Contracția economică în România soluții posibile pentru reluarea creșterii economice sustenabile Ionuț DUMITRU Președinte Consiliul Fiscal și Economist-șef Raiffeisen Bank Noiembrie 2010
I. Factorii care au condus la contracţia economică puternică şi la amânarea reluării creşterii economice în România
I. 1. Scăderea amplă a PIB în România este în principal efectul dezechilibrelor majore existente la momentul declanșării crizei (1) Activitatea economică s-a contractat puternic în țările dependente de intrări de capital la momentul declanșării crizei. România a fost una dintre cele mai vulnerabile țări, atât sectorul privat cât și cel public fiind dependente de finanțare. Declinul activității economice în România a fost unul puternic (-9.4% între 20008 și 2010 ) Deficitul bugetar și deficitul de cont curent înainte de criză Modificarea PIB în perioada crizei Structural budget balance (% of GDP, average 2007-2008) -7-6 -5-4 -3-2 -1 0 Larger dependednce of public sector on foreign capitals RO HU LV LT Very high dependence of private and public setor on foreign capitals SK PL CZ EE Not very high disequilibria Only private sector was dependent on foreign capitals BG 0-5 -10-15 -20-25 Current account balance (% of GDP, average 2007-2008) LV EE LT RO HU BG CZ SK PL EA 5 5 0 0-5 -5-10 -10-15 -15-20 -20-25 -25 Real GDP in 2010 compared with its peek (%) Change in real GDP between 2008 and 2010 (%) Source: Eurostat, National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH
I. 1. Scăderea amplă a PIB în România este în principal efectul dezechilibrelor majore existente la momentul declanșării crizei (2) Activitatea economică crește deja de câteva trimestre în cazul țărilor care au avut dezechilibre mici înainte de criză: Polonia, Slovacia și Republica Cehă Recuperarea economică s-a produs în linie cu recuperarea economică din zona euro Țările cu dezechilibre mari înainte de criză (Letonia, Lituania, Ungaria, Bulgaria, România) se chinuie încă să iasă din recesiune. Indicele PIB real, 2008 =100 Creșterea trimestrială a PIB în țările din Europa Centrală și de Est 110 105 100 95 90 85 80 2.0 1.5 Poland 1.0 Slovakia Czech Rep. 0.5 Bulgaria 0.0 Hungary -0.5 Romania -1.0 Estonia Lithuania -1.5 Latvi a -2.0 Real GDP (% qoq, 2009 to 2010 ) 75 2008 2008Q4 2009 2009Q4 2010 Q4 Q4 Q4 Q4 Q4 Q4 Euro Area Slovakia Czech Republic Poland Hungary Romania Source: Eurostat, National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH
I.2 Prociclicitatea politicii fiscale din perioada pre-criză 3.5 Crestere output gap (exces de cerere) - medie 2006-2008 CyprusGermany 3.0 2.5 2.0 1.5 1.0 Slovakia Slovenia Lithuania Latvia Finland Czech Republic AustriaNetherlands Greece Poland Malta Bulgaria Romania Portugal Hungary 0.5 Luxembourg Belgium Italy 0.0 France Sweden Spain UK Estonia Denmark -1.5-1.0-0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5-0.5 Ireland -1.0 Impuls fiscal (cresterea deficitului structural anual) - medie 2006-2008 Sursa: Comisia Europeana, Consiliul Fiscal
I.2 a epuizat spațiul fiscal necesar stimulării economiei în perioada crizei 0-3.0-2.5-2.0-1.5-1.0-0.5 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 Hungary Malta Greece -1-2 -3 Belgium Italy Poland Sweden Austria Germany Ireland Czech Republic Portugal France Netherlands Spain Luxembourg UK Cyprus Denmark Estonia Latvia Slovenia Romania Lithuania Crestere output gap (exces de cerere) - medie 2009-2010 -4-5 -6-7 -8-9 -10 Finland Bulgaria Slovakia Impuls fiscal (cresterea deficitului structural anual) - medie 2009-2010 Sursa: estimari ale Comisiei Europene, Consiliul Fiscal
1.3 Recuperare puternică a cererii externe Dinamica productiei industriale in Europa Centrala si de Est Dinamica exporturilor in Europa Centrala si de Est Volumul productiei industriale (indice, 2008=100) 105 100 95 12.4 % yoy 3.2% yoy 90 6.9% yoy 12.4% yoy 85 80 75 Sep-07 Mar-08 Sep-08 Mar-09 Sep-09 Mar-10 Sep-10 Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Zona Euro Exporturi totale (indice, 2008=100) 110 27% yoy 105 37% yoy 100 21% yoy 95 90 85 80 75 70 Sep-08 Mar-09 Sep-09 Mar-10 Sep-10 Romania Tarile CEE 4 Tarile Baltice Note: 3 months moving average for industry and exports Source: Eurostat,National Institute of Statistics Raiffeisen RESEARCH
I.4 Povara ajustării a fost suportată în cea mai mare parte de sectorul privat Corecţia deficitului de cont curent s-a făcut în România pe seama sectorului privat, acesta suferind o ajustare brutală foarte rapidă a balanţei economisire-investire de 13.2 puncte procentuale din PIB cumulat în doar 2 ani (2008 şi 2009). In timp ce sectorul privat s-a ajustat chiar începând cu 2008, sectorul guvernamental nu s-a ajustat în 2007-2008, ci dimpotrivă şi-a mărit deficitul. Deficitul de cont curent şi componentele sale % din PIB 2006 2007 2008 2009 2010e Deficit de cont curent, din care: -10.4-13.4-11.9-4.5-5.5 - Deficit bugetar -2.2-3.1-4.8-7.4-6.8 - Deficitul sectorului neguvernamental (S-I) -8.2-10.3-7.1 2.9 1.3 Ajustare sector neguvernamental -2.1 3.2 10.0-1.6 Sursa: Ministerul de Finante, BNR
I.5 Pilonii principali din acordul de finanţare externă pe care se baza reluarea creşterii economice au eșuat în mare parte Reducerea facturii sociale în scopul eliberării spaţiului fiscal necesar pentru investiţii publice masive, cele care ar fi putut crea un efect de multiplicator în economie şi ar fi stimulat activitatea economică, a eşuat în 2009. Absorbţia fondurilor europene a fost supraestimată, cifrele efective de absorbţie fiind sub estimările iniţiale. Arieratele faţă de sectorul privat, programate să scadă în cadrul programului de finanţare externă, au crescut substanţial şi sunt un factor de blocaj major pentru sectorul privat. In fapt, România şi-a îndeplinit ţintele de deficit bugetar convenite cu FMI (pe metodologia cash) şi prin utilizarea măsurii de neplată a datoriilor către companii private şi acumularea de arierate. In fapt, acumularea de arierate faţă de mediul privat a echivalat practic cu o formă mascată de impozitare suplimentară a mediului privat. Taxele au fost crescute (TVA în 2010, CAS şi accize în 2009), deşi intenţia iniţială era să fie menţinute.
I.6 Pachetul de finanțare externă a ajutat economia să evite o recesiune mult mai profundă Banii primiți de România în pachetul de finanțare externă au compensat scăderea puternică a intrărilor de capital privat și au permis finanțarea deficitului de cont curent amplitudinea contracției economice a fost mai mică 70 Datoria externă pe principale sectoare 25 Banii de la FMI și Comisia Euroepana au fost o sursă principală de finanțare a deficitului de cont curent 60 20 50 15 40 10 30 5 20 0 10 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 External debt of companies (EUR bn) External debt of banks (EUR bn) External debt of private sector (EUR bn) External debt of government and central bank (EUR bn) -5 Mar-06 Sep-06 Mar-07 Sep-07 Mar-08 Sep-08 Mar-09 Sep-09 Mar-10 Sep-10 Intrari nete de capitaluri straine private (mld EUR, cumulat 12 luni) Imprumuturi de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala (mld. EUR, cumulat 12 luni) Deficit de cont curent (mld EUR, cumulat 12 luni) Source: National Institute of Statistics, Raiffeisen RESEARCH
II. Factorii creşterii economice post-criză - cum îi putem potenţa pentru a asigura o convergenţă reală rapidă, dar sustenabilă a economiei
II.1 Factorii creșterii economice pre-criză
II.2 Reducere așteptată a creșterii economice post-criză Un acces mai dificil la surse de finanţare din străinătate şi un cost al finanţării mai scump (primă de risc mai mare), pe fondul creşterii aversiunii la risc la nivel global şi efectului de evicţiune (engl. crowding out) creat de necesarul foarte mare de finanţare al autorităţilor suverane din ţările dezvoltate. În plus, investitorii vor diferenţia mult mai bine ţările în funcţie de vulnerabilităţile fiecăreia, fiind probabil mai selectivi. De asemenea, competiţia pentru investiţii din partea economiilor emergente mult mai dinamice din Asia va fi importantă. Procesul de reducere a îndatorării (engl. deleveraging) la nivelul companiilor, populaţiei şi sistemului financiar este de aşteptat să fie unul de lungă durată şi va fi un factor negativ pentru creşterea economică. Creşterea economică aşteptată mai mică pentru ţările din zona euro, principalul partener comercial pentru ţările din Europa Centrala şi de Est, pe fondul procesului de consolidare fiscală ce se va desfăşura în anii următori, cu impact negativ asupra creşterii economice din zona euro şi implicit asupra cererii de export pentru ţările Europei Centrale şi de Est.
II.3 Reformele structurale sunt esențiale (1) Intr-un context în care se prefigurează o reducere a fluxurilor de capital din străinătate şi în condiţiile unui spaţiu extrem de limitat pentru stimulente fiscale, România trebuie să meargă pe calea reformelor structurale pentru a-şi spori atractivitatea pentru investiţii la modul general şi pentru a elibera spaţiu bugetar pentru investiţii publice in particular. Pentru a asigura condiţiile propice creşterii economice sustenabile, în România este necesară îmbunătăţirea mediului de afaceri, asigurarea stabilităţii macroeconomice (consolidarea fiscală este prioritară), creşterea calităţii infrastructurii (atât fizice, cât şi instituţionale), creşterea eficienţei şi valorificarea potenţialului economic din agricultură şi o mai bună funcţionare a pieţelor (in special piaţa forţei de muncă).
II.4 Reformele structurale sunt esențiale (2) Caracteristici structurale ale economiilor ţărilor din UE10
II.4 Reformele structurale sunt esențiale (3) Poziţia României în clasament (din 183 de ţări) în privinţa uşurinţei de a face afaceri Ease of... Doing Business 2010 rank Doing Business 2009 rank Change in rank Doing Business 55 45-10 Starting a Business 42 30-12 Dealing with Construction Permits 91 87-4 Employing Workers 113 110-3 Registering Property 92 112 20 Getting Credit 15 12-3 Protecting Investors 41 38-3 Paying Taxes 149 148-1 Trading Across Borders 46 43-3 Enforcing Contracts 55 30-25 Closing a Business 91 88-3 Sursa: Banca Mondiala, 2010
II.5 Simplificarea sistemului de taxe trebuie să fie o prioritate Ţara Uşurinţa de a plăti taxe Poziţia în clasament (din 183 de ţări) Numărul de Timp necesar plăţi de taxe pe pentru plata an taxelor Rata totala a taxării Bulgaria 95 55 172 45 Letonia 45 9 121 54 Slovenia 84 76 104 75 Polonia 151 129 155 98 Lituania 51 37 63 99 România 149 182 79 108 Cehia 121 37 171 122 Slovacia 119 96 103 130 Estonia 38 30 16 131 Ungaria 122 43 137 150 Sursa: Banca Mondiala, 2010
II.6 Trebuie flexibilizată piața forței de muncă 60 50 OECD average Indicele de rigiditate a pieţei forţei de muncă Eastern Europe & Central Asia average 40 30 20 10 0 Denmark Ireland Czech Belgium Bulgaria Hungary Slovak Austria Cyprus Poland Italy Lithuania Sweden Finland Germany Netherlands Latvia Portugal Norway Romania Spain Greece Estonia France Slovenia Sursa: Banca Mondiala, 2010 - flexibilizarea pieţei forţei de muncă este esenţială în cadrul reformei pieţei forţei de muncă în România. In plus, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, alături de reformarea sistemului de pensionare anticipată şi a sistemului de educaţie, sunt priorităţi din perspectiva creşterii potenţialului de creştere economică pe termen mediu si lung
II.7 Consolidarea fiscală este esențială în asigurarea unei creșteri economice sustenabile - La nivel macroeconomic, riscurile cele mai mari asupra stabilităţii macroeconomice provin în acest moment din zona finanţelor publice. - România se află în prezent într-o criză majoră a finanţelor publice, fără rezolvarea căreia nu este posibilă reluarea creşterii sustenabile a PIB. - In cadrul consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar trebuie realizată preponderent pe partea de cheltuieli, însă îmbunătățirea colectarii taxelor trebuie să fie și ea o prioritate.
II.8 Factura socială este total nesustenabilă și trebuie ajustată Ponderea ch. cu pensiile în venituri bugetare (2009) Ponderea remunerării salariaţilor în venituri bugetare (2009) 45.0 45.0 40.0 40.0 35.0 35.0 30.0 30.0 25.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 40.5 36.8 32.6 32.2 29.5 28.6 26.6 26.5 26.3 25.2 24.9 24.6 24.5 22.5 22.1 21.3 20.8 20.6 20.2 19.6 18.6 16.2 15.9 14.9 12.2 12.0 10.8 20.0 15.0 10.0 5.0 38.6 37.3 35.9 35.5 35.1 34.9 34.0 33.6 33.0 32.9 29.7 29.6 28.2 28.0 27.7 27.7 27.3 26.5 26.4 24.5 24.2 22.9 21.6 20.2 20.1 19.0 16.6 0.0 GR* RO IT FR AT PT DE PL ES MT SI LV FI SK LT LU BG EE BE SE CZ IE GB** HU DK CY NL 0.0 CY LT MT IE LV DK ES GR RO PT GB EE SI FI FR SE PL BE BG HU IT SK NL AT CZ LU DE Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal - reducerea facturii sociale (reducerea fondului de salarii în sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii şi a sistemului de ajutoare sociale) şi creşterea spaţiului fiscal pentru investiţii trebuie sa fie o prioritate.
II.9 Eficiența cheltuirii banilor publici trebuie îmbunătățită substanțial Cheltuieli cu bunuri și servicii (% din PIB) Cheltuieli de capital (% din PIB) 8.0 7.5 7.0 6.0 5.5 5.0 4.5 4.0 6.5 3.5 6.0 3.0 2.5 5.5 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2.0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 CEE 4 countries Baltic countries Romania CEE4 countries Baltic countries Romania Sursa: EUROSTAT, Consiliul Fiscal - România a avut investiţii publice ridicate în ultimii ani, dar rezultatele sunt mai mult decât modeste, iar cheltuielile cu achiziţii de bunuri si servicii au fost relativ ridicate, in condiţiile în care percepţia generală a populaţiei este aceea că serviciile publice şi-au deteriorat calitatea.
II.10 Imbunătățirea infrastructurii este absolut necesară Slaba calitate a infrastructurii poziţionează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană şi este un factor puternic de blocaj din perspectiva competitivităţii României şi potenţialului de creştere economică pe termen lung. Îmbunătăţirea infrastructurii este factor cheie pentru potenţialul de creştere economică pe termen lung. Soluţii în acest sens ar putea fi: Absorbţia fondurilor europene, o parte substanţială a acestora fiind destinată infrastructurii. Parteneriate public-privat şi dezvoltarea unei pieţe de capital (de finanţare) în moneda locală. Creşterea cheltuielilor de capital la buget ca urmare a eliberării de spaţiu fiscal prin reducerea facturii sociale. In plus, prioritizarea proiectelor şi bugetarea multianuala sunt esenţiale.
II.11 Partea de venituri bugetare nu trebuie ignorată In ceea ce priveşte partea de venituri bugetare, priorităţile ar trebui să fie legate de: reducerea evaziunii fiscale eliminarea excepţiilor şi creşterea bazei de impozitare reducerea numărului de taxe şi reducerea costului de administrare a lor creşterea redevenţelor pentru exploatarea resurselor naturale creşterea impozitelor pe proprietăţi imobiliare.