Kevin Dutton intelepciunea PSIHOPATILOR Din experien{a de uiapa a sfnpilor, spi.onilor ;i criminalilor tn serie Tiaducere din limba englezi de: Anne-Marie Picurar wslph,g
CupnrNs Prefagi... 9 1. Ascensiunea scorpionului... 17 2. Adeviratul psihopat, in picioare, vi rog! 47 3. Carpe Noctern... 83 4. ingelepciunea psihopagilor...... rc7 5. Preschimbi-ml in psihopat... 137 6. Cele gapte cagdguri mortale.... 167 7. Supernormalitateamentali...... 191 Note......,...225 Mulpmiri... 263 Index a1fabetic...... 267
Ascensiunea scorpionului Rareori mdreyia;i bundtatea se tntdlnesc in acela;i om. - \flinston Churchill Un scorpion ;i o broascd stdteau pe malul unui riu, am,indoi dorind sd ajungd pe rnalul celalab. Bund ziua, d.omnule Broscoi! zise scorpionul, dintre beyele de stuf -,Sunteyi amabil sd md transportapi ;i pe mine in spinare p,6na pe malul celdlalt? Am ni;te neburi importante de rezoluat acolo / nu pot inota i mp o triua curentu lui puternic. BroascA, suslticioasd, zise: - Domnule Scorpion, apreciez faptul cd auepi treburi importante dr rezoluat pe malul celalah, dar hai sd ne gfrndirn pulin k solicitarea dumneauoastrd. Sunte{i scorpion / aueyi un Ac mare tn uirful cozii. Dupd cum ud, gtiu, imediat ce am sd ud iau in spinare, o sd md inyepapi. Scorpionul, anticiphnd o biecyiile bro Etei, addugd: Dragul meu d.omn Broscoi, rezeruele dumitale sunt perfect rezonttbile, dar Ui dai seama cd nu este drhc in interesul meu sd. te inpep. Chiar - trebuie sd trauersez rhul;i tvi dau cuuhntul cd nu li se ua tnthmpla nimic. De;i incd neincrezdtoare, broascd. se lasd. conuinsd in cele din urmd d.e argumentele scorpionului ;i ii permise dibaciului drtropod sd se calere in spinarea ei; apoi, ftrd sd stea pe gdnduri, sdri tn apd. La inceput, totul a mers conform planului, dar cind erau pe la jumdtatea drumului, broasca simli o darere ascu(itd in spate ;i, cu coada ochiului, adzu cum scorpionul t;i retrdgea acul in teacd. L7
inlnlrnciunea PSIHoPAI'lL,oR A.st:tittsl tl t t na s()orl,i()nur,t"li ii cuprindd picioarele. Nebunule! ord.cdi broasca. Ai zis c,i trebuie sd ajungi pe malul celalalt cu afaceri, iar acum o sd murim amh'ndoi! Scorpionul se sndmbd.;i sefoi pe Einarea broetei, care se ineca. Domnule Broscoi, spuse el pe un ton fresc, dumneata tnsuyi ai spus O amoryeald letald incepu sd - cd sunt un scorltion. Era in frea mea sd te in(ep. $i scorpionul, ;i broasca dispdrurd tn apele intunecate rdului ;i niciunul dintre ei nu a maifost udzut ureodatd. ;i noroioase ale Consecinle in timpul procesului siu din 1980, John \Vayne Gacy a declarat, oftind, ci singurul lucru de care se face vinovat este,,administrarea unui wtt clnilur fara llcenfa Era un cimitir in toati regula. intre anii 1972 9i 1978, Gacy a violat gi ucis cel pugin treizeci si trei de tineri gi adolescengi, de aproximativ optsprezece ani, apoi i-a ingropat in spagiul auxiliar de sub casi. LJna dintre victimele sale, Robert Donnelly, a supravieguit ',ateneiilor" lui Gacy, dar a fost torturat cu atita cruzime de temnicerul siu incat, in timpul chinurilor indurate, l-a implorat in repetate randuri pe acesta si,,termine odatf' gi si il omoare. Gacy a replicat, amrtzati "Ajung gi acolo." Am Einut in palmi creierul lui John'W'ayne Gary, dupi execulia sa prin injecgie letali, in 1994. Doctorul Helen Morrison, martor al apiririi la proces si expert mondial in materie de criminali in serie, a asistat la autopsia acestuia, intr-un spital din Chicago. Ulterioq a pornit spre casi cu creierul lui Gacy leginandu-se intr-un borcan de sdcli, pe bancheta din dreapta a Buick-ului siu. Voia si afe daci vreo leziune, tumori sau alti maladie il ftceau si fie diferit in vreun fel de celelalte creiere, ale oamenilor normali. Testele nu au relevat nimic neobignuit. Cigiva ani mai tirziu,la o cafea, in biroul ei din Chicago, am discutat cu Helen Morrison despre constatirile sale. Ce aflase?... Nimic. Am intrebat-o daci asta Presupune cumva ci, teoretic, in sinea noastri to{i suntem psihopagi? Ci in fiecare dintre noi se afi doringa de a viola, omori 18 ;i ucide? Daci nu existi nicio diferengi intre creierul rneu gi cel al lui John \whyne Gacy, atunci ln ce consti" efectiv diferenea clintre noi? Morrison a ezitat pugin, apoi a rostit unul dintre cele mai fundanrcntale adevaruri ale neuro;tiingei.,,un creier mort este foarte diferit de unul viu. La exrerior, c:rcierele sunt foarte asemd.ni"toare, dar funcgioneaza total diferit. Oonteaz ce se intd,mpli cand lumina este aprinsi", nu cand este srinsi. Gacy a fost unul dintre cazurile extreme, a;a ci m-am intrelrat dacl a mai existat si altceva care si-i provoace aceiunile: rini, lcziuni ale creierului sau vreo anomalie anatomici; dar nu am obscrvat nimic de genul ista. Era perfect normal, ceea ce demonstrea'r.i doar cat de complex si de impenetrabil este c6"teodati" creierul, cit de bine igi pastreazl. secretele si cum diferengele de educagie sau cxperiengele aleatorii pot declansa schimbiri subtile in circuitele interne si in reaceiile chimice, generand, in timp, adevi.rate mi;ciri tcctonice la nivelul comporramenrului." Cuvintele lui Morrison despre lumini si migciri teconice in plan comportamental mi-au adus aminte de zvonurile pe care le-am auzit despre Robert Hare, profesor de psihologie la universitatea British Columbia, unul dintre cele mai proeminente autoririei in materie de psihopagi. in anii 1990, Hare a trimis un articol documentar unei publicagii academice. Lucrarea includea electroencefalogramele (EEG) unor psihopagi, dar 9i ale unor non-psihopagi, inregistrate in timpul unor exercigii lexicale. Hare gi echipa lui de coautori au arirar volunrarilor mai multe siruri de litere, urmand ca acestia si rispundi in cel rnai scurt timp daci sirurile de litere alci.tuiau sau nu cuvinre. Ceea ce au aflat a fost de-a dreptul uimitor. Parricipangii normali au identificat cuvintele cu incircd.turi emopionald, cum ar fi,,c-a-n-c-e-r" sau,,v-i-o-i", mult mai repede decat cuvintele neutre precum,c-o-prl-c" ori,,f-a4-f-s-r-i-e", spre deosebire de psihopaei, pentru care emogia nu era deloc relevanti. Publicagia a respins articolul, nu din cauza conchtziilor, se pare, ci din cauza unui aspect si mai iesit din comun. Revizorii materialului au considerat c5. electroencefalogramele pireau atat de anormale, incat nu puteau apargine unor persoane reale. Si totusi, apareineau. i.r ut-" discugiei mele de la Chicago cu Moirison, si intrigat fiind de misterele si enigmele mineilor psihopatice, de recalcitranga neurali r9
INlrlnrcIUNEA PSIHot Al't t.or Asc;r:Nsr UN H,A scorpronur,ur in general, l-am vizitat pe Hare, in Vancouver. Erau zvonurile intemeiate? L-am intrebat:,,chiar a respins publicagia articolul? Daci da, ce s-a intamplat de fapt?" Au iegit la iveali o mulgime de lucruri.,,existi. patru tipuri de unde cerebrale", mi-a rispuns el,,,undele beta, care apar cand suntem in stare de alerti, undele alfa gi teta, precum gi undele delta, care apar cand dormim adanc. Acestea reflecti fuctuagiile activitigii electrice din creier in anumite momente. La oamenii normali, undele teta sunt asociate stirilor de somnolengi, meditative sau somnului. Cu toate acestea, la psihopagi ele apar in starea normali de ffezie, ba, uneori, chiar gi in condifi de excitare... Pentru psihopagi, limbajul se limiteazi doar la cuvinte lipsite de orice incircituri emogionali. Un psihopat ar putea spune ceva de genul nte iubesco; in realitate, insi, cuvintele ar avea aceea;i insemnitate pentru el ca acelea din asergiunea no cafea, te rogd... Acesta este unul dintre motivele pentru care psihopagii sunt atat de indiferengi, calmi 9i stipani pe sine in condigii de pericol extrem, explicand de ce sunt atit de motivagi de recompense gi de ce igi asumi riscuri. Pur gi simplu pentru ci creierul lor este mai pulin oincinso decat al celorlalgi." M-am gandit din nou la Gacy gi la ceea ce aflasem de la doctorul Morrison. Perfect normal la exterior (Gacy era un personaj marcant al comuniti.gii sale locale, fiind chiar fotografiat alituri de Prima Doamni, Rosalynn Carter, cu ocazia unui eveniment), el gi-a camufat scorpionul liuntric intr-o mantie dezarmantd. de garm. Dar era in firea lui si ingepe, chiar cu riscul de a se scufunda.,,pupaei-mi in...", a proferat el, in timp ce intra in camera morgii' JudecAnd dupi mers Fabrizio Rossi, in varsti de 35 de ani, fost spalitor de geamuri, avusese dintotdeauna o pasiune pentru crime. in cele din urmi, crima a devenit principala lui indeletnicire, din care igi iaftigi traiul de tr cuzi. itrtr-o zi de primivari, pe cand ne plimbam deloc in largul nostru prin dormitorul lui John'W'ayne Gacy, l-am intrebat 20 ce pirere are, ce grisim atat de irezistibil la psihopaei? De ce ne fascineaz6.in asemenea truisuri.? Cu siguranpi nu i se punea pentru prima dati aceasti intrebare.,,cred ci principalul lucru legat de psihopagi este ci, pe de o parte, stnrt atat de naturali, atat de asemini.tori noui, dar pe de alti. parte, strnt atat de diferigi", mi-a raspuns Rossi.,,Vreau si. spun, Gacy obignuia si se costumeze in clovn gi si participe la petreceri pentru copii... (lam asta e treaba cu psihopagii. La suprafagi par atit de normali, dar rlaci rizuiegti pugin suprafaga si arunci o privire in spagiul auxiliar de sub cas5. (ca in cazul nostru), cine ;tie ce mai gisegti." Nu ne aflam, firegte, in dormitorul original al lui Gacy, ci intr-o copie in ms.rime naturali a acestuia, expusi in ceea ce s-ar putea numi ccl mai infioritor muzeu din lume: Muzeul Criminalilor in Serie, din l;lorenga. El este situat pe Via Cavour, o stridugi prosperi, aflatl.la rnici distangi de Dom, iar Fabrizio Rossi ii este custode. Muzeului ii merge bine. $i de ce n-ar fi aga? ii gisegti pe togi acolo, daci te preocupi subiectul, topi, incepand cu Jack Spintecitorul ;i.leffrey Dahmer, 9i continuind cu Charles Manson gi Ted Bundy. Bundy este un caz interesant, ii spun lui Rossi. ljn exponent sinistru al puterilor ascunse ale psihopagilor, o promisiune sumbri a faptrlui ci, daci te uigi mai insistent in spagiul acela de sub casi, s-ar putea si gisegti mult mai mult decat cateva secrete intunecate. Pare cel pufin surprins.,,dar Bundy este unul dintre cei mai cunoscugi criminali in serie din lume", imi spune.,,este cea mai mare atracpie a muzeului. Mai poate exista 9i altceva legat de el, in afari de bine gtiutele secrete intunecate?" Da, mai poate exista. in 2009, la douizeci de ani dupi execugia acestuia in inchisoarea de Stat din Florida (la ora la care Bundy era condus spre scaunul electric, posturile de radio locale somau ascultitorii si debrangeze toate obiectele de uz casnic, pentru ca sursele de energie din penitenciar si poati funcgiona Ia maximum), psihologul Angela Book gi colegii ei de la fjniversitatea Brock, din Canada, au decis si analizeze declaraeiile glacialului criminal in serie american. in timpul interviului, Bundy, care a decapitat treizeci gi cinci de femei in ristimp de patru ani, la mijlocul anilor 1970, suseinea, arborind zambetul 2t
lnlrlercr biiegesc specific american, si simplu dupi mers. UNEA PSIHoPAI-rLoR ci putea si identifice victima,,potriviti' pur,,sunt cel mai insensibil nemernic de pe faga pimantului", a declarat Bundy, ;i nimeni nu l-ar fi putut contrazice. Dar ar putea fi el considerat gi unul dintre cei mai cruzi, s-a intrebat Book? Pentru a afla rispunsul, a organizat un experiment simplu. Mai intdi, a distribuit unui numi.r de patruzeci gi ;apte de studengi, de gen masculin, chestionarul de autoevaluare a psihopatiei de citre subiect, SRPSI, un instrument special conceput pentru a evalua trisiturile psihopatice ale populaeiei obisnuite, nu ale celor din inchisori sau spitale. Apoi, pe baza rezultatelor, i-a impirgir in doui categorii: cei cu scoruri mari si cei cu scoruri mici. in urmitoarea etap5", a inregistrat mersul a doisprezece noi participangi ln timp ce se deplasau pe coridor, dintr-o cameri in alta, unde completau un chestionar demografic standard. Chestionarul includea 2 itemi: (1) Agi fost persecutaei in trecut (da sau nu)? (2) Daci da, de cite ori? La final, Book a prezentat cele doui,sprezece segmente inregistrate celor patruzeci si gapte de participanei inigiali si le-a dat urmltoarea sarcini: pe o scari de la I la 10, si acorde calificative care si. refecte gradul de vulnerabilitate al noilor participangi. Logica era foarte simpli. Daci afirmaeia lui Bundy se verifica, qi el chiar era capabil si simti slibiciunile potengialelor victime doar urmirindule mersul, atunci Book a presupus ci" cei cu scoruri mari la SRPS vor evalua mai bine vulnerabilitatea celor doisprezece, decat cei cu scoruri mai mici. Rezultatul a fost cel agteptat. Ba, mai mult decit atit, cand Book a repetat experimentul cu psihopagii diagnosticagi clinic dintr-o inchisoare de maximi securitate, a mai aflat ceva: daci studengii cu trisituri,,psihopatice" care obeinuseri scoruri mari in primul experiment avuseseri rezultate bune la identificarea vulnerabilitigilor, psihopagii clinici au fost mult mai exacfi. Acegtia au declarat ci motivul principal era, efectiv, modul in care mergeau acele persoane. Asemenea lui Bundy, gi ei gtiau exact ce ciutau. ' in limba limba englezl in original, Self-Report Psichopathy Scale. (n.rrad.) 22 As<; r.:n.s l u r.t RA.scoRproN ul.u r Blrbatul care se holba la haine l{c'zultatele obginute de Angela Book sunt demne de luat in seami; ele tnscriu in seria tot mai mare de studii care au inceput si prezinte psilropatul inff-o lumini noui si complexi: o lumini diferiti de umbrele Itrgr"rbre aruncate de titlurile ziarelor gi de scenarigtii de la Hollywood. li drept, concluziile sunt greu de acceptat, atat in acest colg nelegiuit al sc cit gi in intreaga lume. Dar cu totii avem nevoie de o dozi srinitoasi de scepticism.,,vrei si spui", zise Rossi cu neincredere,,,ci nu e neaplrat o neno- lilorengei, rocire si fii psihopat?",,nu numai", am replicat,,rsunt gi cazuri in care poate fi chiar un lucru bun. ljneori, psihopat fiind, pogi avea un avantaj asupra celorlalgi." Fostul spilitor de geamuri nu pirea deloc convins gi, uitandu-mi in jur, era lesne de inleles de ce. Bundy gi Gary nu erau chiar cele mai bune exemple in situagia de fagi, cu atat mai mult cu cit nenumiraei llgii, din aceeagi pli,madi, veneau din urmi si ingrosau rindurile. Era cu sigurangi dificil si descoperi pirgile pozitive in aceste condigii. insi Muzeul Criminalilor in Serie nu dezviluie perspectiva de ansamblu, nu, nici pe departe. Aga cum Helen Morrison a afirmat, soarta unui psihopat depinde de o serie de factori, ce includ materialul genetic, flmilia, educagia, inteligenga, oportunitieile si modul in care toate ilcestea interacgioneazi. Jim Kouri, vicepregedintele Asociagiei Nagionale a $efilor de Poligie din Statele ljnite, sus[ine o ipotezi similari. Unele trisituri comune ale criminalilor in serie psihopafi - simg exacerbat al propriei persoane, persuasiune, farm superficial, cruzime, lipsa remugcirilor gi manipularea altora - se regisesc 9i la politicieni sau lideri mondiali. Cu alte cuvinte, la persoane care nu se ascund de poligie, ci candideazi pentru funcgii inalte. Un astfel de profil, menlioneazi Kouri, le permite celor din aceasti categorie si faci ce vol cdnd vor, netulburagi de consecingele sociale, legale sau morale ale propriilor acgiuni. Daci te na$ti sub o stea norocoasi, de exemplu, gi exercigi o putere nemaipomeniti asupra mingii umane, precum luna asupra mirii, chiar daci ordoni cu nongalangi genocidul a 100 000 de kurzi, pogi obgine ulterior consideragia perversi chiar;i a celor mai invergunagi detractori ai tii. 23
lnlnrercr UNEA pst HOpA l'rlotr,,nu te teme, doctore", a strigat Saddam Hussein pe esafod, inainte de execugie,,,asta e o treabi pentru bi"rbagi." in cazul in care ai fi o persoani violenti si perfidi, asemeni lui Robert Maudsley, cel care a inspirat personajul,,hannibal Lecter", gi-ai putea cu ueurinei ademeni colegul de inchisoare in celuli, penrru ca mai apoi si ii spargi capul cu ciocanul ;i si-i gugti creierul cu lingura, cu aceea;i degajare cu care ai inghigi un ou fiert. Maudsley se afi. in carceri solitari de peste treizeci de ani, intr-o cusci blindati, undeva in subsolul Penitenciarului \Wakefield din Anglia. Dar daci, in schimb, ai fi un neurochirurg excelent, foarte stipan pe tine insuti in condieii de presiune, cum este James Geraghty, ai putea si" igi incerci norocul intr-un domeniu complet diferit, cum ar fi medicina secolului douizeci si unu, unde rafalele riscului sufli" cu o putere de peste o suti de mile pe ori, iar oxigenul este extrem de rarefiat.,,nu simt deloc compasiune pentru cei pe care ii operez", imi mirturisegte acesta din urmi.,,este un lux pe care, pur si simplu, nu mi-l permit. in sala de operagii renasc precum o magini rece gi frri inimi, sunt una cu bisturiul, burghiul sau feristriul. CAnd te eliberezi de toate gi picilegti moartea, dincolo de graniga de z padl, a creierului, sentimentele nu-qi au locul. Emogia este o entropie cat se poate de contraproductivi. De-a lungul anilor, am vanat-o pini la stirpire". Geraghry este unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Marea Britanie si, cu toate ci, pe de o parte, cuvintele lui m-au infiorat, pe de alti parte, ele au o logici imbatabili. AdA.nc, in cotloanele cele mai periculoase ale creierului, pinde;te psihopatul - priditor singuratic si necrugitor, specie solitari care, ocazional, poate exercita o forgi de atracfie mortali. Nici nu rostesti bine cuvantul, ;i imagini cu criminali in serie, violatori, nebuni gi teroristi solitari incep si se furiseze pe casa scirilor mingii. Si totusi, daci v-a; prezenta o alti imagine? Daci v-as spune c5. un piroman care di foc casei voastre poate fi, intr-un univers paralel, eroul care infrunti scandurile amind;i ficirile pentru a v5, salva pe voi si pe cei dragi voui? Sau ci pqtiul cu un cugit in mini, ascuns in ungherul intunecat al unei sili de cinema, va manui in viitor un alr tip de cugit, intr-o alti sali, dar de operafii? 24 Asc:r:us t rru ItA s(i()t{pton LtLtJt Astfbl de afirmagii sunt greu de acceptat, dar sunt totugi adevirate. l'sihopagii sunt neinfricaei, increzitori, carismatici, nemilogi gi foarte (r()ncentrali; 9i, in ciuda convingerii majoritigii, nu sunt in mod necesrrr violengi. Daci vi se pare ci spusele noastre suni bine, nu vi inselati.lcloc. Dupi cum am vilzut, totul depinde de ceea ce se ascunde in str:ifundurile sertarelor personalitigii fieciruia. in niciun caz nuputem spune ci problema este clari, adici egti sau nu psihopat. Existi multe rrltc zone interne gi externe ale acestei tulburiri, aseminitoare traseelor subterane ale metroului. Aga cum vom vedea in Capitolul 2, existi un spectru al psihopatiei, in cadrul ciruia fiecare dintre noi isi are locul 9i unde d.oar un mic segment de rezidengi permanenei locuiesc in,,cent rul oragului". Un individ, spre exemplu, poate fi extrem de calm in condieii de presiune, dar in acelagi timp sa fie la fel de empatic precum o avalangi (vom intalni citeva exemple in paginile ce urmeazi); cu toate acestea, sc prea poate ca el si nu fie nici violent, nici antisocial sau frri constiintri. Pogi prezentala un nivel ridicat unul sau doui atribute psihopatice ;i si te clasezi undeva mai sus pe scala spectrului psihopatic. Cu toate acestea, e foarte posibil si nu te apropii deloc de zona periculoasi a unui individ care are valori mari la toate trisiturile. Aga cum nu existi o linie clari de demarcagie intre cineva care joaci golf de plicere, in weekend, gi, s5. zicem, Tiger -Woods, nici graniga dintre cei care,,le au pe toate", clasa super-psihopalilor, gi cei care doar,,psiho patizeazil', nu este bine definiti. GAndigi-vi la aceste trisituri psihopatice ca la butoanele 9i canalele unei console audio, dintr-un studio de tnregistrari. Daci le fixezi Pe toate la maxim, rezulti o muzici inutilizabili. Dar daci dozezi sunetele, unele canale mai sus, altele mai jos - cum ar fi curajul, concentrarea, lipsa empatiei, ascuflmea mingii - atunci pogi obgine un chirurg cu o treapti deasupra tuturor celorlalf. Chirurgia este doar un exemplu in care,,talentul" psihopatic poate constitui un avantaj. Mai sunt gi alte domenii, cum ar fi forgele de aplicare a legii, de exemplu. in 2009,Ia scurt timp dupi ce Angela Book gi-a publicat rezultatele studiului, am decis si imi incerc gi eu norocul. Daci, aga cum a descoperit ea, psihopaeii chiar sunt mai buni in a identifica vulnerabilitieile, atunci trebuie si existe modalitiei, solupii pentru ca aceste,,talente" si fie transformate in avantaje 25
in'prlnlcrunea psrhopatrlor pentru societate, in loc si fie eliminate. InspiraEia mi-a venit cand m-am intalnit cu un prieten in aeroport. Cu toeii devenim un pic paranoici cand trecem prin vami., m-am gandit, chiar si atunci cand suntem in perfecti reguli. ImaginaEi-vi cum ar fi daci am auea inftadevar ceva de ascuns. Tieizeci de studenei au participat la experimentul meu: jumitate dintre ei cu scoruri mari"la chestionarul de auroevaluare a psihopatiei (SRPS), iar ceilalgi cu rezultate mai mici. De asemenea, mai erau si cinci,,asociagi". Sarcina studengilor era foarte ugoari. Ei trebuiau si stea intr-o sali de clasi gi si observe miscirile,,asociagilor", pe misuri, ce acegtia intrau pe o ugi si ieseau pe alta, traversand o mici sceni. insi mai aveau ceva de frcut: si identifice care dintre cei cinci era,,yinoyatul" care ascundea o batisti roqie. Ca si ridic gi mai mult miza, asociatul,,vinovar" a primit 100. Astfel, daci. juriul reugea si-l identifice corecr si, in urma numiririi voturilor, cel cu batista rogie iesea pe primul loc, atunci trebuia si dea banii inapoi. Daci scipa neidentificat gi suspiciunea cidea pe unul dintre ceilalei,,asociagi",,,vinovatul" era recompensat gi pistra cei 100. Nervii erau intinsi la maxim cand asociagii au intrat in incipere. Care dintre studengi va fi cel mai bun,,ofiger vamal"? Oare instinctele de priditor ale psihopagilor se vor dovedi demne de incredere? Sau simgul lor de a detecta vulnerabilitatea va dezamlgi? Rezultatele au fost extraordinare: peste 70o/o dintre cei cu scoruri mari la SRPS l-au detectat pe birbatul cu batista rosie, comparativ cu 30o/o dintre cei cu scoruri mici. Se prea poate ca lipsa slibiciunilor si fie un insrrumenr din trusa de unelte a unui criminal; dar la fel de bine iti poate fi un ajutor nepretuit daci lucrezi intr-un aeroport, de exemplu. Detectorul de psihopali in 2003, Reid Meloy, profesor de psihiatrie la Universitatea din California, San Diego, $coala de Medicind., a realizat un experimenr care aborda o alti fagetd, a experimenrului cu batista rosie. Se spune ci psihopagii tradigionali au un al saselea simg pentru a detecta 26 Asc p,n slun F:A scorpi on r./t,ui vulnerabilitigile celorlalgi. Dar ei sunt cunosculi 9i pentru ci ne dau liori. Povqtile din practica clinici de zi cu zi ale celor care s-au intalrrir cu acesti priditori sociali nemilogi abundi in comentarii gi aforisrrrc viscerale gi misterioase, de genul,,mi s-a fhcut pirul miciuci' sau,,rni s-a {icut pielea ca de giini'. Este vreun dram de adevir in toate irccstea? Putem arunca o privire mai atenti asupra instinctelor noast rc? Suntem noi chiar atat de buni in a-i citi pe psihopati, precum strrrt ei in a ne citi pe noi? Pentru a afa aceste rispunsuri, Meloy a intrebat 450 de profesiorriqti din domeniule justigiei penale gi al serviciilor de sini.tate mintali tluci au experimentat asfel de reacgii fizice neobignuite in momentul irr care interogau yreun subiect psihopatic - criminali violengi, cu toate canalele gi butoanele date la maxim. Rezultatul a fost foarte clar. Peste trei sferturi dintre ei au rispuns afirmativ, o incidenfi mai mare a fenomenului remarcandu-se la respondengii de gen feminin, decdt la cei de gen masculin (84o/o c:omparativ cutlo/o), iar clinicienii universitari sau masteranzii au ra' l)ortat o incidengi mai ridicati decat docto ranzii, profesorii sau ofigerii fbrgelor de aplicare a legii (84o/o,78o/o gi, respectiv, 610/o). Exemplele includeau afirmagii de genul,,mi simgeam de parci as fi fost pranzul lui",,,dezgust... repulsie... fascinagie" si,,ca;i cum esenla riului ar fi pitruns prin mine". Dar ce simyim noi mai exact? Pentru a rispunde la aceasti intrebare, Meloy s-a intors in timp, in preistorie, la poruncile spectrale ;i intunecate din evolugia umanitigii. Existi. o serie de teorii despre evolugia inigiali a psihopatiei, dar ne vom ocupa de ele mai tarziu. Acum, intrebarea care inglobeazi marea schemi etiologici a lucrurilor este: din ce perspective ontologici ar trebui abordati aceasti afecgiune? Din punct de vedere clinic, ca o tulburare de personalitate? Sau din perspectiva teoriei jocului, ca o consecingi biologici legitimi - o strategie de viagi, care a conferit avantaje reproductive semnificative in mediul primitiv, strivechi? Kent Bailey, profesor emerit in domeniul psihologiei clinice la Universitatea Virginia Commonwealth, susgine cea de-a doui ipotezi; el avanseazi teoria conform cireia competifiile violente in interiorul si dintre grupurile ancestrale proximale au fost principalul precursor evolutiv al psihopatului (sau, cum ii spune el,,,goimul rizboinic" ). 27