Nieuwsbrief 24 RO_Opmaak 1

Transcriere

1 EEN DORP VOOR EEN DORP UN SAT PENTRU UN SAT Nr IUNIE 2013 NOUTATI DIN MOLDOVIŢA Sa lasi tot ce ti-e cuoscut i spate timp de patru lui si sa poresti ca sigur belgia itr-o avetura plia de ecuoscut cu diferete de cultura si metalitate, asta este experieta pe care am trait-o i Moldoviţa, experieta ce u o voi uita iciodata. Sut reflctiile Dorieei Proost. Ea are 21de ai si vie di Belgia, Turhout. Dorie studiaza asisteta sociala la Uiversitatea Thomas Moore di Geel. Ea a vizitat Moldoviţa I cadrul uui proiect Erasmus. Avetura mea i Romaia Multi au auzit probabil de mie dar petru cei ce u ma cuosc, am sa ma prezit pe scurt: ma umesc Dorie Proost, am 21 de ai si vi di Belgia, Turhout. Studiez Asisteta Sociala i ultimul a la Uiversitatea Thomas Moore di Geel. Motivul calatoriei mele i Romaia a fost sa cuosc o alta cultura, sa lucrez ca asistet social, sa vad pur si smplu o alta lume. Auzisem prea puti despre aceasta tara si despre cum e pe acolo si u am rezistat provocarii. Acolo am lucrat petru ADAM, la orgaizarea de eveimete, ocupaduma i special de orgaizatia de tieret. Sa ivat ceva ou, sa-mi fac prietei si sa cotribui la bua orgaizare, erau asteptarile mele petru viitor. Nu stiam la ce sa ma astept de la localici, dar am fost placut impresioata: sut foarte ospitalieri si m- au ajutat ude au putut. Am stat acolo patru lui. Cad am ajus, igea puteric dar, di fericire am fost foarte calduros primita atat de Mihaela, metorul meu, cat si de familia gazda ceea ce m- a facut sa ma simt i largul meu. Am avut si orocul sa vad aotimpurile schimbadu-se, de la gerul de -15 grade la ploaie si dezghet. A urmat primavara cad totul e iflorit si udat ocazioal de cate o ploaie scurta dupa care apare itotdeaua soarele. Aici este vara cu adevarat, spre deosebire de Belgia. La scoala e-au pregatit spuadu-e ca vom avea u adevarat soc cultural, ca e va cadea Dorie cu sora ei Lore si fratele Jasper

2 - 2 - moralul, si cate si mai cate. Eu u prea am simti mare lucru:itr-adevar, trebuie sa te itegrezi si la iceput te simti sigur petru ca u cuosti imic si pe imei. Dar daca esti deschis si arati respect, iti faci foarte repede prietei. La iceput mergeam cu frica peste tot, parca ma si vad i magazie, icercad i romaeste sa cumpar o cartela sim cu care sa pot sua acasa, dar i fial aveam tot ce imi trebuia. Cu ce ma ocupam i special, erau tierii. Exista o orgaizatie petru tieret GLT, care plauieste diferite activitati de recreere petu copiii di sat, umai ca lucrurile u sut tocmai usoare, uii pariti u-si lasa copiii petru ca trebuie sa ajute i gospodarie, altii u au icredere i GLT iar di partea cadrelor didactice u prea am primit icurajari. La oi orgaizatiile de tieret sut o traditie, i Moldoviţa sut doar la iceput si multi oamei u prea ii iteleg scopul, ceea ce pote fi ueori dificil. De exemplu, copiii trebuiau sa fie foarte ateti i timpul jocurilor, daca cadea vreo uul i geuchi, era o tragedie. Ar fi putut sa-si rupa piciorul... De multe ori m-am simtit frustrata si atuci le povesteam despre Chiro i Belgia si altele, dar covigerile le schimbam cu greu. I cele di urma am reusit sa costruiesc o relatie strasa cu acesti tieri petru care mi-as fi bagat maa i foc daca ceva u ar fi decurs corect. Tierii erau extreme de prieteosi, etuziasti si icercau itotdeaua sa faca totul perfect. Am orgaizat diferite activitati si e-am simtit foarte Petrecere de 8 martie Copii au talet - GLT bie, a fost o placere petru toti. Imi amitesc de mometul Copii au talet, de cocertul orgaizat si de premiile acordate de juriu. Zambetul de pe fetele lor m-a facut fericita. Activitatile cu orgaizatia de femei au fost la fel de placute. Desi u vorbeau egleza sau vreo alta limba, u m-am simtit iciodata ca u strai. Am icercat i diferite feluri sa e spuem sau sa e povestim ceva, ceea ce a starit de multe ori rasul. Femeile erau foarte prieteoase si de ajutor, impreua am facut felicitari (care s-au vadut ulterior) si pachete cu imbracamite petru familiile evoiase. I pachete se uitau si ele dupa haie ce li se potrivesc facad deseori piruete amuzate. Pe 8 martie a fost ziua iteratioala a femeii si i sat s-a sarbatorit cum se cuvie. S-au dat cadouri traditioale, am primit si eu doua martisoare, dupa care am avut o prezetare, am jucat u joc si am stat cu totii la masa. Dupa doua lui, i timpul vacatei de Paste di Belgia, am fost vizitata de tatal, fratele si sora mea. Am vizitat impreua multe locuri, pritre care Maastirea Moldoviţa si orasul Suceava. Le-a placut foarte mult aici si au fost foarte bie primiti. Fratele si sora mea au participat si ei la jocurile GLT. Cred ca se vor reitoarce cadva. Si buicii mei au fost i vizita, le-a placut foarte mult. Am vizitat impreua Bucurestiul,

3 - 3 - e-am plimbat cu mocaiţa si am fost impreua cu u grup de studeti la Vama Veche. Romaia este foarte mare si merita sa fie vazuta. Am sarbatorit si Pastele ortodox aici. E uimitor cat de traditioali si crediciosi sut oameii. La oi Pastele u se prea sarbatoreste si foarte putii oamei mai merg la biserica. Aici se adua cu totii i oaptea de iviere (chiar si tierii) iar dimieata se merge cu cosurile plie de macare si oua scrise la sfitit dupa care urmeaza micul deju cu familia. Traditia e sa ciocesti u ou scris cu altcieva si sa spui ceva i romaeste iaite de a-l maca. Daca al tau u se sparge vei avea u a pli de oroc. Mi-a placut eorm de mult Pastele, am fost costat uimita si surprisa de tot ce se itampla si de faptul ca am putut sa le traiesc i mijlocul lor. Am remarcat ca si tierii sut ifluetati de biserica si credita. I post u maaca dulciuri, care, lapte si oua si cad trec pe laga o biserica fac semul crucii de trei ori. Ica ma uimeste lucrul acesta. Tierii di Belgia sut cu totul altfel, dar poate are si biserica rolul ei aici. Am scris acest articol i peultima saptamaa i Moldoviţa. Dupa patru lui ma simteam ciudat. Am avut multe experiete placute dar am italit si probleme. Totusi u mi-a veit iciodata sa-mi fac bagajele si sa plec. La fial vreau sa spu ca Moldoviţa La plimbare cu Maria, fiul ei Alex si veciul Gheorghe Pastele la biserica ortodoxa este u sat frumos cu multe calitati iar atura si oameii sut fatastici. Itri itro cu totul alta lume. Pariez ca daca cieva de aici merge acolo cu mitea deschisa si vrea sa cuoasca si sa descopere oameii si locurile, va pride microbul Romaiei si se va reitoarce. Eu persoal am cuoscut aici oamei speciali si simt ca pot si vreau sa fac mai multe dar timpul e prea scurt asa ca ma voi itoarce sigur cat de curad. Daca ti-am trezit iteresul de a merge i Romaia si i special la Moldoviţa, u ezita, fa-ti bagajele si pleaca. Oameii de acolo te vor primi cu bratele deschise! Pe blog-ul meu puteti citi tot ce am trait eu acolo:

4 - 4 - Cabietul de fizioterapie Lucrarile de reovare de la cabietul de fizioterapie au iceput i aceasta primavara. Volutari de la ADAM au scos iaite de sosirea oastra toata podeauaua de lem di trei camere de la partermaterialele ecesare petru faza urmatoare au fost livrate petru ca Jos De Kerf sa poata tura sapa impreua cu Guy Va Maldere, Romeo Brustur si u ajutor. Guy care si-a doat aul trecut toate aparatele, a dat iudicatii privid viitoarea ifatisare a cabietului si le-a explicat Mihaelei Hiche si Diaei Prescoreac cum se folosesc. ROREC Tierii volutari de la Asociatia romaa petru reciclare, orgaizatie taara ce se ocupa cu reciclarea de aparate electrocasice, computere, radiatoare, televizoare si altele, s-au aduat pe 26 si 27 aprilie i fata primariei di Moldoviţa. Ca sa coviga localicii sa-si recicleze aparatele i loc sa le aruce, au oferit petru u frigider sau o masia de spalat 40 ro si petru alte aparaturi u bilet la loterie. I acest fel au fost salvate de la guoi 100 de exemplare. Volutarii de la ROREC fac acest lucru i toate satele si comuele di Jud. Suceava. Se deplaseaza cu u camio si toate aparatele aduate sut predate la o firma di Buzau care le dezmembreaza profesioal i vederea reciclarii. Doriti sa e ajutati,u trebuie sa platiti Dati-e haie vechi si sutem multumiti! I curad vor disparea di Kruibeke toate coteierele de haie di peisajul stradal dar u va faceti griji, oi va ajutam sa va rezolvati aceasta problema. U simplu telefo catre uul di membrii orgaizatiei U sat petru u sat di Kruibeke este deajus ca cieva sa va ridice surplusul de haie sau le puteti adduce chiar dumeavoastra. Haie folosite, perdele, fete de masa, prosoape, lejerii de pat, papuci si posete, toate sut acceptate de comparator idifferet de gradul de uzura. Atetie: haiele care pot fi refolosite le ducem i cotiuare la Moldoviţa! Impachetati-le separat i saci de plastic. Pueti-le itr-u sac de plastic si autati-e. Icasarile u au caracter comercial dar vi aul acesta i sprijiul cabietului de fizioterapie de la cetrul ADAM. I colaborare cu echipa ADAM di Moldoviţa, lu- cram la acest proiect petru a le oferi locuitorilor comuei si al satelor adiacete, igrijire medicala la preturi decete. Va multumim aticipat petru colaborare. Petru actiuea de colectare puteti apela la: Kruibeke: ijo Va de Vijver, Lagestraat 15, tel jo.va.de.v@teleet.be imagda Va Ladeghem, Door 41, tel magdaluc@base.be Bazel: ileo Nys, Reigerslaa 27, tel leo.ys@moldovita.be ibr. Jozef Wije, Pastoor Pugsstraat 2, gsm jos.wije@moldovita.be Rupelmode: ijos De Kerf, Kalverstraat 45b, tel Actiuea a iceput i iuie 2010 si are durata edetermiata.

5 - 5 - Festivalul Ouălor Îcodeiate de la Moldoviţa Î cadrul Festivalului Ouălor Îcodeiate, ediţia a VII-a, desfăşurat î Dumiica Floriilor, la Moldoviţa, cei mai bui expozaţi, de la fiecare secţiue, Ouă îcodeiate, Artă tradiţioală veche, Gastroomie, Cel mai frumos coş de Paşte, Cel mai frumos costum popular, au primit diplome şi aprecieri di partea juriului. Oua scrise La secţiuea Ouă îcodeiate s-au acordat următoarele premii: Cel mai tâăr participat - Iustia Mahu, di Moldoviţa, î vârstă de 3 ai şi jumătate; Cel mai î vârstă participat - Aurelia Chimiac, di Moldoviţa, î vârstă de 75 de ai; Premiul special al juriului - Aurelia Ticuţa Toma, di Vatra Moldoviţei. Premiul presei i-a fost acordat artistei Lucia Codrea, petru promovarea artei îcodeierii ouălor î ţară, dar mai ales î străiătate, şi petru popularizarea etiei huţule. Premiul de popularitate la această secţiue a fost obţiut de Costati Moisa, di Ciumâra. Creativitate şi artă cotemporaă La secţiuea Artă tradiţioală veche, premiaţii au fost: Elea Torac, Paul Torac, Paula Torac, di Brodia, care s-au situat pe prima poziţie, Celica Nistor, di Rogojeşti (Botoşai) - premiul al II-lea şi Elisaveta Moroşau, di satul Demăcuşa, premiul III. Cei mai apreciaţi expozaţi la subsecţiuea Creativitate au fost Maria Iasiovschi, di Paltiu, premiul I, Melia Haureş, di Suceava, Aurica Aeci, di Paltiu, şi Veroica Loba, di Moldoviţa, premiul al doilea, î timp ce Marcela Irimia, di Moldoviţa, Paraschiva Iasiovschi, di Paltiu, Veroica Irimescu, di Moldoviţa, şi Grupul Poloeka, di Paltiu, s-au poziţioat pe locul al III-lea. La subsecţiuea Artă cotemporaă, juriul a acordat următoarele premii: Oltea Balabasciuc, di Moldoviţa, şi Rodica Boiciuc, di Ciumâra, au obţiut premiul I. Pe poziţia a doua au urcat Aurelia şi Darie Vasilea Nesciuc, di Moldoviţa, iar pe locul III s-au situat Ioaa Rusaiuc şi Oltea Macovei. Alte premii Juriul a mai acordat câteva premii: Premiu petru păstrarea folclorului autetic - Felicia Obleziuc, di Molodviţa, Premiu petru sculptură î lem - Vasile Alboi, di Câmpulug Moldoveesc, şi Premiul petru păstrarea şi trasmiterea artei tradiţioale - Elea, Paul şi Paula Torac, di Brodia. Tiere speraţe Au fost premiaţi şi elevii Şcolii Gimaziale Molodoviţa, ai Şcolii Ciumâra, coordoaţi de Ilaria Puşcă, ai Grădiiţei Puta şi ai Liceului Tehologic Vasile Cocea di Moldoviţa, care au veit la festival cu ouă îcodeiate, expoziţie gastroomică şi coşuri de Paşte. S-au mai remarcat, la secţiuea Artă tradiţioală, Maria şi Cristia Ceciuleac, di Moldova Suliţa. Cel mai frumos cos de Paste La secţiuea Cel mai frumos coş de Paşte au primit diplome Sebastia Hremaliuc şi Mihaela Moroşa, iar la secţiuea Gastroomie, câştigător a fost desemat Liceul Tehologic Vasile Cocea Moldoviţa. Peste de expoate î muzeul Luciei Codrea Cosideraţi oamei ai muţilor, care îşi trăiesc viaţa îtr-u mod simplu, auster chiar, huţulii şi-au păstrat cu străşicie tradiţiile, obiceiurile, poveştile. Secole la râd, îsă, u au avut prilejul să îşi arate comorile. Acasă la huţuli, î comua Moldoviţa, i se oferă a de a prilejul să descoperim şi să explorăm ua ditre cele mai mari comori di zoă, comoară ascusă î ociţele uui muzeu particular, care poartă umele artistei Lucia Codrea. Î mometul de faţă, după cum e-a spus artista, după mulţi ai de mucă, spaţiul muzeului pare eîcăpător petru cele peste de expoate: ouă îcodeiate, ouă îchistrite foarte vechi, aduate de la bătrâii huţuli di satele de mute, ouă aduse de pe toate cotietele lumii, pe ude a călătorit artista, şi ouă decorate şi îchistrite de Lucia Codrea, cea care s-a luptat şi a reuşit să deschidă, î aul 2008, Muzeul Ouălor Îcodeiate di Moldoviţa, emblemă a Bucoviei, dar şi a Europei. Fiecare lucrare o cosider o operă de artă, u sacrificiu, o dăruire, u uicat Lucia Codrea e-a explicat că muzeul este o creaţie proprie, fiecare lucrare o cosider o operă de artă, u sacrificiu, o dăruire, u uicat. Î cazul meu, u doar taletul şi-a pus ampreta, ci şi muca şi persevereţa au fost liiile directoare î desăvârşire. Codrea a completat că cel mai iefti ou di muzeul meu costă 25 de euro, iar cele la care lucrez mai mult şi sut făcute cu tehici speciale pot depăşi de euro. De multe ori, dacă aş pue timpul î faţă, - aş mai lucra imic. La u ou lucrez de la câteva ore, la o luă şi jumătate. La îceputul luii martie, artista Lucia Codrea a primit o Diplomă de merit petru activitatea desfăşurată î domeiul artei plastice, î cadrul Galei Femeilor de Succes Suceava Performaţă la superlativ. Multumiri Moitorul de Suceava

6 - 6 - Noutati u Trei pereti exteriori ai cetrului ADAM au fost izolati la sfarsitul aului trecut. Itre timp s- a facut si fatada. Peretele di spate si holul vor fi reovate mai tarziu. u Dupa mult timp de asteptare, am primit si autorizatia de fuctioare petru cabietul medical. Mometa se poarta discutii cu cadidatii petru fuctia de stomatolog. Agajarea uui doctor se lasa asteptata. u Peste cateva zile va lua startul vacatei orgaizata de PASAR cu puctul de plecare la Moldoviţa. Drumetiile vor avea loc i ordul Carpatilor dar sut prevazute si alte activitati: o vizita la Maastirea Moldoviţa, muzeul oalor icodeiate al Luciei Codrea, pastorii di muti, piata de dumiica si o calatorie cu Mocaiţa. u Ca i fiecare a, a fost amplasat i fata bisericii ortodoxe, u gigatic ou icodeiat. u Caciulile, fularele si pocho-urile impletite de maa, proveite di Limburg au fost purtate de copii de gradiita. u Toalete oi petru gradiita Multumiri: Provicie Oost-Vlaadere Ladelijke Christelijke Mutualiteit Sociaal Medische Hulpgroep Oost-Europa Pasar Bert De Lamper Guy Va Maldere Pastorale werkgroep AZ Nikolaas Redactor sef: Jos Wije, Pastoor Pugsstraat 2, Kruibeke - Redactie: Leo Nys, Dorie Proost, Moitorul de Suceava - Fotografie: Jos Wije, Leo Nys, Dorie Proost, Ja Proost, Roger Proost, GLT, OLF - Layout: Freddy Va Lommel - Traducerea si adaptarea: Liviu Sadu, Mihaela Hauca