MoluAn FnnENc, romancier, poet, dramaturg 9i publicist, s'a nascut la Budapesta in 1878, intro familie de evrei. A scris numeroase piese de teatru primele dintre ele inspirate din activitatea t,ri a" jurnalist, care iau adus renumele internafional. A fost corespondent de rizboi in prima conflagralie mondiali, experienfd in urma cireia a scris Memoriile unui iri"pooi"nt d'e rd'zboi,carte publicat6 ln 1916' in loao,oe1ty u,"ipu de persecufiile lndreptate tmpotriva eweilor, Moly.r Ferenc emigreaziln Statele Unite, unde iqi va continua u"tttatea literard. Moare la New York tn 1962. Romanul Bd'ielii d'in strad.a Pdt O906) a fost considerat o capodoperd a wemii' Tradus in peste paisptezece limbi, a fost ecranizat de gapte ori qi adaptat pentru teatru. BAET DN STRADA PAL Traducere din limba maghiard devmicu lustralii de Reich lgroly lfl"ffigretro
Redactor: Roxana Tocilescu Tehnoredactori; Monica Manolache, Florin Paraschiv Corector: Theodor Zarnfit Copert6: Anca Chirifd Descrierea CP a Biblioteeii Nafionale a RomAniei MOLN/{R, FENENC Bniefii din strada Pril / Molnar Ferenc; trad. din lb. maghiari de V Micu; il. de Reich K6roly' Bucureqti: Art, 2019. SBN 9786067106688. Micu, V (tratl.). Reich, Groly (il.) 821.511.141 Moln6r Ferenc AP6,l utcaifirtk Translation @2018 the Trust under the will of Lili Darvas Molnfu and the Trust for the benefit of Lukin, Horvath and Sarkozi' Reprinted by permission of JOSEF WENBERGER LTD' foillsraf,ter ESQ. on behalf of the Copvright Owners llustrations @ Karoly Reich Published in arrangement with M6RA Publishing House, Hungary All rights reserved. @ prgart, 2019, pentru prezenta edifie y rrgalt este un imprint al Grupului Editorial Art Exact la ora unu fdri un sfert, pe catedra amfiteatrului de gtiinle naturale, dup5 experimente lungi qi neizbutite, a izbucnit in sflflrgit, cu mare greutate 9i ca rdsplati a aqteptirii incordate, o minunatd fdgie de culoarea smaraldului in flacira albi a limpii Bunsen, dovedind astfel ci substanla despre care profesorul spusese cd are insuqirea sd coloreze flacdra in verde o colora intradevdr aqa. Dar chiar in clipa aceea mireafd, din curtea vecine izbucnird acordurile unei flagnete, ceea ce fdcu sd se spulbere pe datd intreaga solemnitate a momentului. n aceazicalde de martie, ferestrele fuseserd deschise larg qi muzica zburi ugor in sala de curs, pe aripile v6ntului juciuq de primdvard. Era un cantec popular vesel, c6ruia flagneta ii ddduse un ritm atat de militar, atdt de vienez, incat bdietii, auzind taramtamtamul lui, furi c6t pe ce sd zarnbeascd, ba unii chiar se inveselirs. Minunata fagie verde din lampa Bunsen continua si palpaie vesel, insd nimeni n.o mai lua in seam6, in
Bd'ielii din strada Pd'l afard de caliva baieti din banca lntai. Privirile celorla$i erau indreptate spre ferestrele prin care se vedeau acoperiqurile caselor invecinate, gi colo, departe, in strdlucirea de aur a soarelui de amiaz6, turnul bisericii, pe al cdrui ceas minutarul inainta izbivitor spre numdrul 12. Si in timp ce ei priveau pe fereastrd, in sal6 se revdrsau, odatd cu muzica, felurite zgomote de afar6: goarnele tramvaielor cu cai gi cantatul unei servitoare dintro curte invecinatd, care risuna insd cu totul altfel decat flaqneta. tntreaga clasi fu cuprins6 de un freamit ugor. Unii dintre bdiefi incepurd sd cotrob6iascd prin pupitre dupd cdrfi, a$ii, mai ordonafi, igi qtergeau tocurile. Boka igi inchi.se mica lui cilimard de buzunar imbrdcatd in piele roqie qi atat de meqtequgit construits, incdt nu l6sa niciodatd si curgi cerneala din ea... ntrmai atunci cdnd o lineai in buzunar. Csele iqi str6nse foile pe care le aducea la gcoald in loc de cdrfi. Cdci, uitasem si spun, Csele era cam filfizon gi nu venea la gcoald ca ceila$i, cu toate cdrlile sub bra!, ci rupea din ele numai paglnile trebuincioase pentru ziua aceea qi le grdmddea prin toate buzunarele. in ultima banc6, Cs6nakos cdsci ca un hipopotam plictisit. Weisz igi intoarse buzunarul pe dos, scuturdnduj de firimiturile rdmase de la cornul pe care il ciugulise toatd dimineala de la zece pand la unu. Ger6b iqi tdrqai picioarele pe sub banc6, neribddtor sd plece, pe c6nd Barab6s igi intinse fird sfiald muqamaua pe genunchi gi iqi lmpachetd in ea cdrlile aqezate dupd mirime. Apoi le legd cu o curea atdt de straqnic, incat banca sc6rlai puternic, iar el roqi pan6n varful urechilor. ntrun cuvant, toatd lumea se pregitea de plecare, numai profesorul nu voia se qtie cd peste cinci minute ora se va termina. De aceea, plimbandugi privireablands peste intreaga clas6, intreb6: Ce este? Drept rdspuns, se fdcu linigte, o liniqte deplin6. Barab6s se vizu silit sd lase cureaua din mdn6, Ger6b nugi mai tarqai picioarele, Weisz igi vari la loc buzunarul intors, Cs6nakos iqi opri ciscatul, ducdnd cuviincios m6na la gur6, Csele intrerupse strdnsul foilor, iar Boka vari la iulealb in buzunar cdlimara rogie, care' simlind unde se afl6, lssd de indatd si i se preling6 frumosul lichid albastru. Ce este? repeti profesorul, in timp ce tofi stiteau smirnd la locurile lor, apoi se intoarse spre fereastrd gi, fiindcd suhetele vesele ale flagnetei ii pdreau cd sfideazd disciplina qcolar6, aruncand o privire aspr6, porunci: Csengey, inchide fereastra!
Csengey cel mititel, monitorul clasei, se sculi qi, ctl aerul lui serios, se indreptd spre fereastrd so inchidd. in clipa aceea, Cs6nakos se apleci peste bancd gii gopti unui bdielag blond din fafa lui: Nemecsek! Atentie, Nemecsek se uitd pe furiq in spate, apoi jos. Un ghemotoc de hdrtie se rostogoli pand la el. il ridici gil desficu. Pe o parte scria:,,ddio mai departe lui Boka." Nemecsek qtia ci aceasta'i numai adresa qi cd scrisoarea propriuzisd, adevdratul ei cuprins, se gdsea pe partea cealaltd a hartiei. Dar, bineinfeles, Nemecsek erabdiat binecrescut qi nu citea scrisorile altora. Deci impdturi hdrtiula la loc, aqteptd un moment potrivit gi, aplecdnduse qi el peste banci, gopti la rdndul sdu: Boka! Atenlie, Boka iqi afinti privirile spre duqumea, cici cunoqtea calea obiqnuitd pe care sosesc misivele. ntradevdr, nu agtepti mult qi ghemotocul de h6rtie 4junse dea dura pani la el. Pe partea cealalt6, pe care blondul Nemecsek no citise, fiind bdiat cumsecade, era scris:,,dupd masd, la trei, adunare generali. Alegerea pregedintelui pe maidan. Spre qtiinf6." Boka vari hartiula in buzunar qi isprdvi de impa chetat cdrfile. Se ficuse unu fix. Soneria lar6i gi astfel afld 9i profesorul c5 ora sa terminat. Stinse lampa Bunsen, dddu bdie!ilor o leclie noui qi se retrase in rnuzeul de gtiinte naturale, de unde, ori de cate ori se deschidea uqa, se holbau prostegte la tine, cu ochii lor de sticl6, fel de fet de dihdnii impiiate: animale gi pdsdri cu aripile intinse, inghesuite pe rafturi. ar intrun co$, tdcut qi Bd'ie{ii din strada Pd' plin de demnitate, se afla misterul misterelor, spaima spaimelor: un schelet omenesc, ingdlbenit de vreme' CAt ai bate din palme, clasa rdmase pustie' Pe sc6rile largi, cu coloane, se porni un iureq sdlbatic, care de obicei nu se domolea decdt atunci cdnd se ivea silueta inaltd a vreunui profesor. tn asemenea cazuri, alergitorii,,puneau frand'o qi ordinea era oarecum restabilite. Dar indat6 ce profesorul dispirea dupd vreun co$, cursa nebuneasci incepea din nou' Co* trecu de poarta gcolii, valul de copii se desficu in dous: unii o luard la dreapta, a$ii la stanga' Cend se iveau profesorii printre ei, pilarioarele siltau sprintene in semn de salut. $i toati aceastd mu$ime fla*attda gi obositd se inv6lmigea pe strada insoriti" ' iar ameleala uqoard cei cuprinsese pe bdiefi se risipeatreptat in fala atdtor lucruri ispititoare qi pline de via!5 cu care ii intampina strada. Parcd ar fi scdpat din inclisoare, aqa se bucurau de aerul prospit, de soare, aga se ldsau inghitili de oraqul zgomotos qi foarte animat. Pentru ei, oraqul nu era decat o invdlmigeald de trdsuri qi tramvaie, de strdzi qi magazine, printre care trebuiau s6qi croiascd drum spre casd. Csele se opri sub bolta unei por{i din apropiere, vrdnd sd cumpere pe furig niqte alvifi' Dar negustorul urcase pret,urile cu neruqinare. Se qtie cd pestetot in lume o bucatd de alvild costiun creilar' Adicd alvialune, larul di cu birdifa in calupul alb, impinat cu De creilar' qi utat cat sare dintro lovituri costd un altfel, negustorul 6sta de sub boltd vindea toate rndrfurile la acelaqi pre!. Orice cumpdrai costa un creilar' Cu un creifar puteai cumpsra trei prune, trei jumitili
Bd'ie{ii din strada Pdl il,., lr:* t ) t,w l l,t t h $ + $j trei corcoduge sau treijume6ti de nucd, toate puse pe be! gi sm6$uite ca za}ailr ars. Tot un creifar costa o bucati mare de turtd dulce sau un zaharache. Ba mai mult, chiar qi traista gcolarului o pungulifdunde g[seqti fel de fel de lucruri grozave tot un creifar costa. ntro asemenea traistd gdseqti alune, stafide, struguri uscafi de Malaga, bucilele de zahdr, migdale, praf de pe strads, rogcove sfdrdmate gi mugte. Cu alte cuvinte, numai cu un singur creifar cdpitai un larg sortiment de produse ale industriei, florei qi f;aunei. de smochine, 10 Acum, Csele se tocmea, cdci negustorul urcase preful. Cei care se pri.cep intru cdtva in ale comerlului qtiu preabine cd atunci cand o afacere comercials este legati de riscuri, prefurile cresc. Aqa, de exemplu, se gtie cd ceaiurile din Asia sunt scumpe pentru cd transportul lor se face cu caravanele prin regiuni bantuite de t6lhari. Pericolul prin care trec caravanele trebuie sil plstim noi, europenii. Alvifaru.l, care' bietul, se temea si nu fie indepdrtat de lang6 9coald, cunoqtea qi el aceasti lege qigi f6cea socoteala c5, dacd cei de ia gcoals il vor alunga, el nu li se va putea impotrivi' Chiar dacd lear zambi la fel de dulce ca gi zaharicalele lui, ei tot il vor socoti o primejdie pentru copii',,copiii iqi cheltuiesc toli banii la italian", spunea lumea. Aga cd italianul, simfind cd negustoria lui nare viitor in preajma gcolii, urcd preful. Dacd tot trebuia si plece deacolo mai devreme sau mai tarziu, mdcar si agoniseascd ceva. Prin urmare, ii spuse lui Csele: Pdni acum, toate fost un cretar. De acum, toate doi creifari. cuvinte $i in timp ce se cdznea sd rosteascd aceste intro maghiard stricati, gesticula sdlbatic cu birdifa prin aer. Ger6b ii qopti lui Csele: Tragei una cu Pdliria in tarabd! deea aceasta ii surase lui Csele. Tii, ce gtozav ar fi! Cear mai zbura zaharicalele in toate p6rfile' $i ce sar mai veseli bai{ii! Ger6b, ca un dricugor, ii strecura in ureche cuvintele ispititoare:,,tragei, m6, cu pdl6ria!astai un spe culant." 1_1
Bd'ielii d'in strad'a Pd'l MOLNAR FER,ENC Dar Csele iqi scoase pdlsria qi, uitanduse la ea, intreb5: pildria asta frumoas6? Cu Ger6b nugi gdsise omul. indemnul lui ddduse greq. Nu trebuie sd uitdm cd Csele era un filfizon nu degeaba venea el la gcoali numai cu file din cirll m6, ifi pare rdu de ea? Ce, Ba bine cd nu, spuse Csele. $i sd nu crezi ci din laqitate, dar nam chef sdmi stric pdliria. Pot chiar dovedesc cd nus laq: d[mio pea ta qi o tr6ntesc cu pldcere. Dar Ger6b nici nu voia si audd de aqa ceva. Asta era o adevdratd insultd. Se incrunt6 9i rdspunse: PA dacd e vorba de pdliria mea, pot so trantesc sifi eu, cici 6sta e un garlatan. Tu nai decat so gtergi, dacd!ie fricd. $i, cu o migcare care dovedea cat e el de indrizne!, iqi smulse pdl6ria. Dar cand si o tr6nteasci pe tarabd, cineva ii apuci mana pe la spate. O voce serioasd, aproape birbdteasci, il intreb6: Ce faci? Ger6b se intoarse. Era Boka. Ce vrei si faci? il intrebd acesta din nou, privindul serios, dar bland. Ger6b mormdi, aga cum mormiie leul c6nd imbhnzitorul i se uitd drept in ochi. Pdrea ruqinat. qi puse pdldria pe cap gi apoi dddu din umeri. Boka ii gopti: Las5l in pace. Mie imi place sd fii indrszn$, dar cu ista... nare niciun rost. Hai! $i Boka ii intinse mana plind de cerneal5, fiindcd o linuse in buzunarul unde se afla cilimara buchrcagd care,dupi obiceiul ei, se scursese pe ticute, fdri ca el si binuiasci ceva. Dar asta navea nicio importantd' Boka incerci s6qi qtearg[ palma de un perete, dar il murdiri zadarnic, cbci eerneala nu se lua' Aqa cd se l6si p6gubaq. il me de bra! pe Ger6b 9i amdndoi pornirdln lungul strizii. Csele, cel mic 9i frumuqel, rdmase pe loc. $i ei il mai auzird cum ii spunea italianului cu un glas stins gi trist, ca al unui invins: Pdi, dacd de azi inainte totul face doi creifari, d6mi pi mie halvile de doi creilari. Apoi iqi vari degetele in pungula lui verde, s59i caute banii' talianul zdmbi, in timp ce probabil se gdndea:,,cear fi dacd de m6ine totul ar costa trei creifari?" Dar 6sta nu putea fi dec6t un vis. Era ca 9i cand cineva ar visa ci fiecare forint valoreazd" insutit"' Deci trase o lovituri puternicd cu bdrdila in calupul de halviln gi inveli bucata tdiatd intrun petic de h6rtie. Csele privi pachefelul, dezam6git: Pei apa Pulind? talianul, incurajat de succesul avut, deveni obtaz' nic qii r6spunse rdnjind: acnm mai scump, pii acum mai pufin! sepeiintoarse spre un nou cumpiritor' care' vdzand $i cele petrecute, pregitise qi el doi creifari' Apoi halvifarul se apuca si ciopleascd bulgdrele alb zaharisit cu birdila lui cdt palma. Ficea niqte migciri at6t de ciudate, inc6t ili venea si crezi cd te afli in fala unui cipcdun din poveqti sau a unui c6l6u uriaq din Evul Mediu, care decapiteazdnigte bieli omuleli cu capetele de alune. 13
Se nu cumperi de la 6sta, ii spuse Csele noului cumpdritor, e un qarlatan. $i, de ttecaz, bdg6 in gurd toatd halvila cu hartie cu tot, fiindci hartia se lipise atat de tare, c5 no mai putea desprinde. in schirnb putea fi supt6. Agteptafim6, bdiefi, le strigd el hri Boka qi lui Ger6b, qi porni in goand dupd ei. La co$ ii 4iunse din urmd qi tofi trei cotird spre strada Soroks6ri. Mergeau la braf: Boka la mijloc, explicandule ceva in taind, serios, a$a cum ii era obiceiul. Avea paisprezece ani gi fafa lui nu v6dea incd decdt foarte pufine semne de maturitate. Dar cand vorbea, parci mai caqtiga caliva ani. Vocea ii era groas6, catifelatd gi serioasd. Vorbele ii erau la fel de serioase precum glasul. Rar i se intampla s6 spund vreun cuvdnt urdt qi nui pldceau deloc apucdturile goldneqti. Nu se amesteca niciodat6 in certuri mirunte. Ba mai mult, dacd se intdmpla sd fie chemat ca arbitru, nu primea. Vdzuse el cd dupd judecatd una din p6r,ti pleacd mdhnitd gi se crede nedreptsfiti. Numai cand conflictul se intelea qi cearta lua proporlii atat de mari incat era necesar sd intervind profesorii, abia atunci se amesteca gi Boka, impdciuitor. Cdci impdciuitorului niciuna din pirli nui poarti picd. Cu alte cuvinte, Boka se ardta bdiat chibzuit qi promitea sd devind dacd nu cine gtie ce om mare * un bdrbat cinstit qi la locul lui. Drumul spre casi ii obliga s pdrdseascd strada Soroks6ri qi so ia pe strada Ktiztelek. Pe strddufa asta liniptits, soarele de primdvar6 imprsgtia o cdlduri blands. in lungul ei se intindea manufactura de tutun, de unde se auzeau maginile duduind pe infundate. 14 Bd'ie{ii din strada Pd' Pe strada Kiiztelek nu se vedeau dec6t doi biiefi' Stiteau in mijlocul drumului qi aqteptau. Unul era Cs6nakos cel puternic, iar celilalt Nemecsek, cel mic qi blond. C6ntt Cs6nakos ii zdri pe cei trei flicdi care mergeau la bra!, iqi v6ri de bucurie doui degete in gurd qi ii trase un fluierat ca de locomotiva. De altfel, aceasta era,,specialitatea" lui. Niciunul dintra patra nu putea sil imite' Ba, mai mult, in tot glmnaziul nu se mai aflau decat vreo doi biieli care qtiau sd fluiere aqa, ca surugiii. Se spunea gi despre Csinder, pregedintele cercului literar, cd ar qti se fluiere la fel de bine' Dar de cand ajunsese preqedinte, Csinder nu mai fluiera' Nuqi mai v6ra degetele in gur6. Nici nu sar fi cuvenit ca pregedintele cercului literar si fac6 asta' El, care in fiecare miercuri dup6amiaz6,stdla catedri aldturi de profesorul de limba maghiard! Dupd cum am spus, Cs6nakos scoase un fluierat' Biiefii se adunari in mijlocul strdzii. Cs6nakos se intoarse spre Nemecsek cel blond qi mic, intrebandul: Lor incd nu leai spus? Nu, zise Nemecsek. Toli sdrird deodat5: in Ce? locul lui Nemecsek, rispunse Cs6nakos: eri, la muzeu, iar neau fdcut einstandl' Cine? Pdi Pdsztorii. Cei doi P6sztori. Se lssi o liniqte ad6nc6. Aici e locul si afla,ti ce inseamn1, einstand' Acesta este un cuvant special, intrebuinlat de copiii din Pesta.