12

12. Energia Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui, extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive, industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane. Începand din anul 2000 s-au determinat importante reevaluări în ceea ce priveşte dezvoltarea energeticii europene şi mondiale în contextul globalizării problemelor şi al orientării către un viitor energetic durabil. Politica energetică reflectă această gamă largă de probleme şi are trei scopuri principale: securitatea aprovizionării competivitate protecţia mediului. Deşi aceste direcţii pot părea diferite, ele sunt strâns intercorelate. Energia, mediul şi societatea au făcut obiectul unor preocupări majore pe plan mondial în ultimii 25 de ani. Energia este un produs de mare valoarea economică, socială, strategică şi politică. Este indispensabilă pentru industrie şi, astfel pentru întreaga economie şi societate. Lipsa accesului la energie are consecinţe mari, iar rolul strategic şi politic al energiei a fost în mod clar evidenţiat în ultimii 30 de ani de diferitele crize petroliere, conflicte regionale sau erori în politica energetică a unei ţări. Privind în perspectiva următorilor 20-30 de ani, Cartea verde atrage atenţia asupra slăbiciunilor structurale şi deficienţelor geopolitice, sociale şi de mediu ale alimentării cu energie a Uniunii Europene, în mod special, privind angajamentele Uniunii Europeane relativ la Protocolul de la Kyoto. Acquis-ul comunitar în acest domeniu energia - reflecta cele trei obiective majore ale politicii comunitare, respectiv: asigurarea surselor de aprovizionare, realizarea unei pieţe unice concurenţiale pentru resursele energetice şi protecţia mediului înconjurător (prin respectarea siguranţei nucleare şi utilizarea surselor regenerabile de energie). 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Activităţile din sectorul energetic sunt responsabile de existenţa poluanţilor în proporţie de peste 50 % la emisiile de metan şi monoxid de carbon, 97 % la emisiile de dioxid de sulf, 88 % din emisiile de oxizi de azot, 99 % la emisiile de dioxid de carbon. 201

Dintre sursele de energie, termocentralele reprezintă sursa cea mai importantă, care poluează aerul prin procesele de combustie şi care generează emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, emisiile de noxe (oxizi de azot, oxizi de sulf, CO2) prin coşurile de fum afectează calitatea atmosferei; apa caldă rezultată în urma răcirii aburului în condensatoare, modifică parametri calitativi ai apelor de suprafaţă, cu consecinţe asupra faunei şi florei acvatice; depozitele de zgură şi cenuşă afecteză calitatea atmosferei din zonă (prin spulberări de cenuşă) şi a apelor subterane. Scăpările de produse petroliere, la termocentralele ce utilizează astfel de combustibili, afectează calitatea apelor de suprafaţă şi a solului. Din punctul de vedere al echilibrului carbonului în natură, schimbările ce se impun implică un efort susţinut pentru a obţine o mai mare eficienţă energetică şi a dezvolta sursele de energie regenerabile, pentru reducerea emisiilor de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili, evitarea despăduririlor şi eliminarea rapidă a CFC-urilor. Protocolul de la Kyoto privind emisiile de gaze cu efect de seră, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001, prevede următoarele obligaţii: - reducerea, în perioada 2008-2012 a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8 % faţă de anul de referinţă 1989; - elaborarea şi implementarea politicilor de promovare a dezvoltării durabile; - elaborarea, înaintea primei perioade de angajament (înainte de 2008) a Registrului Naţional de emisii ale gazelor cu efect de seră. Hidrocentralele, în aparenţă unităţi nepoluatoare, afectează şi ele factorii de mediu. Ele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea şi numărul de specii, calitatea apei (prin concentrarea în săruri, apa nefiind potabilă). Construcţia unei hidrocentrale necesită eliberarea unei suprafeţe mari de teren, defrişări masive, deplasarea populaţiei spre alte zone. Datorită excesului de umiditate atmosferică în zonă se produc perturbaţii climatice: scăderea temperaturii medii, ceaţă. Lacurile de acumulare preiau volumul mare de apă în caz de viituri, evitând producerea inundaţiilor. Barajele sunt bariere în calea migraţiei peştilor, cei mai afectaţi fiind somonii şi păstrăvii. In lac creşte temperatura apei, deci pot dispărea unele specii de peşti şi scoici. Dacă o specie dispare, întreg echilibrul ecologic este afectat, prin lanţul trofic. In sectorul extractiv se va urmări monitorizarea, prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului, precum şi reabilitarea zonelor miniere dezafectate. În judeţul Covasna, nu există sectoare energetice majore care să afecteze mediul înconjurător, din acest motiv judeţul, cuprinzând toate sectoarele economico-sociale poate fi considerat un consumator de energie minor. 12.2. Consumul brut de energie 12.2.1. Consumul final de energetic si consumul de energie pe locuitor În judeţul Covasna, principalul furnizor de energia electricã este SC Electrica SA, societate care asigurã distribuţia energiei electrice la nivel naţional. 202

În ceea ce priveşte energia termicã, ea este produsă într-o măsură din ce în ce mai mare de centralele individuale atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Principalul furnizor de gaz metan în judeţ este SC Distrigaz Sud SA. Numarul localitatilor care au retea de distributie a gazelor naturale este 16, din care 2 municipii si 2 orase. Conform statisticii, consumul de gaz natural, consumul de energie electrica şi numărul consumatorilor pe anul 2008 este reprezentat în tabelul de mai jos: Tabel 12.3.2 1 Consum de gaz, consumul de energie electrica si numărul consumatorilor Nr. Crt. Tip Nr. Consumator Consum total 1 Energie electrica (MWh) 90849 223181 2 Gaz natural (mc) 34002 61389 Cealaltă sursă de energie termică utilizată în judeţ sunt lemnele şi deşeurile din lemn (rumeguşul şi lăturoaiele) Centrala termică pusă în funcţiune la Intorsura Buzăului. 12.3. Productia de energie electrica Printr-o strategie de dezvoltare energetica a Romaniei se poate asigura cresterea sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice accelerate. Aceasta cerinta se poate realiza, pe de o parte, prin implementarea unei politici sustinute de conservare a energiei, cresterea eficientei energetice care sa conduca la decuplarea ritmului de dezvoltare economica de evolutia consumului de energie, concomitent cu cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie. Oportunitatea punerii in practic a a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetica a Romaniei pe termen lung si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice si inscrierea in acquis-ul comunitar in domeniu. Valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie confera premise reale de realizare a unor obiective strategice privind cresterea sigurantei in alimentarea cu energie prin diversificarea surselor si diminuarea ponderii importului de resurse energetice, respectiv, de dezvoltare durabila a sectorului energetic si protejarea mediului inconjurator. Sursele regenerabile de energie pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de incalzire in anumite zone defavorizate. Pentru valorificarea potentialului economic al surselor regenerabile de energie, in conditii concurentiale ale pietei de energie, este necesara adoptarea si punerea in practica a unor politici, instrumente si resurse specifice. 203

In conditiile concrete din Romania se iau in considerare urmatoarele tipuri de surse regenerabile de energie: energia solara - utilizata la producerea de caldura prin metode de conversie pasiv a sau activa sau la furnizarea de energie electrica prin sisteme fotovoltaice; energia eoliana - utilizata la producerea de energie electric a cu grupuri aerogeneratoare; hidroenergia - centrale hidroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW ("hidroenergia mica"), respectiv centrale hidro cu o putere instalata mai mare de 10 MW ("hidroenergia mare"); biomasa - provine din reziduuri de la exploatari forestiere si agricole, deseuri din prelucrarea lemnului si alte produse; biogazul este rezultatul fermentarii in regim anaerob a dejectiilor animaliere sau de la statiile de epurare orasenesti; energia geotermala - energia inmagazinata in depozite si zacaminte hidrogeotermale subterane, exploatabila cu tehnologii speciale de foraj si extractie. Centrale mixte, termice şi electrice, ar putea îmbunãtãţi eficienţa furnizãrii de energie. Captarea şi stocarea carbonului ar putea servi ca tehnologie de tranziţie. Mãsuri de eficientizare la clãdiri, vehicule şi bunuri de consum, stimulate de instrumente şi reglementãri specifice economiei de piaţã, pot contribui la reducerea cererii. In judetul Covasna au fost demarate lucrarile la amenajarea hidroenergetica pe albia raului Ghelinta ce apartine bazinului hidrografic Olt. Raul Ghelinta are un potential energetic destul de insemnat iar nivelul hidrostatic se gaseste intre 7 12 m adancime. Astfel se vor amenaja 3 centrale hidroelectrice de mica putere si microhidrocentrale. Investitia urmareste crearea unui portofoliu de capacitati energetice care valorifica micropotentialul raului Ghelinta, exploatarea facandu-se prin cele 3 obiective hidroenergetice legate functional prin sistemul de telegestiune. Puterea instalata va fi de 2,62 MW (intre 2 si 10 MW) iar obiectivul investitional principal este constituit de sistemul procesarii energiei primare de tip hidraulic. Proiectul nu afecteaza regimul natural de curgere al raului iar cresterea nivelului apei in sectiunile de captare in regim static si in regim de viitura nu afecteaza lucrarile de amplasament existente si nu provoaca inundatii in afara albiei majore. Principalii beneficiari ai acestei investitii vor fi locuitorii zonei invecinate amenajarii hidroenergetice, locuitorii comunei Ghelinta si nu in ultimul rand cetatenii din judetul Covasna. 12.4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului Consumul de energie este o sursă majoră de poluare atmosferică. Acesta contribuie la peste 90% din emisiile de dioxid de sulf din UE, la aproape toate emisiile de oxizi azotici, la aproape jumătate din emisiile de compuşi organici volatili fără metan şi la aproximativ 85% din particule. 204

Impactul asupra mediului este în scădere în special datorită utilizării cu preponderenţă ca materie primă a gazului metan dar şi măsurilor speciale de prevenire a poluării mediului (copertarea haldelor de cenuşă şi zgură, monitorizarea emisiilor, utilizarea păcurii cu conţinut scăzut de sulf, asigurarea depozitelor de păcură împotriva scăpărilor pe sol şi în apele de suprafata, etc.). În judeţul Covasna o preocupare importantă a unităţilor care deţin echipamente ce conţin bifenili policloruraţi (PCB) sau trifenili bifenili policloruraţi (PCT) trebuie să fie găsirea unor soluţii de eliminarea acestora, prin firme autorizate în baza unui plan aprobat de Agenţia de Protecţie a Mediului. 12. 5. Impactul extractiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului Potrivit strategiilor sectoriale pentru cărbune, gaze naturale, petrol, electricitate şi căldură, strategia energetică naţională trebuie să conţină programe şi măsuri pentru restructurarea, modernizarea, creşterea randamentului şi reducerea impactelor de mediu în activităţile din sectorul de furnizare, transformare şi cerere. Exploatarea zăcământul de ţiţei existent în zona nord-estică a judeţului Covasna se efectuează de către SC Petrom SA Grup de Zăcăminte Moineşti - Lucăceşti - Dofteana, Sector Ghelinţa. Industria de extracţie şi de prelucrare a ţiţeiului afectează mediul prin hidrocarburile gazoase şi lichide pierdute în timpul extracţiei, a transportului şi depozitării acestuia. Acţiunile cu impact negativ major asupra mediului sunt induse de către principalele instalaţii din fluxul de exploatare, respectiv de sondele de extracţie ţiţei şi parcurile de separatoare (separare gaze şi apa de zăcământ) şi de depozitare. Factorul de mediu cel mai afectat este solul, fiind supus contaminării, în special cu apă de zăcământ şi ţiţei brut, rezultate în urma ativităţii de extracţie a ţiţeiului la sonde, respectiv a transportului prin conducte a ţiţeiului şi a apei de zăcământ (repompare în zăcământul de ţiţei) Principalele surse generatoare de poluanţi atmosferici existente în cadrul obiectivelor petroliere sunt pierderile de compuşi organici volatili (COV), în principal de gaz metan şi alte fracţiuni uşoare, rezultate în urma ativităţii de extracţie a ţiţeiului la sonde, la respiraţia rezervoarelor de stocare a ţiţeiului, precum şi gazele de ardere provenite de la cazanele de abur situate la cele 2 parcuri de separatoare. Se constată diminuarea situaţiilor de poluare accidentală faţă de perioada anterioară, inclusiv s-au micşorat suprafeţele de teren afectate de poluare, acest lucru se datorează şi realizării investiţiilor prevăzute în programele pentru conformare. În acest sens au fost finalizate lucrările de dezafectare a fostei staţie de compresoare, care a fost abandonată, au fost iniţiate procedurile de închidere şi de dezafectare la 18 sonde abandonate, împereună cu îndepărtarea conductelor de transport ţiţei, unde acestea sunt posibile, mai ales în apropierea şi traversările cursurilor de apă, precum şi lucrările de închidere şi dezafectare a depozitului vechi de ţiţei. Totodată a fost avizată lucrarea de înlocuire a conductelor de transport ţiţei şi de apă de zăcământ în vederea reducerii 205

posibilităţii poluărilor accidentale prin spargeri de conducte, pe o lungime de peste 8 km, conducta care face legătura între Parcul 1 de separare şi de depozitare ţiţei şi rampa de încărcare CFR din localitatea Imeci. S-au efectuat lucrări de ecologizare la careul a 10 sonde active şi sunt în curs de ecologizare careurile încă a 10 sonde active 12.6. Energii neconvenţionale Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei, apei şi alimentaţiei, rezolvarea lor corectă fiind esenţa preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă. În zilele noastre, în contextul marilor schimbări ce au loc pe plan mondial, se remarcă preocupare insistentă pentru protejarea rezervelor şi utilizarea cât mai raţională a resurselor energetice, generată de caracterul lor limitat şi de pericolul epuizării rapide pe fondul cerinţelor din ce în ce mai În acest sens, omenirea tinde spre realizarea unui echilibru între avantajele concurenţei cerinţele economice şi ecologice ale epocii noastre, astfel încât alocarea resurselor şi stabilirea modalităţilor de producere a energiei să aibă ca rezultat nu numai crearea unui beneficiu economic, unuia general-uman. Oportunitatea punerii în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice. Se definesc urmatoarele surse de energie regenerabile şi neconvenţionale: a) energia radiaţiei solare (energie solară); b) energie hidarulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice denumite sui generis microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW şi care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe; c) energia valurilor şi a mareelor; d) energia geotermală; e) energia eoliană; f) energia continută în masa lemnoasă şi în alte materii vegetale care formează împreună categoria combustibilului solid, denumită biomasă; g) energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz; h) energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, alcătuind categoria de combustibil lichid, denumită alcool carburant; i) energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până în prezent. Centrale mixte, termice şi electrice, ar putea îmbunãtãţi eficienţa furnizãrii de energie. Captarea şi stocarea carbonului ar putea servi ca tehnologie de tranziţie. Mãsuri de eficientizare la clãdiri, vehicule şi bunuri de consum, stimulate 206

de instrumente şi reglementãri specifice economiei de piaţã, pot contribui la reducerea cererii. Pe termen mediu, investiţii susţinute în energii regenerabile, eficienţa energeticã ca şi în hidrogen ca purtător de energie pot contribui la reducerea dependenţei Europei faţã de combustibilii fosili. Ultima soluţie va contribui în special în sectorul de transporturi, sector care cunoaşte cea mai rapidã creştere a cererii de energie şi de emisii de CO 2 în Europa. În mod îngrijorãtor, aceastã tendinţã se aşteaptã sã se manifeste şi în deceniile urmãtoare. Cãlãtoriile aeriene, în special, se aşteaptã sã-şi dubleze ponderea în totalul transporturilor între 2000 2030. În judeţul Covasna, in prezent exista doua initiative în domeniul utilizării resurselor regenerabile. Rumeguşul este folosit drept combustibil în oraşul Întorsura Buzăului (programul RUMEGUŞ 2000, care implică în total cinci oraşe din România. centrala termică de la Intorsura Buzaului deservind 701 de apartamente). In domeniul hidroenergetic se intentioneaza amenajarea a 3 centrale hidroelectrice de mica putere si microhidrocentrale care valorifica micropotentialul raului Ghelinta. 12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 2008 şi tendinţele generale în următorii ani Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă prevede o serie de măsuri care o dată cu integrarea României în structurile Uniunii Europene contribuie la reducerea impactului asupra mediului în sectorul energetic. Acestea sunt: - reducerea emisiilor în acest sector; - promovarea eficienţei energetice, utilizarea combustibililor curaţi şi a resurselor regenerabile de energie; - evaluarea şi luarea în considerare la analiza soluţiilor energetice a costului impactului acestora asupra mediului; - promovarea şi stimularea producerii de energie din surse regenerabile; - luarea în considerare a producerii de energie electrică şi căldură prin incinerarea deşeurilor, cu efecte asupra reducerii poluării. Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic înseamnă în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie la un preţ competitiv, în condiţii de calitate, de siguranţă în alimentare şi de utilizare eficientă a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului. Consumul de energie electrică (GWh), din anul 1995 până în 2008, în judeţul Covasna, este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel 12.7.- 1 Consumul de energie electrica Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Consum casnic 59,1 66,3 64,9 67,9 69,5 65,7 Consum noncasnic 267,9 283,5 274,8 273,8 248,6 244,5 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 66,2 67,1 73,5 72,7 72,5 94,1 95,2 97,5 243,6 241,9 249 250,9 165,2 153,6 156,4 125,7 207

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Consumul de energie eletrica in perioada 1995-2008 300 250 200 150 Casnic (GWh) Noncasnic (GWh) 100 50 0 Fig. 12.7-1 Consum de energie electrică-1995-2008 La nivelul judetului s-au inceput in mai multe zone imbunatatiri ale retelei electrice iar in anul 2008 au fost finalizate 4 dintre acestea : - imbunatatire nivel de tensiune Barcani I - imbunatatire nivel de tensiune Fotos - imbunatatire nivel de tensiune Chilieni - modernizare LEA JT Bixad Consumul de gaz natural (mc), din anul 1995 până în 2008, în judeţul Covasna, este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel 12.7.- 2 Consumul de gaz natural Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Consum casnic 679851 76129 77275 70741 68366 60760 Consum noncasnic 66625 68416 68079 64201 59368 60296 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 41819 28396 34745 38912 37524 34466 33952 32133 73983 70677 58580 47821 41847 38975 33737 29256 Fig. 12.7-2 Consum de gaze naturale-1995-2008 90000 80000 70000 Consumul de energie eletrica in perioada 1995-2008 60000 50000 40000 30000 Casnic (mc) Noncasnic (mc) 20000 10000 208