CUPRINS Pagina Prezentare generalã... 5 Populaþie... 10 Piaþa forþei de muncã... 17 Veniturile populaþiei... 26 Cºtiguri salariale... 27 Cheltuielile populaþiei... 29 Consumul populaþiei... 30 Locuinþe... 31 Protecþia socialã a ºomerilor... 32 Asigurãri sociale... 33 Asistenþã socialã... 35 Sãnãtate... 36 Educaþie... 38 Culturã... 40 Preþuri... 42 Conturi naþionale... 44 Investiþii... 48 Agriculturã... 49 Silviculturã... 52 Activitatea întreprinderii... 53 Industrie... 54 Energie... 56 Construcþii... 57 Transporturi... 58 Comerþ internaþional cu bunuri... 61 Comerþ interior... 67 Servicii de piaþã... 68 Turism... 69 Justiþie... 71 Statisticã internaþionalã... 72
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE Nord - Vest Satu Mare MARAMUREª SATU MARE Baia Mare SUCEAVA Suceava BOTOªANI Botoºani Zalãu BISTRIÞA-NÃSÃUD IAªI Nord - Est Vest TIMIª Arad Timiºoara Oradea ARAD BIHOR Deva SÃLAJ HUNEDOARA ALBA CLUJ Cluj-Napoca Alba Iulia Sibiu Bistriþa Trgu Mureº SIBIU Centru MUREª HARGHITA Miercurea Ciuc NEAMÞ Piatra-Neamþ Bacãu BACÃU COVASNA BRAªOV Sfntu Gheorghe VRANCEA Braºov Focºani Iaºi Vaslui VASLUI GALAÞI Galaþi MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI MACROREGIUNEA TREI MACROREGIUNEA PATRU Legendã: Oraºe Municipii Reºedinþe de judeþ Judeþe Regiuni de dezvoltare Reºiþa CARAª-SEVERIN Drobeta Turnu Severin Trgu Jiu MEHEDINÞI GORJ DOLJ Craiova Rmnicu Vlcea VÂLCEA Slatina OLT ARGEª Piteºti Trgoviºte DÂMBOVIÞA PRAHOVA BUCUREªTI Ploieºti ILFOV Alexandria GIURGIU Giurgiu TELEORMAN BUZÃU Brãila BRÃILA Buzãu IALOMIÞA Slobozia CÃLÃRAªI Cãlãraºi Tulcea TULCEA CONSTANÞA Sud - Est Constanþa Sud - Vest Oltenia Sud - Muntenia Bucureºti - Ilfov
POZIÞIA GEOGRAFICà A ROMÂNIEI Prezentare generalã Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea (localitatea) esticã 1) nordicã Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26 o 42 05 48 o 15 06 Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25 o 23 32 43 o 37 07 Est Oraºul Sulina Tulcea 29 o 41 24 45 o 09 36 Vest Comuna Beba Veche Timiº 20 o 15 44 46 o 07 27 1) Dupã Greenwich. Romnia este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã. Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45 o N cu meridianul 25 o E (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti). Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km 2. Totalul graniþelor Romniei însumeazã 3150 km. Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria. Litoralul romnesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între grla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria). ORGANIZAREA ADMINISTRATIVà A TERITORIULUI ROMÂNIEI, LA 31 DECEMBRIE 2009 Numãrul judeþelor 42 1) Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320 din care: municipii 103 Numãrul comunelor 2860 Numãrul satelor 12956 1) Inclusiv municipiul Bucureºti. Breviar statistic 5
Prezentare generalã RELIEFUL ROMÂNIEI Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a cmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% cmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului. Principalele altitudini muntoase Denumirea Denumirea Altitudinea vrfului masivului Judeþul vrfului muntos muntos (m) Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544 Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535 Parngu Mare Parng Gorj, Hunedoara 2519 Peleaga Retezat Hunedoara 2509 Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dmboviþa 2505 Apele curgãtoare ale Romniei sunt dispuse radial, marea majoritate avnd izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã. Principalele cursuri de apã Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþa cursului de apã ( km ) bazinului ( km 2 ) Dunãre 1075 33250 1) Mureº 761 27890 Prut 742 10990 Olt 615 24050 Siret 559 42890 1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspndite în toate unitãþile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluviomaritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice. Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum 1) ( ha ) (mil. m 3 ) Porþile de Fier Mehedinþi 70000,0 2) 2400,0 Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0 1) La nivel normal de retenþie. 2) Între confluenþa Nera Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale). 6 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Prezentare generalã Principalele lacuri naturale Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum 1) ( ha ) (mil. m 3 ) lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5 lacuri în cratere vulcanice: Sfnta Ana Harghita 22,0 0,6 lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0 lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7 lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6 limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0 limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0 lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0 lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0 lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,7 1) La nivel normal de retenþie. Resursele minerale utile ale Romniei sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale. Arii protejate Categorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha) 2008 2009 Rezervaþii ºtiinþifice 77 310232 1) 310232 1) Parcuri naþionale 13 315857 1) 316271 1) Monumente ale naturii 230 96228 96228 Rezervaþii naturale 661 308031 1) 308031 1) Parcuri naturale 14 737428 1) 763894 1) Rezervaþii ale biosferei 3 664446 664446 Zone umede de importanþã internaþionalã 5 616571 616571 Arii de protecþie specialã avifaunisticã 108 2992798 2988713 Situri de importanþã comunitarã 273 3284092 3284092 Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parte integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în Romnia. 1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Rezervaþii ale biosferei Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha) 2008 2009 Total 664446 664446 Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000 580000 Retezat Hunedoara 38047 38047 Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399 46399 1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Breviar statistic 7
Prezentare generalã Temperatura aerului, în anul 2009 Maxima absolutã Minima absolutã Staþia Media anualã anualã meteorologicã anualã Val. Data Val. Data înreg. înreg. Satu Mare 10,8 34,7 16;23.VII -18,3 19.II Suceava 9,1 33,2 7.VI -21,0 21.XII Oradea 11,9 35,2 3.VIII -16,6 20.II Iaºi 11,0 36,9 24.VII -19,8 21.XII Cluj-Napoca 10,0 33,2 23.VII -18,1 21.XII Trgu Mureº 10,5 33,9 18.VII -17,5 4.I Bacãu 10,5 36,1 24.VII -21,2 21.XII Timiºoara 12,3 35,2 3.VIII -21,4 21.XII Deva 10,9 33,5 23;24.VII;2.VIII -17,1 21.XII Sibiu 10,3 32,8 3.VIII -19,8 21.XII Vrfu Omu -1,5 18,0 24.VII -22,6 9.I Galaþi 12,3 38,4 24.VII -14,4 19.XII Trgu Jiu 11,8 36,5 24.VII -19,2 21.XII Buzãu 12,3 36,8 24.VII -15,6 21.XII Calafat 12,4 38,2 24.VII -20,2 19.XII Turnu Mãgurele 12,4 38,2 25.VII;4.VIII -17,6 19.XII Bucureºti-Filaret 1)... 37,8 27.VII -12,8 10.I Constanþa 13,2 34,0 17.VII -10,0 9.I 1) La staþia meteorologicã Bucureºti-Filaret, în perioada 08.09.2009-05.10.2009 nu s-au efectuat mãsurãtori asupra temperaturii medii a anului.... = Lipsã date. Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie. Precipitaþii atmosferice, în anul 2009 grade Celsius Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm) Satu Mare 628,9 Suceava 622,1 Oradea 609,6 Iaºi 444,8 Cluj-Napoca 593,8 Trgu Mureº 542,3 Bacãu 602,5 Timiºoara 624,0 Deva 585,9 Sibiu 643,7 Vrfu Omu 1100,5 Galaþi 492,9 Trgu Jiu 802,9 Buzãu 479,2 Calafat 689,9 Turnu Mãgurele 486,3 Bucureºti-Filaret 685,7 Constanþa 461,7 Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie. 8 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Prezentare generalã POPULAÞIA 21469959 locuitori, la 1 iulie 2009; Densitatea populaþiei: 90,1 locuitori / km 2, la 1 iulie 2009. CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Romneºti începnd din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala Romniei din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii. ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila. Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m. Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m. PORTURI PRINCIPALE: la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia; la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hrºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina. AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti ( Henri Coandã -Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa ( Mihail Kogãlniceanu ), Timiºoara ( Traian Vuia ), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Trgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. LIMBA OFICIALÃ: limba romnã. ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie. DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începnd de la lance: albastru, galben, roºu. FORMA DE GUVERNÃMÂNT: Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003; Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul); Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii; Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani. MONEDA NAÞIONALÃ: Leu, cu subdiviziunea ban. Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro. În anul 2009 cursul mediu de schimb leu/euro era de 4,2373. á Breviar statistic 9
Populaþia Populaþia pe sexe, grupe de vrstã ºi medii, la 1 iulie milioane locuitori 2006 2007 2008 2009 Total 21,6 21,5 21,5 21,5 Pe sexe Masculin 10,5 10,5 10,5 10,5 Feminin 11,1 11,0 11,0 11,0 Pe grupe de vrstã 0-14 ani 3,3 3,3 3,3 3,2 15-59 ani 14,1 14,0 14,0 14,0 60 ani ºi peste 4,2 4,2 4,2 4,3 Pe medii Urban 11,9 11,9 11,8 11,8 Rural 9,7 9,6 9,7 9,7 La 1 iulie 2009 populaþia Romniei a fost de 21469959 locuitori, din care 10,5 milioane bãrbaþi (48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2006-2009, cu aproape 114,4 mii persoane. Structura pe vrste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrnire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vrstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2006, în anul 2009 se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,4% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vrstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,3% la 19,9%. Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 65,0% din total, în scãdere cu 135,4 mii persoane faþã de mijlocul anului 2006. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vrstã 40-44 ani; 30-34 ani; 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vrstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi 45-49 ani. Vrsta medie ani 2006 2007 2008 2009 Vrsta medie a populaþiei 38,8 39,0 39,2 39,5 Vrsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 38,8 ani (anul 2006) la 39,5 ani (anul 2009), vrstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie adultã. Populaþia femininã, cu o vrstã medie de 40,9 ani, a fost ºi la 1 iulie 2009 mai îmbãtrnitã dect cea masculinã cu 2,9 ani. 10 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Populaþia Populaþia pe vrste ºi sexe, la 1 iulie 2009 Vrsta (ani) Masculin Mii persoane 250 200 150 100 50 0 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Feminin Mii persoane 0 50 100 150 200 250 Piramida vrstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structura populaþiei, pe vrste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vrstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vrstã fertilã, populaþia în vrstã de muncã). Recensãmntul populaþiei din 18 martie 2002 Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie Etnia Numãr % Religia Numãr % persoane persoane Populaþia Populaþia stabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0 Romni 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8 Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7 Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2 Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5 Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9 Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9 Breviar statistic 11
Populaþia Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei 2006 2007 2008 2009 Miºcarea naturalã a populaþiei (mii) Nãscuþi-vii 219,5 214,7 221,9 222,4 Decese 258,1 252,0 253,2 257,2 - Decese la o vrstã sub 1 an 3,1 2,6 2,4 2,3 Sporul natural -38,6-37,3-31,3-34,8 Cãsãtorii 146,6 189,2 149,4 134,3 Divorþuri 32,7 36,3 35,7 32,3 Rate (la 1000 locuitori) Nãscuþi-vii 10,2 10,0 10,3 10,4 Decese 12,0 11,7 11,8 12,0 - Decese la o vrstã sub 1 an 1) 13,9 12,0 11,0 10,1 Sporul natural -1,8-1,7-1,5-1,6 Cãsãtorii 6,8 8,8 6,9 6,3 Divorþuri 1,5 1,7 1,7 1,5 1) La 1000 nãscuþi-vii. Rate (la 1000 locuitori) 17 16 15 14 Natalitate Mortalitate Spor natural pozitiv Spor natural negativ 13 12 11 10 9 8 1985 1990 1995 2000 2005 2009 Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, continund tendinþa anului anterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca migraþia externã ºi mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din Romnia, natalitatea rãmne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã. În anul 2009, numãrul de nãscuþii-vii (222,4 mii) a crescut cu 29 mii faþã de anul 2006, iar rata natalitãþii a ajuns la 10,4 nãscuþi-vii la 1000 locuitori. 12 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Populaþia Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în Romnia. Scãderea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare din perspectiva redresãrii evoluþiei demografice a Romniei. În anul 2009 s-au înregistrat 257,2 mii decese, cu 0,9 mii persoane mai puþine dect în anul 2006, rata mortalitãþii generale de 12,0 decese la 1000 locuitori a fost egalã cu anul 2006. În anul 2009 s-au înregistrat 2,3 mii decese sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 10,1 (în scãdere faþã de valoarea înregistratã în anul 2006). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama diminuãrii mortalitãþii infantile neonatale, neonatale precoce ºi a mortalitãþii postneonatale, att în mediul urban, ct ºi în mediul rural. Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din Romnia rãmne în continuare una dintre cele mai mari din Europa. Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2006 2007 2008 2009 Judeþe - total 42 42 42 42 Sub 300000 6 7 6 6 300000 499999 19 18 19 19 500000 699999 10 10 10 10 700000 ºi peste 7 7 7 7 Municipii ºi oraºe - total 319 320 320 320 Sub 5000 20 19 21 21 5000 19999 194 199 198 199 20000 49999 59 56 57 56 50000 99999 21 22 20 20 100000 199999 14 13 13 13 200000 999999 10 10 10 10 1000000 ºi peste 1 1 1 1 Comune - total 2854 2855 2860 2860 Sub 1000 68 73 75 80 1000 1999 568 573 587 594 2000 4999 1769 1758 1743 1730 5000 9999 428 429 432 430 10000 ºi peste 21 22 23 26 În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentnd peste jumãtate din populaþia þãrii. La 1 iulie 2009, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentnd 18,3% din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,4% din populaþia urbanã. La 1 iulie 2009, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentnd 45,0% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat 81,3% din numãrul total al comunelor. În anul 2009 ºi-au schimbat domiciliul 330,7 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 15,4 schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei. Breviar statistic 13
Populaþia Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2009 Nr. Oraºul 1) Numãrul crt. locuitorilor 1. Bucureºti 1944226 2. Iaºi 315649 3. Timiºoara 312113 4. Cluj-Napoca 306009 5. Constanþa 302040 6. Craiova 298643 7. Galaþi 290733 8. Braºov 278003 9. Ploieºti 228378 10. Brãila 211884 1) Municipiul (reºedinþã de judeþ). Durata medie a vieþii, pe sexe (ani) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 67,7 75,1 68,2 75,5 68,7 75,8 69,2 76,1 69,5 76,7 69,7 77,1 0 20 40 60 80 Masculin Feminin Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,7 ani la bãrbaþi ºi 77,1 ani la femei) fiind superioare celor din anul 2006, att pe total, ct ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, ct ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,3, respectiv 1,0 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,4 ani dect bãrbaþii. 14 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Populaþia Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor mii 210 180 150 143,3 141,8 146,6 189,2 149,4 134,3 120 90 60 30 0 35,2 33,2 32,7 36,3 35,7 32,3 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Cãsãtorii Divorþuri Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea romneascã în limitele tradiþionale specifice modelului cultural naþional. Acest model se caracterizeazã prin universalitatea cãsãtoriei, ritmul destul de rapid de încheiere a cãsãtoriilor ºi celibatul definitiv scãzut, relativa precocitate a cãsãtoriei, o relativã stabilitate a cuplurilor, exprimatã printr-o ratã moderatã a divorþurilor ºi printr-o pondere foarte scãzutã a divorþurilor de rang superior. Constituirea uniunilor consensuale, deºi a devenit mai frecventã, nu deþine o pondere semnificativã ca formã de convieþuire a populaþiei. În anul 2009 faþã de anul 2006, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungnd la 134,3 mii. Romnia se situeazã printre þãrile europene cu o nupþialitate mai ridicatã dect media europeanã, dacã avem în vedere cã rata nupþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de 4,88 (valoare estimatã). În anul 2009 s-au înregistrat 32,3 mii divorþuri, cu 0,4 mii mai puþine dect în anul 2006. Rata divorþialitãþii a fost de 1,51 divorþuri la 1000 locuitori. Nivelul divorþialitãþii se menþine relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene, avnd în vedere cã rata divorþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de 2,1 (valoare estimatã), ceea ce confirmã caracterul de stabilitate al familiei în societatea romneascã. Breviar statistic 15
Populaþia Migraþia internã 2006 2007 2008 2009 Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate de schimbarea domiciliului (date absolute) Total 334025 374156 389254 330672 Din rural în urban 75275 80235 78671 70246 Din urban în urban 100825 95431 107277 96607 Din rural în rural 64001 80253 78478 67306 Din urban în rural 93924 118237 124828 96513 Rate (la 1000 locuitori) Total 15,5 17,4 18,1 15,4 Din rural în urban 6,3 6,8 6,7 6,0 Din urban în urban 8,5 8,1 9,1 8,2 Din rural în rural 6,6 8,3 8,1 8,3 Din urban în rural 9,7 12,2 12,9 10,0 Cetãþeni romni care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate numãr persoane 2006 2007 2008 2009 Total 14197 8830 8739 10211 Pe sexe Masculin 5341 3088 3069 3768 Feminin 8856 5742 5670 6443 Pe grupe de vrstã sub 18 ani 963 1003 1214 1289 18-40 ani 9924 6041 5829 6486 41-60 ani 2621 1442 1419 2061 61 ani ºi peste 689 344 277 375 Dupã naþionalitate Romni 13296 8589 8485 10052 Maghiari 693 167 194 103 Germani 85 12 18 15 Evrei 54 21 27 27 Alte naþionalitãþi 69 41 15 14 Dupã þara de destinaþie Australia 125 83 82 128 Austria 581 313 345 421 Canada 1655 1787 1738 2045 Franþa 529 372 431 576 Germania 3110 1902 1788 1938 Grecia 134 72 85 124 Israel 128 57 50 111 Italia 3393 1401 1098 984 Spania 330 138 238 547 S.U.A. 1982 1535 1591 1793 Suedia 37 2 7 15 Ungaria 900 266 354 331 Alte þãri 1293 902 932 1198 În anul 2009, nivelul emigranþilor legali a crescut la 10,2 mii persoane, respectiv 0,48 emigrãri la 1000 locuitori. á 16 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din Romnia a suferit transformãri semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului. Pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor 90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate, de peste 11 milioane persoane. Odatã cu noul mileniu, se constatã un declin uºor, dar fluctuant. În anul 2009, populaþia activã numãrã aproape 10 milioane persoane, din care 95,6% aparþin grupei în vrstã de muncã (15-64 ani). Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1) mii persoane 2006 2007 2008 2009 2) Populaþia activã - total 10041 9994 9944 9924 - Feminin 4515 4479 4418 4400 - Urban 5595 5494 5471 5475 Populaþia ocupatã - total 9313 9353 9369 9243 - Feminin 4239 4237 4212 4143 - Urban 5115 5072 5101 5032 ªomeri BIM 1) - total 728 641 575 681 - Feminin 276 242 206 257 - Urban 480 422 370 443 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2006-2008, în anul 2009 populaþia ocupatã a atins cea mai micã valoare din ultimii 4 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,2% sunt bãrbaþi. Pnã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începnd cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul urban, respectiv 54,4% în anul 2009. Categoria salariaþilor predominã în rndul populaþiei ocupate, respectiv 67,2% în anul 2009. Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2009 de 681 mii persoane, în creºtere att faþã de anul 2008 (18,4%) ct ºi faþã de anul 2007 (6,2%). În anul 2009, din numãrul total al ºomerilor, 28,9% erau tineri (15-24 ani). Breviar statistic 17
Piaþa forþei de muncã Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2009 1) 12,0% Salariat 19,4% Patron 1,4% 67,2% Lucrãtor pe cont propriu 2) Lucrãtor familial neremunerat 1) Date provizorii. 2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale mii persoane Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 2009 1) Total 9369 9243 Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2689 Industrie Industrie extractivã 107 100 Industrie prelucrãtoare 1905 1751 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129 Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68 Construcþii 749 726 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157 Transport ºi depozitare 454 455 Hoteluri ºi restaurante 154 164 Informaþii ºi comunicaþii 119 123 Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122 Tranzacþii imobiliare 15 16 Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148 Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 145 150 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 466 490 Învãþãmnt 399 386 Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395 Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45 Alte activitãþi ale economiei naþionale 122 129 1) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). În anul 2009 faþã de anul 2008, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionale indicã reducerea semnificativã a numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi construcþii (-6,3%), ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (1,6%). 18 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale % 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 % 100 27,8 28,7 90 8,5 80 7,1 8,5 70 60 26,4 26,1 50 40 30 38,7 36,7 20 10 2006 6,5 7,1 2007 0 8,5 8,5 Servicii Construcþii Industrie 3) CAEN Rev.1 Agriculturã, vnãtoare ºi silviculturã 2) 29,4 30,5 9,4 9,3 25,8 24,4 35,4 35,8 1) 9,4 2008 2009 Servicii Construcþii CAEN Rev.2 Industrie 4) Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: privatã, cooperatistã ºi obºteascã. 1) Date provizorii. 2) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 3) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã. 4) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). Tendinþele economice pozitive sunt reprezentate de creºterea constantã a ponderii ocupãrii în sectorul privat, de la 76,9% în anul 2006, la 80,0% în anul 2008. În anul 2009, se constatã o stagnare a fenomenului, deoarece creºterea este foarte micã comparativ cu anul precedent, indicatorul avnd valoarea de 80,1%. În anul 2009, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 64,2% îºi desfãºurau activitatea în industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 64,6% în anul 2008. În anul 2008, comparativ cu anul 2006, a continuat procesul de creºtere a numãrului mediu al salariaþilor (cu 379 mii persoane), în principal în activitãþile de: comerþ, construcþii, activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport, în timp ce în activitãþile industriale, numãrul salariaþilor a scãzut. Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2008 aratã cã, 57,0% se regãseau în servicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007, respectiv cu 3,0 puncte procentuale faþã de anul 2006. În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 40,9% din total salariaþi, cu 1,2 puncte procentuale mai puþin dect în anul 2007, respectiv cu 2,3 puncte procentuale mai puþin dect în anul 2006. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a fost de numai 2,1%, în scãdere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2006. Breviar statistic 19
Piaþa forþei de muncã Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele activitãþi ale economiei naþionale Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2006 1) 2007 1) 2008 Total 4667 4885 5046 Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 131 123 105 Industrie 1661 1649 1606 Industrie extractivã 94 84 81 Industrie prelucrãtoare 1390 1381 1342 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 90 89 84 Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 87 95 99 Construcþii 353 407 458 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 736 795 849 Transport ºi depozitare 277 284 285 Hoteluri ºi restaurante 93 107 118 Informaþii ºi comunicaþii 96 109 121 Intermedieri financiare ºi asigurãri 85 97 108 Tranzacþii imobiliare 27 28 31 Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 109 118 133 Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 148 167 195 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 2) 174 197 213 Învãþãmnt 383 394 394 Sãnãtate ºi asistenþã socialã 321 336 350 Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 33 35 40 Alte activitãþi de servicii 40 39 40 Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010. 1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã. 20 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate. În anul 2008, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 66,2%, în creºtere faþã de anul 2006 cu 3,0 puncte procentuale. Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale CAEN Rev.1 CAEN Rev.2 mii persoane mii persoane 1600 1600 1577 1438 1400 1239 1258 1273 1286 1282 1400 1276 1200 1127 1200 1000 984 1000 800 800 600 600 400 257 290 305 350 412 400 200 74 90 84 78 200 74 0 2004 2005 2006 2007 0 2008 Agriculturã, vnãtoare ºi silviculturã 1) Industrie 2) Construcþii Servicii Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie 3) Construcþii Servicii Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010. 1) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 2) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã. 3) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã. Breviar statistic 21
Piaþa forþei de muncã ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie mii persoane 2006 2007 2008 2009 Total ºomeri 2) 460 368 403 709 din care: femei 191 167 187 302 Primar, gimnazial, profesional 370 290 312 503 din care: femei 141 121 132 190 Liceal ºi postliceal 73 62 71 156 din care: femei 40 36 42 83 Universitar 17 16 20 50 din care: femei 10 10 13 29 1) La sfrºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a scãzut în mod constant de la un an la altul, pnã în 2007. Ca efect al crizei financiare, în anul 2009 faþã de anul 2008, numãrul ºomerilor a înregistrat o creºtere covrºitoare (75,9%). Bãrbaþii au fost majoritari în rndul ºomerilor înregistraþi (57,4% la sfrºitul anului 2009, respectiv 58,5% la sfrºitul anului 2006). Dupã ce a înregistrat o scãdere de 24 mii persoane în anul 2007 faþã de anul 2006, numãrul femeilor ºomere începe sã creascã, la sfãrºitul anului 2009 fiind cu 115 mii persoane mai mult faþã de anul precedent. Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului 1000 mii persoane % 10 800 600 400 6,3 5,6 5,9 5,2 4,6 5,2 4,0 3,9 4,4 4,4 7,8 7,1 8 6 4 200 0 558 523 460 368 403 709 235 219 191 167 187 302 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2 0 Numãrul ºomerilor înregistraþi - total Numãrul ºomerilor înregistraþi - femei Rata ºomajului - total 1) Rata ºomajului - femei 1) 1) Anul 2009, date provizorii. Dupã ce a atins un punct minim (4,0%) la sfrºitul anului 2007, rata ºomajului înregistrat aproape cã s-a dublat în anul 2009 (7,8%). 22 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vrstã, sexe ºi medii (%) 2006 2007 2008 2009 2) Total 7,3 6,4 5,8 6,9 Sub 25 ani 21,0 20,1 18,6 20,8 25 ani ºi peste 5,7 4,9 4,4 5,4 Masculin 8,2 7,2 6,7 7,7 Sub 25 ani 21,6 21,1 18,8 21,2 25 ani ºi peste 6,6 5,6 5,3 6,1 Feminin 6,1 5,4 4,7 5,8 Sub 25 ani 20,2 18,7 18,3 20,1 25 ani ºi peste 4,7 4,1 3,4 4,5 Urban 8,6 7,7 6,8 8,1 Sub 25 ani 27,3 24,7 23,2 27,1 25 ani ºi peste 6,9 6,2 5,3 6,5 Rural 5,6 4,9 4,6 5,4 Sub 25 ani 15,6 16,3 14,7 15,5 25 ani ºi peste 4,2 3,4 3,3 4,0 Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 6,9% în anul 2009 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 1,1 puncte procentuale faþã de anul 2008 ºi 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2007). Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 5,8% (comparativ cu 6,1% în anul 2006), mai micã dect cea pentru bãrbaþi, care a fost de 7,7% (faþã de 8,2% în anul 2006). Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2009: 8,1% faþã de 5,4%). Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2009, rata ºomajului a fost de 20,8% în rndul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate pe medii (27,1% în mediul urban, faþã de 15,5% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 5,4% pentru ºomerii în vrstã de 25 de ani ºi peste. Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%) 2006 2007 2008 2009 2) Total ( 12 luni ºi peste ) 4,1 3,2 2,4 2,1 masculin 4,7 3,6 2,9 2,4 feminin 3,3 2,7 1,8 1,7 urban 4,7 3,9 2,9 2,6 rural 3,2 2,4 1,7 1,5 Tineri (6 luni ºi peste ) 14,2 13,3 10,5 10,3 masculin 14,9 13,5 10,5 10,9 feminin 13,1 13,0 10,5 9,3 urban 18,0 15,9 12,7 13,5 rural 10,9 11,1 8,6 7,6 Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþia activã) a fost de 2,1% în anul 2009 (faþã de 4,1% în anul 2006). Pe sexe, acest indicator a înregistrat valori de 2,4% pentru bãrbaþi ºi 1,7% pentru femei, iar pe medii 2,6% în mediul urban faþã de 1,5% în mediul rural. 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). Breviar statistic 23
Piaþa forþei de muncã ªomajul de lungã duratã (%) - ca proporþie în total ºomeri BIM 1) - 2006 2007 2008 2009 2) Total ( 12 luni ºi peste ) 56,0 50,0 41,3 30,9 masculin 57,4 49,9 42,9 31,6 feminin 53,8 50,1 38,4 29,7 urban 55,3 50,3 43,4 32,0 rural 57,5 49,4 37,5 28,7 Tineri (6 luni ºi peste ) 67,4 66,1 56,3 49,4 masculin 69,2 64,2 55,6 51,5 feminin 64,7 69,5 57,4 46,2 urban 65,9 64,3 54,6 49,8 rural 69,8 68,5 58,6 48,9 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). ªomajul pe termen lung, a înregistrat în anul 2009 urmãtoarele valori pe sexe: 31,6% pentru bãrbaþi ºi 29,7% pentru femei, iar pe medii de rezidenþã: 32,0% în mediul urban ºi 28,7% în mediul rural. Pe parcursul ultimilor ani, fenomenul înregistreazã o tendinþã de diminuare, de la 56,0% în anul 2006 la 30,9% în anul 2009. Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%) 2006 2007 2008 2009 1) Rata de activitate Total 63,7 63,0 62,9 63,1 Masculin 70,8 70,1 70,6 70,9 Feminin 56,6 56,0 55,2 55,4 Urban 62,6 61,6 61,7 62,1 Rural 65,2 65,1 64,5 64,6 Rata de ocupare Total 58,8 58,8 59,0 58,6 Masculin 64,7 64,8 65,7 65,2 Feminin 53,0 52,8 52,5 52,0 Urban 57,2 56,8 57,5 57,1 Rural 61,1 61,5 61,2 60,7 Notã: Date calculate pentru populaþia în vrstã de muncã (15 64 ani). 1) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). Rata de activitate a populaþiei în vrstã de muncã (15-64 ani) a fost în anul 2009 de 63,1% ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,9%, faþã de 55,4% pentru populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,6% faþã de 62,1% în mediul urban). Rata de ocupare a populaþiei în vrstã de 20-64 ani a fost în anul 2009 de 63,5%, la o distanþã de 11,5 puncte procentuale faþã de þinta de 75%, propusã pentru anul 2020 prin Proiectul Strategiei Europa 2020. Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Ca efect al crizei economice mondiale, în anul 2009, rata medie a locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai micã valoare (0,88%, în scãdere cu 1,06 puncte procentuale faþã de anul 2008 ºi 0,90 puncte procentuale faþã de anul 2006). 24 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Piaþa forþei de muncã Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%) Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 1) 2009 Total 1,94 0,88 Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,78 1,42 Industrie total 1,57 0,64 Industrie extractivã 0,28 0,06 Industrie prelucrãtoare 1,78 0,72 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,41 0,27 Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,97 0,44 Construcþii 1,45 0,60 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 0,60 0,22 Transport ºi depozitare 0,64 0,43 Hoteluri ºi restaurante 0,71 0,40 Informaþii ºi comunicaþii 0,59 0,54 Intermedieri financiare ºi asigurãri 2,52 0,97 Tranzacþii imobiliare 0,60 0,20 Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 2,02 0,95 Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 1,33 0,73 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 2) 5,97 2,14 Învãþãmnt 1,43 0,56 Sãnãtate ºi asistenþã socialã 6,28 3,42 Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,25 0,94 Alte activitãþi de servicii 0,99 0,54 1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante. Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%) 2006 2007 2008 2009 Total 1) 1,78 2,06 1,94 0,88 Legislatori, înalþi funcþionari ºi conducãtori 1,05 1,28 1,17 0,56 Specialiºti cu ocupaþii intelectuale ºi ºtiinþifice 3,15 3,21 3,17 1,40 Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 1,50 2,08 2,13 1,04 Funcþionari administrativi 1,59 1,82 1,68 0,69 Lucrãtori operativi în servicii, comerþ ºi asimilaþi 1,38 1,64 1,57 0,89 Agricultori ºi lucrãtori calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,70 1,71 1,72 1,00 Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,54 1,81 1,64 0,62 Operatori la instalaþii, maºini ºi asamblori de echipamente 1,68 2,02 1,64 0,72 Muncitori necalificaþi 1,85 2,05 1,94 0,77 1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante. á Breviar statistic 25
Veniturile populaþiei Veniturile totale ale gospodãriilor 2006 2007 2008 2009 1) - lei, lunar pe o gospodãrie - Venituri totale 1386,3 1686,7 2131,7 2316,0 - procente - Venituri bãneºti 80,7 81,1 83,1 83,7 Contravaloarea veniturilor în naturã obþinute de salariaþi ºi beneficiarii de prestaþii sociale 3,3 3,1 3,1 2,6 Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii 16,0 15,8 13,8 13,7 1) Date provizorii. În perioada 2006-2009, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 80,7% în anul 2006, la 83,7% în anul 2009. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungnd în anul 2009 la 13,7% pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în scãdere cu 2,3 puncte procentuale faþã de anul 2006). Structura veniturilor bãneºti, în anul 2009 1) - total gospodãrii - 28,9% 3,9% Salarii brute ºi alte drepturi salariale Venituri din agriculturã Venituri din activitãþi neagricole independente Venituri din prestaþii sociale 3,3% 3,0% 60,9% Alte venituri 1) Date provizorii. În anul 2009, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri, avnd ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (60,9%), în scãdere, însã, cu 1,8 puncte procentuale faþã de anul 2008. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (28,9%, în creºtere cu 2,9 puncte procentuale faþã de anul 2008). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor. á 26 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Cºtiguri salariale În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la7,8% în anul 2008. În anul 2009, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o uºoarã creºtere faþã de anul precedent, ajungnd la 8,4% (cu 0,6 puncte procentuale). Cºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale lei /salariat Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2006 1) 2007 1) 2008 2009 2) Total 866 1042 1309 1381 Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 617 743 914 1009 Industrie 822 971 1189 1300 Industrie extractivã 1516 1804 2287 2283 Industrie prelucrãtoare 731 871 1050 1152 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1534 1786 2389 2469 Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 781 925 1154 1188 Construcþii 710 881 1162 1127 Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 650 822 1042 1127 Transport ºi depozitare 949 1141 1454 1461 Hoteluri ºi restaurante 534 651 773 775 Informaþii ºi comunicaþii 1603 1837 2119 2445 Intermedieri financiare ºi asigurãri 2257 2614 3205 3182 Tranzacþii imobiliare 725 1185 1270 1281 Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 1076 1412 1749 2027 Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 525 656 835 883 Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 3) 1576 1999 2411 2054 Învãþãmnt 1067 1175 1538 1563 Sãnãtate ºi asistenþã socialã 814 938 1266 1333 Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 766 922 1195 1236 Alte activitãþi de servicii 549 603 780 802 1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Date provizorii, cºtiguri realizate de salariaþii din unitãþile economice cu 4 salariaþi ºi peste. 3) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã. Cºtigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranziþiei (1991-1993), precum ºi în anul 1997, atingnd în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începnd cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a cºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%). În anul 2009 (date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi) indicele cºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 130,2%. Breviar statistic 27
Cºtiguri salariale 140 130 120 110 100 90 80 70 60 50 30 ~ Indicii cºtigului salarial real % 1990 = 100 89,5 81,5 70,8 70,8 58,9 66,5 72,7 56,2 57,0 62,4 78,3 63,9 59,1 58,4 59,4 111,8 97,4 130,3 130,2 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Notã: Anul 2009, date provizorii. lei / salariat 2000 1800 400 200 0 Cºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexe 1600 1468 1400 1312 1222 1200 1062 1095 1037 1000 981 891 922 796 803 800 689 600 1814 1700 1348 1264 BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET 2005 2006 2007 2008 bãrbaþi femei Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010. Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie procente 2006 2007 2008 2009 Total economie 90,1 88,9 92,2 91,6 á 28 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor 2006 2007 2008 2009 1) - lei, lunar pe o gospodãrie - Cheltuieli totale de consum 962,50 1104,70 1365,36 1468,60 - procente - Produse agroalimentare ºi bãuturi nealcoolice 42,3 41,7 40,9 40,9 Bãuturi alcoolice, tutun 6,0 6,5 6,5 7,1 Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,2 6,8 6,7 6,0 Locuinþã, apã, electricitate, gaze ºi alþi combustibili 16,4 15,5 15,6 15,8 Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,0 4,6 4,8 4,6 Sãnãtate 4,1 3,9 4,1 4,5 Transport 6,7 5,9 6,1 5,8 Comunicaþii 4,9 5,1 5,0 5,1 Recreere ºi culturã 4,4 4,6 4,5 4,4 Educaþie 0,8 0,8 0,8 0,9 Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,1 1,2 1,4 1,3 Diverse produse ºi servicii 3,1 3,4 3,6 3,6 1) Date provizorii Cheltuielile populaþiei În perioada 2006-2009, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (40,9%) în scãdere, însã, cu 1,4 puncte procentuale faþã de anul 2006. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 62,7% în anul 2006 la 61,3% în anul 2009). În anul 2009, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere de 35,7% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,7%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de 28,6%. Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 2009 1) - total gospodãrii - 28,6% 35,7% Produse alimentare Produse nealimentare Plata serviciilor 35,7% 1) Date provizorii. á Breviar statistic 29
Consumul populaþiei Consumul mediu lunar 1), la principalele produse alimentare ºi bãuturi U.M. 2006 2007 2008 2009 2) Carne proaspãtã kg 2,693 2,905 3,070 3,115 Preparate din carne kg 1,003 1,050 1,111 1,106 Grãsimi kg 1,264 1,247 1,238 1,228 Lapte litri 5,850 6,067 6,151 6,168 Ouã buc. 13 13 13 13 Zahãr kg 0,798 0,775 0,759 0,758 Cartofi kg 3,705 3,639 3,614 3,586 Legume ºi conserve din legume (în echivalent legume proaspete) kg 6,987 7,036 7,305 7,627 Fructe kg 2,705 3,082 3,312 3,552 Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice litri 3,437 4,259 4,833 4,821 Bere litri 0,919 1,081 1,201 1,165 Vin litri 0,824 0,905 0,933 0,969 Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,213 0,213 0,224 0,230 1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii. În Romnia, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul 2009, de 3,1kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 51kg pe o persoanã. În anul 2009, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,8 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,2 litri bere, 1,0 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2006 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 40,3%, la bere cu 26,8%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 17,6% respectiv cu 8,0%. Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã bucãþi / 100 gospodãrii 2006 2007 2008 2009 1) Aparate de radio 2) 85,6 86,1 86,1 85,2 Televizoare total 118,5 124,1 132,0 134,2 Frigidere ºi congelatoare 89,6 86,0 83,1 82,7 Combine frigorifice 24,7 30,8 36,8 38,6 Maºini de gãtit cu gaze 92,2 93,1 94,1 95,0 Maºini electrice de spãlat rufe 64,8 67,1 70,8 73,9 Aspiratoare de praf 52,6 55,1 58,7 61,7 Maºini de cusut 20,2 20,3 20,3 21,1 Biciclete 21,6 23,3 24,7 26,5 Motociclete ºi motorete 0,9 0,7 0,9 1,0 Autoturisme 23,4 23,1 27,1 28,6 1) Date provizorii. 2) Inclusiv radioreceptoare, radiocasetofoane ºi combine muzicale. În perioada 2006-2009, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Din anul 2006 pnã în anul 2009, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare a scãzut cu 7,7% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice (cu 56,3%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 13,2%, iar cea cu aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 17,3%, respectiv 14,0%. Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã att de resursele financiare ale gospodãriilor, ct ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic. á 30 ROMÂNIA ÎN CIFRE
Locuinþe Evoluþia fondului de locuinþe 2006 2007 2008 2009 1) Fondul de locuinþe (mii) 8231 8270 8329 8385 - proprietate majoritar privatã (mii) 8036 8079 8138 8192 Camere de locuit (mii) 21273 21428 21638 21841 - proprietate majoritar privatã (mii) 20918 21082 21294 21494 Suprafaþa locuibilã (mii m 2 ) 314542 317834 322205 326413 - proprietate majoritar privatã (mii m 2 ) 308852 312309 316685 320786 Locuinþe terminate - total 39638 47299 67255 62520 - din fonduri private 34782 43000 61171 56764 1) Date provizorii. Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrnd 8385 mii locuinþe la sfrºitul anului 2009. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfrºitul anului 2009 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%). Locuinþe terminate, pe medii 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 mii 30,1 32,9 14,2 17,4 39,6 20,8 47,3 23,5 67,3 34,7 62,5 31,1 15,9 15,5 18,8 23,8 32,6 31,4 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Total locuinþe terminate Rural Urban În anul 2009 au fost date în folosinþã 62,5 mii locuinþe, cu 4,7 mii mai puþine dect în anul precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost apropiatã. á Breviar statistic 31