RO RO RO
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 6.12.2010 COM(2010) 709 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU CU PRIVIRE LA ACTIVITĂȚILE DE ACORDARE ȘI LUARE DE ÎMPRUMUT ALE UNIUNII EUROPENE ÎN 2009 RO RO
CUPRINS 1. Introducere... 3 2. Activitățile de acordare de împrumut ale Uniunii Europene... 3 2.1. Prezentare generală... 3 2.2. Mecanismul BDP... 4 2.2.1. Principalele caracteristici ale mecanismului BDP... 5 2.2.2. Operațiuni BDP aprobate și efectuate în 2009... 5 2.2.3. Răspunsul UE la criza datoriei suverane din zona euro... 6 2.3. Mecanismul AMF... 6 2.3.1. Caracteristicile principale ale AMF... 7 2.3.2. Operațiuni AMF aprobate și efectuate în 2009... 7 2.3.3. Impactul crizei financiare asupra AMF... 8 2.4. Mecanismul Euratom... 9 2.4.1. Caracteristică principală... 9 2.4.2. Operațiuni efectuate... 9 3. Activitățile de luare de împrumut ale Uniunii Europene... 9 3.1. Descriere... 9 3.2. BDP... 9 3.3. AMF... 11 3.4. Euratom... 11 4. Banca Europeană de Investiții... 12 4.1. Activitățile de acordare de împrumut ale BEI... 12 4.2. Activitățile de luare de împrumut ale BEI... 13 RO 2 RO
1. INTRODUCERE Deciziile Consiliului de stabilire a diferitelor instrumente de creditare ale Uniunii Europene prevăd obligația Comisiei de a informa anual Parlamentul European și Consiliul cu privire la utilizarea acestor instrumente. Pentru a îndeplini aceste obligații de informare, prezentul raport descrie operațiunile de acordare de împrumut pentru fiecare domeniu în parte. În mod special, prezentul raport descrie succint activitățile de acordare și luare de împrumut în cadrul asistenței acordate pentru balanța de plăți statelor membre din afara zonei euro (BDP) 1 și al asistenței macrofinanciare acordate de Uniunea Europeană țărilor terțe (AMF). În plus, raportul furnizează informații cu privire la activitățile de acordare și luare de împrumut ale Euratom. Pentru a completa tabloul activităților UE, partea finală oferă o prezentare succintă a activităților de acordare și luare de împrumut ale Băncii Europene de Investiții (BEI) în 2009. 2. ACTIVITĂțILE DE ACORDARE DE ÎMPRUMUT ALE UNIUNII EUROPENE 2.1. Prezentare generală Comisia acordă sprijin financiar statelor nemembre și statelor membre din afara zonei euro în temeiul unor baze juridice diferite, în funcție de zonele geografice implicate și de obiectivele urmărite. Operațiunile financiare gestionate de Comisie în temeiul diferitelor decizii ale Consiliului constau, în general, în împrumuturi bilaterale [asistență macrofinanciară pentru state nemembre (AMF) sau asistență pentru balanța de plăți acordată statelor membre din afara zonei euro (BDP)], în cadrul cărora Uniunea Europeană contribuie la restabilirea echilibrului macroeconomic al țării respective. Instrumentul de creditare al Euratom este disponibil pentru operațiuni de finanțare în statele membre și în anumite țări nemembre (Armenia, Rusia și Ucraina). Fiecare plată din cadrul împrumuturilor AMF, BDP sau Euratom se bazează pe o operațiune back-to-back. Cu alte cuvinte, sumele datorate (dobândă și/sau principal), valuta și data efectuării plăților din cadrul împrumutului corespund sumelor datorate, valutei și datelor de efectuare a plăților ale tranzacției corespondente de luare de împrumut. 1 Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 a instituit un mecanism similar acoperit integral de la bugetul UE, mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), pentru a acorda asistență statelor membre din zona euro. La 1 octombrie 2010 mecanismul nu fusese încă activat. RO 3 RO
Tabelul 1: Plata împrumuturilor pentru asistența macrofinanciară*, asistența Euratom acordată statelor nemembre și asistența pentru balanța de plăți acordată statelor membre din afara zonei euro. România (stat membru începând de la 1.1.2007) milioane EUR 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Total 50 50 Albania 9 9 Bosnia Herțegovina și 10 10 20 fyrom 12 28 40 Serbia Muntenegru și 40 15 55 Liban 25 25 Subtotal AMF 12 118 10 15 19 25 199 Euratom (1) 40 25 65 215 51 39 16 7 458 Ungaria 2 000 3 500 5 500 Letonia 2 200 2 200 România 1 500 1 500 Subtotal 2000 7 200 9 200 BDP (2) Total general 52 143 75 230 70 39 2 016 7 232 9 857 (1) Inclusiv Bulgaria și România (state membre începând de la 1.1.2007). (2) La 2 decembrie 2008, plafonul maxim al împrumuturilor acordate statelor membre din afara zonei euro în cadrul mecanismului de asistență pentru balanța de plăți (BDP) a fost majorat de la 12 miliarde EUR la 25 de miliarde EUR. La 18 mai 2009 plafonul a fost majorat la 50 de miliarde EUR. * În ceea ce priveşte granturile, o sumă totală de 417 milioane EUR a fost plătită în perioada în cauză (2002-2009), din care 15,3 milioane EUR în 2009 (informaţii suplimentare privind asistenţa macrofinanciară pot fi găsite în raportul Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind implementarea asistenţei macrofinanciare acordată ţărilor terţe în 2009). 2.2. Mecanismul BDP Criza financiară şi economică a avut un impact puternic asupra activităţii economice în Europa şi în întreaga lume. În ciuda măsurilor bugetare şi monetare fără precedent luate de guverne şi de băncile centrale pentru a sprijini pieţele financiare, condiţiile de finanţare pe termen scurt şi pe termen lung au rămas dificile în cursul anului 2009. Mecanismul balanței de plăți (BDP) a fost reactivat în 2008 pentru a ajuta statele membre din afara zonei euro să depășească dificultățile legate de balanța de plăți, apărute în urma crizei financiare. În 2009, activitatea de creditare din cadrul mecanismului BDP a crescut, deoarece criza financiară a continuat să afecteze activităţile de finanţare ale statelor membre. RO 4 RO
2.2.1. Principalele caracteristici ale mecanismului BDP Asistența BDP se prezintă sub forma unor împrumuturi pe termen mediu acordate de Comisie, de regulă conjugate cu o finanțare acordată de FMI și de alți creditori multilaterali, precum BEI, BERD și Banca Mondială, sau cu asistența bilaterală acordată de statele membre. Acest mecanism are natură excepțională și este mobilizat de la caz la caz. Beneficiarii potențiali sunt statele membre din afara zonei euro 2 care se confruntă cu dificultăți serioase legate de balanța de plăți. Asistența este de natură macroeconomică (adică nu este condiționată de o utilizare specială a fondurilor, cum se întâmplă în cazul asistenței acordate pentru proiecte). Ea se eliberează sub rezerva respectării unor condiții de politică economică și vizează atenuarea presiunilor financiare globale externe ale statului membru beneficiar și restaurarea viabilității balanței de plăți. Aceste condiții de politică economică sunt stabilite de Comisie în urma consultării Comitetului economic și financiar (CEF) și a statului membru, printr-un memorandum de înțelegere semnat înainte de implementarea acordurilor de împrumut. Asistența sprijină implementarea măsurilor de ajustare elaborate pentru remedierea acestor dificultăți. Verificarea implementării acestor măsuri reprezintă o condiție pentru plata unor tranșe ulterioare ale acestor împrumuturi. În cei douăzeci de ani ulteriori creării mecanismului BDP în 1975 3, Comunitatea a efectuat mai multe operațiuni vizând sprijinirea balanței de plăți a statelor membre care se confruntau cu dificultăți financiare majore sau amenințări grave, acordând credite finanțate prin împrumuturi ale Comunității. Numărul tot mai mare de state membre eligibile ca urmare a extinderii 4 și intensitatea crizei financiare internaționale au impus reactivarea mecanismului BDP și extinderea acestuia, de la 12 la 25 de miliarde EUR în decembrie 2008 5, pentru a răspunde nevoilor potențiale. În mai 2009 6 s-a decis ridicarea plafonului de împrumut la 50 de miliarde EUR, pentru a putea reacționa în continuare prompt la toate noile cereri de asistență BDP. 2.2.2. Operațiuni BDP aprobate și efectuate în 2009 În 2009, Consiliul a decis sprijinirea altor două țări în cadrul mecanismului BDP: Letonia, printr-un împrumut în valoare de până la 3,1 miliarde EUR (Decizia 2009/290/CE a Consiliului din 20 ianuarie 2009) și România, printr-un împrumut în valoare de până la 5 miliarde EUR (Decizia 2009/459/CE a Consiliului din 6 mai 2009). 2 3 4 5 6 La 1 octombrie 2009, statele membre care nu adoptaseră încă moneda euro erau: Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit. Regulamentul (CEE) nr. 397/75 al Consiliului din 17 februarie 1975 de stabilire a unui nou mecanism cunoscut sub numele de mecanism comunitar de împrumuturi pentru a ajuta anumite țări membre ale CE să depășească dezechilibrele nesustenabile ale contului curent cauzate de primul șoc petrolier. După introducerea monedei euro, doar statele membre din afara zonei euro au rămas eligibile pentru acordarea de asistență în cadrul mecanismului BDP. Regulamentul (CE) nr. 1360/2008 al Consiliului din 2 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 332/2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre. Regulamentul (CE) nr. 431/2009 al Consiliului din 18 mai 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 332/2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre. RO 5 RO
Operațiunile BDP au reprezentat o parte substanțială a activității de creditare a UE în ceea ce privește volumul plăților în 2009. A fost plătită o sumă totală de 7,2 miliarde EUR, în mai multe tranșe. Tabelul 2: lista operațiunilor de acordare de împrumut efectuate în cadrul mecanismului BDP în 2009 Țara Decizia Tranșe Dată Sumă în milioane EUR Ungaria 7 2009/102/CE 2 26/3/2009 2 000 3 6/7/2009 1 500 Letonia 2009/290/CE 1 25/2/2009 1 000 2 27/7/2009 1 200 România 2009/459/CE 1 27/7/2009 1 500 2.2.3. Răspunsul UE la criza datoriei suverane din zona euro În urma crizei din Grecia, în mai 2010, Consiliul și statele membre au decis adoptarea unui set de măsuri care să asigure menținerea stabilității în Europa. Una dintre aceste măsuri este crearea unui Mecanism european de stabilizare financiară (MESF). Mecanismul se bazează pe articolul 122 alineatul (2) 8 din tratat, fiind integral acoperit de la bugetul UE. Activarea sa se va subordona respectării unor condiţii stricte, în contextul unui sprijin comun UE/FMI. Termenii şi condiţiile vor fi similare cu cele stabilite de FMI. După 1 octombrie 2010, mecanismul nu a fost activat. În paralel cu MESF au fost aprobate alte două măsuri: - acordarea de sprijin financiar Greciei, constând în împrumuturi bilaterale cumulate acordate de statele membre din zona euro, în valoare totală de 80 de miliarde EUR. Un împrumut în valoare de 30 de miliarde EUR a fost acordat de FMI în contextul unui program de asistență comun UE/FMI în valoare totală de 110 miliarde EUR. - crearea Facilității europene de stabilitate financiară (FESF), cu o capacitate de 440 de miliarde EUR. Aceasta este garantată pro rata de către statele membre participante. 2.3. Mecanismul AMF În raportul anual al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind implementarea asistenței macrofinanciare acordate țărilor terțe 9 pot fi găsite informații detaliate despre operațiunile de acordare a asistenței macrofinanciare. 7 8 9 La 9.12.2008 s-a plătit o primă tranșă în valoare de 2 000 de milioane EUR în favoarea Ungariei. Articolul 122 alineatul (2) din tratat prevede acordarea de sprijin financiar statelor membre care se confruntă cu dificultăți cauzate de circumstanțe excepționale, aflate în afara controlului statelor membre. Nepublicat încă pentru anul 2009. Pentru 2008, a se vedea COM/2009/514, SEC/2009/1279. RO 6 RO
2.3.1. Caracteristicile principale ale AMF Asistența macrofinanciară (AMF) sub formă de împrumuturi și/sau granturi sprijină eforturile politice și economice de reformă ale țărilor beneficiare și este implementată în asociere cu instituțiile Bretton Woods (FMI și Banca Mondială). Principalele caracteristici ale AMF sunt: caracterul excepțional al asistenței, complementaritatea sa cu finanțarea acordată de instituțiile financiare internaționale (IFI) și condiționalitatea macroeconomică. În strânsă coordonare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și cu Banca Mondială, Uniunea Europeană a sprijinit mai multe țări terțe, în funcție de necesitățile specifice fiecărei țări în parte, cu obiectivul general de a stabiliza situația financiară și de a institui economii orientate spre piață. Împrumuturile AMF sunt în general plătite în mai multe tranșe, pe măsura și cu condiția îndeplinirii criteriilor de condiționalitate macroeconomică. Fiecare plată este subordonată unei operațiuni a Comisiei de luare de împrumut. În cazul în care țara beneficiară se află în incapacitate de a-și onora obligațiile de rambursare a împrumutului, Comisia poate activa Fondul de garantare pentru acțiuni externe 10, astfel încât să fie garantat împrumutul corespondent luat de Comisie. Împrumuturile acordate începând din 2002 în cadrul acestui instrument sunt enumerate în tabelul 1 de mai sus. 2.3.2. Operațiuni AMF aprobate și efectuate în 2009 Principalele activități AMF din 2009 au fost legate de negocierile cu autoritățile competente și s-au concentrat asupra următoarelor aspecte: Condițiile asistenței acordate Libanului (Memorandumul de înțelegere și Acordul de împrumut semnate la 18, respectiv 19 decembrie 2008). Programul AMF pentru Liban constă într-un grant de 30 de milioane EUR și un împrumut de 50 de milioane EUR, ambele plătibile în două tranșe. Plata primei tranșe a împrumutului (25 de milioane EUR) a fost efectuată la începutul lunii iunie 2009. În decembrie 2009, Comisia a prelungit până la 21 decembrie 2010 perioada de disponibilitate a celei de-a doua tranșe a programului de asistență. Plata celei de-a doua tranșe depinde de îndeplinirea condiționalităților stabilite în memorandumul de înțelegere convenit cu autoritățile naționale. Punerea în aplicare a repartizării între Serbia și Muntenegru a împrumuturilor AMF acordate în favoarea Fostei Republici Federale Iugoslavia. Distincția între datoriile Muntenegrului și cele ale Serbiei față de Uniunea Europeană este rezultatul declarării independenței Muntenegrului în iunie 2006 și al unui acord semnat între Serbia și Muntenegru în iulie 2006 de repartizare a datoriilor externe între cele două state. Această situație nu creează noi obligații pentru UE și nu are implicații bugetare. În 2009 a fost semnat un acord separat de împrumut cu Muntenegru, care a intrat în vigoare la 4 februarie 2010. Acest acord pune în aplicare Decizia 2008/784/CE 11 a Consiliului, în temeiul căreia o parte dintre datoriile ce derivă din împrumuturile pe termen lung acordate de UE Uniunii Statale Serbia și Muntenegru - fosta Republică Federală Iugoslavia a fost atribuită Muntenegrului, reducând astfel datoria Serbiei. 10 11 A se vedea Regulamentul (CE, Euratom) nr. 480/2009 al Consiliului. JO L 269, 10.10.2008, p. 8. RO 7 RO
La 30 noiembrie 2009 12 Consiliul Uniunii Europene a aprobat următoarele trei noi operațiuni AMF: Armenia (Decizia 2009/890/CE a Consiliului), constând dintr-un grant de 35 de milioane EUR şi o facilitate de credit de până la 65 de milioane EUR. Asistența macrofinanciară a UE va completa susţinerea din partea altor donatori și este destinată să ajute la acoperirea nevoilor de finanţare ale Armeniei în 2010-2011, precum şi la atenuarea efectul crizei financiare. Condițiile pentru plata AMF se vor adăuga celor impuse de programul FMI și vor include implementarea în mod satisfăcător a programului respectiv și a unor reforme în domenii precum managementul finanțelor publice, gestionarea datoriilor, politica achizițiilor publice și politica vamală. Bosnia și Herțegovina (Decizia 2009/891/CE) sub forma unei facilităţi de împrumut de până la 100 de milioane EUR. Obiectivul acordării acestei asistențe este de a sprijini autoritățile în satisfacerea nevoilor reziduale de finanțare externă și a nevoilor bugetare apărute ca o consecință a puternicei încetiniri a ritmului economic cu care se confruntă această țară. Această asistență macrofinanciară vine în completarea programului FMI și a programului Băncii Mondiale. Plata este prevăzută să aibă loc în două tranșe, planificate (cu titlu orientativ) pentru al treilea și al patrulea trimestru din 2010, cu condiția respectării în mod satisfăcător a cerințelor de condiționalitate. Serbia (Decizia 2009/892/CE a Consiliului) asistenţă macrofinanciară sub forma unei facilităţi de împrumut de până la 200 de milioane EUR. Obiectivul acordării acestei asistențe este de a sprijini autoritățile la satisfacerea nevoii reziduale de finanțare externă și a nevoilor bugetare apărute în contextul crizei globale care afectează această țară. Asistența macrofinanciară vine în completarea programului FMI și a programului Băncii Mondiale. Se preconizează că această asistență va fi deblocată în 2011, cu condiția obținerii unor rezultate satisfăcătoare în materie de respectare a cerințelor de condiționalitate. Mai mult, conform observațiilor precedente, datoriile Serbiei ce derivă din asistența macrofinanciară anterioară acordată fostei Republici Federale Iugoslavia au fost reduse prin atribuirea unei părți a acestora Muntenegrului, în temeiul Deciziei 2008/784/CE a Consiliului. În 2009 a fost efectuată o singură operațiune în cadrul mecanismului AMF 13 : prima tranșă a împrumutului în valoare de 25 de milioane EUR acordat Libanului. 2.3.3. Impactul crizei financiare asupra AMF În urma crizei financiare, mai multe ţări vecine (Ucraina, Georgia, Armenia şi Belarus), precum şi alte ţări terţe (Islanda, Republica Kârgâzstan şi Tadjikistan), au solicitat sprijin sub forma AMF, cu scopul de a atenua presiunea asupra rezervelor valutare şi de a contribui la stabilitatea economică şi la reformă. În octombrie 2009, Comisia a adoptat o propunere pentru un împrumut AMF de 500 de milioane EUR pentru Ucraina (care se adaugă celor 110 milioane EUR acordate în temeiul deciziei adoptate în 2002 şi care nu au fost încă plătite din cauza absenţei unui acord de lucru cu FMI). Propunerea pentru Ucraina a fost adoptată de Consiliu la 29 iunie 2010 şi votată de 12 13 În plus, prin Decizia Consiliului 2009/890/CE s-a decis să se ofere asistență macrofinanciară Georgiei, în valoare de 46 milioane EUR sub formă de granturi. Prima tranșă, în valoare de 15,3 milioane EUR, a grantului acordat Georgiei a fost plătită în 2009. RO 8 RO
Parlament la 7 iulie 2010, în cadrul procedurii legislative ordinare, pe baza articolului 212 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). 2.4. Mecanismul Euratom 2.4.1. Caracteristică principală Mecanismul de creditare Euratom poate fi utilizat la finanțarea proiectelor din statele membre (Decizia 77/270/Euratom a Consiliului) sau din anumite țări terțe (Ucraina, Rusia sau Armenia Decizia 94/179/Euratom a Consiliului). Aceste împrumuturi sunt operațiuni în afara bugetului pe care Comisia le finanțează back-to-back, împrumutând de pe piața financiară. În 1990 Consiliul a stabilit o limită de împrumut de 4 miliarde EUR, din care aproximativ 3,4 miliarde EUR au fost aprobate și acordate efectiv. În 2002, Comisia a propus majorarea limitei de împrumut de la 4 miliarde EUR la 6 miliarde EUR, însă Consiliul nu a ajuns încă la un acord în acest sens. 2.4.2. Operațiuni efectuate În 2009, activitățile Euratom s-au concentrat pe operațiunile de acordare și de luare a celei de-a treia (și ultima) tranșe a împrumutului în valoare de 10,3 milioane USD 14, conform acordului de împrumut pentru proiectul K2R4 15 din Ucraina. 3. ACTIVITĂțILE DE LUARE DE ÎMPRUMUT ALE UNIUNII EUROPENE 3.1. Descriere Pentru a finanța activitățile de acordare de împrumut aprobate de Consiliu, Comisia este autorizată să împrumute fonduri de pe piața de capital, atât în numele Uniunii Europene cât și în numele Euratom. Pentru fiecare instrument în parte (BDP, AMF și împrumuturi Euratom) funcționarea mecanismului de acordare și luare de împrumut este determinată de baza juridică corespunzătoare. Există o legătură de tip back-to-back între operațiunea de acordare și operațiunea corespondentă de luare de împrumut, ceea ce garantează că bugetul UE nu este supus niciunui risc în ceea ce privește rata a dobânzii sau cursul de schimb. Împrumuturile luate datorate corespund împrumuturilor acordate restante. 3.2. BDP Emiterea de obligațiuni a confirmat cu succes calitatea UE de emitent major pe piața obligațiunilor de referință în euro. Obligațiunile au fost foarte bine primite pe piață. Deoarece interesul investitorilor a fost foarte mare, subscrierile au depășit rapid oferta de obligațiuni. La repartizările finale au fost reprezentate toate categoriile importante de investitori, inclusiv băncile centrale, fondurile de investiții, departamentele de trezorerie ale băncilor și societățile de asigurare. Preţurile obligaţiunilor au fost apropiate de cele mai bune prețuri din grupul lor de referinţă, sectorul emitenților suverani și supranaționali și al agențiilor (SSA), aliniindu-se prețurilor unor emitenți precum Banca Europeană de Investiţii (BEI), Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) şi société de financement de l'économie française (SFEF). 14 15 Ultima tranșă a fost plătită în octombrie 2009. La 29 septembrie 2004 Comisia a aprobat un împrumut cu o valoare totală în EUR echivalentă sumei de 83 de milioane USD pentru upgradarea măsurilor de securitate a reactoarelor nucleare cunoscute sub denumirea de reactorul 2 Khmelnitsky și reactorul 4 Rovno (K2R4) în Ucraina. RO 9 RO
Performanța pe piața secundară a fost și ea foarte satisfăcătoare și a confirmat poziția fermă a UE de emitent de obligațiuni de referință de primă clasă. Această poziție fermă a fost consolidată prin emiterea ulterioară de obligațiuni de referință în iulie 2010. RO 10 RO
Tabelul 3: Obligațiuni UE emise pe parcursul anului 2009 16 Țara Descriere Data emiterii Data scadenței Valoare (EUR) Cupon Letonia EEC 3,25 2014 25/02/2009 3/04/2014 1,0 bn 3,125% Ungaria EEC 3,25 2014 26/03/2009 7/11/2014 2,0 bn 3,25% Ungaria EEC 3,625 2016 06/07/2009 6/04/2016 1,5 bn 3,625% Letonia + România EEC 3,125 2015 27/07/2009 27/01/2015 2,7 bn 3,125% 3.3. AMF În 2009 a existat un singur împrumut în valoare de 25 milioane EUR, legat de operaţiunea de creditare a Libanului în cadrul asistenţei macrofinanciare. 3.4. Euratom În 2009, o sumă de 10,335 milioane USD (echivalentul a 7 104 000 EUR) a fost mobilizată pentru Euratom back-to-back, pentru finanţarea proiectului K2R4 din Ucraina. Tabelul 4: Volumul operațiunilor de luare de împrumut în funcție de instrumentele financiare, în perioada 2002-2009 17 (milioane EUR) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 AMF 12 118 10 15 19 25 Euratom 40 25 65 215 51 39 16 7 BDP 2 000 7 200 Total 52 143 75 230 70 39 2 016 7 232 16 17 http://ec.europa.eu/economy_finance/financial_operations/market/borrowing/benchmark_issues_2011-14_en.htm http://ec.europa.eu/economy_finance/financial_operations/market/borrowing/benchmark_issues_2015-16_en.htm Mai multe informații referitoare la obligațiunile CE pot fi găsite la adresa: http://ec.europa.eu/economy_finance/financial_operation_instruments/market_operations59_en.htm. RO 11 RO
Tabelul 5: Împrumuturi totale ale Uniunii Europene volume de capital datorate la sfârșitul fiecărui an în perioada 2002-2009 (1) (milioane EUR) CECO în lichidare (1) (2) Euratom (1) BDP AMF Total Uniunea Europeană 2002 713 80 1 379 2 172 2003 431 105 1 372 1 908 2004 423 170 1 214 1 807 2005 440 385 1 080 1 905 2006 436 436 969 1 841 2007 400 474 786 1 260 2008 266 484 2 000 654 3 404 2009 214 481 9 200 584 10 479 (1) S-au utilizat ratele de conversie de la data de 31 decembrie a fiecărui an. (2) Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului se află în lichidare din anul 2002. Ultimele obligațiuni emise de CECO au scadența în 2019. 4. BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIțII 4.1. Activitățile de acordare de împrumut ale BEI Împrumuturile BEI din resurse proprii sunt acordate fie sub forma unei finanțări directe, în cazul proiectelor individuale, fie sub forma unor împrumuturi globale în favoarea intermediarilor financiari care, ulterior, alocă fonduri proiectelor locale de dimensiuni mai mici. În 2009, volumul total al operațiunilor semnate de BEI a crescut cu 37 %, la 79,3 miliarde EUR, din care 70,5 miliarde EUR sunt destinate statelor membre și 8,8 miliarde EUR țărilor partenere. Activităţile de acordare de împrumut ale BEI au un impact asupra bugetului UE atunci când sunt însoţite de garanţii UE, subvenţii la dobândă sau de alte dispoziţii UE/BEI de repartizare a riscurilor. Unele împrumuturi BEI acordate în afara UE beneficiază în mod special de o garanţie din bugetul UE. La 21 aprilie 2010, în cadrul evaluării intermediare a mandatului extern al BEI 18, Comisia a emis un raport detaliat privind activitatea de acordare a împrumuturilor externe de către BEI în 2009. În acelaşi timp, BEI gestionează mecanismele de partajare a riscului care implică utilizarea bugetului UE pentru a sprijini politicile intra-ue (de exemplu, mecanismul de finanţare cu partajarea riscurilor pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare şi garantarea creditelor pentru proiectele TEN-Transport) 19. 18 19 COM(2010) 173 Comisia a înaintat un raport Consiliului şi Parlamentului European privind implementarea, în 2009, a unor noi instrumente financiare finanţate din bugetul UE în cadrul exerciţiului bugetar anual, în conformitate cu punctul 49 din Acordul interinstituţional între CE, PE şi Consiliu. RO 12 RO
4.2. Activitățile de luare de împrumut ale BEI Criza financiară mondială a schimbat condiţiile de piaţă. Deşi pieţele au recâştigat o încredere moderată în semestrul al doilea al anului 2009, incertitudinea piețelor a rămas ridicată pe tot parcursul anului, ceea ce face ca emiterea să reprezinte o provocare, în special în cazul tranzacţiilor de mari dimensiuni şi cu scadenţe mai lungi. Planurile de salvare ale guvernelor au dus la emiteri masive de obligaţiuni atât suverane cât şi garantate de stat. Investitorii s-au văzut puși în situația de a fi tot mai selectivi. În ciuda condițiilor dificile de creditare din 2009, în cadrul programului de finanţare 2009 BEI a mobilizat o sumă de 79,4 miliarde EUR în condiţii favorabile, conforme cu poziția sa puternică pe piaţă. RO 13 RO