privind pretul si cererea viitoare) c. au o durata de circa 10 ani si se mai numesc cicluri decenale sau cicluri de afaceri. Ele sunt determinate de evolutiile profunde ale marilor procese industriale care se petrec in sistemul economic respectiv, precum si de politicile bancare pe termen lung d. au o durata de circa 50 de ani. Acest ciclu se constituie intr-o infasuratoare, pe termen lung, a ciclurilor economice cu o durata mai mica 21. Cand perioada ciclului economic se masoara intre doua puncte de contractie se numeste: a. perioada inchisa a ciclului economic b. perioada deschisa a ciclului economic c. perioada de decolare a ciclului economic d. perioada de criza economica 22. Sporirea productivitatii factorilor de productie va antrena: 1) reducere a costului mediu, 2) sporire a costului mediu 3) cresterea productiei 4) scaderea productiei a. 1+3 b. 2+3 c. 2+4 d. 1+4 23. Depasirea fazei de recesiune poate viza masuri de: 1) ieftinire a creditului 2) micsorare a impozitelor 3) crestere a investitiilor 4) crestere a cheltuielilor publice a. 4 b. 1+2+3+4 c. 3+4 d. 2+3+4 24. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cadrul careia exista:
1) un excedent de oferta de munca fata de cererea de munca 2) un excedent de cerere de munca fata de oferta de munca 3) un surplus de populatie inactiva care nu-si gaseste loc de munca 4) un surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca a. 2 b. 1+4 c. 3 d. 2+3 25. Care dintre urmatoarele aprecieri privind somajul sunt adevarate: 1) stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila 2) crestere a ofertei de munca concomitent cu scaderea cererii de munca 3) crestere a cererii de munca concomitent cu scaderea ofertei de munca 4) expresie a dezechilibrului de pe piata muncii a. 1+2 b. 2+4 c. 1+3+4 d. 1+2+4 26. Care dintre urmatoarele reprezinta o masura de politica pasiva de ocupare: a. incurajarea investitiilor b. reducerea duratei zilei de munca c. incurajarea fortei de munca spre a se deplasa in zonele ce urmeaza a fi dezvoltate din punct de vedere socio-economic d. incurajarea cercetarii stiintifice pentru extinderea activitatilor economico-sociale 27. Care dintre urmatoarele reprezinta o masura de politica activa de ocupare: a. incurajarea investitiilor b. reducerea duratei zilei de munca c. cresterea perioadei de scolarizare obligatorie d. diminuarea varstei de pensionare 28.... reprezinta situatia exista in economie, in care pe termen lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor. a. inflatia b. deflatia c. stagflatia d. slumpflatia 29. Sunt favorizati de inflatie: 1) posesorii de venituri fixe 2) creditorii 3) debitorii 4) acei agenti economici care isi convertesc disponibilitatile banesti in monedele unor tari in care inflatia are o rata mai mica a. 1+2+3 b. 3+4
c. 2+3 d. 2 30. Care din urmatoarele aprecieri reflecta inflatia? a. Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in care pe termen lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor b. Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in care este evidentiata starea de declin sau de regres a economiei, in care productia nationala si unele preturi scad c. Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze d. Inflatia reprezinta acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor 31. Diviziunea sociala a muncii reprezinta: a. procesul obiectiv de desprindere, diferentiere, separare-autonomizare si combinare a diferitelor genuri de activitati si de fixare a acestora, prin functiile indeplinite, ca momente inseparabile ale actiunii social-economice b. specializarea nevoilor de consum ale oamenilor prin intermediul bunurilor si serviciilor c. activitatea economica, care trebuie sa raspunda la o serie de intrebari si anume: ce sa produca, cum, cand si pentru cine sa produca d. instrainarea rezultatelor propriei activitati, primind in contraprestatie alte bunuri necesare, inclusiv moneda 32. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta: a. pretul celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se face o alegere intre mai multe variante posibile, in alocarea resurselor b. folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor c. combinarile posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta a resurselor disponibile la un moment dat d. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata la un moment dat, la un anumit pret 33. Resursele reprezinta: a. totalitatea elementelor atrase in circuitul economic, aflate in miscare ca fluxuri b. totalitatea bunurilor oferite de natura sau produse de om si utilizate de acesta in activitatile sale in scopul satisfacerii nevoilor c. totalitatea cerintelor nelimitate de bunuri si servicii d. cerinte materiale si spirituale, de bunuri si servicii, de mediu ecologic etc. ale vietii si activitatii oamenilor 34. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o caracteristica a economiei de schimb? a. autonomia si independenta agentilor economici b. concurenta c. specializarea agentilor economici d. bunurile economice sunt destinate autoconsumului 35. Legea cererii exprima: a. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de pret b. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia cererea evolueaza in acelasi sens cu pretul
c. relatia dintre cerere si venit, in cadrul careia cererea evolueaza in acelasi sens cu venitul d. relatia dintre cerere si venit, in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de venit 36. Legea ofertei exprima: a. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens invers fata de pret b. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul c. relatia dintre oferta si venit, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu venitul d. relatia dintre oferta si venit, in cadrul careia oferta evolueaza in sens invers fata de venit 37. Utilitatea economica reprezinta: a. satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii spatio-temporale b. sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun c. ansamblul combinarilor posibile in consumul a doua bunuri, astfel incat nivelul satisfactiei consumatorului sa fie acelasi d. satisfactia pe care o resimte o persoana in urma consumarii unor cantitati succesive dintr-un bun intr-o perioada data 38. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x este: a. cantitatea din bunul x necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat utilitatea totala sa fie constanta b. cantitatea din bunul y necesara pentru a inlocui o unitate din bunul x, astfel incat utilitatea totala sa fie constanta c. sacrificiul facut de bun x pentru a alege bunul y d. ansamblul combinarilor posibile in consumul a doua bunuri, astfel incat nivelul satisfactiei consumatorului sa fie acelasi 39. Cine a formulat legea utilitatii marginale: atunci cand cantitatea consumata dintr-un bun creste, utilitatea marginala a bunului respectiv tinde sa se diminueze, pana la a deveni nula in punctul de saturatie? a. A. Gossen b. J.M. Keynes c. J.K. Galbraith d. A. Smith 40. Alegeti dintre afirmatiile de mai jos, pe cea falsa: a. marimea utilitatii economice este apreciata in mod diferit de catre cumparatori diferiti b. utilitatea, in sens general, reprezinta capacitatea unui bun de a satisface o nevoie c. satisfactia resimtita de un consumator prin consumarea mai multor doze din unul sau mai multe bunuri economice diferite constituie utilitatea totala d. cand consumul creste utilitatea marginala este crescatoare 41. Uzura fizica a capitalului fix are loc in urmatoarea situatie: a. din momentul in care au fost cumparate bunurile - capital, indiferent daca sunt utilizate sau nu b. din momentul in care au fost cumparate bunurile - capital si numai daca bunurile respective sunt utilizate in procesul de productie c. din momentul in care au fost cumparate bunurile - capital si numai daca acestea nu sunt amortizate
d. din momentul in care au fost cumparate bunurile - capital si numai daca acestea sunt amortizate 42. Capitalul fix este: a. acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste la intervale mari de timp b. satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei cantitati determinate dintr-un bun, in anumite conditii spatio-temporale c. acea parte a capitalului care participa la un singur ciclu de productie si se inlocuieste dupa fiecare ciclu de productie d. cantitatea din bunul x necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat utilitatea totala sa fie constanta 43. Capitalul, ca si factor de productie se refera la: a. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii c. investitiile unei firme d. creditele contractate la banci 44. Costul de productie: a. reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre intreprindere, care rezulta din evidenta contabila a acesteia b. reprezinta acele cheltuieli de forta de munca proprie proprietarului unitatii economice respective, care nu se inregistreaza sub forma salariului ce i s-ar cuveni c. exprima in forma fizica si/sau monetara, ceea ce corespunde celei mai bune alternative sacrificate d. reprezinta, in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii 45. Uzura fizica a capitalului fix are loc in urmatoarea situatie: a. atunci cand pe piata apar bunuri de capital asemanatoare la preturi mai mici b. atunci cand pe piata apar bunuri de capital asemanatoare cu performante tehnico-economice superioare c. pe masura utilizarii bunurilor de capital d. atunci cand pe piata apar bunuri de capital asemanatoare cu performante tehnico-economice similare 46. Incasarile totale se determina ca: a. diferenta intre venituri si cheltuieli b. suma intre cantitatile totale vandute, pretul de vanzare unitar si profitul intreprinderii c. produs intre cantitatile totale vandute si pretul de vanzare unitar d. diferenta intre venituri si cheltuieli, dupa ce s-a scazut impozitul 47. Piata monopolista se caracterizeaza prin existenta: a. unei singure intreprinderi care fabrica si vinde intreaga cantitate de bunuri de un anumit gen b. unui singur cumparator si a numerosi vanzatori ai bunului fabricat la scara tarii c. intr-o singura ramura a unui numar mare de producatori de talie relativ mica d. unui numar relativ mic de intreprinderi care livreaza intreaga cantitate de marfa
48. Salariul nominal reprezinta: a. suma de bani pe care salariatul o negociaza si o primeste de la unitatea pentru care lucreaza b. suma pe care o primeste salariatul ca venit din care se scade impozitul si alte retineri prevazute de lege c. remuneratia efectiva primita de salariat, care corespunde cu salariul net plus sumele corespunzatoare pentru concediul legal d. acea parte a salariului platita familiei in functie de alte criterii decat consumul efectiv de munca 49. Salariul real reprezinta: a. cantitatea de bani de care dispune o familie pentru cumpararea de bunuri si servicii b. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu salariul nominal c. remuneratia efectiva primita de salariat, care corespunde cu salariul net plus sumele corespunzatoare pentru concediul legal d. salariul fixat prin lege, in urma negocierilor sindicate-guvern 50. Atunci cand oferta de munca este mai mica decat cererea de munca, exista: a. deficit de forta de munca b. posibilitatea diminuarii remunerarii muncii c. excedent de forta de munca d. nevoia de disponibilizare 51. Atunci cand oferta de munca depaseste cererea de munca, exista: a. excedent de forta de munca b. necesitatea unor noi angajari c. deficit de forta de munca d. necesitatea majorarii salariilor 52. Renta este o consecinta a: a. deficitului de oferta in raport cu cererea unor factori de productie cu insusiri rare b. preturilor ridicate de monopol c. excesului de oferta in raport cu cererea unor bunuri d. toate variantele sunt corecte 53. Rata comerciala a profitului se determina ca raport procentual intre: a. profit si costul de productie b. totalul activelor proprii si imprumutate si profit c. cifra de afaceri si costul total global d. profit si cifra de afaceri 54. Renta economica este: a. plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile, a carei oferta totala este insuficienta in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia b. un venit stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar sau mobiliar c. un venit ce revine proprietarului funciar in virtutea dreptului de proprietate asupra terenului d. rezultatul diferentei de continut in substanta utila a zacamantului sau de pozitie a acestuia
55. Rolul Bancii Centrale este de a: a. emite moneda si a exercita control asupra monedei aflate in circulatie b. face legatura intre agentii privati, pune in circulatie moneda legala, acorda credite si crea o forma specifica de moneda, cea bancara c. oferi si de a solicita disponibilitati banesti, prin intermediul bancilor sau altor agenti de schimb d. conferii putere liberatorie monedei si de a stabili coordonatele politicii monetare 56. Care este formula corecta de calcula masei monetare (M), avand in vedere ca V reprezinta viteza de rotatie a monedei, iar PT cantitatea de bunuri si servicii supuse tranzactionarii la un anumit pret? a. M = V + PT b. c. M = PT - V d. 57. Actiunea se deosebeste de obligatiune prin: 1) actiunea, de regula, aduce detinatorului un venit variabil, iar obligatiunea un venit fix 2) actiunea confera detinatorului calitatea de creditor, iar obligatiunea pe cea de copropietar 3) actiunea este mai riscanta, iar obligatiunea mai putin riscanta pentru posesor, din perspectiva venitului obtinut 4) actiunea confera actionarului calitatea de coproprietar, iar obligatiunea confera obligatarului calitatea de creditor 5) actiunea este emisa pe durata limitata, iar obligatiunea pe durata nelimitata a. 1+2+5 b. 1+3+4 c. 1+2+3+5 d. 2+3+4+5 58. Economia de piata moderna are o serie de trasaturi: 1) pluralismul formelor de proprietate 2) stabilirea raportului dintre resurse si nevoi sunt rezultatul unor decizii centralizate 3) concurenta stimuleaza agentii economici 4) motivatia activitatii agentilor economici o constituie maximizarea profitului Alegeti varianta corecta. a. 1+2+4 b. 1+2+3 c. 2+3+4 d. 1+3+4 59.... reprezinta numarul de unitati de moneda nationala ce revine la o unitate de moneda straina. a. Cotarea directa b. Cotarea indirecta c. Cotarea monedei d. Cotarea incrucisata
60. Care dintre afirmatiile de mai jos nu sunt corecte? 1) Cererea titlurilor de valoare depinde de veniturile cumparatorilor 2) Cu cat veniturile cumparatorilor sunt mai ridicate, cu atat este mai insemnata tentatia acestora de a-si constitui un portofoliu de titluri de valoare 3) Cererea titlurilor de valoare depinde de inclinatia populatiei spre lichiditate 4) Cererea titlurilor de valoare este direct proportionala cu inclinatia populatiei spre lichiditate 5) Pretul titlurilor de valoare plasate pe piata primara, variaza in functie de momentul plasarii a. 1+5 b. 2+3 c. 3+4 d. 4+5