untitled

21 PROTETICĂ DENTARĂ STUDIU CLINICO-STATISTIC PRIVIND INCIDENºA ŞI PREVALENºA PATOLOGIEI EDENTAºIEI PARºIALE A ARCADELOR DENTARE PARTEA I Clinico-statistical study on the incidence and prevalence of partial edentulous pathology of denal arch. Part I Drd. Viviyana Oprişan, Şef Lucr. Dr. Anca Iuliana Popescu, Conf. Dr. Elena Gabriela Despa Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti REZUMAT Scopul principal al cercetării a fost reprezentat de analiza corelaţiilor ce se stabilesc între o serie de parametri de evaluare ai pacienţilor din lotul ales şi soluţiile de tratament aplicate. Lotul de studiu cuprinde 267 de pacienţi, aparţinând grupelor de vârstă 20-30 de ani, 31-40 de ani, 41-50 de ani şi peste 50 de ani. Toţi pacienţii au fost supuşi unui examen clinic şi paraclinic. În urma examenului clinic au fost culese datele subiective şi obiective privitoare la starea de edentaţie parţială. Ulterior examenului clinic, s-a stabilit un plan de tratament ţinându-se cont atât de condiţia socio-economică a fi ecărui subiect în parte, cât şi de recomandările medicului. Cuvinte cheie: statistic, parametri de evaluare, stare de edentaţie parţială, soluţii de tratament ABSTRACT The main aim of the research was the analysis of correlations that are established between a number of evaluation parameters of patients in group treatment choice solutions applied. The study includes 267 patients belonging to the age group 20-30 years, 31-40 years, 41-50 years and 50 years. All patients underwent a clinical examination and laboratory. Following clinical examination were collected subjective and objective data regarding the state of partial edentulous. Later clinical examination established a treatment plan taking into account both the socio-economic condition of the individual subject and the advice. Key words: statistical study, evaluation parameters, being partial edentulous, treatment solutions INTRODUCERE Scopul principal al cercetării a fost reprezentat de analiza corelaţiilor ce se stabilesc între o serie de parametri de evaluare ai pacienţilor din lotul ales şi soluţiile de tratament aplicate. În acelaşi timp s-a urmărit şi posibilitatea de cuantificare a acestor corelaţii astfel încât să poată fi utilizate în deciziile privind terapiile diferitelor forme de edentaţii parţiale. Pentru fiecare subiect în parte s-au analizat indicatorii clinico-biologici. De asemenea, s-au stabilit şi corelaţiile dintre starea generală şi locală a pacienţilor prin precizarea factorilor genetici şi de mediu care au influenţat tratamentul ales. Obiectivele studiului statistic sunt reprezentate de: validarea lotului de studiu; analiza soluţiilor de tratament aplicate în func ţie de un număr de 5 variabile: grupe de Adresă de corespondenţă: Dr. Viviyana Oprişan, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Titu Maiorescu, Str. Gh. Petraşcu, Nr. 67A, Bucureşti e-mail: vivyana2008@yahoo.com 150 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013 151 vârstă, sex, pregătire intelectuală, tipuri de edentaţie parţială, condiţiile socio-econo mice; evaluarea asocierilor dintre diferiţi parametri şi stabilirea unor coeficienţi de corelaţie. MATERIAL ŞI METODĂ Lotul de studiu cuprinde 267 de pacienţi, aparţinând grupelor de vârstă 20-30 de ani, 31-40 de ani, 41-50 de ani şi peste 50 de ani. Acesta are calitatea de lot reprezentativ statistic şi este corespunzator pacienţilor ce s-au prezentat la cabinetul de medicină dentară. Criteriile de includere în lot au fost următoarele: pacienţi care au semnat formularul de consimţământ informat; pacienţi cu vârste cuprinse între 20 şi peste 50 ani; pacienţi diagnosticaţi cu edentaţie parţială, cu diverse grade de afectate a stării orale generale; pacienţi cu o stare generală favorabilă tratamentului de reabilitare orală; pacienţi care au fost dornici să fie incluşi în studiu; pacienţii care au putut să participe în perioada determinată a studiului. Criteriile de excludere: pacienţi necooperanţi; pacienţi cu vârsta mai mică de 20 de ani; pacienţi cu vârsta mai mare de 69 de ani; pacienţi cu afecţiuni generale ce contraindică reabilitatea orală; pacienţi care din diverse motive au întrerupt tratamentul sau nu s-au mai prezentat la cabinet. Toţi pacienţii au fost supuşi unui examen clinic şi paraclinic. În urma examenului clinic au fost culese datele subiective şi obiective privitoare la starea de edentaţie. Ulterior examenului s-a stabilit un plan de tratament, ţinându-se cont atât de condiţia socio-economică a fiecărui subiect în parte, cât şi de recomandările medicului dentist. Tipurile de edentaţii parţiale au fost împărţite în 4 clase conform clasificării Kennedy: clasa I, clasa a II-a, clasa a III-a şi clasa a IV-a. Starea de edentaţie parţială se concretizează de la absenţa unui singur dinte şi până la un număr de 15 dinţi de pe o arcadă dentară. Factorii principali care contribuie la apariţia stării de edentaţie parţială sunt următorii: parodontopatia; traumatismele accidentale; disfuncţia ocluzală; caria dentară şi complicaţiile ei. Prelucrarea statistică a datelor a fost realizată în IBM SPSS Statistics 19. REZULTATE ŞI DISCUŢII Analiza lotului în funcţie de vârstă Vârsta pacientilor din lotul analizat a fost cuprinsă între 20 şi plus 50 de ani. Valoarea minimă de vârstă întregistrată este de 20 de ani, iar valoarea maximă este de 63 de ani. Media de vârstă a lotului este de 36 de ani. Subiecţii studiului statistic au fost repartizaţi în 4 categorii de vârstă. (Tabelul 1) TABELUL 1. Repartiţia pe categorii de vârstă Descrip ve Sta s cs N Min Max Mean VÂRSTA 267 20 63 36,11 Valid N (listwise) 267 Grupe vârstă Frequency Percent 20-30 ani 54 20.2 31-40 ani 160 59,9 41-50 ani 40 15,0 peste 50 ani 13 4,9 Total 267 100,0 În urma analizei distribuţiei subiecţilor pe aceste grupe (Fig. 1) se pot concluziona următoarele: segmentul 20-30 de ani cuprinde un nu măr de 54 de subiecţi şi reprezintă un pro cent de 20% din totalul lotului; se remarcă o prevalenţă a segmentului 31-40 de ani (160 de pacienţi) reprezentând 60% din total; din punct de vedere demografic, segmentul 31-40 de ani este cel mai larg şi în continuă creştere fiind, de asemenea, şi principalul consumator al serviciilor de sănătate orală. Accesul la aceste servicii contribuie la creşterea speranţei de viaţă; segmentul 41-50 de ani reprezintă 15% din lot, cu un număr de 40 de pacienţi; numărul scăzut al pacienţilor de peste 50 de ani care s-au prezentat la cabinet; doar 13 pacienţi (aproximativ 5% din total) au solicitat tratament stomatologic; în urma analizei frecvenţei pacienţilor de peste 50 de ani putem afirma că, odată cu înaintarea în vârstă, scade şi cererea de servicii stoma tologice, deşi persoanele de vârsta a treia au nevoie de asistenţă stoma tologică restaurativă; structura pacienţilor pe grupe de vârstă este importantă deoarece relevă caracteristici

152 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013 funcţionale diferite, acestea stând la baza alege rii sau excluderii uneia sau alteia din soluţiile terapeutice de soluţionare a edentaţiei parţiale. După cum se poate observa din Fig. 3, structura lotului analizat este destul de omogenă, neexistând diferenţe majore. Atât subiecţii de sex feminin, cât şi cei de sex masculin au dovedit interes pentru sănătatea orală. FIGURA 3. Distribuţia pacienţilor în funcţie de sex FIGURA 1. Distribuţia pacienţilor în funcţie de grupa de vârstă Piramida vârstelor arată în Fig. 2 structura populaţiei din lotul analizat pe ani şi sexe. Barele orizontale reprezintă numărul bărbaţilor şi femeilor pentru fiecare valoare de vârstă. De remarcat este faptul că bărbaţii sunt majoritari pe segmentul de vârstă mediu din cadrul studiului statistic. Analiza lotului în funcţie de categoria de vârstă şi sexul pacientului Se constată o prevalenţă a sexului feminin pe 3 intervale de vârstă, respectiv 20-30 ani cu 22 de subiecţi, 31-40 ani cu 49 de subiecţi şi 41-50 ani cu 54 de subiecţi. Prevalenţa sexului masculin se regăseşte în proporţie de 25% la segmentul de vârstă de peste 50 ani (Tabelul 3). În concluzie, nu s-au întregistrat diferenţe semnificative statistic între distribuţia pe sexe în cadrul grupelor de vârstă analizate (Fig. 4). TABELUL 3 Categorie de vârstă 20-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani Total Count 22 49 54 22 147 Femei % within 15,00% 33,30% 36,70% 15,00% 100,00% Count 16 30 44 30 120 Bărbaţi % within 13,30% 25,00% 36,70% 25,00% 100,00% Total Count 38 79 98 52 267 % within 14,20% 29,60% 36,70% 19,50% 100,00% FIGURA 2. Piramida populaţiei în cadrul lotului studiat Analiza lotului în funcţie de sex Eşantionul statistic a cuprins 267 de pacienţi, din care 45 procente (120 de subiecţi) au reprezentat pacienţi de sex masculin. Preponderent însă sunt pacienţii de sex feminin, însumând 55% din totalul populaţiei (147 de persoane). (Tabelul 2). TABELUL 2. Distribuţia lotului pe sexe SEXUL PACIENTULUI Frequency Percent Valid Percent Femei 147 55,1 55,1 Bărbaţi 120 44,9 44,9 Total 267 100,0 100,0 S-a realizat testul Chi-pătrat pentru a se verifica dacă există o asociere între cele 2 variabile sex şi grupă de vârstă corespunzătoare pacienţilor care s-au prezentat la cabinet (se pleacă de la premisa că există o asociere semnificativă). În urma rezultatului cu valoarea de 5.090 (df = 3, p = 0,165) se poate observa că testele de semnificaţie ale primelor trei măsuri ale asocierii au valori mai mari de 0,05 şi deci coeficientul Chi-pătrat nu este semnificativ (Tabelul 4). Putem concluziona astfel că nu a existat o asociere semnificativă între genul biologic şi grupele de vârstă ale pacienţilor care s-au prezentat la cabinet.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013 153 TABELUL 4. Coefi cientul Chi-pătrat Value df Asymp. Sig. (2-sided) Pearson Chi-Square 5.090 3 0,165 Likelihood Ratio 5.089 3 0,165 Linear-by-Linear Association 3.381 1 0,066 N of Valid Cases 267 FIGURA 5. Distribuţia pacienţilor în funcţie de pregătirea intelectuală FIGURA 4. Distribuţia pacienţilor în funcţie de categoria de vârstă şi sexul pacientului Analiza lotului în funcţie de pregătirea intelectuală Respondenţii s-au distribuit după pregătirea intelectuală în 4 grupe, astfel: TABELUL 5. Repartiţia în funcţie de studiile absolvite PREGĂTIRE INTELECTUALĂ Frequency Percent Valid Percent Studii gimnaziale 35 13,1 13,1 Studii liceale 120 44,9 44,9 Studii medii 45 16,9 16,9 Studii superioare 67 25,1 25,1 Total 267 100,0 100,0 Urmărind frecvenţa pacienţilor în funcţie de pregătirea intelectuală se pot afirma următoarele (Fig. 5): din lotul evaluat, cea mai mare parte a subiecţilor au studii liceale, în proporţie de 45% şi reprezentând un număr de 120 pacienţi; următoarea categorie care s-a arătat interesată de statutul oro-dentar a fost cea cu studii supe rioare (67 pacienţi într-o proporţie de 25%); pe locul III întâlnim categoria pacienţilor cu studii medii (45 de subiecţi reprezentând 17%); pe ultimul loc se află categoria pacienţilor cu studii gimnaziale, aceştia din urmă fiind în număr de 35 şi reprezentând un procent de 13% din total; condiţiile de viaţă, muncă şi mai ales educaţie îşi pun, aşadar, amprenta asupra statusului dentar şi a cunoaşterii de către pacient a soluţiilor terapeutice; pregătirea intelectuală se materializează într-un paramentru important în ceea ce priveşte conştientizarea perspectivelor evolutive a afecţiunilor dentare în general, şi în particular a edentaţiei parţiale. Analiza lotului în funcţie de tipul de edentaţie parţială În cadrul studiului statistic au fost analizate clasele de edentaţie parţială ale pacienţilor lotului în cauză. Au fost înregistrate următoarele rezultate (Tabelul 6, Fig. 6): cea mai frecventă situaţie este cea a clasei a III-a Kennedy, cu un număr total de 205 pacienţi şi reprezentând 77%; a doua categorie, reprezentând 23% din totalul cazurilor, este clasa a IV-a Kennedy, un număr de 62 de pacienţi fiind diagnosticaţi cu acest tip de edentaţie; nici un pacient participant la studiul statistic nu a fost diagnosticat cu clasa I sau cu clasa a II-a Kennedy. TABELUL 6. Tipuri de edentaţie parţială Frequency Percent Valid Percent Clasa I 0 0 0 Clasa II 0 0 0 Clasa III 205 77 77 Clasa IV 62 23 23 Total 267 100 100 FIGURA 6. Distribuţia pacienţilor în funcţie de tipul de edentaţie parţială Analiza lotului în funcţie de tipul de edentaţie parţială şi sexul pacientului Au fost analizate clasele de edentaţie parţială în funcţie de sexul pacientului. Au fost extrase următoarele rezultate (Tabelul 7): la femei: cea mai frecventă situaţie a fost cea a clasei a III-a Kennedy, întâlnită la 78% dintre cazuri; următoarea clasă este clasa a IV-a Kennedy (22% dintre cazuri);

154 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013 nici un procent de pacienţi de sex feminin nu s-a prezentat cu edentaţie de clasa I sau a II-a Kennedy la cabinet. la bărbaţi: incidentele cele mai ridicate s-au înregistrat pen tru clasa a III-a Kennedy, cu 75% procente şi reprezentând 90 de subiecţi din totalul de 120; pe locul al doilea, însumând 25% din total, întâlnim pacienţii cu clasa a IV-a Kennedy; la fel ca şi în cazul pacienţilor de sex feminin, pentru clasele I şi a II-a Kennedy nici un subiect de sex masculin nu a fost înregistrat. TABELUL 7. Clasele de edentaţie parţială în funcţie de sexul pacientului Tip edentaţie Clasa III Clasa IV Total Count 115 32 147 Expected Count 112,9 34,1 147 Femei % within 78,20% 21,80% 100,00% % within Tip 56,10% 51,60% 55,10% Edentaţie % of Total 43,10% 12,00% 55,10% Count 90 30 120 Expected Count 92,1 27,9 120 % within 75,00% 25,00% 100,00% Bărbaţi % within Tip 43,90% 48,40% 44,90% Edentaţie % of Total 33,70% 11,20% 44,90% Total Count 205 62 267 Expected Count 205 62 267 % within 76,80% 23,20% 100,00% % within Tip 100,00% 100,00% 100,00% Edentaţie % of Total 76,80% 23,20% 100,00% În ceea ce priveşte asocierea dintre genul pacientului şi tipurile de edentaţie parţială, se remarcă următoarele rezultate Chi-pătrat = 0,387, df = 1, p = 0,534. Aşadar, ipoteza nulă nu poate fi respinsă. În concluzie, nu putem afirma că există diferenţe între proporţiile subiecţilor bărbaţi şi femei şi clasele de edentaţie, adică nu se poate asocia va loarea unei clase de edentaţie Kennedy nici de va loarea bărbat, nici de valoarea femeie (Ta belul 8, Fig. 7). TABELUL 8. Rezultate Chi-pătrat Value df Asymp. Exact Sig. Exact Sig. Sig. (2-sided) (1-sided) (2-sided) Pearson Chi- 0,387 a 1 0,534 - - Square Continuity 0,227 1 0,634 - - Correction b Likelihood Ratio 0,386 1 0,534 - - Fisher s Exact Test - - - 0,562 0,316 Linear-by-Linear 0,385 1 0,535 - - Association N of Valid Cases 267 - - - - a 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 27.87. b Computed only for a 2 x 2 table FIGURA 7. Distribuţia pacienţilor în funcţie de tipul de edentaţie parţială şi sexul pacientului Se va testa corelaţia dintre sexul subiectului şi tipul de edentaţie parţială. Variabila sex este o variabilă care se măsoară pe scara nominală şi deci se va calcula mai întâi coeficientul de contingenţă şi mai apoi se va utiliza testul Mann Whitney (Tabelul 9). TABELUL 9. Coeficientul de contingenţă testul Mann Whitney Symmetric Measures Value Approx. Sig. Nominal by Nominal Contingency 0,707 0 Coefficient N of Valid Cases 267 - Între cele două distribuţii există o asociere pozitiv semnificativă din punct de vedere statistic deoarece r = 0,7 şi p < 0,01. În continuare s-a utilizat testul Mann Whitney pentru a analiza diferenţele dintre pacienţii de sex masculin şi cei de sex feminin în ceea ce priveşte prezenţa edentaţiilor parţiale (Tabelul 10, 11). TABELUL 10 Ranks N Mean Rank Sum of Ranks Tip edentaţie Femei 147 132,06 19413 Bărbaţi 120 136,38 16365 Total 267 - - TABELUL 11 Test Sta s cs a Tip edentaţie Mann-Whitney U 8535 Wilcoxon W 19413 Z -0,621 Asymp. Sig. (2-tailed) 0,535 a. Grouping Variable: În urma calculelor statistice se observă că diferenţa între grupul pacienţilor de sex feminin şi grupul pacienţilor de sex masculin nu este semnificativă din punct de vedere statistic (U = 8535, p > 0,01). Rangul mediu al femeilor este mai mic

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LIX, NR. 2, AN 2013 155 decât rangul mediu al bărbaţilor, însă valorile sunt foarte apropiate, respectiv 132 şi 136. Se poate afirma cu certitudine că nu există o legătură semnificativă între sexul pacienţilor şi prezenţa unor anumite tipuri de edentaţie parţială. CONCLUZII Studiile statistice derulate în acest articol au rolul de a revela relaţia dintre tipul de edentaţie parţială întâlnit la lotul de 267 de pacienţi şi soluţia de tratament aleasă. Se remarcă un număr crescut de pacienţi cu vârsta cuprinsă în segmentul 31-40 de ani, respectiv 160 de pacienţi. În funcţie de distribuţia pacienţilor după pregătirea profesională, se poate afirma că majoritatea pacienţilor care s-au prezentat la cabinet au studii liceale. Cea mai întâlnită clasă de edentaţie parţială prezentă la pacienţii examinaţi a fost clasa a III-a de edentaţie Kennedy. Testele de asociere şi corelaţie au revelat faptul că nu există o acţiune directă între sexul pacientului sau grupele de vârstă şi tipul de edentaţie parţială. Astfel, s-a demonstrat că stadiul de edentaţie parţială nu este o consecinţă inevitabilă a fenomenului de îmbătrânire. Mulţumiri Această lucrare a fost cofi nanţată din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Resurselor Umane 2007-2013, numărul proiect POSDRU/ CPP107/DMI 1.5/S/77082, Burse doctorale pentru eco-economie şi bio-economică complex de instruire pentru a asigura alimente şi siguranţa hranei pentru animale şi de securitate a ecosistemelor antropice. BIBLIOGRAFIE 1. Despa, Elena Gabriela; Mihai, Cristina Nicoleta Tipuri de tratamente protetice în edentaţia parţială, Ed. Printech, Bucureşti, 2011 2. Ghergic, Doina Lucia (coordonator) Restaurarea edentaţiei parţiale prin protezare fixă, Editura Printech, Bucureşti, 2013 3. Palotie U., Vehkalahti M. Finnish dentists perceptions of the longevity of direct dental restorations, Acta Odontol Scand, 2009 4. Rândaşu I., Despa Elena Gabriela Tratamente protetice dentare complexe, Editura Printech, Bucureşti, 2008.