Microsoft Word - radosav_istoriografie_rom.doc

Transcriere

1 Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Istorie şi Filosofie Anul universitar Semestrul II SYLLABUS I. InformaŃii generale despre curs, seminar, lucrarea practică sau laborator Titlul disciplinei: Istoria istoriografiei româneşti Codul: HIR 1210 Numărul de credite: 4 Locul de desfăşurare: Amfiteatrul FacultăŃii de Chimie Programarea în orar a activităńilor: 2 ore C+S II. InformaŃii despre titularul de curs, seminar, lucrarea practică sau laborator Nume, titlu ştiinńific: RADOSAV DORU, prof.univ.dr. InformaŃii de contact: radosav@bcucluj.ro Ore de audienńă: III. Descrierea disciplinei: Istoria istoriografiei româneşti face parte din componenta formativă a învăńământului istoric. El are drept obiectiv, formarea gândirii istorice, a profesorului culturii istoriei, prin asimilarea cunoştinńelor privind metoda şi concepńia istorică a scrisului istoric românesc din sec. XV-XX. Pornind de la teoriile contemporane privind importanńa construcńiei narative a trecutului, cursul urmăreşte cu predilecńie metamorfozele narańiunii istorice, modul în care textul istoric recuperează trecutul şi relańia cu marile programe culturale: umanism, baroc, romantism, criticism, structuralism, care oferă teme dominante, dar şi particularităńi şi secvenńe discursive aferente. Analiza privind construcńia textului în cadrul epocii istorice precum şi programele culturale dominante derulate istoric, oferă competenńe formative, interpretative şi metodologice privind predarea istoriei şi cultura istorică. Metodologia utilizată în cadrul cursului este prelegerea articulată de analizele textuale extrase din opere istoriografice româneşti. 1

2 IV. Bibliografia obligatorie: 1. P. Teodor, EvoluŃia gândirii istorice româneşti, Cluj, Editura Dacia, Idem, Introducere în istoria istoriografiei din România, Cluj-Napoca, Editura Accent, Idem, Istorici români şi probleme istorice, Oradea, Ed. Cele Trei Crişuri, V. Cândea, RaŃiunea dominantă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, N. Iorga, Cronici şi cronicari români 6. N. Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Bucureşti, AL. Zub, A scrie şi a face istorie, Iaşi, Editura Junimea, Ideam, De la istoria critică la criticism, Bucureşti, Ed. ŞtiinŃifică, L. Boia, Istorie şi mit în conştiinńa românească, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997 V. Bibliografia opńională: 1. Etape ale scrisului istoric românesc, sec. XV-XX. Anale, pomelnice, cronici, memorii, istorie oficială, sensuri şi tipologii ale scrisului istoric. N. Iorga, Istoria trăită prin cei mici, în Despre cronici şi cronicari, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1988 P. Teodor, Introducere în istoria istoriografiei din România, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2002, pp Anale şi cronici sec. XV-XVI: mesajul ideatic al scrisului istoric din sec. XV- XVI (sensul istoriei, solidaritatea creştină, elogiul culturii şi învăńăturii, cronica ca şi instrumentum regni ). C. Mihăilă, Istoriografia românească veche (sec. XV-XVII), în Romano slavica, XV, 1967, pp Şt. Andreescu, Les débats de l historiographie en Moldova, în Revue Romaine d Histoire, XVI, 6, 1973, pp D.H. Mazilu, Literatura română în epoca Renaşterii, Bucureşti, Ed. Minerva, 1984, pp

3 3. Genuri istoriografice atipice, sec. XV-XVI: cronici, anale, pisanii, inscripńii, Cronicile celor mici. Figurativ, istorie, narativitate. P. Chihaia, De la Negru Vodă la Neagoe Basarab, InterferenŃe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc, Bucureşti, Editura Academiei, 1976, pp R. Theodorescu, CivilizaŃia românilor între medieval şi modern: orizontul imaginii , Vol I, Bucureşti, Ed. Academiei, 1987, passim. 4. Modelul cultural umanist şi scrisul istoric românesc: începuturile istoriografiei în limba română, contextul european al umanismului şi neoumanismului şi scrisul istoric românesc, teme umaniste în scrisul istoric din sec. XVI-XVII. P.P. Panaitescu, Renaşterea şi românii în Interpretări româneşti, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 1994, pp Al. DuŃu, Umanişti români şi cultura europeană, Bucureşti, Ed. Minerva, 1974, pp V. Cândea, RaŃiunea dominantă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979, pp Originea romană a poporului român în dezbaterea istoriografiei umaniste; istorie şi genealogie; antichitatea ca spańiu originar şi întemeietor în istoriografia umanistă central-europeană; revelańia filologică şi reconstituirea istorică a originilor. N. Olahus Hungaria, Attila, Ed. Bilingvă, Iaşi, Institutul European, 1999, passim A. Armbruster, Romanitatea românilor, Ed II-a, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999, pp , pp Cronicari moldoveni: Gr. Ureche, M. Costin, I. Neculce, Ed. D.H. Mazilu, Bucureşti, Humanitas, 1997, passim 3

4 C. Dima Drăgan, Orizonturi umaniste în cultura românească din sec. XVII, în Studii. Revista de Istorie, XIX, 4, 1966, pp Antropocentrismul: temă umanistă în discursul istoric românesc (sec XVII): C. Cantacuzino şi Miron Costin despre proiectul uman şi evoluńia istorică; cunoaşterea istorică şi acńiunea omului în istorie în viziunea neoaristotelismului din łările Române în sec. XVII. C. Cantacuzino, Istoria łării Româneşti, Ed. D. Mioc şi E. Stănescu, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 1991, pp M. Costin, Opere alese, Ed. L. Onu, Bucureşti, Ed. ŞtiinŃifică, 1967, passim Istoria filosofiei româneşti, vol I, Bucureşti, Ed. Academiei RSR, 1972, pp M. Florian, Filosofia Renaşterii, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003, pp Barocul: teme, motive, discurs în istoriografia românească, sec. XVII-XVIII: cuvânt, imagine, sensul istoriei şi paradigma barocă, ubi sunt. E. Papu, Barocul ca tip de existenńă, vol II, Bucureşti, Ed. Minerva, 1977, pp D.H. Mazilu, Barocul în literatura română din sec XVII, Bucureşti, Ed. Minerva, 1975, passim Istrate I., Barocul literar românesc, Bucureşti, Ed. Minerva, 1982, passim M. Costin, ViaŃa lumii, în Opere alese, Bucureşti, Ed. ŞtiinŃifică, Barocul cantemirian: istorie şi alegorie, tema fortuna labilis şi motivul baroccus trifrons în Istoria ieroglifică D. Cantemir, Istoria ieroglifică, vol I-II, Bucureşti, Ed. Prietenii CărŃii, 1999, passim A. BabeŃi, Bătăliile pierdute; D. Cantemir-strategii de lectură, Timişoara, Amarcord, 1998, passim 4

5 Al. Cizek, Umanismul simbolic în Istoria ieroglifică, în Secolul 20, nr /1976, p C. Mihai Ionescu, Suflet şi timp ca tensiune barocă în gândirea lui Cantemir, Secolul /1976, p. 105 et.sq. 9. Iluminismul românesc Şcoala Ardeleană: istorie şi politică în scrisul istoric iluminist; istorie şi filosofie; metodă şi concepńie istorică la S. Micu, Gh. Şincai şi P. Maior. L. Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, Bucureşti, 1966, pp P. Teodor, InterferenŃe iluministe europene, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1984, pp F. Fugariu, Şcoala Ardeleană, vol I-II, Bucureşti, Ed. Minerva, 1983, passim P. Teodor, D. Ghişe, Fragmentarium iluminist, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1972, passim 10. Romantismul istoriografic românesc: istorie şi ficńiune: realitatea istorică şi mit-istoria, ficńionalizarea eroului în istorie, imagerie istoriografică romantică, teme istorice în transfigurări literare. N. Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol I, Bucureşti, Ed. FundaŃiei Culturale Române, 1997, (problematica romantismului). N. Bălcescu, Opere, Vol I-III, Ed. G. Zane, Bucureşti, 1940, (introducere) P. Cornea, Originile romantismului românesc, Bucureşti, 1972, (cap. Istorie şi istorism) Al. Zub, A scrie şi a face istorie, Iaşi, Ed. Junimea, pp Spiritul critic în scrisul istoric românesc: I. Bogdan, D. Onciul, N. Iorga, temele şcolii critice: perspectiva integratoare, spiritul polemic, metoda istorică, editarea documentelor, concepńia umană a istoriei, instituńii de cercetare istorică. 5

6 Al. Zub, De la istoria critică la criticism, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2000, pp P. Teodor, Introducere în istoria istoriografiei româneşti, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2002, pp Bogdan I, Istoriografia românească şi problemele ei actuale (1905) în idem Scrieri alese, Bucureşti, 1968 N. Iorga, GeneralităŃi cu privire la studiile istorice, Bucureşti, 1944, pp şi pp Noua şcoală istorică şi Revista istorică română : C.C. Giurescu, Gheorghe Brătianu, P.P. Panaitescu, V. Papacostea, N. Cartojan, G.M. Cantacuzino: istoria instituńiilor, istoria unităńii româneşti, istoria vieńii colective, context regional context european în istoria românilor, adâncirea spiritului critic ( criticism ) Al. Zub, De la istoria critică la criticism, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2000, pp Idem, Istorie şi istorici în România interbelică, Iaşi, Ed. Junimea, 1981, passim L. Boia, EvoluŃia istoriografiei româneşti, Bucureşti, 1976, pp , pp C.C. Giurescu, Cuvânt înainte la Revista istorică română, v. 1/I, Bucureşti, Teoria şi gândirea istorică românească sec. XIX-XX A.D. Xenopol, N. Iorga, V. Pârvan, seria istorică la A. D. Xenopol, organicitatea şi unitatea istoriei umane, istoria şi istoriologia umană la N. Iorga, valoarea istorică la V. Pârvan. A.D.Xenopol, Principiile fundamentale ale istoriei, în idem Scrieri sociale şi filosofice, Ed. N. GogoneaŃă şi Z. Ornea, Bucureşti, 1967 Al. Zub, La conception historique d A. D. Xenopol, în Revue Roumaine d Histoire 1970, pp

7 N. Iorga, Materiale pentru o istoriologie umană, Bucureşti, 1968, passim V. Pârvan, Despre valorile istorice, în idem Idei şi forme istorice, Bucureşti, 1920, pp , 76-79, Memorie şi istorie în discursul istoriografic post comunist: la Est memoria descoperită, memoria ca şi contra-istorie în comunism, resurgenńa oralităńii şi a memorialisticii în discursul istoriografic post-comunist: particularităńi şi similitudini, memoria ca refondare cognitivă a scrisului istoric; istoria oficială istoria orală în reconstrucńia rezistenńei anticomuniste şi a opresiunii din timpul regimului comunist. Al. Zub, Discurs istoric şi tranzińie. În căutarea unei paradigme, Iaşi, Ed. Institutului European, 1998, passim Istoria recentă în Europa. Obiect de studiu, surse, metode, Bucureşti, Ed. Colegiul Noua Europă, 2002, pp Anuarul Institutului de Istorie Orală, vol I-VI, Cluj, Presa Universitară Clujeană, , passim. VI. Modul de evaluare: examen scris la sfârşitul semestrului. VII. Detalii organizatorice: plagiatul şi frauda la lucrările scrise se pedepseşte cu pierderea examenului. 7