Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI

Transcriere

1 CUVÂNT ÎNAINTE Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov a fost înfiinţată la sfârşitul anului 2005 la iniţiativa mai multor localităţi din zona Braşovului. Scopul principal al agenţiei este realizarea în comun a proiectelor de interes local sau regional precum şi furnizarea de servicii publice. În prezent, Agenţia Metropolitană Braşov are ca membrii trei municipii (Braşov, Săcele şi Codlea), trei oraşe (Râşnov, Predeal şi Ghimbav) şi nouă comune (Hărman, Prejmer, Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Cristian, Crizbav, Vulcan). Prezenţa unui mare centru urban ca Braşovul, alături de alte două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni oferă condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată în interiorul Zonei Metropolitane Braşov. Comunităţile rurale nu trebuie neglijate, mai ales pentru că pe teritoriul lor se găsesc majoritatea resurselor naturale. Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale. Pentru a ameliora acest aspect, comunităţile locale rurale trebuie să elaboreze şi să implementeze strategii integrate de dezvoltare. În acest sens, în 2010, la iniţiativa Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI ce acţionează pentru asigurarea unei dezvoltări coerente a întregului teritoriu reprezentat, în concordanţă cu nevoile locuitorilor săi şi în complementaritate cu demersurile de dezvoltare din teritoriile învecinate. Pentru cele nouă comune membre ale Asociaţiei Ţinutul Bârsei (Sânpetru, Hărman, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Agenţia Metropolitană Braşov a elaborat acest Plan de Dezvoltare Locală ce prezintă direcţiile de dezvoltare locală, tipurile de proiecte specifice zonei ce se pot încadra în măsuri din PNDR, sau alte acţiuni specifice, precum si cadrul financiar necesar implementării acestui plan de dezvoltare locală. Acest plan va fi evaluat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a obţine o parte din fondurile necesare implementării proiectelor, devenind astfel un Grup de Acţiune Locală ce va fructifica oportunitatea dezvoltării proiectelor de tip LEADER, un program inovativ pentru dezvoltare rurală, concentrat în principal pe consolidarea comunităţilor locale din punct de vedere socio-economic precum şi pe întărirea aparatului administrativ de la nivel local, principiul de baza fiind cooperarea pe termen mediu şi lung a partenerilor publici şi privaţi. Cu Consideraţie Dragoş Florin David Director General Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov - 1 -

2 CE ESTE PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ Planul de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la direcţiile de urmat pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă al comunităţilor reprezentate în Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. În elaborarea Planului de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a stării actuale a teritoriului, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de diferite instituţii publice) cât şi calitativ (interviuri individuale cu reprezentanţi ai sectorului public şi privat). Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum şi a analizei SWOT a teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele strategice precum şi cele specifice care stabilesc direcţiile de acţiune pentru întreg ŢINUTUL BÂRSEI în ansamblul său. Obiectivele propuse, precum şi măsurile destinate a genera atingerea acestor obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică, în vederea realizării unui nivel cât mai ridicat de consenş În cadrul procesului de consultare s-a urmărit obţinerea unui feedback atât din partea organizaţiilor publice şi private de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din partea organizaţiilor relevante din teritoriile învecinate. Dezvoltarea în spaţiul rural al celor nouă comunităţi reprezentate trebuie să ţină cont de direcţiile de dezvoltare stabilite la nivelul organizaţiilor similare din comunele învecinate, precum şi de Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov sau Planul Regional de Dezvoltare. În urma procesului de consultare a rezultat documentul prezentat în paginile următoare. Planul de Dezvoltare Locală încearcă să prezinte, într-o manieră sintetică, direcţiile de dezvoltare ale teritoriului celor nouă comune reprezentate în asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, plecând de la caracteristicile abordării de tip LEADER. Această abordare joacă un rol crucial în implementarea Planului de Dezvoltare. Din acest motiv, principalele măsuri stabilite pentru implementarea planului se regăsesc, prin intermediul abordării LEADER, în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Oportunitatea dezvoltării unor proiecte de tip LEADER reprezintă masa critică necesară pentru dezvoltarea unui simţ comunitar consistent, într-o perioadă în care dimensiunea intercomunitară devine noul model de dezvoltare locală, în special pentru mediul rural. Totuşi, abordarea Planului de Dezvoltare Locală nu este una limitativă. Se au în vedere, în afara surselor de finanţare puse la dispoziţie prin axa 4 a PNDR şi atragerea de fonduri din celelalte programe operaţionale disponibile. În plus, fondurile locale şi judeţene vor reprezenta surse alternative de finanţare a unor proiecte ce răspund obiectivelor de dezvoltare formulate. Cătălin Frangulea Pastor Preşedinte Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI - 2 -

3 CUPRINS INTRODUCERE 4 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA 8 II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 9 II.2 Strategia de dezvoltare locală 12 II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12 II Hărţi Planul localizării teritoriului 18 II Populaţie - demografie 23 II Patrimoniul de mediu 28 II Patrimoniul arhitectural si cultural 41 II Economia locală 45 II Servicii si infrastructuri medico sociale 71 II Activitati sociale si instituţii locale 75 II Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 78 II Elemente complementare privind prezentarea teritoriului 87 CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC 91 Analiza SWOT 95 Corelarea Analizei diagnostic cu analiza SWOT 99 PRIORITĂŢI 106 Corelarea analiza SWOT Priorităţi Obiective - Acţiuni 112 MĂSURI 116 Criterii locale de selectie 154 II.3. Planul de finanşare 156 III. Realizarea parteneriatului şi functionarea GAL 157 III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare 157 III.2. Prezentarea parteneriatului decizional 139 III.3. Buget indicativ pentru functionarea GAL 166 III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL 170 III.5. Implicarea GAL în actiuni de cooperare şi în RNDR

4 I. INTRODUCERE Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat în judeţul Braşov, în nordul axei de dezvoltare urbană Braşov Ghimbav Codlea. Din punct de vedere geografic, teritoriul este situat la aproximativ latitudine Nordică şi longitudine estică. Localizarea GAL ŢINUTUL BÂRSEI în cadrul Judeţelor Braşov şi Covasna Localităţile ce fac parte din ŢINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele. Primele patru comune enumerate se află în imediata apropiere a Municipiului Braşov. Dezvoltarea preponderentă din acest spaţiu este rezidenţială. Activităţile agricole şi zootehnice au scăzut în intensitate, iar în locul lor s-au dezvoltat proiecte de dezvoltare rezidenţială şi activităţi economice din sfera serviciilor. Majoritatea serviciilor publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii (educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) sunt însă concentrate în spaţiul urban aflat în imediata vecinătate. În plus, infrastructura tehnico-edilitară este învechită şi suprasolicitată. Din acest punct de vedere, identitatea socială şi culturală a acestor comunităţi tinde să se dilueze şi să dispară într-o tendinţă de contopire a spaţiului urban cu cel rural

5 De partea cealaltă, celelalte cinci comune componente ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI (Dumbrăviţa, Feldioara,Crizbav, Hăghig şi Vâlcele) încă păstrează caracteristicile spaţiului rural în accepţiunea sa clasică, însă nivelul relativ scăzut de dezvoltare al infrastructurii tehnico-edilitare contribuie la păstrarea unui nivel inferior al calităţii vieţii faţă de comunităţile învecinate. În aceste condiţii, deşi avem un teritoriu omogen din punct de vedere teritorial, există unele sectoare de dezvoltare unde găsim diferenţe considerabile în cadrul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Prezenţa unei zone urbane puternic dezvoltată, reprezentată de axa urbana Săcele Braşov Ghimbav Codlea in sudul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI si de municipiul reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe în partea nordică nu trebuie văzută ca o problemă (pierderea identităţii socio-culturale a comunităţilor rurale aflate în imediata apropiere) ci mai curând ca o oportunitate privind dezvoltarea unor activităţi economice profitabile, dar care păstrează caracteristicile definitorii ale teritoriului vizat (ex. turism, meşteşuguri tradiţionale, activităţi de producţie agricolă sau zootehnică, etc. ) - 5 -

6 Zona Metropolitană Braşov, Depresiunea Sfântu Gheorghe şi GAL ŢINUTUL BÂRSEI suprapunerea teritoriala Prezenţa Municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe în zonă are un rol polarizator pentru toate comunităţile din depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu Gheorghe. Partea negativă a acestei situaţii este că multe comunităţi, în special rurale, au tendinţa să se concentreze excesiv pe relaţia cu municipiul polarizator, şi ajung să ignore comunităţi învecinate cu care au avut relaţii economice şi sociale de-a lungul timpului. Spre exemplu, mobilitatea bunurilor şi persoanelor tinde să se realizeze de către fiecare comunitate aproape exclusiv cu Municipiile Braşov şi Sfântu Gheorghe, după caz, şi nu există foarte multe legături cu comunităţile învecinate. Un flux de transport prin localităţile rurale din zonă, cum - 6 -

7 ar fi Feldioara Hălchiu Bod Hărman Prejmer ar genera o dezvoltare economică importantă în localităţile respective, iar factorul polarizator ar fi, în acest caz, Parcul Industrial Prejmer secondat de companiile stabilite de-a lungul DN13 (Miele, Reinert, Tyrom, etc.) În acest context, asocierea intereselor şi corelarea politicilor de dezvoltare între cele nouă comunităţi ce fac parte din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI devine cea mai pertinentă alegere pentru maximizarea potenţialului pe care îl oferă teritoriul, dar şi pentru fructificarea oportunităţilor care apar în comunităţile învecinate. Asocierea organizaţiilor din sfera publică şi cea privată la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI poate genera, pe termen mediu şi lung, un impact considerabil, materializat prin: O revitalizare a vieţii comunitare şi a implicării civice în teritoriul vizat Dezvoltarea unor obiective comune la nivelul celor nouă comunităţi Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală coerentă, în obiectivele căreia se regăsesc atât interesele administraţiei publice locale, ale mediului de afaceri din zonă dar şi ale reprezentanţilor societăţii civile Implicarea actorilor locali relevanţi în implementarea planului de dezvoltare locală Creşterea coeziunii economice şi teritoriale în spaţiul rural vizat de proiect Dezvoltarea mobilităţii bunurilor şi persoanelor pe coridoarele de comunicaţii deja existente în teritoriul vizat de proiect Asigurarea unui spaţiu rural compact, dezvoltat din punct de vedere economic, cu un nivel ridicat al calităţii vieţii, ce poate genera dezvoltare şi în alte localităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna

8 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ - 8 -

9 II. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU TERITORIUL ŢINUTUL BÂRSEI II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI În cadrul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI sunt reprezentate şapte comunităţi rurale din Judeţul Braşov Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şi Dumbrăviţa şi două comunităţi rurale din judeţul Covasna Hăghig şi Vâlcele. Principalii indicatori socio-demografici pentru aceste comunităţi sunt prezentaţi în secţiunea de mai joş Codul comunelor INSSE Numele localităţii Comune Oraşe Sate BOD DUMBRĂVIŢA FELDIOARA HĂLCHIU HĂRMAN - Bod Colonia Bod Dumbrăviţa Vlădeni Feldioara Rotbav Reconstrucţia Hălchiu Satu nou Hărman Podu Olt Nr. locuitori Din oraşe Total teritoriu Suprafaţa totală Densitate km 2 loc./km ,56 117, ,10 45, ,97 84, ,43 70, ,79 83, SÂNPETRU - Sânpetru ,82 99, CRIZBAV - Crizbav Cutuş ,13 44, HĂGHIG Hăghig Iarăş , VÂLCELE Ariuşd Araci Vâlcele ,32 73,09 Hetea Total ,76 69,81 Sursa: Datele aferente recensământului Au fost folosite datele celui mai recent recensământ dat fiind ca acestea sunt cele mai veridice informaţii disponibile) Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este neomogen din punct de vedere al densităţii populaţiei. Acest lucru se datorează în mare parte formelor de relief care au influenţat, de-a lungul timpului, aşezarea populaţiei în diverse zone

10 Un alt factor important ce influenţează densitatea populaţiei este apropierea de axa urbană Braşov Ghimbav Codlea şi de Municipiul Sfântu Gheorghe. Această apropiere face ca o mare parte din tinerii care locuiesc în aceste comunităţi să migreze către zonele urbane care posedă un nivel mai ridicat al dezvoltării socio-economice. Populaţia în teritoriul ŢINUTUL BARSEI Totuşi, în zonă se mai constată un alt fenomen şi anume o tendinţă de migrare a familiilor cu venituri peste medie din spaţiul urban către spaţiul rural. Această categorie de populaţie caută să se stabilească în zone rurale cu un nivel destul de ridicat al calităţii vieţii, dar şi cu acces la infrastructura de utilităţi publice. Astfel se pot explica densităţile destul de ridicate ale populaţiei în comunele Bod, Sânpetru şi Hărman. Chiar dacă nu are o reţea de utilităţi la fel de bine dezvoltată, Feldioara are un număr relativ ridicat de locuitori datorită faptului că DN13 traversează teritoriul comunei (asigurând astfel un acces facil). De asemenea, comuna Feldioara găzduieşte şi uzina de prelucrare a minereului de uraniu. În comună se regăsesc şi câteva blocuri de locuinţe destinate muncitorilor de la această fabrică, ceea ce contribuie decisiv la creşterea densităţii populaţiei. Comuna Crizbav are cea mai mică densitate, fiind localitatea din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI cea mai îndepărtată de zona urbană şi cu gradul cel mai mic de accesibilitate. Intr-o situaţie similara grad relativ scăzut de accesibilitate - se

11 găsesc şi comunele Hăghig si Vâlcele. Accesul către aceste comune se face printr-o reţea de drumuri judeţene ce străbat zona. Totuşi, comuna Vâlcele reuşeşte să compenseze parţial acest deficit prin peisaje atrăgătoare şi o politică de dezvoltare rezidenţială care atrage locuitori din Zona Sfântu Gheorghe şi care se stabilesc definitiv pe teritoriul comunei. Comuna Dumbrăviţa are, pe teritoriul ei, aprox. 180 ha luciu de apă şi aprox. 60 ha mlaştini. Populaţia teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este de peste de locuitori. Suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este de 507,76 km 2 Densitatea populaţiei este de 69,81 locuitori/km 2 Densitatea medie a teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este de 69,81 locuitori pe km 2, mai mare decât densitatea medie din mediul rural din România (conform PNSDR: 45,1 locuitori/km2 - INS, 2005)

12 II.2 Strategia de dezvoltare locală PARTEA I PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică II Prezentarea principalelor caracteristici geografice Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este situat la nord de Municipiul Braşov, de-a lungul meridianului 25030, între paralela de şi paralela de Distanţa maximă faţă de Municipiul Braşov este de aproximativ 30 km (între Hăghig şi Braşov), iar cea minimă este de 6 km, între Sânpetru şi Braşov. Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se află în apropierea a trei culoare importante de comunicaţie rutieră ( DN 1, DN 11 şi DN 13). În plus, în zonă sunt prezente şi magistrale importante de comunicaţie feroviară (Magistrala 200: Braşov - Făgăraş Curtici; Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului: Magistrala 400: Braşov Sfântu Gheorghe Deda Sighetu Marmaţiei). Arealul ŢINUTUL BÂRSEI are graniţe naturale: - la nord, Munţii Baraolt - la vest, Munţii Perşani În partea sudică GAL ŢINUTUL BÂRSEI se învecinează cu axa urbană reprezentată de municipiile Braşov, Codlea şi de oraşul Ghimbav, iar în nord cu zona municipiului Sfântu Gheorghe. La est sunt comunele Tărlungeni, Budila, Teliu şi Prejmer, amplasate în curbura Carpaţilor. Amplasarea geografică, aşa cum a fost descrisă mai sus, conferă teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI un caracter compact şi omogen. Teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se acoperă părţi din teritoriul administrativ al Judeţelor Braşov şi Covasna, de-a lungul unei porţiuni a râului OLT

13 RELIEF Întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI de aprox. 508 km 2 se află în depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, comunităţile fiind situate la altitudini cuprinse între 450 şi 700 metri. Prin urmare, putem concluziona că întreg ŢINUTUL BÂRSEI se încadrează, din punct de vedere al altitudinii, în forma de relief deal (care este cuprinsă între 300 şi 1000 de metri). Totuşi, luând în considerare şi relieful din zonele înconjurătoare, este mai corect să apreciem ŢIUTUL BÂRSEI ca fiind o depresiune (face parte din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe)

14 Harta altitudinilor în GAL ŢINUTUL BÂRSEI (sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală ) CLIMA PREDOMINANTĂ Clima are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este relativ ridicată. Temperatura medie multianuală în zonă este de 7,6 C, temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 o C). Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, la fel ca şi numărul mediu al zilelor de iarnă. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse intre 1,5 şi 3,2 m/ş Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului frumoş Precipitaţiile anuale în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

15 PRINCIPALELE TIPURI DE SOL Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice argiloiluviale şi cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruş - Apaţa). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte chimice şi naturale etc.). Harta Geologică ŢINUTUL BÂRSEI (Sursa: PATJ Braşov) Şesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părţi aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice şi cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) şi lăcovişti. În lunca Oltului din dreptul Feldioarei şi Hăghigului se regăsesc cernoziomuri argiloiluviale şi levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum şi malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă, precum şi aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar şi cu exces de umiditate

16 Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Harta tipurilor de sol Ţinutul Bârsei/ Sursa: PATJ RESURSELE NATURALE (din sol, apă, aer etc.): Resursele naturale subterane sunt puţine, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere. Totuşi, se găsesc unele bogăţii de importanţă economică, precum materialele de construcţie. Rocile sedimentare, mai ales argilele comune şi luturile se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, marnele cretacice în vest (utilizate în industria cimentului).la Feldioara s-a extras şi s-a prelucrat minereu de uraniu. Totuşi, cea mai importantă resursă naturală din zonă o reprezintă izvoarele de apă minerală din zona Vâlcele. Zona este recunoscută încă de pe vremea Imperiului Roman, fiind, pe atunci, denumită Aquarum Vivarum. Apa din această zonă este feruginoasă, hidrocarbonatată, calcică, magneziană şi carbogazoasă. În prezent, resursele de apă minerală de la Vâlcele sunt exploatate, însă la un nivel destul de redus, comparat cu potenţialul economic al zonei

17 VEGETAŢIA (peisajul natural şi cultivat etc.): Localităţile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafeţe cu fâneţe şi păşuni. De asemenea, în zona depresionară, şesul este prielnic culturii de legume şi cereale precum şi a plantelor industriale. Ţinutul Barsei face parte dintro zonă geografică mai mare care este renumită pentru cultura cartofului. Aceasta zonă cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi porţiuni din judeţele Braşov şi Mureş. Note de bonitare ale terenului agricol in ŢINUTUL BARSEI Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de o serie de avantaje generate de poziţia geografică. Acestea se referă la relieful montan ce înconjoară teritoriul, apropierea de o mare aglomerare urbană ce poate genera cerere de servicii, comerţ şi produse agricole, etc. Dezavantajele mediului fizic sunt legate de temperaturile scăzute din timpul sezonului rece şi perioada destul de lungă de iarnă. Chiar şi în aceste condiţii, sezonul rece generează o importantă afluenţă de turişti datorită posibilităţilor de practicare a sporturilor de iarnă

18 II Hărţi planul localizării teritoriului Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat la punctul de intersecţie al Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali, în zona de nord a Masivului Postăvarul, acoperind porţiuni din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe. Zona este traversată de mai multe căi de comunicaţie rutiere (DN1, DN11, DN13). În imediata apropiere se mai regăsesc traseele drumurilor DN1A, DN10, DN12, DN73. Zona face parte din bazinul superior al râului Olt, fiind traversată de acesta dar şi de o serie de afluenţi, printre care şi Bârsa. Moştenirea istorică şi diversitatea etnică a teritoriului sunt evidenţiate prin prezenţa în teritoriu a unor obiective cultural-istorice (biserici fortificate), vechi de secole

19 Repere ale dezvoltării spaţiale relevante pentru ŢINUTUL BÂRSEI

20 aşa cum reiese şi din imaginea de mai sus, ŢINUTUL BÂRSEI se află localizat la nord de o axă majoră de dezvoltare urbanistică, alcătuită din municipiile Braşov, Săcele şi Codlea şi oraşul Ghimbav şi la sud de Municipiul Sfântu Gheorghe. Axa de dezvoltare reprezintă coloana vertebrală care stă la baza polului naţional de creştere Braşov (care include 6 localităţi urbane şi 9 localităţi rurale). Dintre cel 9 comunităţi rurale care sunt cuprinse în teritoriul polului de creştere Braşov, 5 comunităţi (Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu şi Crizbav) fac parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Această concentrare de comunităţi urbane are rolul de a genera un anumit tip de dezvoltare în localităţile limitrofe, concentrată în special în direcţia comerţului şi serviciilor, a activităţilor non agricole precum şi pe relocarea unor activităţi cu caracter industrial de pe teritoriul urban pe teritoriul rural limitrof. În nordul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se găseşte municipiul Sfântu Gheorghe - reşedinţa de judeţ al judeţului Covasna. Cu o puternică dimensiune inter-etnică şi o identitate culturală bine conturată, acest municipiu poate concentra o serie de activităţi economice din zona serviciilor specializate, care nu se pot dezvolta în teritoriul metropolitan Braşov dar pentru care există o cerere considerabilă. Această posibilitate de profilare economică specializată poate genera întărirea legăturilor dintre cele două municipii reşedinţă de judeţ vecine Braşov şi Sfântu Gheorghe iar odată cu acest fenomen realizarea unei dezvoltări economice de-a lungul celor trei coridoare de comunicaţie rutieră, din care doua se găsesc integral in teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. În sud-estul ŢINUTULUI BÂRSEI se află teritoriul GAL Curbura Carpaţilor. Dimensiunea acestui grup de acţiune locală este una interjudeţeană, prin aceea că include şi localităţi din judeţul Covasna. În structura GAL Curbura Carpaţilor sunt incluse şi 2 localităţi (Prejmer şi Tărlungeni) care fac parte din Polul Naţional de Creştere Braşov. Relaţia dintre cele două GAL-uri vecine trebuie să fie una de complementaritate, prin asigurarea corelării documentelor de planificare strategică şi implicit a

21 implementării proiectelor propuse. Un punct cu o mare importanţă economică de pe teritoriul GAL Curbura Carpaţilor este prezenţa Parcului Industrial Prejmer. Acesta poate genera o nevoie de forţă de muncă pe care localităţi din GAL ŢINUTUL BÂRSEI o pot acoperi. Astfel se poate crea o axă de dezvoltare generată de prezenţa parcului industrial Prejmer de-a lungul unui coridor rutier ce cuprinde porţiuni din DN 10, DN 11 şi DJ 112, DJ 103 şi DJ 103 A, asigurând astfel mobilitatea forţei de muncă din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI către şi dinspre Prejmer. Un astfel de coridor ar putea constitui principala axă de dezvoltare economică şi socială de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Datorită prezentei podurilor peste râul OLT ce asigura legătura comunelor Hăghig si Vâlcele cu restul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, se poate dezvolta un flux de forţa de munca de pe urma căruia pot beneficia şi cele două localităţi. La sud de axa urbană Săcele Braşov Ghimbav Codlea se găseşte o zonă cu o puternică dezvoltare turistică alcătuită din oraşele Predeal şi Râşnov şi staţiunea Poiana Braşov. În sudul extrem al judeţului Braşov se regăseşte şi zona turistică Bran- Moeciu, care reuşeşte să atragă un număr impresionant de turiştii pe întreaga durată a unui an. Importanţa acestei zone este foarte mare pentru dezvoltarea dimensiunii turistice şi a serviciilor conexe în teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI. Practic, comunităţile pot să promoveze potenţialul turistic în primul rând printre turiştii care deja ajung în zonă însă nu ştiu de existenţa unor obiective turistice cu reală valoare istorică în zona Hărman Sânpetru, Hălchiu, etc. În plus, anumite tipuri de servicii destinate turiştilor care nu sunt furnizate în arealul Bran Moeciu Predeal Râşnov pot fi organizate şi livrate pe teritoriul GAL Ţinutul Bârsei

22 La nivel micro-regional, întreaga jumătate estică a judeţului Braşov şi zona de sud vest a judeţului Covasna (incluzând polul naţional de creştere Braşov, GAL ŢINUTUL BÂRSEI, GAL Curbura Carpaţilor, Zona de importanţă turistică Bran Moeciu Predeal Râşnov) poate dezvolta relaţii funcţionale cu alte regiuni de dezvoltare din România şi chiar din ţările învecinate. Astfel, de-a lungul unui coridor de comunicaţie rutieră şi feroviară se poate asigura legătura spre sud cu polul de creştere Ploieşti şi cu capitala Bucureşti, iar pe viitor şi cu Bulgaria prin intermediul coridorului Giurgiu Ruse. Legătura relativ facilă cu Zona Metropolitană Ploieşti va înlesni accesul şi către una din zonele cele mai dezvoltate de-a lungul Dunării Zona Galaţi Brăila. Tot prin Bucureşti se poate asigura legătura eficientă cu Portul Constanţa şi cu litoralul românesc prin intermediul autostrăzii A2, iar spre vest legătura cu polul de creştere Timişoara. În nord, legătura imediată este cu municipiul Sfântu Gheorghe, iar de-a lungul drumurilor naţionale DN 1 şi DN 13 legătura cu graniţa de vest a României (la Oradea), cu traversarea unor zone cu o puternică dezvoltare economică (Târgu Mureş, Cluj, etc. )

23 Evoluţie/ Regresie Soldul migrării 2008 II Populaţie demografie În tabelul de mai jos sunt prezentaţi principalii indicatori demografici aferenţi arealului ŢINUTUL BÂRSEI Populaţie iulie BOD CRIZBAV HĂLCHIU HĂRMAN SÂNPETRU DUMBRĂVIŢA FELDIOARA HĂGHIG VÂLCELE Sporul natural (natalitate - mortalitat e) (5,5 0 / 00 ) 35 (14,6 0 / 00 ) 16 (3,4 0 / 00 ) 19 (3,7 0 / 00 ) -1 (-2,4 0 / 00 ) -6 (-1,19 0 / 00 ) 29 (4,14 0 / 00 ) 12 (5,43 0 / 00 ) 65 (15,24 0 / 00 ) Populaţia activă Sub 14 Peste (persoan ani 60 ani ele între de ani) Şomaj iun Total ,79 % 100% 13,21% 0,081% 4,93 0 / 00 19,44% 15,85% 64,71% 5,05% % Notă: Comuna Crizbav s-a format prin reorganizarea comunei Hălchiu

24 BOD CRIZBAV HĂLCHIU HĂRMAN SÂNPETRU DUMBRĂVIŢA FELDIOARA HĂGHIG VÂLCELE Dispersia populaţiei în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Se poate observa, din figura de mai sus, că dispersia populaţiei între localităţile membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată, cu localităţile Crizbav şi Hăghig având cea mai mică pondere, în timp ce Feldioara are cea mai mare pondere a populaţiei (17,81%). Acest procent se datorează prezenţei la Feldioara a unei instalaţii de prelucrare a minereului de uraniu care a atras, de-a lungul timpului, un număr destul de mare de muncitori care s-au stabilit în zonă. Efectele acestui model de dispersie se referă la un anumit nivel de echilibru între cele nouă comunităţi, în sensul in care nu există, cel puţin pe termen mediu, pericolul unei scăderi dramatice a populaţiei intr-o localitate. Aici are o contribuţie destul de importantă reţeaua de drumuri judeţene ce leagă localităţile între ele şi care permite mobilitatea bunurilor şi persoanelor în interiorul teritoriului într-o manieră relativ facilă, care nu solicită în mod obligatoriu schimbarea domiciliului pentru a fructifica o oportunitate. La fel ca în multe alte zone aflate în imediata apropiere a marilor oraşe, şi pe teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI s-au constatat două tendinţe majore legate de dinamica populaţiei: Pe de o parte, familii care locuiau în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, s-au mutat în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural (prezenţa utilităţilor publice şi a drumurilor) precum şi peisajelor naturale atractive

25 Pe de altă parte, un curent migrator în care tinere familii din mediul rural decid să se mute în comunităţile urbane învecinate, unde există mai multe oportunităţi pe piaţa muncii şi salariile sunt mai atractive decât în comunitatea rurală natală. Aceste două tendinţe au darul de a crea un oarecare nivel de echilibru în ceea ce priveşte evoluţia populaţiei. Astfel, soldul migrator este relativ mic şi constant în ultima perioadă. Practic, localităţile din zona de est a judeţului Braşov, aflate în aria de influenţă a axei urbane Săcele Braşov Ghimbav Codlea formează un suprasistem teritorial relativ închis, în care tendinţele de migrare între localităţi sunt relativ echilibrate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre comunele Hăghig şi Vâlcele unde soldul migrator este cel mai mare din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, fără însă a fi la un nivel alarmant. Aşa cum aminteam mai sus, apropierea de Municipiul Sfântu Gheorghe şi patrimoniul natural au atras populaţie urbană pentru a se stabili definitiv pe teritoriul celor două comune. Structura pe vârste a populaţiei in TINUTUL BARSEI Sub 14 ani Populatie activa Peste 60 de ani Structura pe vârste a populaţiei Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv în ultima perioadă. Tendinţa existentă la nivelul întregului spaţiu european este una de îmbătrânire a populaţiei. Rata de îmbătrânire este diferită de la regiune la regiune dar tendinţa generală este clară. Efectele pe termen lung ale acestei tendinţe pot fi majore şi pot afecta întreaga structură socio-economică a comunităţilor locale

26 În ŢINUTUL BÂRSEI, chiar dacă se înregistrează un spor natural pozitiv şi o tendinţă de migrare a familiilor din clasa de mijloc din spaţiul urban către spaţiul rural, problema îmbătrânirii populaţiei trebuie luată în serios pentru a nu produce efecte ireversibile pe termen lung. Se impune dezvoltarea sectoarelor care contribuie la calitatea vieţii şi crearea unui mediu local favorabil întemeierii şi dezvoltării familiei. Acest lucru presupune atât dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice din sfera socială (educaţie, sănătate, cultură, ordine publică, etc.) cât şi dezvoltarea unui mediu economic atractiv. La nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se poate observa că, din punct de vedere al ponderii populaţiei active în totalul populaţiei, arealul ŢINUTUL BÂRSEI este neomogen existând diferenţe între localităţi. Este deosebită situaţia comunelor Hăghig şi Vâlcele, cu rată mare a populaţiei sub 14 ani şi o pondere scăzută a populaţiei active. Sporul natural în TINUTUL BÂRSEI este, în ultimii ani, pe un trend ascendent. La nivelul anului 2009, sporul natural era pozitiv pentru teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI, cu o valoare de 4,93 la 1000 de locuitori. Tendinţa este diferită faţă de trendul general existent în comunităţile rurale. Acest lucru poate fi explicat prin dezvoltarea economică din ultimii ani a întregii zone, ceea ce a influenţat interesul tinerilor pentru crearea unei familii. De asemenea, ponderea ridicată a familiilor de etnie rromă în unele comunităţi, coroborată cu un model familial in care numărul mare de copii este un plus fac ca, la nivel general, sporul natural în ŢINUTUL BÂRSEI să fie unul pozitiv. Chiar dacă este pozitiv, sporul natural actual nu este suficient pentru a compensa tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Pe termen lung se impun două măsuri care pot asigura sustenabilitatea existenţei comunităţii: Dezvoltarea unui mediu social şi economic care valorizează experienţa persoanelor în vârstă şi o foloseşte prin mărirea perioadei de viaţă activă pe piaţa muncii, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor şi serviciilor ce permit o prelungire a perioadei de activitate

27 Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei şi asigurarea unui acces facil la servicii din spectrul social (educaţie, asistenţă medicală, asistenţă socială, cultură, etc. ) Pe teritoriul ŢINUTUL BARSEI se regăsesc localităţi cu grade diferite de sărăcie, conform datelor de mai jos: Cod SIRUTA Denumirea Localitatii Cod Judet După cum se vede, localităţile Hăghig si Vâlcele au un grad ridicat de sărăcie în comparaţie cu celelalte comune din teritoriul ŢINUTUL BARSEI. Unul din posibilii factori generatori ai acestei situaţii este lipsa drumurilor naţionale din regiune, dar şi un spor natural destul de ridicat, caracteristic comunităţilor sărace. Există, de asemenea, un fenomen demografic important la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI, şi anume migraţia nedeclarată. Datorită apropierii de mari oraşe, atât în nordul cât şi în sudul teritoriului, un număr considerabil de persoane locuiesc în mediul rural dar oficial au domiciliul în mediul urban. Spre exemplu, Primăria Comunei Sânpetru estimează că peste 400 de persoane (aprox. 10% din populaţia comunei) locuiesc în comună de puţin timp (sub 3 ani) dar figurează că domiciliază în Municipiul Braşov sau în alte localităţi limitrofe. Cod Regi une Denumire Judeţ Denumire Regiune Numar de gospodării la recensământ Număr persoane în gospodării la recensământ Rata Saraciei Profunzimea sărăciei (Deficitul de consum) Severitat ea Saraciei (INDEX) BOD 8 7 BRASOV CENTRU ,5% 7,6% 3,5% DUMBRĂVIŢA 8 7 BRASOV CENTRU ,6% 11,0% 5,3% FELDIOARA 8 7 BRASOV CENTRU ,0% 8,3% 3,7% HALCHIU (+ 8 7 BRASOV CENTRU ,3% 8,1% 3,7% 1024 CRIZBAV) HARMAN 8 7 BRASOV CENTRU ,2% 7,5% 3,5% SÂNPETRU 8 7 BRASOV CENTRU ,4% 6,6% 3,1% HĂGHIG 14 7 COVASNA CENTRU ,5% 17,8% 8,7% VÂLCELE 14 7 COVASNA CENTRU ,3% 28,7% 16,0% 2317 Notă: Comuna Crizbav s-a desprins din comuna Hălchiu după recensământul din 2002 Număr Săraci Pe ansamblul teritoriului, se constată că populaţia sub 14 ani (19,84%) este mai mare decât cea peste 60 de ani (15,85%), ceea ce înseamnă că tendinţa de îmbătrânire nu este atât de accentuată ca în alte zone rurale. O pondere mai accentuată a grupei de vârstă sub 14 ani au comunele Hălchiu, Hăghig şi Vâlcele. Fluxul migrator al populaţiei active în ambele sensuri este legat, în principal, de Municipiile Braşov, Codlea şi Sfântu Gheorghe: o parte a populaţiei active din zona rurală lucrează în cele trei municipii, dar şi o parte din populaţia activă a oraşelor este angajată în firmele mai importante din zona rurală. Migraţia nedeclarată creşte numărul populaţiei şi ajunge să schimbe profilul economic al unei comunităţi rurale, în sensul diminuării dimensiunii agricole

28 II Patrimoniu de mediu Pe întreg teritoriul judeţului Braşov se găsesc o serie de situri naturale protejate, iar arealul ŢINUTUL BÂRSEI nu este o excepţie. Aici sunt localizate următoarele situri Natura 2000: Nr. crt. Numele sitului 1. DUMBRĂVIŢA ROTBAV MĂGURA CODLEI Codul sitului Natura 2000 România SPA DEALU CETĂŢII LEMPEŞ ŞI MLAŞTINA HĂRMAN România SCI MUNŢII BODOC - BARAOLT România SPA 0082 UAT-uri Codlea, Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Măieruş, Hăghig, Belin Hărman, Sânpetru Din jud. Covasna, Braşov, Harghita Custode SOR- SC DORIPESCO SA- Ocolul Silvic CODRII CETATILOR- Asociaţia GREEN COD Fundaţia Carpaţi Consiliul Judeţean Covasna Mai jos sunt prezentate câteva generalităţi cu privire la cele 3 situri Natura 2000: Numele zonei SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA ROTBAV MĂGURA CODLEI SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ MLAŞTINA HĂRMAN SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC - BARAOLT Suprafaţa în ha 4536,4 371 Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări) 1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007) 2. Arie protejată de interes naţional (Complexul Piscicol Dumbrăviţa parte componentă a Sitului Natura 2000, a fost desemnat ca arie specială avifaunistică prin HG 2151/2004, iar în a fost declarat ca SIT RAMSAR având numărul 1605) 1. SCI conform Ord 1964 din Arie protejată de interes naţional (Rezervaţia Naturală Dealul Cetăţii Lempeş, clasificare IUCN, categoria IV cod România04, şi Rezervaţia naturală Mlaştina Hărman, clasificare IUCN, categoria IV cod România04) declarate prin Decizia Comitetului Executiv al C.P.J Braşov nr.949/1962 şi reconfirmată prin Decizia CJ Braşov 124/1995, Hotărârea CJ Braşov 9/1997, Legea 5/ ,0 1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007)

29 A. SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA ROTBAV MĂGURA CODLEI Din suprafaţa de 4536,4 ha, comunelor Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Hăghig le revin: - Comuna Dumbrăviţa: 7% din suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii, - Comuna Hălchiu: 5%, - Comuna Feldioara: 6%, - Comuna Hăghig: 4%. Pe suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se regăsesc următoarele situri natura 2000: SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA ROTBAV MĂGURA CODLEI SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ MLAŞTINA HĂRMAN SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC - BARAOLT Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: Complexul Piscicol Dumbrăviţa - Lacurile şi heleşteiele sunt în proprietatea statului român, concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar terenurile din jurul suprafeţei de apă sunt proprietăţi private. Relief Situl Natura 2000 Dumbrăviţa Rotbav Măgura Codlei se situează în Depresiunea Bârsei. Depresiunea Bârsei este o parte componentă a marelui complex depresionar intramontan de la curbura internă a Carpaţilor, cunoscut sub denumirea de Depresiunea Braşovului. Depresiunea Bârsei este situată aproximativ în centrul României, la curbura internă a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali şi cei Meridionali. Depresiunea Bârsei se caracterizează printr-un relief cu o dispunere aproximativ concentrică, în care se succed piemonturile şi glacisurile ce se dezvoltă sub munte, câmpurile largi care ocupă cea mai mare suprafaţă a depresiunii şi apoi partea cea mai joasă, şesul aluvial, în centrul regiunii. Indicii morfometrici prezintă înălţimi maxime absolute ca dominante pe latura sudică ( m), iar cele minime pe latura nord-vestică ( m), afectând o dispoziţie de monoclin, adică o lăsare generală spre axa Oltului

30 Măgura Codlei este un munte de dimensiuni mici (altitudine max m) şi face parte din Munţii Perşani, latura sudică. Localizarea sitului protejat DUMBRĂVIŢA ROTBAV MĂGURA CODLEI

31 Clima Din punct de vedere zonal, clima Depresiunii Bârsei se încadrează în climatul temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din est. Se poate considera deci, un climat continental moderat, respectiv un etaj climatic premontan. Climatul depresionar este o formă a etajului climatic al dealurilor şi podişurilor, influenţat de structura geomorfologică de tip depresionar. Pe scurt, clima şesului depresionar se caracterizează prin amplitudini termice relativ mari, temperaturi minime foarte scăzute, printr-o frecvenţă ridicată a îngheţurilor timpurii şi târzii, frecvente şi intense inversiuni termice, un regim pluviometric de tip continental, care se caracterizează în general prin precipitaţii relativ scăzute, însă din acest punct de vedere, climatul este influenţat evident de relieful periferic şi printr-un regim eolian moderat cu unele intensificări periodice. Climatul Depresiunii Bârsei poate fi împărţit în funcţie de regiunile şi sectoarele climatice existente. Astfel, în cadrul regiunilor climatice sectoare de climă zonală, face parte din etajul topoclimatic colinar, iar ca arie topoclimatică se încadrează în topoclimatul de adăpost. Reţeaua hidrografică Râurile. Sub raport hidrografic, Depresiunea Bârsei se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului, acest important râu colectând toate apele ce străbat teritoriul în cauză. Pe axa Oltului apar câteva puncte de adunare a apelor, în zonele de cea mai joasă altitudine, cum este şi cel de la Feldioara Rotbav, unde se varsă cei mai mulţi afluenţi ai Oltului din acea zonă. Câmpul depresionar joacă deci, rolul de centru de colectare al tuturor râurilor din jur. Densitatea reţelei hidrografice scade din munţi până în şesul depresionar, ajungând aici la 0,6 0,7 km/km 2. Principala arteră hidrografică ce străbate Depresiunea Bârsei este Oltul, care primeşte toate râurile ce izvorăsc de pe înălţimile muntoase din jur. În prezent o mare parte a râului Olt a fost îndiguită

32 Printre cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din Depresiunea Bârsei face parte şi Homorodul Perşanilor / Hamaradia. Bazinul său are o suprafaţă mai mică decât cele ale râurilor anterioare (322 km 2 ) şi cursul are o lungime de 35 km. Este cel mai mare sistem de pe versantul estic al Munţilor Perşani, care traversează şi aria Dumbrăviţa. Oltul primeşte şi afluenţi mai mici, cum sunt cei veniţi din Munţii Perşani, prin culoarul Măieruş, dintre care unii, precum: Crizbavul (S = 45 km 2, L = 20 km), Hotarul şi Măieruşul alimentează heleşteiele şi lacurile de la Rotbav Vadu Roşu. Importanţa ariei/zonei În cadrul sitului Natura 2000 Dumbrăviţa Rotbav Măgura Codlei sunt prezente 45 de specii de păsări de interes comunitar, pe suprafaţa sitului care face parte din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Importanţa sitului se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol şi critic ameninţate, conform Directivei Păsări (anexa I), Convenţiei de la Berna şi Bonn, Statutului European de Ameninţare (European Threat Status), categoriei SPEC de protecţie. Dintre acestea, de primă importanţă sunt speciile de păsări cuibăritoare incluse în Directiva Păsări anexa I, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus minutus, Ardea purpurea (cele perechi cuibăritoare anual reprezintă peste 1% din populaţia minimă clocitoare la nivel naţional, aici fiind unul din cele mai importante 10 situri ale speciei din România), Aythya nyroca, Circus aeruginosus (6 7 perechi anual, reprezentând cca. 1 % din populaţia minimă clocitoare a României, fiind una din zonele umede cu cele mai mari densităţi de perechi clocitoare din interiorul lanţului carpatic), Crex crex, Porzana porzana, Porzana parva etc., dar şi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele care anual sunt prezente aici în număr apreciabil, precum: Casmerodius albus cca. 100 indivizi în unele zile din perioada septembrie decembrie, cu un total de peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 2 3 % din populaţia central europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra peste indivizi poposesc aici în perioada septembrie octombrie, cu cifre zilnice de până la exemplare (cifra reprezintă cca. 2 3 % din populaţia central europeană care trece în migraţiune spre sudul Europei). În perioadele de migraţiune (toamna şi primăvara) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte de

33 exemplare, zona fiind singura care adăposteşte asemenea densităţi de păsări acvatice din sud estul Transilvaniei şi una din cele mai importante din Transilvania şi din interiorul lanţului Carpatic. Populaţia totală anuală a păsărilor de apă din sit este de peste exemplare, uneori ajungând la exemplare, îndeplinind unul din criteriile Ramsar. Peste Depresiunea Bârsei, din care face parte şi situl respectiv trece un drum de migraţiune important şi cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migraţiune face legătura între drumul transilvănean ce trece pe direcţie NV SE peste Câmpia Transilvaniei şi calea ce traversează Munţii Carpaţi spre sudul ţării. Dintre speciile cele mai importante care trec pe acest drum se enumeră: Casmerodius albus şi Ciconia nigra. Situl reprezintă în acest sens un punct de maximă concentrare pentru păsările acvatice, ce devine punct obligatoriu de staţionare şi hrănire pentru o mare parte a populaţiilor ce traversează Carpaţii spre şi dinspre locurile de cuibărit ale Europei. Măgura Codlei, cu habitatele dominante formate din păduri în special de foioase (făgete), adăposteşte câteva specii de păsări de interes comunitar, listate în Directiva Păsări, anexa I, precum: Bubo bubo, Strix uralensis, Dendrocopus leucotos, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, F. parva etc. Dintre mamifere, importantă este vidra (Lutra lutra), specie protejată la nivel naţional şi inclusă în Directiva Habitate, anexa 2, care se reproduce în zonele apelor curgătoare (Olt, Hamaradia), în 3 5 perechi. De asemenea, s-a răspândit în ultimii ani castorul (Castor fiber), mai ales pe Hamaradia şi lacul Dumbrăviţa unde trăiesc câteva familii. Situl este de asemenea important atât pentru speciile de plante cât şi pentru asociaţiile vegetale existente în aria Dumbrăviţa. Dintre plante, sunt importante unele specii rare şi protejate în România sau la nivel european. Speciile de plante protejate, incluse în Lista Roşie, sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia sibirica (menţionată şi în Directiva Habitate, anexa 2), Menyanthes trifoliata, Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis palustris, Trollius europaeuş În sectorul nord-vestic al lacului de acumulare Dumbrăviţa se află o mlaştină eutrofă în care se dezvoltă speciile menţionate, cunoscută de cercetătorii botanişti şi înainte de apariţia lacului, ca şi mlaştinile / turbăriile din zona heleşteielor mari ale ariei (heleşteiele nr. 10, 11, 12). Acestea

34 sunt rămăşiţe vii şi importante din punct de vedere ştiinţific ale vechilor mlaştini eutrofe şi turbării ce ocupau odinioară o parte a Depresiunii Bârsei. B. Sit Natura 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ MLAŞTINA HĂRMAN Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în proprietatea statului dar şi în proprietate privata Relief Situl este amplasat pe Dealul Lempeş, cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii, care domina de la cei 740m ai Vârfului Cetăţii, şesul Depresiunii Ţara Bârsei şi Lunca Oltului în sectorul de îngustare. Dealul Cetăţii Lempeş are aspectul unei culmi alungite pe direcţia nord est-sud vest, prelungire ai Munţilor Baraoltului, dincolo de Valea Oltului care-i traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea petrografică: fliş sistos-grezos în care predomină calcare, conglomerate şi gresii cretacice, ce se afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a reapare în Munţii Bârsei. Intense procese de ravenare apar pe secţiunile despădurite ale versanţilor. Acest sit mai are în componenţă sa şi Mlaştina Hărman, care este situată în partea centrală îngustata a Depresiunii Braşovului, la limita estică a Ţării Bârsei, pe terasa de luncă a Oltului. La nord este dominată de prelungirile sudice ale dealului Lempeş. Terenul este neted, predominând formaţiuni de pietrişuri rulate şi nisipuri grosiere, printre care se află lentile de mâluri argiloase şi argile. Climă Clima este specifică fundului depresiunii cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub -5 C) şi veri călduroase peste 23 C, oarecum atenuate de altitudinea mai mare a dealului; precipitaţiile sunt reduse 550mm/an în solurile humicogleice. Reţeaua hidrografică Este alcătuită din Pârâul Husbor, pârâul de Sub Coastă, Valea Morilor. Pe lângă reţeaua hidrografică menţionată anterior subliniem faptul că pânza freatică în zona de mlaştină se află la numai 15-25cm adâncime, ceea ce favorizează excesul de umiditate. Pietrişurile şi nisipurile din substrat accelerează chiar o circulaţie activă a apelor

35 Pedologie Solurile predominante sunt cele brune podzolite, mai groase în partea inferioară a versantului sudic şi sud estic. Tipuri de habitate 7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat) 7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 7230 Mlaştini alcaline. C. SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC BARAOLT Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în proprietatea statului dar şi în proprietate privata. Din suprafaţa de ha, localităţilor le revin următoarele procente din suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii: Judeţul Covasna: Aita Mare (65%), Arcuş (64%), Baraolt (27%), Băţani Mari (39%), Belin (59%), Bixad (59%), Bodoc (76%), Cernat (<1%), Dalnic (6%), Ghidfalău (45%), Hăghig (47%), Ilieni (46%), Malnaş (92%), Micfalău (75%), Moacşa (20%), Sfântu Gheorghe (18%), Turia (3%), Vâlcele (84%), Valea Crişului (61%) Judeţul Harghita: Cozmeni (1%) Judeţul Braşov: Bod (<1%), Hărman (3%), Măieruş (<1%), Ormeniş (<1%), Sânpetru (<1%). Relief Situl cuprinde în întregime munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă cca. 70% din suprafaţa sitului, în trupuri compacte. Este o zonă relativ izolată, datorită accesibilităţii reduse în zona Munţilor Baraolt. Relieful este caracteristic zonelor de dealuri înalte. Aria cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri

36 de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare şi barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag. Localizarea sitului protejat MUNŢII BODOC BARAOLT Reţeaua hidrografică Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai râului Olt

37 Importanţa ariei/zonei În cadrul sitului sunt prezente: - 1 specie de interes global: cristeiul de câmp (Crex Crex) - 9 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: acvila ţipătoare mică, viespar, huhurez mare, barză neagră, ghionoaie sură, ciocănitoare cu spate alb, ciocănitoarea neagră, muscar gulerat, muscar mic. Parte dintre specii sunt rezidente, altele doar cuibăresc aici. Tipuri de habitate Culturi 231 Păşuni 311 Păduri de foioase 313 Păduri de amestec 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativă activitatea de exploatare forestieră şi transformarea păşunilor în zone agricole. Importanţa siturilor NATURA 2000 de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 1. În cadrul sitului Natura 2000 Dealul Cetăţii Lempeş Mlaştina Hărman sunt prezente 7 habitate de interes comunitar dintre care 2 habitate sunt prioritare, acestea acoperind 80% din suprafaţa totală a sitului. De asemenea în sit există o specie de nevertebrate care fac parte din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE dar şi doua specii de plante care fac parte din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi alte 59 de specii de floră şi faună protejate la nivel naţional şi/sau comunitar. 2. Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa Rotbav Măgura Codlei şi situl NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC BARAOLT constituie o sursă de eco-turism, aici desfăşurându-se activităţi de bird-watching, organizate de Societatea română de Ornitologie, sucursala Braşov, co-custode al sitului. Tot aici se practică şi pescuitul sportiv

38 3. Comuna Hăghig are 51% din suprafaţă acoperită de Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa Rotbav Măgura Codlei şi situl NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC BARAOLT. Această situaţie trebuie gestionată în aşa fel încât constrângerile să fie transformate în oportunităţi, inclusiv utilizând Măsura 213 din PNDR. Plăţi Natura Măsura 213 din Planul National de Dezvoltare Rurala privind acordarea de plăţi compensatorii pentru utilizatorii de terenuri agricole din zonele desemnate Natura Comunele din arealul ŢINUTUL BÂRSEI sunt incluse în diferite categorii în funcţie de tipologia reliefului şi a elementelor de mediu: Comunele Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele sunt incluse în Zona Montană Defavorizată Comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hăghig sunt incluse în Pachetul 1 Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală şi pachetul 2 Practici Agricole Tradiţionale. Plăţi anuale forfetare: beneficiarii pot fi fermieri, persoane fizice, juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care grupul şi membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor Natura 2000 desemnate pe teritoriul României. Sunt eligibile suprafeţele agricole localizate pe teritoriul României, situate în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în IACS, cu o suprafaţă minimă de un hectar cu parcelele eligibile de dimensiunea minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale Pământului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate de implementarea cerinţelor măsurii, urmând ca autorităţile competente să verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul primul venit, primul servit. Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa de teren agricol utilizat (SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 euro pe hectar. Doar în cazuri excepţionale, plata maximă anuală, pentru o perioadă de maximum 5 ani, poate fi în limita a 500 euro pe hectar. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul site-urilor

39 Natura La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime obligatorii. STAREA MEDIULUI Principalele probleme de mediu sunt legate de managementul deşeurilor. Problemele de management al deşeurilor au mai multe cauze principale printre care se numără: Obişnuinţa localnicilor de a depozita deşeurile pe câmpuri, în depozite de deşeuri improvizate Obişnuinţa localnicilor de nu plăti pentru serviciile de depozitare a deşeurilor din gospodării Lipsa atractivităţii economice a comunităţilor rurale pentru companiile private care prestează activităţi de preluare şi depozitare de deşeuri. O sinteză a problemelor de mediu identificate la nivelul comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI a relevat următoarele: Localitatea BOD CRIZBAV DUMBRĂVIŢA HĂLCHIU HĂRMAN SÂNPETRU FELDIOARA HĂGHIG Zone critice sub aspectul poluării - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - groapa de borhot din Fabrica de Zahăr Bod - ferma zootehnică Luca din Bod Colonie Groapa de gunoi a fost închisă şi ecologizată la data de În prezent colectarea deşeurilor menajere se face cu o firmă specializată Din cauza lacului de acumulare existent în avalul localităţii Dumbrăviţa a crescut pânza freatică şi nivelul apelor din fântânile existente în gospodăriile populaţiei şi cele publice. Nu există rampă ecologică, deşeurile sunt colectate şi depozitate în gropile ecologice din Braşov Deversări de canalizare menajera din municipiul Codlea; Deversări ape uzate de la Avicod Codlea; Deversări ape uzate de la Protan Codlea; Depozit de deşeuri închis în iulie 2009, parţial ecologizat; - Zona inundabilă pe stânga Podu Olt 700 ha fâneţe şi păşune; - Groapa de depozitare a gunoiului menajer 3,93 ha Poluarea aerului este generată atât pe teritoriul comunei cât şi pe teritoriul comunităţilor învecinate. Principalele substanţe poluante sunt PM 10-2,5, SO2, NOx, COV, CO2. Principala locaţie unde se înregistrează poluarea solului o reprezintă depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov Managementul deşeurilor nu include colectarea selectivă a deşeurilor. -Zone critice sub aspectul poluării atmosferei,apei,solului,terenuri degradate,depozite de deşeuri, rampe ecologice- - existenţa nitraţilor peste limitele de admisibilitate în apele provenite din fântânile publice şi individuale - o suprafaţă degradată de 9,57 ha la cariera de nisip din satul Iarăş

40 VÂLCELE - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - nu este asigurată zona de protecţie sanitară a izvoarelor minerale şi nu este asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică a acestor izvoare - există terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi de adâncime şi eroziuni de suprafaţă asociate cu alunecări de teren O oportunitate în ceea ce priveşte managementul deşeurilor o reprezintă dezvoltarea unui sistem integrat de management la nivelul Zonei Metropolitane Braşov. Un astfel de sistem integrat ar creşte atractivitatea economică, făcând viabilă colectarea şi depozitarea deşeurilor, atât din punctul de vedere al locuitorilor cât şi al companiei/companiilor de colectare şi depozitare a deşeurilor. De asemenea, potenţialul crescut de dezvoltare al sectorului reciclării deşeurilor refolosibile în Zona Metropolitană Braşov ar putea avea un impact pozitiv considerabil asupra comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Retea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundatii Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităti pentru dezvoltarea turismului. Deseurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectarii selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in conditii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI

41 II Patrimoniu arhitectural şi cultural O altă caracteristică care generează omogenitate la nivelul teritoriului o reprezintă moştenirea cultural istorică. Caracterul multicultural al întregii zone se regăseşte şi la nivelul patrimoniului arhitectural şi cultural. Localitatea Bod Crizbav Dumbrăviţa Feldioara Elemente de patrimoniu arhitectural şi cultural Biserica evanghelică: s-a ridicat în a doua jumătate a secolului XIII-lea, ca o biserică în stilul romano-gotic; Biserica Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub numărul 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a turnului. Turnul clopotniţei a fost reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală. Din turnul vechi a rămas doar fundamentul şi primul etaj. Cetatea bisericii a fost distrusă şi ea în mare parte la cutremurul din Obiectivul cel mai important din punct de vedere istoric este Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491 În cor se află 4 covoare anatolice din secolele XVII-XVIII. Pictura altarului reprezintă "Isus Hristos în grădina Ghetsimani", a fost realizată în anul 1869 de Karl Dorschag. Orga datează din anul Ceasul turnului datează din Sunt 3 clopote din oţel datând din anul 1923 care provin din Apolda. Un clopot din bronz datează din anul Unul din clopotele vechi a fost donat în timpul Primului Război Mondial din 1916 pentru a se fabrica tunuri de luptă. În locul clopotului donat a fost adus în 1923 un altul, Clopotul de seară, care răsună şi astăzi în fiecare seară la ora 19:30. Al patrulea clopot este inscripţionat în limba latină şi este cel mai vechi Pe fundaţia altarului şi a orgii stă scris cu litere specific gotice un mesaj referitor la cutremurul din anul Monumentul eroilor din comuna Bod-Sat: închinat eroilor din primul război mondial, ridicat cu contribuţia locuitorilor, sub îndrumarea învăţătorului Cherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colonia Bod: închinat eroilor din al doilea război mondial, care au apărat Postul de radio Bod. În apropierea satului se află ruinele cetăţii. Apartenenţa sa la orizontul cetăţilor teutone este ipotetică. Este amintită prima dată în anul Fortificaţia a fost utilizată pe vremea răscoalelor săseşti din 1324 şi A fost legată fie de comiţii secuilor, fie de voievozii Transilvaniei. Obiective turistice: Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A Fortificaţie medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A Aşezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A Fortificaţie dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A Manifestări/evenimente culturale locale: Zilele Cetăţii Crizbav Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Tabloul comemorativ este amplasat în Biserica Ortodoxă din Dumbrăviţa şi a fost realizat în memoria eroilor români din localitate, care s-au jertfit în cele Două Războaie Mondiale. Există un muzeu al satului Vlădeni şi o bibliotecă în satul Dumbrăviţa. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de

42 Hălchiu Hărman Sânpetru cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea teutonilor: era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Olt. Din vechea cetate se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. Biserica evanghelică - Este situata în partea de est a localităţii. Biserica este construită în stil gotic pe temeliile unei bazilici mai vechi de la începutul sec. XIII. Biserica ortodoxă - A fost construită în Biserica ortodoxă deţine o bibliotecă cu tipărituri din sec. XVIII, provenită de la episcopia Vâlcea. Monumentul eroilor saşi - Construit în , monumentul este închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici intre principele Ardealului Gabriel Bathory şi braşoveni, în anul Zona istorică locuită - Este formată din clădiri şi case de locuit cu toate acareturile datând din sec. XVIII. Biserica evanghelica fortificata din Rotbav - Biserica evanghelică din Rotbav a fost construită în sec. XIV în stil gotic, fiind una din bisericile fortificate din Tara Bârsei. 12 monumente istorice, din care 2 biserici ortodoxe şi 2 biserici evanghelice Biserica fortificată din Hălchiu: este înconjurată de o cetate cu două incinte, având şase turnuri. În şanţul din jurul ei putea fi dirijată apa din Vulcăniţa, cetatea fiind astfel o fortificaţie de apărare destul de puternică la vremea ei. În anul 1599, biserica cetate a rezistat trupelor domnitorului Mihai Viteazul care, după ce au incendiat satul, au asaltat de şase ori fără succes biserica-cetate Istoria cetăţii Hărmanului se leagă de prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râşnov şi Sânpetru. Prima atestare documentară a aşezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Intr-un document redactat atunci, regele Béla al IV-lea spune am hotărât să dăruim sfântului şi venerabilului convent al mănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obştesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţile Transilvaniei, şi anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) şi Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile şi cele ce ţin de ele. În sec XIII, locuitorii au construit o biserică înconjurată de ziduri, după modelul fortăreţelor saxone din această zonă. Biserica este împrejmuită cu ziduri înalte, prevăzute cu şapte turnuri de apărare. De-a lungul timpului, localnicii au renovat şi adaptat fortăreaţa conform necesităţilor lor. În interiorul bisericii se păstrează şi astăzi băncile de lemn realizate în secolul al XVI-lea. Orga şi altarul au fost renovate ulterior, datorită contribuţiei regelui polonez Carol al XII-lea. Masivul turn din partea de vest a fost construit în secolul al XIV-lea. În incinta cetăţii se efectuează serviciu religios evanghelic. Bibliotecă: Există două biblioteci, una a Şcolii generale din satul Hărman ( de volume) şi una a comunei. Cămin Cultural: Clădirea are o sala mare cu capacitate de 250 de persoane. În subsolul clădirii îşi desfăşoară activitatea ansamblul folcloric Vatra Hărmanului. Tot aici, la etaj, se găseşte Muzeul etnografic Hărman şi biblioteca din comună. Din secolul XIII datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte la Urmele unei picturi aflată pe unul dintre pereţii cetăţii fortificate a dus la presupunerea că, pe acest loc, cistercienii construiseră o mănăstire în jurul anului

43 Hăghig Vâlcele În interiorul cetăţii evanghelice funcţionează biblioteca comunei Sânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şi găzduieşte peste 8500 de volume. Biblioteca funcţionează pe bază de înscriere, în prezent fiind înregistrate peste 250 de persoane. La 25 august 1937 ia fiinţă prima şcoală de instructori planorişti din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Aerodromul funcţionează şi în prezent. Monumente istorice, monumente ce nu deţin o importanţă naţională: - Conacul Kövesdi - Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă sat Hăghig - Cimitirul ortodox vechi sat Hăghig - Biserica reformată sat Hăghig - Capela familiei Nemes sat Hăghig, nr. 112 (în cimitirul nou) - Castelul Nemes sat Hăghig, nr Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna, a fost pusă sub protecţie provizorie şi o locuinţă veche numită Casa galbenă. Situri arheologice: - două aşezări neolitice, cultura Cucuteni-Ariuşd,la dealul Tyszk şi la dealul Ciocas a intravilanului satului Ariuşd - aşezare din cultura Hallstadt, la extremitatea nordică a dealului Ciocas - fortificaţie din sec. XII-XIII Monumente şi ansambluri de arhitectură: - Bisericile reformate construite în satele Ariuşd şi Araci, în sec. XV-XVI - Biserica ortodoxă din Vâlcele, sec.xix - Conacul Domokos, din satul Araci, sec. XIX Comunele reunite în ŢINUTUL BÂRSEI păstrează moştenirea culturală specifică convieţuirii românilor (actualmente majoritari) cu saşi, unguri, rromi. Comuna Dumbrăviţa şi-a păstrat specificul puternic românesc, afirmat mai ales odată cu privilegiile în privinţa autonomiei oferite localităţilor din sudul Transilvaniei care au format Regimentul I de graniţă al Imperiului Austro-ungar. În şase din cele şapte comune: Hărman, Hălchiu, Bod, Sânpetru, Feldioara, Crizbav, care au aparţinut Ordinului Cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei, se păstrează vestigii arhitecturale ale renumitelor biserici-cetăţi fortificate, construite în sec. XIII. Cultura naţionalităţilor, altele decât cea română, este prezentă încă în stilul arhitectural, în obiceiurile folclorice, gastronomice. Acestea din urmă sunt prezentate cu ocazia diverselor manifestări culturale. Există ansambluri de dansuri populare, fanfare, etc. Evenimente, festivaluri: - Zilele Cetăţii Crizbav, Târgul de primăvară, Târgul de toamna - Hălchiu: Zilele comunei (în luna septembrie), Festivalul sarmalelor, organizat de etnicii maghiari

44 - Hărman: Balul Penaşilor (1-8 ianuarie), Maialul de Armindeni (1 mai), Zilele Hărmanului (15 august). - Feldioara: Zilele Marienburg - are loc în septembrie - Dumbrăviţa : În august se organizează ziua localităţii; în aprilie şi septembrie se organizează două târguri. - Sânpetru - Ziua Eroilor,Zilele Comunei Sânpetru, Carnavalul (Fasching), Ziua Mamei (Muttertag), Ziua recoltei(erntedankfest), Ziua Cetăţii (Burgfest) - Hăghig: Balul Strugurilor în luna octombrie - Vâlcele: stropitul după Paşti. La majoritatea evenimentelor locale (târguri, Zilele localităţii) sunt apreciate şi premiate cele mai bune rezultate ale activităţilor agricole tradiţionale: cea mai bună recoltă, cel mai frumos animal, cele mai bune preparate culinare, cea mai tare băutură, etc. Patrimoniul arhitectural şi cultural al Ţinutului Bârsei este deosebit de bogat, cantitativ şi calitativ, reprezentând moştenirea tuturor etniilor care-l locuiesc. Elementele fizice de patrimoniu au constituit punctele în jurul cărăra s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială. În acest sens, conservarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect pozitiv dezvoltării economice locale durabile şi competitive

45 II Economia locală Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea Ghimbav Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe. Activităţi sociale si instituţii locale Un fenomen important, care nu poate fi relevat de datele statistice îl reprezintă mobilitatea populaţiei active într-un areal de dezvoltare bine delimitat, ce include cele 9 comunităţi din ŢINUTUL BÂRSEI. Există un nivel destul de ridicat de mobilitate al salariaţilor în ambele sensuri (din rural spre urban şi viceversa). Nivelul de mobilitate depinde, în mod evident, de calitatea serviciilor de transport public în comun. În prezent, aceste servicii sunt asigurate de operatori privaţi. Calitatea slabă a serviciilor de transport este compensată prin eforturi individuale ale persoanelor care folosesc autoturismele pentru a putea circula în zonă. Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene este foarte dezvoltată şi permite accesul facil în foarte multe puncte din arealul metropolitan Braşov şi din depresiunea Sfântu Gheorghe. O situaţie specială o reprezintă transportul public de persoane între Municipiile Braşov şi Sfântu Gheorghe. Această rută permite mobilitatea populaţiei aflată de-a lungul rutei de transport către oricare din cele două municipii. În acest moment, ruta de transport utilizează drumurile naţionale DN11 şi DN 12 care străbat o mică parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI şi apoi ocolesc teritoriul. Chiar dacă există alte două rute posibile care traversează întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, acestea fac uz de drumuri judeţene şi nu sunt folosite de companiile de transport public în comun. Locuitorii din comunităţile ŢINUTULUI BÂRSEI folosesc astfel autoturismele personale pentru parcurgerea traseelor care traversează graniţa dintre judeţele Covasna şi Braşov. Pentru traseele intra judeţene, companiile de transport public folosesc drumurile judeţene în baza unei licenţe de transport judeţean. Se intenţionează, în viitor, dezvoltarea unui sistem de transport public integrat, care să facă uz de toate atu-urile teritoriului şi să asigure prin calitate, interconectivitate şi facilitatea utilizării acoperirea nevoilor de transport pentru toate categoriile de public. Aşa cum aminteam mai sus, este necesară dezvoltarea

46 unor noi rute de transport public care să facă legătura între diferite localităţi, în special rurale, care să răspundă noilor dezvoltării rezidenţiale sau industriale din arealele urbane polarizatoare. II Repartizarea populaţiei active Situaţia populaţiei active din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai jos: Localitatea Populaţia activa total Agricultura Industrie Comerţ Servicii Bod Crizbav Dumbrăviţa Feldioara Hălchiu Hărman Sânpetru Hăghig Vâlcele TOTAL % 100,00 3,60 45,48 15,97 34,95 Repartizarea fortei de munca pe localitati Bod Crizbav Dumbravita Feldioara Halchiu Harman Sanpetru Haghig Valcele Distribuţia forţei de muncă în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Graficul de mai sus relevă o realitate existentă la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI şi anume legătura între nivelul de accesibilitate şi gradul de ocupare al populaţiei. Localităţile Feldioara, Hărman şi Sânpetru au un număr relativ ridicat de angajaţi

47 tocmai datorită prezenţei căilor de acces (drumuri naţionale) şi apropierii de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov. La polul opus se află localităţile Hăghig, Vâlcele, Crizbav şi Dumbrăviţa care au cei mai puţini angajaţi, una din cauze fiind şi nivelul destul de scăzut de accesibilitate. În aceste localităţi există doar drumuri judeţene, de o calitate inferioară celor naţionale. Repartizarea fortei de muncă pe sectoare de activitate Agricultura Industrie Comert Servicii Forţa de muncă pe sectoare de activitate Datele prezentate mai sus relevă o tendinţă generalizată la nivelul spaţiului rural din întreaga ţară, şi anume un număr foarte scăzut al personalului angajat în agricultură. Acest lucru se datorează faptului că proprietăţile funciare sunt fragmentate, predomină fermele exploataţiile de mici dimensiuni care nu reuşesc să genereze un profit economic, şi implicit să genereze ocupare la nivelul populaţiei active. Mai mult decât atât, dezvoltarea industriei şi serviciilor la nivelul regiunii Braşov face ca generaţia tânără din mediul rural să îşi caute dezvoltarea profesională în afara domeniului agricol. Chiar şi în aceste condiţii, există un nucleu de exploataţii agricole profitabile care pot constitui masa critică pentru o dezvoltare viitoare a sectorului agricol în complementaritate cu alte componente ale dezvoltării economice. Majoritatea acestor exploataţii agricole se datorează succesului culturilor de plante industriale (cartof, sfeclă de zahăr) şi cereale care pot genera un profit economic

48 După cum reiese din tabelele prezentate în această secţiune, principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea- Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe. Aşezarea geografică în centrul ţării, la intersecţia unor importante rute comerciale generează, pentru toate comunităţile, o cerere a dezvoltării serviciilor. Această tendinţă a fost accentuată şi de dispariţia marilor fabrici care au dominat dezvoltarea economică în perioada comunistă Fabrica de Autocamioane ROMAN, Uzina TRACTORUL Braşov, ISAMA Sfântu Gheorghe şi Întreprinderea de Aparataj Motoare Sfântu Gheorghe Agricultura Industrie Comerţ Servicii total personal salariat Agricultura Industrie Comerț Servicii Evoluţia numărului de salariaţi pe sectoare de activitate Datele prezentate în mai sus relevă o tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură. Chiar dacă această scădere poate fi interpretată ca rezultând din scăderea importanţei sectorului agricol în economia regiunii, ea poate fi asociată şi unui demers de creştere a productivităţii muncii în

49 cadrul fermelor de mici dimensiuni precum şi mecanizării procesului de producţie agricolă cu utilaje performante. În paralel, se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi în sectorul serviciilor. Prin creşterea nivelului de accesibilitate (construirea de noi drumuri de acces şi reabilitarea celor existente), spaţiul rural devine atractiv pentru multe companii private interesate să dezvolte activităţi economice în zona unei mari aglomerări urbane cu aproape de locuitori. De asemenea, companii care derulau activităţi industriale în spaţiul urban au căutat posibilităţi de relocare în spaţiul rural limitrof. Unul din factorii importanţi în creşterea nivelului de angajare în sectorul serviciilor şi mai ales al industriei îl reprezintă nivelul destul de ridicat de accesibilitate al întregii Depresiuni a Braşovului, atât din punct de vedere rutier cât şi feroviar. Din păcate, această tendinţă de profilare a comunităţilor rurale către sectorul non agricol nu este întâlnită la acelaşi nivel pe întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Se desprinde de aici nevoia de a creşte nivelul de accesibilitate rutieră şi/sau feroviară în toate comunităţile teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. În ultimii cinci ani s-a produs o puternică schimbare în repartizarea personalului salariat pe sectoare de activitate, respectiv scăderea constantă în domeniul agricol şi creşterea semnificativă în sectoarele industrie şi servicii. Acest areal beneficiază de condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov. Situaţia precară a veniturilor din agricultură argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, a diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe sectorul non-agricol, ca sursa durabila pentru nivelul de trai al comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale. Ţinutul Bârsei se înscrie în tendinţa identificată la nivelul regiunii Centru, de reducere a ponderii agriculturii şi orientarea spre sectorul industriei şi al serviciilor. La nivel regional, cea mai mare rată de ocupare a populaţiei se înregistrează în Regiunea Centru, cu un procent de 30,8%, în sectorul secundar şi terţiar, respectiv 24,6%, în sectorul primar (INS 2005)

50 II Agricultură Toate localităţile prezentate în tabelul de mai jos se afla în depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu Gheorghe, unde altitudinea este cuprinsa intre 500 şi 1000 m. Structura fondului funciar în anul 2009: Localitatea Suprafaţa agricola din care: (ha) Arabil Fâneaţă Păşune Livezi Bod Hărman Hălchiu Sânpetru Crizbav Dumbrăviţa Feldioara Vâlcele Hăghig total % 100% 62,04% 15% 23,30% 0,71% După cum reiese şi din tabelul de mai sus, principala destinaţie a suprafeţelor agricole este cea de teren arabil. Această destinaţie este una normală într-o zonă depresionară. Următoarea categorie de folosinţă ca pondere o reprezintă păşunile Arabil Fâneaţă Păşune Livezi Structura fondului funciar în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Graficul de mai sus subliniază tendinţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI de a se orienta către cultura plantelor industriale şi către zootehnie, în conformitate cu condiţiile de relief, soluri, precipitaţii, climă, etc ce se găsesc în zonă

51 Modul de folosinţă a terenului arabil, cu principalele culturi agricole: Suprafeţe însămânţate în primăvara anului 2009 (ha): Localitatea cartofi sfeclă de zahăr grâu secară orz orzoaică ovăz porumb boabe total Bod Hărman Hălchiu Sânpetru Crizbav Dumbrăviţa Feldioara Vâlcele Hăghig total % 13, ,36 4,34 0,93 15,05 2,47 11, ovăz, 221 porumb boabe, 1039 cartofi, 1174 sfeclă de zahăr, 981 orzoaică, 1342 orz, 83 secară, 387 grâu, 3688 Utilizarea terenului arabil în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI (ha) Principalele culturi sunt cele asociate reliefului şi climei din regiunea Braşov. Culturile de cereale predomină. Un factor important în ceea ce priveşte cultura plantelor industriale o reprezintă prezenţa fabrici de zahăr de la Bod

52 Datorită acestui agent economic, o porţiune considerabilă din exploataţiile agricole este folosită pentru culturi de sfeclă de zahăr. În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este prezentat sintetic în tabelul de mai joş localitatea HĂRMAN BOD SÂNPETRU HĂLCHIU CRIZBAV FELDIOARA DUMBRĂVIŢA efective de animale bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine

53 VÂLCELE HĂGHIG TOTAL păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine păsări bovine cabaline ovine porcine pasari Efective de animale în ŢINUTUL BÂRSEI Ultimii trei ani subliniază un nivel relativ constant în ceea ce priveşte efectivele de bovine, cabaline şi porcine. În ceea ce priveşte ovinele, acestea reprezintă o categorie destul de întâlnită în zonă, iar efectivele au o tendinţă ascendentă. Efectivele de păsări au suferit o scădere importantă în 2008 datorită epidemiei de gripă aviară. Creşterile de efective animale din zonă pot fi explicate prin dezvoltarea economică din arealul urban aflat la sud şi la nord de teritoriul

54 ŢINUTUL BÂRSEI. Această dezvoltare economică a generat o creştere a cererii de produse animale. Fondul forestier: Localitatea Suprafaţă păduri (ha) Bod 247 Hărman 476 Hălchiu 600 Sânpetru 237 Crizbav 2000 Dumbrăviţa 4290 Feldioara 1350 Vâlcele 2475 Hăghig 1425 total Exploatarea fondului forestier, prin ocoale silvice private sau publice, asigură o sursă de venit atât proprietarilor privaţi de păduri, cât şi autorităţilor publice locale, prin valorificarea masei lemnoase. Fondul de vânătoare este bogat calitativ, existând efective de urşi, mistreţi, iepuri etc. Din punct de vedere cantitativ fondul cinegetic nu permite dezvoltarea activităţilor de vânătoare. O prezentare mai detaliată a activităţilor agricole din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş Aşa cum aminteam mai devreme, principala caracteristică a activităţilor agricole o reprezintă fragmentarea suprafeţelor agricole şi exploatarea lor într-o manieră individuală. Există totuşi câteva exploataţii de dimensiuni mai mari ce pot constitui un nucleu în ceea ce priveşte concentrarea şi eficientizarea activităţilor agricole

55 Caracteristicile activităţilor agricole (2010): Localitate a Mărimea suprafeţelor exploataţiilor Creşterea animalelor Bod - 1 exploataţie de 150 ha cu - Asociaţia terenuri în arenda Crescătorilor de - 4 exploataţii intre 50 şi 80 Taurine Bod Sat ha parţial în arenda, cu aprox. 180 parţial în proprietate. capete - 1 exploataţie de 50 ha cu - Asociaţia terenurile în arenda Crescătorilor de - restul suprafeţei este Taurine Bod lucrat pe exploataţii Colonie cu aprox. individuale cu terenuri 120 capete proprietate şi arenda pana - PFA capete la 10 ha - Crescători persoane fizice Hărman - 5 exploataţii cu suprafeţe Crescători între 150 ha şi 515 ha persoane fizice: - 1 exploataţie intre 50 şi - Bovine: ha persoane deţin - 1 exploataţie intre 10 şi 50 între ha restul suprafeţei este capete lucrat pe exploataţii - Ovine: 7 individuale cu terenuri persoane deţin proprietate şi arenda pana între la 10 ha capete Procesarea produselor - 1/3 în exploataţiile proprii - 2/3 sunt livrate marilor procesatori (fabrici de lapte, abatoare etc.) - 2/3 sunt livrate marilor procesatori (fabrici de lapte, abatoare etc.) - 1/3 din produse livrate la piaţa libera Hălchiu - 2 societăţi agricole formate după Legea nr. 36/1991 cu suprafaţa de teren de 657 ha - 1 societate comercială pentru producerea de cartofi de sămânţă cu - o cooperativa BOVIROM TARA BARSEI BRASOV cu 400 cap. bovine cap. bovine în Asociaţia - 1/3 sunt livrate marilor procesatori (fabrici de lapte, abatoare) - 2/3 din produse livrate la piaţa

56 suprafaţa de 200 ha în arendă şi 50 ha în proprietate - 5 exploataţii agricole cu suprafaţa de peste 50 ha - 10 exploataţii agricole cu suprafaţa intre 10 ha 50 ha - restul suprafeţei este lucrat în exploataţii agricole individuale cu terenuri proprietate şi arenda pana la 10 ha Sânpetru Terenurile agricole sunt utilizate: - în proporţie de 30% individual - 70% de către doua societăţi agricole şi crescătorii de animale din comuna Crizbav - Terenurile agricole sunt utilizate: - în proporţie de 80% individual, 20% de către doua societăţi agricole - nr. exploataţii agricole = suprafaţa exploataţii agricole = ha Crescătorilor de Taurine Hălchiu cap. bovine la persoane fizice - 8 crescători de animale/păsări - P.F.A. sau Întreprindere familiala cu circa 1500 ovine, 300 bovine, păsări de cetăţeni cu 1-5 capete bovine - 1 P.F.A. apicultor - 77 persoane au 1-17 capete bovine - 26 persoane au capete ovine persoane au 1-2 capete cabaline persoane au 1-20 păsări - 1 apicultor PFA libera (cereale, lapte, carne, cartofi) Produsele sunt livrate procesatorilor şi o mica parte comercializate direct din gospodarii - 2/3 sunt procesate în exploataţiile proprii - 1/3 din produse livrate la piaţa libera

57 DUMBRĂ Exploataţiile agricole sunt In comună există un - 1/3 în VIŢA fragmentate. număr de aprox. exploataţiile Există o singură exploataţie 230 bovine, 1600 proprii agricolă de aproape 100 de de ovine, peste 300-2/3 sunt livrate ha. porcine si 1600 de marilor Suprafaţa totala a păsări. procesatori exploataţiilor agricole este (fabrici de lapte, de aprox de ha din abatoare etc.) care peste 65% este ocupată de culturile de nutreţ- Feldioar Cea mai mare exploataţie Aprox. 30 de - 2/3 sunt a agricola este realizată de o persoane au intre procesate în companie privată care 1-30 capete bovine exploataţiile gestionează o suprafaţă de Aprox. 40 de pers proprii peste 400 de ha au intre 1 si 2-1/3 din produse Mai există 2 exploataţii de capete cabaline livrate la piaţa aprox. 50 de ha libera Restul suprafeţelor sunt 216 persoane au reprezentate de intre 1-20 de exploataţiile de mici păsări dimensiuni Suprafaţa totala agricola este de aprox ha Hăghig - 4 exploataţii ha - Asociaţia - 1/3 exploataţii parţial în arendă Crescătorilor de proprii - restul suprafeţei este Taurine Hăghig, lucrat pe exploataţii aprox. 35 buc. - 2/3 sunt livrate individuale cu terenuri Bovine marilor procesatori proprietate şi arendă până - 12 PFA mixt (fabrici de lapte, la 10 ha. bovine-ovine 900 abatoare) capete

58 - ovine caprine societate comercială suine Vâlcele - majoritatea gospodăriilor - zootehnia se - 2/3 sunt sunt mici, media fiind de dezvoltă datorită procesate în 5, 40 ha (peste media calităţii păşunilor exploataţiile naţională= 2,43 ha în şi fâneţelor proprii 2007) - efectivele de 1/3 din produse - grad de mecanizare animale au scăzut, livrate la piaţa satisfăcător, dar învechit dar, în ceea ce libera priveşte creşterea bovinelor, se constată o creştere constantă a producţiei de lapte O problemă importantă cu care se confruntă administratorii micilor exploataţii agricole o reprezintă lipsa mijloacelor eficiente de valorificare a produselor din gospodăriile proprii. Astfel, o mare parte din agricultori reclamă lipsa unor spaţii amenajate pentru vânzarea de produse agroalimentare în comunităţilor rurale. În plus, o oportunitate pentru vânzarea produselor agricole din exploataţiile de mici dimensiuni o reprezintă organizarea de târguri şi evenimente ocazionate de diverse sărbători unde pot fi comercializate astfel de produse. Fragmentarea şi utilizarea individuală a exploataţiilor agricole este relevată şi de numărul relativ scăzut de companii private din sectorul agricol, companii care asigură şi un nivel scăzut al ocupării populaţiei. Situaţia firmelor specializate pe activităţi agricole este prezentată în tabelul de mai joş Totuşi se poate observa o dezvoltare a companiilor de prelucrare a produselor lactate şi a celor din carne, pornind de la tradiţia zonei în aceste sectoare. Aceste companii reprezintă punctul critic pentru dezvoltarea exploataţiilor de dimensiune mică şi medie care pot furniza materia primă solicitată de procesatori pentru a acoperi cererea generată de o aglomerare urbană de aproximativ locuitori

59 Comentarii privind economia locală Caracteristicile fizice ale zonei se reflectă în ponderea principalelor culturi practicate, şi anume culturile de cartof şi plante industriale, ale căror posibilităţi de valorificare sunt mai ridicate decât în cazul altor categorii de culturi. Pe un relativ îndepărtat loc doi se situează creşterea bovinelor şi a porcinelor. Un aspect important în productivitatea sectorului zootehnic o reprezintă nivelul destul de ridicat al investiţiilor necesare pentru respectarea normelor de siguranţă sanitarveterinară. În ceea ce priveşte dimensiunea teritorială, localităţile Hărman şi Hălchiu deţin conducerea în ceea ce priveşte numărul de companii private din sectorul agricol. Acest lucru se datorează şi faptului că extravilanul celor două comune este destul de mare pentru a putea dezvolta aici exploataţii agricole profitabile. Existenţa păşunilor şi fâneţelor de calitate, pe 36% din suprafaţa fondului funciar, permite dezvoltarea activităţii de creştere a animalelor (bovine, ovine ). Aceste activităţi se realizează în gospodării individuale, în firme specializate sau în fermele mixte care funcţionează în arealul prezentat. În privinţa modului de utilizare a terenului agricol, se păstrează un grad de asociere relativ mic; în schimb, asocierile existente, atât în cultura plantelor, cât şi în creşterea animalelor, au confirmat eficienţa, comparativ cu exploataţiile cu suprafeţe mici, datorate fragmentării excesive a proprietăţii. Formele asociative de exploataţii agricole au reuşit în mare parte sa se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate inclusiv prin fonduri SAPARD. Ferme de producţie în domeniul zootehnie: BOD: SC L&D LUCA, AF GAITAN IOAN (taurine) HĂLCHIU: SC POLZOO-EXIM (taurine) CRIZBAV: SC ROMBALKANELLAS IMPEX SRL (taurine) HĂRMAN: ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L. (piscicultură) HĂGHIG: ŞC. AGRO BORD SRL (suine)

60 S-au dezvoltat activităţi conexe, de procesare a produselor (ex.:sc RAFLATAC SRL Hărman). În imediata apropiere există procesatori mari de produse agricole: PRODLACTA BRASOV, SC LUCA SRL Braşov, TYROM, SC REINERT SRL, etc. În arealul GAL Ţinutul Bârsei sunt prezent firme de marcă: Fabrica de zahăr Bod, SC Dacia Plant SRL- punct de lucru al unui important producător de produse naturiste, SC H&E REINERT SRL Feldioara procesator de carne, ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L. Tot o marcă locală poate fi considerat Liceul din Feldioara, deoarece învăţământul agricol a avut aici o tradiţie de 100 de ani; Şcoala agricolă care a funcţionat aici intre anii şi a contribuit esenţial la modernizarea agriculturii din Ţara Bârsei. Agricultura este o ocupaţie importantă, asigurând atât surse de existenţă pentru populaţia localităţilor rurale, prin exploataţiile agricole individuale, cât şi valoare adăugată brută, prin fermele mari de producţie şi firmele procesatoare de produse agricole. Activităţile agricole reprezintă un potenţial de dezvoltare a GAL Ţinutul Bârsei, având în vedere resursele disponibile. Totuşi, luând în calcul şi provocările socio-demografice pe termen mediu şi lung este nevoie de o eficientizare a exploataţiilor agricole (prin asociere şi utilizarea de utilaje performante) precum şi o dezvoltare a sectorului non agricol, cu accent pe dezvoltarea acelor activităţi care permit prelungirea perioadei de viaţă activă şi crearea unui nivel ridicat al calităţii vieţii

61 II Industrie IMM Micro-întreprinderi Situaţia activităţii economice, în toate cele patru sectoare (agricol, industrie, comerţ, servicii), este prezentată astfel: 2008: (sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, DGFP Braşov) Total Microîntreprinderi Întreprinder Întreprinderi Întreprinderi cu localitatea întreprind cu i cu cu peste 250 eri 0-10 salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi Bod Hărman Hălchiu Sânpetru Crizbav Dumbrăviţ a Feldioara Hăghig Vâlcele Număr % ,87% 10,95% 2,83% 0.35% Aşa cum se întâmplă şi la nivel european, mediul economic este dominat, în proporţie de peste 95% de întreprinderi mici şi mijlocii, cu până la 250 de salariaţi. Dintre acestea, peste 80% sunt reprezentate de microîntreprinderi (companii cu până la 10 angajaţi). Majoritatea acestor companii sunt afaceri de familie, concentrate pe sectorul serviciilor şi al industrie uşoare, dar şi în sectorul turismului. Aşezată la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia, favorizată de privilegiile voievodale, dar şi ale autorităţilor transilvănene, Ţara

62 Bârsei a avut dintotdeauna o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comerţului în Ţările Române. Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe principalul drum comercial ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor. Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut printr-un puternic proces de industrializare mai ales în perioada interbelică şi în timpul regimului comunist. Regimul comunist a făcut din judeţul Braşov cel de-al treilea centru al dezvoltării industriale din România, după Bucureşti şi Prahova, concentrând aici mari coloşi industriali: Fabrica de Autocamioane Roman ( angajaţi), Uzina de Tractoare ( angajaţi), Rulmentul Braşov (8.000 angajaţi). În apropiere, la numai 35 de km depărtare, în Sfântu Gheorghe au fost dezvoltate Întreprinderea de Aparataj Motoare precum şi Întreprinderea După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore în structura economiei Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte diversificată. În perioada producţia industrială a scăzut, cu 70%, iar ritmul de scădere a fost, în aceşti ani, mai mare în Braşov decât la nivel naţional. Scăderea producţiei industriale în perioada de după anul 1990 are drept cauză, în primul rând, ineficienţa celor trei societăţi, numărul mare de angajaţi şi câştigurile salariale mari, ce nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi productivitate. Începând din anul 1996, în Braşov au fost disponibilizaţi de angajaţi, astfel încât unele dintre aceste întreprinderi nu mai funcţionează în prezent (Tractorul), iar altele funcţionează cu 8% din angajaţi (Roman ŞA.). În ceea ce priveşte profilul economic al zonei de după 1990, acesta a fost puternic influenţat de aglomerarea urbană aflata in apropiere, alcătuită din Municipiile Braşov, Sfântu Gheorghe, Săcele, Codlea şi oraşul Ghimbav. Astfel, prin expansiunea spaţiului urban, activităţile industriale din interiorul oraşelor au fost relocate către comunităţile limitrofe. Întreaga zonă şi-a păstrat atractivitatea datorită reţelei de drumuri naţionale şi căi ferate ce ajung în zonă

63 Mari companii străine au fost interesate să atragă forţa de muncă specializată care a lucrat în cadrul marilor fabrici Braşovene si Covăsnene. În plus, aglomerarea urbană Braşov reuneşte într-un spaţiu cu o raza de aproximativ 33 de km aproximativ de locuitori, ceea ce reprezintă un atu. Astfel au dezvoltat operaţiuni în zona mari companii precum STABILUS, MIELE, KRONOSPAN, INA SCHAEFFLER, CONTINENTAL, etc. Pe lângă acestea se dezvoltă şi câteva parcuri industriale dintre care amintim GRAELLS&LLONCH (la Prejmer) şi ICCO (la Ghimbav). Asa cum aminteam mai sus, si companii din sectorul agro alimentar s-au dezvoltat in arealul Braşov, pe teritoriul sau în vecinătatea ŢINUTULUI BÂRSEI. Amintim aici Fabrica de Zahar BOD, TYROM, REINERT. În afara acestora câteva companii locale au dezvoltat adevărate mărci locale si regionale precum DORIPESCO (piscicultură), LE FRU MARIN, BERTIS, LUCA- (preparate din carne), COVALACT, PRODLACTA (lactate), VEL PITAR, PRO SPICOM (morărit şi panificaţie), etc. Comentarii privind industria locală Aşa cum menţionam mai sus, sectoarele cele mai dezvoltate din punctul de vedere al economiei sunt sectoarele cu o oarecare tradiţie în zona Braşov. Bineînţeles, dezvoltarea economică a comunităţilor rurale ţine cont de dezvoltarea diferitelor sectoare economice din arealul metropolitan Braşov, în vederea stabilirii unei relaţii de complementaritate. În afara industriei, prezenţa unei mari concentrări urbane, cu o populaţie de peste de persoane (în trei municipii şi trei oraşe) generează o cerere crescută în ceea ce priveşte produsele alimentare dar şi diverse categorii de servicii. Un sector cu o dezvoltare importantă, care urmează trendul regional şi naţional este sectorul construcţiilor. Totuşi, trebuie spus că această creştere nu este una sustenabilă pe termen lung şi este de aşteptat ca în câţiva ani, sectorul construcţiilor să se stabilizeze la un nivel de echilibru. Aceste considerente stau la baza profilării economice a comunităţilor rurale din arealul ŢINUTUL BÂRSEI

64 II Comerţ şi sector de servicii Situaţia comerţului şi a serviciilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş 2008: Tipuri de comerţ total % din numărul total Cu ridicata şi intermedieri 83 28,42 Cu amănuntul ,17 combustibil 2 0,68 Produse chimice 2 0,68 Produse diverse 3 1,02 Total Numar firme de comert, pe activitati Cu ridicata şi intermedieri Cu amănuntul combustibil Produse chimice Produse diverse Comerţul cu amănuntul este o activitate dezvoltată în localităţile în cauză şi reprezintă o sursă de venit familial. Comerţul cu ridicata şi intermedierile sunt activităţi prezente mai pregnant în localităţile apropiate de Braşov (Sânpetru, Hărman, Hălchiu)

65 Servicii (2008): Întreprinderi din sectorul servicii total % din număru l total Transport marfă 57 14,72 Transport călători 14 3,61 Transport rutier, activităţi anexe 2 0,51 Consultanta, inginerie, asigurări 49 12,66 Consultanta echip. IT, soft, reparaţii electronice 16 4,13 Reparaţii auto 12 3,10 Hotel, pensiune, bar, restaurant 43 11,11 Vânzări, închirieri imobiliare 19 4,90 Patiserie, brutărie, cofetărie 1 0,25 Construcţii de clădiri ,49 Construcţii metalice 2 0,51 Alte servicii suport pt. întreprinderi 5 1,29 Servicii medicale 9 2,32 Alte servicii 40 10,33 Total Numar firme de servicii, pe activitati

66 Sectorul serviciilor a evoluat ca răspuns la trendul economic ascendent al întregii zone. Dezvoltarea industrială din ultimii ani coroborată cu dezvoltarea infrastructurii turistice a creat premisele necesare pentru dezvoltarea serviciilor. Evoluţia ascendentă a sectorului serviciilor poate reflecta creşterea profesionalismului firmelor care aleg sa externalizeze unele activităţi ( paza şi protecţie, evidenţă contabilă, întreţinere) sau apelează din ce în ce mai mult la servicii de consultanţă. Sectorul terţiar % din Întreprinderi din sectorul de total numărul Prelucrare (terţiar) total Fabricarea pâinii, patiserie 11 8,87 Fabricare produse lactate 2 1,61 Confecţii blănuri 1 1,61 Fabricare împletituri plută, paie, produse manufacturiere 5 4,03 Fabricarea betonului 3 2,41 Extracţie piatră, pietriş, nisip 3 2,41 Producţia şi conservarea produselor din carne 3 2,41 Fabricare uşi, ferestre, construcţii metalice 11 8,87 Producţie remorci 2 1,61 Prelucrare lemn, mobilier 28 22,58 Ind. farmaceutică şi produse naturiste 2 1,61 Producere zahăr 1 Morărit 3 2,41 Producere componente electrice 2 1,61 Fabricare alte produse textile, incaltaminte 12 9,67 Fabricare utilaje,produse din metal, motoare 14 11,29 Fabricare produse cauciuc 3 2,41 Alte activităţi de producţie 18 14,51 Total În sectorul de prelucrare, cele mai importante domenii sunt prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului Fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor

67 Alte activităţi de producţie Această situaţie se datorează tradiţiei existente în zonă în ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, dar şi a prezenţei specialiştilor în acest domeniu (pregătiţi în diverse specializări de către Facultatea de Silvicultură şi Industria Lemnului din cadrul Universităţii TRANSILVANIA din Braşov. În plus, în zona Braşov Ghimbav se găsesc un număr considerabil de companii de mari dimensiuni ce activează în domeniul prelucrării lemnului, ceea ce generează o anumită orientare în ceea ce priveşte dezvoltarea micilor companii. De partea cealaltă, fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor se datorează tradiţiei industriale a zonei, care a creat un număr considerabil de specialişti în aceste domenii. Dezvoltarea culturii antreprenoriale din ultimii ani a dus la apariţia câtorva firme de producţie în acest domeniu. Localitatea Sector Sector Număr de Sector Sector de industrial şi de privind firme (2008) agricol comerţ artizanat serviciile Bod Hărman Hălchiu Sânpetru Crizbav Dumbrăviţa Feldioara Hăghig Vâlcele Total % 100 4,2 14,1 37,3 44,

68 Sector agricol 4,2% Numarul de firme pe sectoare de activitate 2008 Sector privind serviciile 44,36% Sector de comerţ 37,3% Sector industrial şi de artizanat 14,1% Din datele prezentate în această secţiune este evidentă orientarea economică a zonei către sectorul serviciilor şi al comerţului. De asemenea, un fapt important ce trebuie amintit este faptul că numărul cel mai mic de firme, per total, se găseşte în localităţile ce nu sunt traversate de drumuri naţionale (Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig, Vâlcele), ceea ce arată o legătură clară între nivelul de accesibilitate/mobilitate şi nivelul de dezvoltare economică. Concluzia care se desprinde de aici este aceea că pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă şi competitivă a comunităţilor din arealul ŢINUTULUI BÂRSEI este nevoie de îmbunătăţirea gradului de accesibilitate şi de creştere a mobilităţii bunurilor şi serviciilor în zonă Agricultura Industrie Comerţ Servicii total personal % 3,48 46,95 16,20 33, Număr de firme %

69 Numar de firme si personalul angajat, pe sectoare de activitate Număr de firme personal Activităţile non-agricole sunt puternic dezvoltate, constituind o importantă sursă de venit alternativ pentru populaţia rurală. Prin specificul lui, sectorul Industrie, deşi, ca număr de firme reprezintă 14%, ca număr de personal reprezintă 46,95%. Sectorul Servicii, cu cel mai mare număr de firme, ocupă 33,35 % din numărul mediu de personal. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii zonelor rurale şi oferă oportunităţi ocupaţionale, care pot ajuta la ameliorarea condiţiilor de trai