untitled

ESTETICĂ DENTARĂ 9 PERCEPŢIA TINERILOR MEDICI ASUPRA MODIFICĂRILOR DE ESTETICĂ FACIALĂ LA PACIENŢII ORTODONTICI TRATAŢI CU EXTRACŢII DE PREMOLARI Perception of young doctors on the aesthetic facial changes of orthodontic patients treated with premolars extraction Şef Lucr. Dr. Manuela Popescu 1, Dr. Flavia Calburean 2, Asist. Univ. Dr. Olivia Popoviciu 1, Prof. Univ. Dr. Ecaterina Ionescu 1 1 Catedra de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Bucureşti 2 Medic rezident Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială REZUMAT Introducere. Cunoaşterea modifi cărilor de estetică facială pe care le produce un tratament ortodontic care implică extracţii de patru premolari este importantă pentru stomatologii generalişti care îşi direcţionează pacienţii către specialistul ortodont sau includ o etapă ortodontică în planurile de reabilitare orală pe care le concep. Material şi metodă. Un grup de 113 studenţi la Facultatea de Medicină Dentară în an terminal a completat un chestionar pentru 12 pacienţi trataţi cu extracţii de premolari ale căror fotografi i de început şi de fi nal de tratament le-au fost furnizate fără etichetă (mono-orb). Respondenţii au fost rugaţi să menţioneze dacă identifi că diferenţe între fotografi ile aceluiaşi pacient, să acorde note pe criterii estetice ambelor fotografi i şi să indice care fotografi e ilustrează fi nalul tratamentului. Rezultate şi concluzii. Majoritatea respondenţilor au sesizat modifi cări între starea de început şi cea de fi nal şi au identifi cat situaţia fi nală cu fotografi a care a primit notă mai mare (R este de 0,96504, iar p = 0,00001). Acest grup de studenţi consideră că tratamentul ortodontic a avut efect pozitiv asupra profi lului facial al pacienţilor. Cuvinte cheie: percepţia modifi cărilor estetice, extracţie de premolari, medici stomatologi ABSTRACT Introduction. Recognition of the facial aesthetic changes produced by the orthodontic treatment involving extraction of 4 premolars is important for dentists directing their patients to the orthodontist or including an orthodontic stage in the oral rehabilitation plans they envisage. Material and methods. A group of 113 students from the final year at the Faculty of Dental Medicine (University of Medicine and Pharmacy Carol Davila Bucuresti) completed a questionnaire for 12 patients treated with premolars extractions whose photos from the start and end of the treatment were provided without label (singleblind). Respondents were asked to indicate whether they identified differences between the images of the same patient, to rate based on aesthetic criteria both photos and to indicate which photo illustrates the end of treatment. Results and conclusions. Most respondents have noticed changes between the original state and the final one and rated the end of treatment photograph with the higher grade (R is 0.96504 and p = 0.00001). This group of students appreciate that the orthodontic treatment had a positive effect on the patient s facial profile. Keywords: perception of aesthetic changes, extraction of premolars, dentists Adresă de corespondenţă: Şef Lucr. Dr. Manuela Popescu, UMF Carol Davila, Strada Calea Plevnei, nr. 17-23, sector 5, Bucureşti REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 2, AN 2014 89

90 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 2, AN 2014 INTRODUCERE Tratamentul ortodontic, în particular cel care implică extracţii de dinţi permanenţi, are un anumit impact asupra ţesuturilor moi faciale (1,6,8). Acest impact diferă de la foarte favorabil la nefavorabil în funcţie de anomalia de la care s-a plecat, tipul de mecanică utilizată, răspunsul individual al pacientului la tratament şi alţi factori mai mult sau mai puţin identificabili şi cuantificabili (3,9,10) etc. O noţiune atât de subiectivă cum este estetica generează multă controversă în clasa medicală, iar disputa, dacă apare, nu beneficiază mereu de argumente solide. Cu siguranţă acest aspect a fost mereu cunos cut de către ortodonţi şi, de asemenea, îndelung cercetat şi teoretizat, dar credem că este foarte important ca şi destinatarii tratamentului nostru să fie familiarizaţi în momentul în care încep un asemenea tratament, iar colegii stomatologi de alte specializări chiar mai degrabă, în condiţiile în care de multe ori reprezintă primul medic care prezintă pacientului oportunitatea unui tratment ortodontic şi influenţează decisiv opţiunea acestuia. Tendinţa de specializare în activitatea clinică a medicilor stomatologi întinde capcana soluţionărilor cazurilor clinice cu un arsenal terapeutic restrâns la domeniul în care se desfăşoară preponderent practica acestora, iar astfel se ajunge la un paradox, şi anu me crearea unei viziuni protetice, chirurgicale sau ortodontice asupra abordării unui anume caz clinic. Alternativa profesionistă este, bineînţeles, multidisciplinaritatea abordării fiecărui caz în parte. Pe lângă preconcepţia legată de o vârstă ortodontică mai există un punct dificil, extracţiile în scop ortodontic şi dispozitivele ortodontice complexe, considerate deopotrivă la periferia necesităţii normative de tratament atât de către pacienţi (5,11,14), cât şi de către un segment relativ restrâns, dar nu mai puţin îngrijorător, de medici stomatologi. Pare evidentă nevoia unei mai bune cunoaşteri a adevăratului potenţial de îmbunătăţire al aspectului facial prin intermediul tratamentului ortodontic, a oportuniăţii abordării extracţioniste la cazuri selecţionate şi a altor avantaje specifice ortodonţiei, pe lângă îmbunătăţirea ocluzală deja populară oricărui stomatolog generalist. Obiectul cercetării noastre a fost să determinăm în ce măsură tinerii medici dentişti sesizează nişte modificări faciale induse de tratamentul ortodontic cu extracţii, cum evaluează după propriile criterii estetice aceste modificări şi dacă pot discerne între o situaţie a profilului facial de dinainte de tratament şi una de după tratament. Articolul de faţă îşi propune să popularizeze percepţia tinerilor medici stomatologi faţă de rezultatele unor tratamente ortodontice care au implicat extracţii de patru premolari, valorificând o parte din rezultatele unui studiu mono-orb desfăşurat la Facultatea de medicină dentară din Bucureşti în perioada 15-30 mai 2014. Ipoteza noastră a fost că evaluarea estetică a rezultatelor tratamentului la ca zurile prezentate va fi una favorabilă, superioară aprecierii situaţiilor de început. MATERIAL ŞI METODĂ Pentru studierea percepţiei tinerilor medici asupra rezultatelor unor tratamente ortodontice, am utilizat un chestionar, care a fost distribuit în perioada 15-30 mai studenţilor din an terminal la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul UMF Carol Davila din Bucureşti. Chestionarul a cuprins un set de 5 întrebări care s-au aplicat pentru 12 pacienţi, trataţi ortodontic, cu extracţii de patru premolari. Situaţiile celor 12 pacienţi au fost ilustrate prin câte o pereche de fotografii pentru situaţiile de dinainte şi de după tratament. Fotografiile au conţinut câte două ipostaze, profil şi semiprofil, şi au fost limitate la zona anterioară de profil facial (Fig. 1). Studiul a fost de tip mono-orb, fotografiile fiind aranjate aleator, fără a se specifica momentul iniţial sau final căruia îi corespunde fiecare. Fotografiile utilizate au fost decu- FIGURA 1. Fotografi i la începutul şi la fi nalul tratamentului

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 2, AN 2014 91 pate din documentaţia de început şi sfârşit de tratament a pacienţilor incluşi în studiu. Pentru acest articol am valorificat răspunsurile la 3 dintre întrebările din chestionar: o întrebare eliminatorie cu răspuns afirmativ sau negativ ve rifică dacă respondenţii au identificat modificări ale aspec tului facial între cele două fotografii pentru fiecare pacient; a doua întrebare urmărea evaluarea esteticii faciale prin notare pe o scală de la 1 la 10 pentru cele două momente ale tratamentului, iar o a treia întrebare evalua dacă respondenţii pot identifica pentru fiecare pacient în parte situaţia de la sfârşitul tratamentului din cele dintre fotografiile furnizate. 113 studenţi din an terminal au completat chestio narul, iar datele au fost colectate într-o foaie de calcul Microsoft Excel. Interpretarea datelor s-a realizat prin ordonare, calule procentuale, medii aritme tice, calculul coeficientului de corelaţie Pearson (R), coeficientului p din R, ilustrare cu grafice. REZULTATE ŞI CONCLUZII Răspunsurile la chestionar, prelucrate parţial, se regăsesc în Tabelul 1, care cuprinde pentru fiecare pacient inclus în studiu calculul procentual al respondenţilor care au sesizat modificări la nivelul ţesuturilor moi faciale înainte şi după tratamentul orto dontic, media aritmetică a notelor obţinute de către fiecare pereche de fotografii şi diferenţa între nota de final şi nota de început şi procentul în care a fost descoperită situaţia finală dintre cele două oferite. Pentru 10 din cei 12 pacienţi, mai mult de două treimi din respondenţi au sesizat pe fotografii modificări la nivelul profilului anterior facial între situaţia de început şi situaţia de la finalizarea tratamentului, cu un vârf de 93% de respondenţi care au sesizat diferenţe pentru pacienţii 4 şi 7. La doi dintre pacienţi, 8 şi 10, aproximativ jumătate (49%, respectiv 63%) dintre cei care au completat chestionarul nu au identificat diferenţe între fotografiile evaluate şi au răspuns nu la prima întrebare. Se poate interpreta că modificările profilului facial după tratamentul cu extracţii de patru premolari sunt de obicei destul de evidente pentru medicii dentişti. Pentru următoarele două întrebări s-au înregistrat răspunsuri doar de la persoanele care au răspuns afirmativ la prima întrebare. Respondenţii au acordat note pentru fotografiile de dinainte şi de după tratament, fară să cunoască cronologia lor. Au fost rugaţi să evalueze după propriile criterii estetica segmentelor faciale din fotografii. Pentru notele acordate s-au calculat mediile aritmetice şi diferenţa medie dintre situaţia de final şi situaţia de început. Diferenţa medie între nota pentru final şi cea pentru început, pentru toţi pacienţii a fost de 1,29 puncte, ceea ce pare modest, dar pentru câte un pacient luat în parte au existat diferenţe medii de peste 2 puncte (pacienţii 1,3,6,7), iar notarea individuală a cuprins şi valori diferenţiale extreme (de ex. pacientul 1, respondentul 47, diferenţă de 9 puncte între cele două notări). Pentru 7 din cei 12 pacienţi incluşi în studiu, mai mult de 70% dintre respondenţii care au sesizat modificări au şi identificat corect situaţia de final. Pentru restul de 5 pacienţi, în general situaţia iniţială reală a fost indicată drept finală, cu un vârf de doar 10,3% identificări corecte pentru pacientul 3. Modificări sesizate (% din respondenţi) Notă început Notă final Diferenţă note TABELUL 1 Situaţia finală identificată (% din respondenţi) DA Nu NU Da Pacient 1 84,07 15,93 5,21 7,22 2,01 11,70 88,30 Pacient 2 74,34 25,66 4,73 6,41 1,68 16,67 83,13 Pacient 3 86,73 13,27 7,18 5,12-2,06 89,70 10,30 Pacient 4 93,80 6,20 5,89 6,72 0,83 21,70 78,30 Pacient 5 91,15 9,75 6,15 7,18 1,03 27,18 72,82 Pacient 6 92,03 7,97 4,04 6,85 2,81 3,85 96,15 Pacient 7 93,81 6,19 4,62 7,29 2,67 5,66 94,34 Pacient 8 49,56 50,44 6,48 6,29-0,19 57,14 42,86 Pacient 9 87,38 12,62 5,57 5,58 0,01 45,56 54,44 Pacient 10 77,88 22,12 6,50 5,90-0,60 65,91 34,09 Pacient 11 63,72 36,28 6,33 5,95-0,38 56,94 43,06 Pacient 12 87,61 12,39 6,11 7,35 1,24 27,27 72,73

92 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 2, AN 2014 GRAFICUL 1 În schimb, s-a putut corela diferenţa dintre notele primite de către cele două ipostaze cu procentul în care s-a identificat corect situaţia finală astfel (valoarea indicelui de corelaţie R este de 0,96504, iar indicele de semnificaţie statistică este intens favorabil, p = 0,00001): Pentru diferenţă mare între nota acordată pentru final şi nota acordată pentru început, a existat un procent mare în care s-a făcut corect identificarea situaţiei de final (de ex. pacientul 7 a primit în medie o notă cu 2,67 puncte mai mare pentru situaţia de final, care a fost identificată corect de către 94,34% dintre respondenţi). Pentru diferenţă mare, dar cu sens negativ (situa ţia pacientului 3), deci situaţia în care fotografiile de final de tratament au prezentat un profil facial con siderat mai puţin estetic decât la începutul trata mentului, foarte puţini dintre respondenţi au reuşit să indice situaţia de final (de ex. pacientul 3 a avut diferenţă între note de -2,06 puncte şi doar 10,3% dintre respondenţi au bănuit care este, de fapt, situaţia finală). Graficul 1 ilustrează alura similară între diferenţa dintre cele două note acordate şi procentul în care fotografiile au fost identificate corect. Cea mai interesantă concluzie care se desprinde din această corelaţie este faptul că fotografia care, în medie, a primit note mai mari pentru aspectul es tetic al profilului facial a fost preponderent indicată ca fiind fotografie de final. Iar în situaţiile când, după părerea respondenţilor, aspectul estetic s-a deteriorat în urma tratamentului, majoritatea au identificat situaţia iniţială ca fiind cea de după tratament. Astfel, încrederea în acest moment a acestui grup de tineri medici în tratamentul ortodontic este la un nivel cât se poate de favorabil. DISCUŢII Am ales să distribuim chestionarul studenţilor la medicină dentară în ultimul an pentru că, la acest nivel de pregătire academică, ei au primit deja cunoştinţe de diagnostic facial ortodontic suficiente încât să ştie să urmărească contururile faciale dintr-o perspectivă cvasiştiinţifică, dar educaţia estetică nu este desăvârşită, aşa cum ar fi fost cazul medicilor ortodonţi, deci componenta subiectivă rămâne majoritară, rezultatele fiind probabil semnificative şi pentru populaţia generală, dar aceasta rămâne de măsurat. Faptul că diferenţa de notare a fost în jurul valorii de 2 puncte arată că modificările estetice sunt notabile şi, în general, considerate favorabile. Iar în situaţia când aspectul facial a fost afectat, respondenţii au indicat situaţia iniţială, cu estetică mai bună, ca fiind starea de la sfârşitul tratamentului. Considerăm, în urma rezultatelor studiului, că tendinţa tinerilor medici de a asocia fotografiile cu profiluri faciale mai estetice cu sfârşitul trata mentului arată încrederea în oportunitatea tratamentului ortodontic cu extracţii de premolari şi probabil vor fi deschişi vizavi de îndrumarea pacienţilor lor către spec ialistul ortodont.

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE VOLUMUL LX, NR. 2, AN 2014 93 BIBLIOGRAFIE 1. Almeida-Pedrin R.R., Guimaraes L.B.M., Almeida M.R., Almeida R.R., Ferreira F.P.C. (2012) Assessment of facial profile changes in patients treated with maxillary premolar extraction Dental Press J Orthod. 17(5):131-7. 2. Bishara S.E., Jakobsen, J.R. (1997) Profile changes in patients treated with and without extractions: assessments by lay people, American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics, 112, 6, 639-644. 3. Bishara S.E., Cummins, D.M., Jakobsen, J.R., Zaher, A.R. (1995) Dentofacial and soft tissue changes in Class II, Division 1 cases treated with and without extractions, American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 107, 1, 28-37 4. Bowman S.J., Lysle E. Johnston Jr. (2000) The Esthetic Impact of Extraction and Nonextraction Treatments on Caucasian Patients, The Angle Orthodontist 70, 1, 3-10. 5. Dias P.F., Gleiser R. (2010) Orthodontic concerns of braxilian children and their parents compared to the normative treatment need, Journal of of Oral Science, 5 (21):101-107 6. Boley J.C., Pontier J.P., Smith S., Fulbright M. (1998) Facial changes in extraction and nonextraction patients, The Angle Orthodontist 68, 6, 539-546. 7. Jamilian A., Gholami, D., Toliat M., Safaeian S. (2008) Changes in facial profile during orthodontic treatment with extraction of four first premolars, Orthodontic Waves 67, 4, 157-161. 8. Janson, G., Roberto de Freitas, M., Henriques C., de Almeida R. (2007) Soft-tissue treatment changes in Class II Division 1 malocclusion with and without extraction of maxillary premolars, American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 132, 6, 729-729 9. Livas C., Konstantina Delli (2013) Subjective and objective perception of orthodontic treatment need: a systematic review, European Journal of Orthodontics, 35, 347-353 10. Luppanapornlarp S., Lysle E. Johnston Jr. (1993) The effects of premolar-extraction: A long-term comparison of outcomes in clear-cut extraction and nonextraction Class II patients, The Angle Orthodontist 63, 4, 257-272. 11. Marques L.S., Pordeus I.A., Maria L. Ramos-Jorge (2009) Factors associated with the desire for orthodontic treatment among Brazilian adolescents and their parents, BMC Oral Health, 9:34. 12. O Brien K., et al (2009) Early treatment for Class II malocclusion and perceived improvements in facial profile, Am J Orthod Dentofacial Orthop 135:580-5. 13. Ramos A.L., Sakima M.T., Ary dos Santos Pinto, Bowman S.J. (2005) Upper Lip Changes Correlated to Maxillary Incisor Retraction A Metallic Implant Study, The Angle Orthodontist 75, 4, 499-505. 14. Spalj S., Slaj M., Varga S., Strujic M., Mladen S. (2010) Perception of orthodontic treatment need in children and adolescents, European Journal of Orthodontics, 32, 387-394. 15. Stenvik A., Espeland L., Linge B.O., Leif Linge (1997) Lay attitudes to dental appearance and need for orthodontic treatment, European Journalof Orthodontics 19, 271-277 16. Stenvik A., Espeland L., Linge B.O., Linge L. (1997) Lay attitudes to dental appearance and need for orthodontic treatment, European Journalof Orthodontics 19 (1) 271-277 17. Stromboni Y. (1979) Facial aesthetics in orthodontic treatment with and without extractions, European Orthodontic Society. 18. Talass M.F., Talass L., Baker R.C. (1987) Soft-tissue profile changes resulting from retraction of maxillary incisors, Am J Orthod Dentofacial Orthop. May; 91(5):385-94. 19. Young T.M., Smith R. (1993) Effects of orthodontics on the facial profile: A comparison of changes during nonextraction and four premolar extraction treatment, American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics 103, 5, 452-458. 20. Zubair H.A., Saad A., Amjad M. (2011) Patient Perception regarding Impact of Orthodontic treatment, Pakistan Oral & Dental Journal 31, 1.