Microsoft Word - PDL Campia Transilvaniei FINALA FINALA

Transcriere

1 GAL CÂMPIA TRA SILVA IEI PLA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

2 ROMÂ IA MI ISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritate de Management pentru P DR CUPRI S I. I TRODUCERE... 4 II. PLA DE DEZVOLTARE LOCALĂ... 6 II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu... 6 II.2. Strategia de dezvoltare locală... Error! Bookmark not defined. PARTEA I: PREZE TAREA TERITORIULUI A ALIZA DIAG OSTIC... 8 II.2.1. Prezentarea geografică şi fizică... 9 II Prezentarea principalelor caracteristici geografice... 9 II Hărţi planul localizării teritoriului II Populaţie - demografie II Patrimoniu de mediu II Patrimoniu arhitectural şi cultural II Economia locală II Repartizarea populaţiei active...61 II Agricultură II Industrie IMM Micro-întreprinderi II Comerţ şi sector de servicii II Servicii pentru populatie şi infrastructuri medico-sociale II Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii II Activităţi sociale şi instituţii locale...72 II Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu II Elemente complementare privind prezentarea teritoriului...90 PARTEA A II-A: A ALIZA SWOT PARTEA A III - A: PRIORITĂŢI

3 PARTEA A IV A: MĂSURA II.3. Planul de finanţare III. REALIZAREA PARTE ERIATULUI ŞI FU CŢIO AREA GAL-ULUI148 PARTEA A V A: PARTE ERIATUL III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală III.2. Prezentarea parteneriatului decizional III.2.1. Descrierea partenerilor III.2.2. Crearea şi funcţionarea GAL - ului III.3. PARTEA A VI A: ORGA IZAREA GAL-ULUI III.3.1. Resurse umane III Organigrama: III.3.2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare III.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului PARTEA A VII A: MECA ISMUL DE IMPLEME TARE III.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în R DR PARTEA A -VIII A: COOPERARE, CREAREA ŞI IMPLEME TAREA REŢELEI III.5.1. Cooperare III.5.2. Cooperare în Reţeaua aţională de Dezvoltare Rurală; IV. CO CLUZII

4 I. I TRODUCERE Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurală, potenţialul demografic, sănătate, şcoală, cultură, etc Pentru reducerea acestor disparităţi, la iniţiativa unor primari din zona Câmpia Transilvaniei şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj prin dl. Vicepreşedinte Kerekes Sandor, se înfiinţează o asociaţie formată din nouă comune: Căianu, Cămăraşu, Cătina, Cojocna, Geaca, Mociu, Pălatca, Suatu şi Ţaga cu denumirea Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei judeţul Cluj, menţionată în continuare prin iniţialele ACT, iar una dintre soluţii o reprezintă elaborarea şi implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de către comuniţile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi potenţialul endogen. În 2010 în Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei judeţul Cluj se înscriu comunele Buza, Fizeşu Gherlii, Mica, Sâmărtin şi Unguraş. Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local şi administrată de reprezentanţi ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaţiei din teritoriile respective în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi implementate. Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER va fi programată şi coordonată de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi care vor purta responsabilitatea evoluţiei în timp. Programul LEADER urmăreşte mobilizarea comunităţii rurale pentru dezvoltarea localităţii şi nu impunerea unui set fix de măsuri, practic fiind vorba de o acţiune pornită "de jos în sus", nu "de sus în jos". Scopul programului LEADER este de a acorda sprijin şi a încuraja locuitorii din spaţiul rural în vederea evaluării oportunităţilor de dezvoltare pe termen lung a microregiunii. Intenţia este de a sprijini realizarea unei strategii integrate, cu soluţii inovative şi care asigură dezvoltarea echilibrată a regiunii. După realizarea strategiei, GAL va înregistra proiectele depuse de membri ai comunităţilor locale, care vor fi finanţate în limita bugetului de aproape 3 milioane de euro al programului LEADER. Astfel, vor putea fi realizate înfiinţate pieţe volante pentru valorificarea produselor agricole, vor putea fi promovate obiectivele turistice locale şi înfiinţate centre de informare turistică, ar putea fi amenajate centre de zi pentru bătrâni sau telecentre de comunicaţii pentru elevii sărmani. Efectul implementării acestor proiecte va fi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural. Prezenta lucrare înfăţişează rezultatul eforturilor conjugate depuse de către partenerii instituţionali, iniţiatori ai Asociaţiei Câmpia Transilvaniei pe de o parte, iar pe de altă parte a ajutorului pe care participanţii la întâlnirile organizate pe parcursul derulării proiectului ni l- au oferit prin completarea chestionarelor şi formularea unor opinii şi observaţii legate de conţinutul prezentei strategii de dezvoltare locală 4

5 Trăim cu speranţa că această comunitate va reuşi să fructifice oportunităţile pe care Politica Agrară Comună, prin pilonul Dezvoltării Rurale, ni l-a oferit. 5

6 II. DOSARUL DE CA DIDATURA - PLA UL DE DEZVOLTARE LOCALĂ II.1. Lista localităţilor cuprinse în teritoriu Codul comunelor INSSE Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa totală Densitate Comune Oraşe Sate Din oraşe Total teritoriu km 2 loc./km Comuna Buza Buza, Rotunda Comuna Căianu Căianu, Bărăi, Căianu Mic, 2491 Căianu Vamă, Vaida Cămăraș, Văleni Comuna 2840 Cămăraşu Cămăraşu, Năoiu, Sîmboleni Comuna Cătina Cătina, Copru, Feldioara, 2058 Hagău, Hodaie şi Valea Caldă Comuna Cojocna Cojocna, Boj-Cătun, Boju, 4458 Cara, Huci, Iuriu de Câmpie, Moriști, Straja Comuna Fizeşul Fizeşu Gherlii, Nicula, Bonţ şi Gherlii Săcălaia Comuna Geaca Geaca, Chiriș, Sucutard, Lacu, 1712 Legii, Puini Mica, Dâmbu Mare, Mănăstirea, 3893 Nireș, Sânmărghita, Valea Comuna Mica Cireșoii, Valea Luncii 6

7 58623 Comuna Mociu Mociu, Boteni, Chesău, Crişeni, Falca, Ghirişu Român, Roşieni, Turmaşi, Zorenii de Vale Comuna Pălatca Pălatca, Petea, Sava, Băgaciu, Mureșenii de Câmpie Comuna Sânmărtin Sânmărtin,Ceaba, Cutca, Diviciorii Mari, Diviciorii Mici, Măhal, Sâmboieni şi Târguşor Comuna Suatu Suatu, Aruncuta, Dâmburile Comuna Ţaga Țaga, Năsal, Sîntejude, 2064 Sîntejude Vale, Sîntioana Unguraş, Batin, Daroţ, Sicfa, Comuna Unguraş Valea Unguraşului Total 0 34,703 1, % locuitori oraşe din total locuitori ( 25%) Table 1 Lista comunelor cuprinse în teritoriu 7

8 II.2. Planul de dezvoltare locala PARTEA I: PREZE TAREA TERITORIULUI A ALIZA DIAG OSTIC Microregiunea Gal Câmpia Transilvaniei este situată în extremitatea de est a judeţului Cluj, în vecinătate cu judeţele Bistriţa-Năsăud si Mureş. Harta 1. Poziţionarea Microregiunii Gal Câmpia Transilvaniei în judeţul Cluj 8

9 Microregiunea Gal Câmpia Transilvaniei ocupă din punct de vedere teritorial aproximativ 13 % din suprafaţa judeţului Cluj si anume 1,008 km 2, si însumează o populaţie de locuitori, cu o densitate de 34,42 locuitori pe km 2. II.2.1. Prezentarea geografică şi fizică II Prezentarea principalelor caracteristici geografice AMPLASAREA ŞI DELIMITAREA microregiunii se prezintă astfel: o LA NORD: Râul Someşul Mare; o LA VEST: Comunele Apahida, Bonţida, Sic, Mintiul Gherlii, municipiul Gherla și municipiul Dej; o LA EST: Judeţul Bistriţa-Năsăud şi Judeţul Mureş. o LA SUD: Comunele Aiton, Ceaun Mare, Ploscoş şi Frata. Coordonatele Geografice Principalele coordonate geografice care străbat teritoriul microregiunii : Căianu: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Cămăraşu: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Cătina: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Cojocna: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Geaca: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică Mociu: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică Pălatca: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Suatu: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Ţaga: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică Mica : paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Unguraș: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică Sânmărtin: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Buza: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. Fizeșu Gherlii: paralela de latitudine nordică şi meridianul de longitudine estică. 9

10 Harta 2. MICROREGIU EA CÂMPIA TRA SILVA IEI - Amplasarea şi delimitarea microregiunii în cadrul judeţului Cluj Ca şi punct de reper important, microregiunea este situată la 18 km est de Municipiul Cluj Napoca, la 6.5 km est de Municipiul Gherla şi 5 km est faţă de municipiul Dej. Ca artere principale de acces drumul național DN 16 care leagă Reghin de Cluj Napoca și drumul judeţean DJ 109 C care leagă Gherla de Târgu Mureş. Cele două drumuri DN 16 si DJ 109 C se intersectează în apropiere de localităţile Cămăraşu şi Cătina, componente ale Microregiunii Câmpia Transilvaniei. Alte artere de acces : Drumul județean DJ 172F Gherla Beclean, care începe în orașul Gherla şi face legătura între județul Cluj şi județul Bistrița Năsăud. Drumul trece prin localitățile Mănăstirea, Mica, Dâmbul Mare, Sânmarghita şi Valea Luncii. Legătura cu drumul național DN1, care trece prin Dej este facută de DC 11 și face legătura spre Nireș și drumul comunal DC 17 spre Valea Cireșoii. Drumul județean DJ 161 D Dej Unguraș Microregiunea CÂMPIA TRANSILVANIEI este traversată de Calea Ferată Cluj-Napoca Teiuș - Bucureşti, cu staţiile CFR : Cojocna, Tunelu şi Boju. 10

11 Stații de cale ferată apropiate se mai află la 5 km în municipiul Dej și 6.5 km în oraşul Gherla, traversate de Calea Ferată Cluj-Napoca Gherla-Dej-Satu-Mare, Cluj-Napoca Gherla-Dej-Bistrița. Cel mai apropiat aeroport se află în oraşul Cluj-Napoca, la 10,5 km distanță. Până la cea mai apropiată vamă sunt 12 km, vama ce funcţionează la intrarea în municipiul Cluj-Napoca. ORAȘE APROPIATE SI DISTANȚA IN KM: Gherla - 6,5 km Dej - 5 km Tg-Mures - 50 km Cluj-Napoca - 18 km Harta 3. Căi de acces către comunitate 11

12 RELIEFUL Din punct de vedere geografic, Microregiunea cuprinde partea de nord-vest şi partea centrală a Câmpiei Transilvaniei, dominată de un relief de dealuri joase, altitudinile medii încadrându-se între m, cu aspect neted, slab ondulat (datorită prezenţei domurilor), văi scurte şi largi pe care s-au amenajat iazuri. Nordul microregiunii este situat la contactul dintre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. Harta 4. Harta fizică a Microregiunii CÂMPIA TRA SILVA IEI Trăsătura caracteristică a cadrului natural o constituie predominanţa reliefului deluros pe aproape 95% din suprafaţa totală, restul de 5% fiind lunci. Câmpiile propriu-zise lipsesc, fiind suplinite doar de luncile văilor, microregiunea în ansamblu având un aspect deluros. 12

13 Astfel, numele de câmpie nu îşi are obârşia în formele de relief, ea se leagă de faptul că zona a fost considerată grânarul Transilvaniei, deoarece clima blândă şi solurile brune de pădure au prezentat condiţii favorabile cultivării cerealelor. Numele de Câmpie provine din faptul că se găsesc întinse culturi agricole în această zonă. Intens şi de timpuriu defrişată, regiunea a căpătat denumirea de Câmpie pentru funcţia sa economică de grânar transilvănean. Figura 1. Relief tipic Microregiunii Câmpia Transilvaniei Satul Dâmburile - vedere dinspre Aruncuta (comuna Suatu) Din punct de vedere structural, este situată în zona de domuri care ocupă partea centrală a Câmpiei Transilvaniei, având ca axă valea Mureşului. Relieful zonei centrale a microregiunii, cu comunele Geaca, Căianu, Cătina, Mociu, este tipic Câmpiei Transilvaniei, fiind o îmbinare ondulatorie de dealuri şi depresiuni largi. O caracteristică a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale cărui margini sunt o cunună de dealuri mai înalte, care înconjoară spaţiul geografic comunal şi separă prin culmile lor hotarele Cătinei de celelalte comune învecinate, Buza şi Cămăraşu. Dealurile - cu altitudine cuprinsă între 300 şi 550 m - şi depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitaţiilor şi a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne şi nisipuri. Comuna Mociu este situată într-o zonă depresionară cu orientarea vest-est, înconjurată de colinele domoale şi ramificate ce se ridică până la metri faţă de vatra satului. Altitudinea teritoriului comunei este cuprinsă între curbele de nivel 294 m în Valea Roşieni şi 490 m în Tigă, loc situat la vest de satul Boteni, altitudinea medie a comunei fiind de 400 de metri. Relieful microregiunii este vălurit în proporţie de 89 %, cu versanţii având pante domoale, favorabile culturii cerealelor. 13

14 Figura 2. Reşedinţa de comună Căianu Figura 3. Reşedinţa de comună Buza - o îmbinare ondulatorie de dealuri şi depresiuni largi Partea estică a microregiunii - comuna Cămăraşu este situată la cumpăna de ape dintre bazinul văii Fizeşului tributar Someşului şi bazinul Văii Luduşului tributar Mureşului. Ca atare, culmile de dealuri nu au o orientare bine definită. Înălţimile medii pe culmi măsoară, în mod obişnuit, între 400 m şi 450 m, iar cele maxime nu ating 500 m pe teritoriul comunei. La nivelul văilor altitudinile coboară până la 325 m m, relief tipic Câmpiei Transilvaniei. Energia de relief nu are valori accentuate, nu depăşeşte decât în mod cu totul excepţional valoarea de 200 m, menţinându-se mai frecvent între 140 m şi 160 m. Fragmentarea reliefului este accentuată, fiind condiţionată de o reţea hidrografică puternic ramificată.versanţii prezintă o mare varietate a indicilor de geodeclivitate cu predominarea valorilor de 10 şi 15 grade în partea inferioară, terenul ca mod de folosinţă fiind în genere arabil. Valori mai mari întâlnim între 20 şi 30 până la abrupturi şi creşte în partea superioară, terenul ca mod de folosinţă fiind alcătuit din păşuni degradate. În punctele de confluenţă a mai multor văi, unele cu caracter torenţial, s-au creat mici bazine depresionare în care sunt cantonate vetrele de localităţi. În partea nordică a microregiunii care cuprinde comunele : Mica, Unguraș, Sânmărtin,Fizeșul Gherlii și Ţaga, predomină un relief de coline văi şi lunci, specific Câmpiei Transilvaniei, unde sunt frecvente înmlăştinările, excesul de umiditate în depozitele de luncă predominant mâloase fiind alimentat şi de lacurile amenajate pe Valea Fizeşului, pe Valea Sîntioana în Sîntejude Vale şi pe Valea Năsal. 14

15 Relieful se caracterizează prin altitudini reduse între 320 m şi 280 m ceea ce asigură o energie maximă de relief de aproximativ 40-45m. Altitudinal formele de relief scad în aproprierea albiei majore (lunca) unde se termină cu un abrupt de 10-20m şi chiar mai mult. Tot aici întâlnim -Dealurile Jimborului, pe dreapta râului Fizeş, altitudinea medie a dealurilor este de 320 m, relief specific Comunei Sânmărtin; Dealul Pusta 439 m și Lunca Someșului cu altitudinile reduse 230 m relief specific Comunei Mica. Altitudinea cea mai mare a microregiunii este de 620 m Dealul Gyapal Bukk pe teritoriul Comunei Unguraș. Partea sudică a microregiunii, comuna Suatu cuprinde şi ea un relief deluros care deţine o pondere de 96% din teritoriul comunei Suatu. Altitudinile medii se încadrează între m şi predomină culmile largi, uşor ondulate, orientate nord-sud. Altitudinile şi energia de relief sunt condiţionate de prezenţa unor pachete groase de tufuri şi gresii, roci mai dure şi mai rezistente la acţiunea modelatoare a factorilor exogeni. Figura 4. Relif tipic comunei Suatu 15

16 Figura 5. Harta fizică a comunei Suatu (relief deluros) La nivel de microscară, aşadar, relieful comunei Suatu are aspect de depresiune, de amfiteatru deschis, cu trei trepte altitudinale: bordurile sud-vestică, sudică şi sud-estică sunt formate din unităţi mai înalte ( m), acoperite cu păşuni si fâneţe, in această categorie se înscrie si martorul erozional ( ţiglele ) din apropierea localităţii reşedinţă comunală. Este cea mai înaltă suprafaţă de nivelare şi are o extindere insulară. A doua treaptă, de m, este reprezentată de suprafeţe interfluviale: Dealul Birţ (453 m) între văile Gort şi Hangaşului, dealurile Chiscutului, Cele Două Coaste şi Sub Obreja între valea Hangaşului şi valea Bodoreşti, dealul Lutului între valea Bodoreşti şi un afluent al acesteia, dealurile Viilor si Ciup. Este nivelul altitudinal cel mai extins in teritoriu, loc de apariţie a cornişelor de desprindere a alunecărilor de teren de mari dimensiuni. Deschiderea se realizează în jumătatea nordică a laturii vestice, spre Căianu Mic, unde relieful vălurit uşor, are altitudini sub 400 m. Suprafaţa de m altitudine este reprezentată în sudul şi vestul satelor componente. Altitudinile cele mai coborâte, de m, se înregistrează în luncile cursurilor care, în exclusivitate sunt lipsite de terase. Minima este de 320 m, în amonte de confluenţa pârâului 16

17 Suatu cu Valea Ghirişului. Atitudinile extreme înregistrate pe teritoriul comunei Suatu sunt de 545 m şi 320 m, ceea ce determină o energie de relief medie foarte redusă, de doar 223 m. Relieful structural şi petrografic reprezentat prin cueste (formă de relief cu un povârniş, apărută într-o regiune în care straturile cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor) ocupă suprafeţe importante pe teritoriul comunei Suatu, fiind foarte evidente în aspectul de ansamblu, relieful sculptural este reprezentat de glimee (alunecări de teren) Figura 6. Alunecări de teren Dealu Viilor Ca procese de versant, sunt de semnalat în special alunecările de teren care se găsesc spre Dealul Birţ şi Dealu Viilor, ce pot fi redate. (Comuna Suatu) Microregiunea Câmpia Transilvaniei, în partea sudică, cuprinde un relief care se prezintă sub forma unui masiv de sare, specific zonei Cojocna. Masivul de sare se prezintă sub forma unui dom gâtuit cu suprafaţa externă ca o elipsă. Axa mare, cu lungimea de 3 km, are orientarea NV SE, pe direcţia fostelor saline romane de la poalele dealului Plopi. Masivul de sare se situează, în ansamblul său, într-un teren depresionar care reprezintă, de fapt, o veche zonă de confluenţă a unor pâraie, care astăzi, în cea mai mare parte sunt secate. Pârâul Coştiugului, cunoscut şi sub denumirea de Pârâul Sărat este unul dintre cursurile de ape permanente rămase nesecate. Instabilitatea se traduce prin fisurări sau crăpături în plan orizontal care foarte des sunt astupate şi nivelate de localnici. De asemenea, mişcările de teren sunt sesizate de localnici numai atunci când afectează casele sau anexele gospodăreşti ale acestora. Partea vestica a microregiunii care cuprinde relieful comunei Palatca este reprezentat de dealuri cu altitudini cuprinse între 400 şi 500 metri. Dealurile au aspectul unor pante domoale, specifice Câmpiei Transilvaniei, despădurite, erodate, străbătute de 2 (două) văi mari Imbuzului şi Chirişului. O serie de văi scurte, cu debit intermitent, perpendiculare pe cele două văi mari fragmentează relieful în coline cu spinările rotunjite, de înălţimi mici. Toate văile au lunci largi, înmlăştinite, care rămân neconstruite chiar şi atunci când traversează intravilanele localităţilor. Văile Hinteş şi Imbuz care se unesc la 500 m după ieşirea din comună formează un relief de terasă. Regiunea prezintă o dublă înclinare, după cum demonstrează altitudinile cumpenelor dintre văile Gădălin şi Fizeş pe de o parte şi Imbuz-Hinteş pe de altă parte, înclinarea generală a reliefului este pe direcţie sud-nord ( dealul Picnet 550-2m, dealul Polf m, Vf. Ghilcaş m) şi pe direcţia vest-est de fapt direcţia 17

18 apelor curgătoare şi a interfluviilor. In aceasta parte microregiunea prezintă în cuprinsul ei altitudini aflate între 524 m ( dl. Hinteş) şi 280 m la ieşirea văilor Hinteş şi Imbuz din comună, cele mai răspândite fiind altitudinile cuprinse între 350 şi 450m. Altitudinea maximă de aproximativ 550 m este situată în Pădurea Răzoare. Fragmentarea verticală medie este în funcţie de nivelul de bază local şi de prezenţa unor martori de eroziune. Fragmentarea orizontală sau densitatea fragmentării reliefului este în funcţie de natura rocilor. Versanţii dealurilor şi văilor comunei, prezintă înclinări diferite în funcţie de structură, litologie, dezvoltarea reţelei hidrografice şi procesele de versant. Partea inferioară a versanţilor este mai puţin înclinată în comparaţie cu partea superioară, datorită faptului că la partea inferioară are loc acumularea materialului de pe versant. GEOLOGIE Din punct de vedere structural, microregiunea este situată în zona de domuri gazeifere care ocupă partea centrală a Câmpiei Transilvaniei, având ca axă valea Mureşului. Pe teritoriul microregiunii, cât şi pe cel limitrof, exploatările geologice au pus în evidenţă rezerve de gaz - metan, în parte, în exploatare. Geologic, în zona deluroasă predomină: marne, argile şi tufuri, iar în zona depresionară: pietriş, nisip şi mâl. Pe versanţi apar şi resturi de depozite cristaline acoperite cu roci argiloase, nisipoase, bene. Din punct de vedere al structurii geologice, microregiunea, în partea nordică, este aşezată pe un fundament de vârstă sarmaţiană reprezentat prin depozite argiloase şi argilo nisipoase. Peste acestea există depozite depuse recent, de vârstă cuaternară care sunt constituite din nisipuri argiloase, mâloase sau prăfoase cu materii organice. Aceste depozite apar în lungul văilor principale unde, în perioadele de precipitaţii bogate, se produc inundaţii şi stagnări de ape formând pe alocuri zone mlăştinoase. Din forajele executate şi cercetările făcute pe teren rezultă că în zonele cu altitudine joasă, situate în lungul văilor cu ape curgătoare, nivelul apelor subterane apare în marea majoritate la cota terenului. La cote superioare apa subterană se găseşte la adâncimi diferite, cuprinse între 2-9 m. Este semnalată apariţia unor izvoare cu debite mici cuprinse între 0,01 şi 0,30 l/s, fără ca apa subterană să prezinte agresivitate. Situată, din punct de vedere geomorfologic în Câmpia Transilvaniei, microregiunea, în partea sudică, se caracterizează din punct de vedere geologic prin formaţiuni legate de era neozoică, etapă în care s-au depus sedimente cu o mare varietate litologică, dintre care amintim alternanţele de conglomerate, gresii, argile cu intercalaţii calcaroase marnoase. Prin retragerea mării (la sfârşitul sarmaţianului) arealele sedimentarii marine au devenit loc de manifestare a denudaţiei continentale care a modelat relieful în decursul pliocenului şi cuaternarului. Modelarea reliefului s-a desfăşurat sub acţiunea mişcărilor tectonice pe de o parte şi a eroziunilor fluviatile pe de altă parte. Mişcările oscilatorii au dus la ridicarea dealurilor până la cote de m. Paralel cu mişcările oscilatorii s-a desfăşurat fragmentarea reliefului şi adâncirea reţelei hidrografice, talvegurile principalelor cursuri de apă situându-se la cote de m. Cu adâncirea reţelei hidrografice s-a intensificat ablaţiunea areală, iar datorită transportării materialului eluvial către văile învecinate, s-au acumulat cantităţi tot mai mari de material plastic sub forma unor paturi eluviale. La acest proces s-a adăugat acţiunea soliflucţiunii şi alunecările de teren care au format coluvii şi au dus la modificarea liniei profilului transversal al văilor, acumulându-se în grosimi mari la baza pantelor mai abrupte. Astfel de depozite, reprezentate prin coluviul format în urma unor alunecări de teren, au o răspândire mare şi ocupă suprafeţe însemnate. Ele se dezvoltă în 18

19 sectoarele în care culmile dealurilor sunt acoperite de nisipuri sarmaţiene ce au la bază depozite argilo marnoase de vârstă badeniană. În succesiunea litologică din zonă aflată în studiu se remarcă o relativă uniformitate. La suprafaţă, pe o grosime de circa 1 m se întâlneşte constant o pătură de sol vegetal care acoperă un complex argilos alcătuit din alternanţe de argile, argile nisipoase, argile prăfoase, prafuri argiloase. Grosimea acestui pachet de straturi este cuprinsa între 6 si 12 m. În limitele acestui strat se pot întâlni mâluri şi argile mâloase, apariţia lor fiind legată de condiţii hidro geologice specifice locale. În această zonă, complexul argilos acoperă masive de sare sau ghips situate la adâncime relativ mici. În sudul microregiunii, în zona Cojocna, sunt caracteristice fenomenele de apariţie a sării la suprafaţă sau aproape de suprafaţă, manifestată prin izvoarele sărate. SOLURILE În luncă, pe depozitele cuaternare s-au format soluri aluvionare cu diferite grade de humificare şi cu caractere agricole bune, iar pe formele depresionare s-au format soluri aluviale pseudogleizate mai puţin fertile ca primele. Pe versanţi, în condiţiile unei vegetaţii lemnoase bine dezvoltate şi în condiţiile unui climat cu precipitaţii medii s-a creat un regim hidric transpercolativ, au avut loc acumulări moderate de humus, alterări puternice ale silicaţilor, debazificări înaintate, levigare şi acumularea argilei într-un orizont iluvial B bine dezvoltat, formându-se soluri brune de pădure şi podzoluri. În condiţiile de levigare puternică, sărăturile au fost spălate în adâncime, complexul absorbitiv este sărăcit în cationi de Ca şi Mg, care sunt înlocuiţi parţial prin hidrogen. Solul negru de fânaţe drenat şi solul negru cerniziomic ocupă de obicei versanţii cu expoziţie predominant nordică. Roca mamă este reprezentată de roci moi şi grele, de natura marnelor argiloase şi marnoase, mai rar de stratificări de marne şi gresii. Impermeabilitatea acestora a favorizat stagnarea apelor în orizonturile superioare ale solului, iar ca urmare s-au produs procese de lăcoviştire şi gleizare. Prezenţa de regulă a unei pânze de apă freatică la mică adâncime, precum şi izvoarele de coastă, au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii abundente de fâneaţă, formarea şi acumularea unei cantităţi mari de humus. Versanţii cu expoziţie sud-estică şi cu pantă mare sunt afectaţi de fenomene de eroziune, formându-se ogaşe şi ravene, iar versanţii cu expoziţie nordică cu un aport de apă freatică mai mare prezintă alunecări de teren în stadii diferite, stabilizate, semi stabilizate şi active. În partea de sud a microregiunii, cu precădere în zona comunei Cojocna, întâlnim nisipuri sarmaţiene ce au la bază depozite argilo marnoase de vârstă badeniană. La suprafaţă, pe o grosime de circa 1 m se întâlneşte constant o pătură de sol vegetal care acoperă un complex argilos alcătuit din alternanţe de argile, argile nisipoase, argile prăfoase, prafuri argiloase. Grosimea acestui pachet de straturi este cuprinsa între 6 si 12 m. Tot în sudul microregiunii, pe teritoriul comunei Suatu, interacţiunea factorilor pedogenetici specifici au condus la formarea solurilor din categoria molisolurilor, cambisolurilor, argiluvisolurilor, solurilor hidromorfe dar şi a solurilor foarte puternic erodate. Solurile reprezintă atât etajarea climatică, cât şi pe cea a vegetaţiei, elemente care stau la baza procesului de pedogeneză: roca mamă şi unele particularităţi hidrografice (profunzimea nivelului freatic etc.) justifică mai ales formarea solurilor intrazonale. În zona deluroasă, ca urmare a varietăţii formelor de relief (depresiuni, culoare, terase), vârstei şi rocilor mamă, precum şi a intensităţilor proceselor de eroziune, gama solurilor este mult mai bogată, aparţinând la două serii genetice: 19

20 - Seria cernoziomurilor levigate - Seria solurilor brune de pădure Pe lângă acestea se întâlnesc solurile azonale: - Lăcoviştea - Sărăturile, cu precădere în partea sudică a microregiunii, zona Cojocna. Văile sunt în general folosite ca fâneţe naturale, dar cu suprafeţe arabile deosebit de fertile. RESURSE ATURALE Pe teritoriul microregiunii, exploatările geologice au pus în evidenţă rezerve de gaz metan, în mare parte, în exploatare. Cea mai valoroasă resursă a microregiunii este gazul metan din domurile gazeifere centrale. Acestuia şi se adaugă sarea, nămolul sapropelic şi rocile de construcţie (argila, pietrişurile). Resursele de suprafaţă sunt solurile, fondul forestier şi faunistic, apele şi iazurile care reprezintă o deosebită rezervă piscicolă. Peisajul a condus şi la anumite perimetre cu valoare turistică. Resursele pe care se bazează potenţialul economic al microregiunii sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, păduri, produse animaliere si vegetale). Fondul funciar agricol constituie principala sursă naturală a teritoriului microregiunii, funcţia dominantă în profilul economico-social fiind dezvoltarea agriculturii cu cele două ramuri principale: cultura vegetală şi creşterea animalelor. HIDROGRAFIA Microregiunea, în ansamblu, este situată la cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic Someșul Mare și Someșul Mic în nord şi bazinul văii Luduşului tributar Mureşului în sud est. Cel mai semnificativ râu din această microregiune este râul Someșul Mare care trece prin nordul microregiunii respectiv nordul comunei Mica, având afluent de stânga Someșul Mic, graniţa de vest a comunei. Alte ape importante sunt : râul Fizeş afluent al râului Someşul Mic,Valea Bandăului afluent de dreapta a Someșului Mic, Valea Ciresoii- afluent de stânga a Somesului Mare. Din punct de vedere hidrografic microregiunea cuprinde în mare parte bazinul hidrografic mijlociu al văii Fizeş, afluent dreapta al râului Someşul Mic şi bazinul inferior al râului Fizeş. Situată în Câmpia Transilvaniei, regiune geografică cu reţea hidrografică săracă, microregiunea nu face excepţie de la această apreciere, cu toate că se găseşte în zona dintre bazinul Someşului şi bazinul Mureşului. Reţeaua hidrografică a microregiunii este slab reprezentată, apele având debit mic şi inconstant. În perioada de secetă, debitul apelor este foarte scăzut, pentru ca în perioadele ploioase, în special primăvara, să se producă inundaţii. Această instabilitate a debitului se datorează atât climei cât şi faptului că teritoriul microregiunii se află la cumpăna apelor dintre bazinele Someş - Mureş. Regimul debitelor este instabil, prezentând viituri la ploile torenţiale şi înmlăştiniri în albia majoră. Se pot deosebi următoarele perioade de viituri: - primăvara, datorită topirii zăpezilor din bazinul de recepţie, însoţite de ploi; 20

21 - vara, datorită ploilor de vară, dar nu atinge proporţiile din primăvară, datorită evaporării; - toamna, perioadă de debite ridicate, datorită ploilor lente, de lungă durată şi datorită reducerii evaporării; - debite mari de decembrie, datorită intercalării perioadelor reci cu perioadele calde, însoţite de precipitaţii lichide care produc topirea zăpezilor; Regimurile scăzute le întâlnim iarna (datorită fenomenelor de îngheţ) şi în perioada varătoamnă datorită evaporaţiei intense şi a precipitaţiilor reduse. În ceea ce priveşte partea de nord a microregiunii, se observa o mai mare prezenţă a lacurilor, aceasta datorită calităţii solului şi a pânzei freatice din zonă. Cea mai importantă caracteristică a reţelei hidrografice o constituie partea de nord a microregiunii, cu amenajările piscicole pe suprafeţe mari situate în imediata apropiere a comunelor Ţaga şi Geaca. - Iazul Ţaga Mare are o suprafaţă de 111,50 ha - Eleşteul Ţaga Mică are o suprafaţă de 21,46 ha - Eleşteele Năsal au o suprafaţă de 14,77 ha - Iazul Năsal are o suprafaţă de 20,00 ha - Iazul Sîntejude are o suprafaţă de 38,11 ha - Lacul Popii - Geaca I, II, III Figura 7. Lacul Sîntejude, Lacurile de la Geaca, Lacul Ţaga Mare şi Lacul Cătina 21

22 - Sucutard I, II, III Satul Ţaga este situat în lunca şi treimea inferioară a versanţilor văilor: Fizeş, Ghiolţ şi Ciştaş în vecinătatea lacurilor Ţaga Mică şi Ţaga Mare. Debitele afluenţilor văii Fizeşului sunt mici, iar pe tronsoanele superioare scurgerile au caracter nepermanent. Valea Fizeş este amenajată prin acumulări cu rol piscicol şi de apărare împotriva inundaţiilor. Alimentarea lacurilor este pluvio-nivală (ploaie-zăpadă) cu o alimentare subterană de 15-20%. Din punct de vedere hidrochimic lacurile se încadrează în grupa calciu cu mineralizare mg/l. Fundul lacurilor este acoperit de un strat de mâl al cărui grosime creşte anual, iar vegetaţia înaintează continuu, micşorând suprafaţa luciului apei, speciile de peşti crescuţi în aceste amenajări piscicole fiind: crapul, ştiuca, mai puţin carasul, pisaga, văntunga şi linul. O altă caracteristică importantă a microregiunii, întâlnită mai ales în extremitatea ei sudică pe teritoriul comunei Cojocna, este fenomenul de apariţie a sării la suprafaţă sau aproape de suprafaţă (manifestată prin izvoarele sărate). Deşi aparent reţeaua hidrografică este dezvoltată, debitul văilor de pe teritoriul comunei este foarte scăzut, unele dintre ele având chiar debit temporar. Valorile atinse de acest debit scăzut sunt de 0,72 mc/sec. Această cantitate redusă nu poate satisface necesităţile de apă ale comunei Cojocna. Tot aici întâlnim lacurile antroposaline - apărute în urma surpărilor vechilor exploatări de sare - exemple: Cojocna, Durgău, Valea Sărată. Complexul lacustru al sărăturilor Cojocnei este format din 11 bazine acvatice, temporare sau permanente. Cele mai importante lacuri ale complexului sunt: - Lacul Băilor Sărate GandStrand, care este cel mai vechi şi mai important lac Hipersalin, fiind utilizat ca ştrand public. Este un lac antroposalin format prin surparea unei saline de tip clopot, ocupând în prezent o suprafaţă de 2418 mp şi având o adâncime maximă de 13,5 m; - Lacul Durgău este mai recent decât lacul GandStrand, este format şi el dintr-o Veche ocnă, si este cel mai mare ca volum şi ca reprezentativitate dintre lacurile de la Cojocna. Ocupă o suprafaţă de 1943 mp. X. Figura 8. Băile Cojocna la începutul secolului XX 22

23 Figura 9. Băile Cojocna având suprafaţa de 1943 mp, iar adâncimea maximă este de 49,05 de m. - Murătoarea Mare şi Murătoarea Mica sunt două lacuri artificiale de dimensiuni mici, formate pe locul unor vechi fântâni. Apa din aceste lacuri se foloseşte la conservarea alimentelor sau pentru animale. - Lacul nr. 2 este situat în vecinătatea fostei staţii de pompare a apei, are o suprafaţă de 142 mp şi o adâncime maximă de 5,2 m. Condiţiile ecologice existente în apa puternic mineralizată a lacurilor asigură cadrul corespunzător formării şi acumulării nămolurilor sapropelice. În sudul microregiunii, pe raza comunei Suatu, se află lacul Suatu, o acumulare lacustră antropică cu un potenţial ecologic şi economic ridicat. Iazul, creat prin construcţia unor diguri, serveşte din punct de vedere al gospodăririi apelor pisciculturii semiextensive, având totodată funcţia de atenuare a undelor de viitură. Necesarul de apă este impus de umplerea acestei acumulări cu ape aduse de pâraie, torenţi şi din alimentarea pluvială, de asigurarea condiţiilor de salubritate şi de acoperirea pierderilor de apă prin evaporaţie, infiltraţii şi exploatare. Figura 10. Lacul Suatu Suprafaţa totală amenajată este de 69,53 ha, din care 51,20 ha sunt ocupate de cele 3 iazuri (Suatu, Fântâniţa sau Berecheş şi Bodoreşti sau Aruncuta), 7,35 ha de 4 heleştee, 3 ha de 9 bazine de 23

24 reproducere, 0,28 ha de 2 bazine de iernare. Suprafaţa luciului apei este de 61,83 ha. Restul de 6,7 ha este destinat barajelor, digurilor, canalelor. În cadrul microregiunii pe teritoriul comunei Fizeșu Gherlii se află Lacul Ştiucilor, un iaz de câmpie format prin prăbuşirea straturilor de nisipuri şi argile ce acopereau masivul de sare sub formă de diapir. Este singurul loc natural din Câmpia Transilvaniei care si-a păstrat nealterat aspectul iniţial. Este o rezervaţie naturală de importanţă naţională care adăposteşte valori zoologice, botanice şi peisagistice. În microregiune, în zona Mociu, datorită solului argilos, precipitaţiile nu se înfiltrează decât în cantităţi mici, deşi alimentarea cu apă se face din fântâni, nu se poate organiza o reţea din lipsă de izvoare cu capacitate. Drept consecinţă a poziţiei geografice a comunei Mociu în Câmpia Transilvaniei, hidrografia se caracterizează prin debite reduse ale cursurilor de apă şi o fluctuaţie mare a nivelurilor în albie condiţionată de regimul căderii precipitaţiilor. Precipitaţiile mai mari de vară ( mm) sunt mai reduse decât evapotranspiraţia, astfel că râurile pierd importante cantităţi de apă. Valea Crişeniului, Valea Zorenilor precum şi apele Botănaşului şi Helerului, colectate de două pâraie ce sunt afluenţi ai Văii Sărmaşului, se varsă în Mureş, pe când Valea Morii, care străbate vatra satului Mociu, se domoleşte în lacul Legii, apoi se varsă în Someşul Mic in apropiere de oraşul Gherla, tot în Someşul Mic vărsându-se Valea Roşieni, Valea Chesăului şi Valea Ghirişului. În ceea ce priveşte bazinul inferior al râului Fizeş, principalele cursuri de apă care străbat microregiunea sunt: - Pârâul Imbuz care traversează localităţile Mureşenii de Câmpie şi Sava; - Pârâul Chiriş care traversează localitatea Petea. Cele două pârâuri se unesc la intrarea în comuna Geaca şi dau naştere Văii Chirişului (afluent de stânga al Fizeşului). Densitatea reţelei hidrografice prezintă valori mici datorită cantităţilor mici de precipitaţii, pantei de scurgere redusă şi constituţiei litologice (pietrişuri, nisipuri, argile, tufuri). Pantele acestor pâraie sunt mici (0,2-2,00 m/km) cu frecvente rupturi provocate de apariţia tufurilor, iar profilurile văilor sunt concave. Modul de alimentare al apelor curgătoare depinde de formele de relief, de particularităţile covorului vegetal şi în special de condiţiile climatice locale. Alimentarea se face din ploi, zăpezi şi din ape subterane, tipul de alimentare fiind pluvional cu contribuţie subterană redusă. Scurgerea superficială participă cu 40-50% la alimentarea râurilor, iar din alimentarea subterană provin procente. Apa freatică se găseşte la adâncimi diferite, în funcţie de formaţiunea geomorfologică: pe versanţi la 1.5-3m., pe văi la între 0.5-1m. Lucrări de regularizare a cursurilor râurilor sunt realizate la Someșul Mare în dreptul satului Mica, Someșul Mic în porțiunile apropiate de drumul județean DJ 172F, până la confluența cu Someșul Mare, pe Valea Sabaului pănă la confluența cu Valea Burzuc. Necesită lucrări de amenajare Valea Bandăului (Unguraș-Nireș), Valea Sălajului, Valea Belioara, Valea Burzuc, Valea Cireșoii, Valea Merilor înainte de localitatea Sânmarghita pănă la Dej, Someșul Mare şi Someșul Mic în porțiunile neamenajate. 24

25 CLIMA Climatul microregiunii este temperat continental. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podişului Transilvaniei şi respectiv Câmpiei Transilvaniei, cu un climat continental moderat (boreal umed), temperatura medie anuală fiind de + 8,5 ºC în nordul microregiunii, şi 9,5 ºC în sud în zona Cojocna. Media lunii iulie se menţine între 18 şi 25 ºC, iar cea a lunii ianuarie între -3 şi -5 ºC. Temperatura maximă absolută poate atinge valori ce depăşesc 40ºC, în timp ce temperatura minimă absolută atinge -35ºC, temperaturile cresc şi descresc treptat în tot cursul anului fără salturi bruşte. Prima zi cu îngheţ la sol se înregistrează în medie în prima decadă a lunii octombrie, iar ultima zi cu îngheţ în ultima decadă a lunii aprilie. Precipitaţiile medii anuale au valori în general scăzute între l/mp/an. Din totalul de de zile cu precipitaţii pe an, 35 sunt caracterizate prin precipitaţii sub forma de ninsori. Vânturile dominante au frecvenţa cea mai accentuată dinspre Vest şi nord-vest. Vetrele de localităţi precum şi versanţii cu orientare estică şi sudică dispun de un climat de adăpost datorită localizării. Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în medie începând cu decada a treia a lunii noiembrie şi sfârşesc în decada a treia a lunii martie. Iarna, stratul de zăpadă atinge frecvent grosimea de de cm, viscolirea fiind mai putin prezentă, doar 1-2 zile anual, mai ales la trecerea de la iarnă la primăvară, când viteza vântului prezintă intensificări. Din punct de vedere al schimbărilor climatice se constată prezenţa anilor ploioşi şi a celor secetoşi, o creştere a temperaturii atât iarna cât şi vara. Condiţiile climatice permit desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor social-economice. VEGETAŢIA În condiţiile climatului temperat-continental cu tente de stepizare, vegetaţia este reprezentată de specii de silvostepă. Etajul silvostepei corespunzător Câmpiei Transilvaniei este reprezentat de pajişti situate pe cursurile apelor şi pe versanţii sud-estici. Vegetaţia microregiunii intră în zona silvostepei, specifică zonei de câmpie şi de deal. Vegetaţia are un caracter de pajişti secundare stepizate, cu petice de pădure în care predomină gorunul, fagul şi stejarul pufos. În partea centrală a microregiunii dealurile sunt împădurite cu esenţe de stejar, fag, ulm, gorun, la care se adaugă păduri în amestec de arţar, plop şi alun. Pe malurile cursurilor apare frecvent salcia. Pădurile arealului microregiunii Câmpia Transilvaniei sunt considerate adevărate zone de recoltare a ciupercilor din flora locală, oferind totodată un sortiment bogat de fructe de pădure şi plante medicinale, care pot fi recoltate din luna mai până în octombrie. Suprafaţa arabilă este mai mare în defavoarea pădurilor şi păşunilor naturale. În medie suprafaţa arabila şi cultivabilă în microregiune este de peste 65 %. Pădurile sunt răspândite uniform, suprafeţe însemnate sunt acoperite cu salcâmi, în special pe terenuri predispuse eroziunii. În păduri în unele parți, stratul de vegetaţie ierboasă este reprezentat de ghiocei (Galanthus nivalis) în timpul primăverii, viorele (Viola Adorata), toporaşii, lăcrimioare (Covallaria majalis), iar vara şi până la lăsarea îngheţului de toamnă se întâlnesc feriga (Athzrium filixi femina), macrişul iepurelui (Oxalis acetosella). De asemenea microregiunea deţine şi numeroase specii xerofile: păişul (Festuca pandovira), firuţa, fraga de câmp (Fragaria viridia). 25

26 Zona stepei este reprezentată de specii de ierburi cum sunt: spinul vântului, măceşul porumbului, iar pe văile şi malurile lacurilor: papura, trestia, rogoz, irisul albastru şi sălcii pletoase pitice. Zone întinse din vecinătatea Lacului Ştiucilor au furnizat în trecut stuful ca material de învelitoare pentru acoperişurile caselor şi anexelor gospodăreşti. Vegetaţia ierboasă spontană (pajiştile) cuprind firuţa, colilia, păiuşul, pirul gros, coada şoricelului, plante inferioare din punct de vedere nutritiv, acestea găsindu-se pe pantele puternic însorite. Pe locuri umede şi joase, slab drenate, se găseşte iarba câmpului, rogozul, cada vulpii, trifoiul alb. În pădurea numită Pădurea Lacului pe raza comunei Geaca se găseşte o plantă rară numită bibilica (fritillaria megeagris), plantă cu bulb, tulpină erectă foliată (frunze liniare), terminată cu o floare mare de 3-5 cm, de culoare violetă, pătată sub forma unei table de şah, înfloreşte în martie - aprilie plantă ocrotită ca monument al naturii. În sudul microregiunii întâlnim Rezervaţiile botanice Suatu I şi II care constituie adevărate comori botanice. În cadrul acestei rezervaţii sunt protejate speciile Astragalus Peterfi ( Cosaşul lui Peterfi sau Piatrălinte ) din familia Fabaceae, Nepeta ucranica, Salvia transsilvanica (Jales românesc) din familia Lamiaceae, o plantă perenă, slab ramificată în partea superioară şi cu peri la bază, S. nutans, Ajuga laxmanni, Iris humilis, Astragalus dasyanthus, relictul glaciar Ephedra distachia (cârcelul) din familia Ephedraceae. Numărul speciilor din arealul rezervaţiilor Suatu este mai mare de 400, reprezentând circa 30% din flora judeţului Cluj şi circa 15% din flora spontană a României. Pe terenurile cultivate apar frecvent buruienile: mohorul, pirul, pălămida în special din familia graminee. Alte specii alături de speciile ierboase sunt arbuştii bine reprezentaţi prin specii ca: măcieşul (Rossa canina), murul (Rubus caesius), zmeurul (Rubus idaeus), merişorul (Vaccinium vitis vidaea), alun, corn, sânger, porumbar, păducel. Vegetaţia arbustivă ocupă suprafeţe în creştere, în multe locuri luând chiar locul arabilului, păşunilor sau fâneţelor. Figura 11. Vegetaţie de arbuşti 26

27 În sudul microregiunii flora comunei Cojocna este influenţată de prezenta depozitelor salifere subterane, a lacurilor sărate, a microdepresiunilor, cât şi a dolinelor erodate, care condiţionează existenţa unei vegetaţii halofile mozaicale, conţinând aproximativ 175 de specii. Pajiştile de Achilleo-Festucetum pseudovinae prezintă un interes deosebit. Pe lângă faptul ca împiedica declanşarea procesului erozional, ele rezistă foarte bine la călcat, oferind omului un spaţiu verde recreativ. Datorită acestor calităţi se impune protejarea şi extinderea lor pe cale artificială. Vegetaţia spontană a fost puternic limitată în dezvoltarea ei de către factorul uman. Ca urmare a intervenţiei antropice tot mai accentuate în ultimii ani, rezultat al retrocedării suprafeţelor forestiere populaţiei rurale, pădurile au început să fie tăiate în scopul valorificării lemnului în cadrul gospodăriilor. Dealurile sunt acoperite de păşuni şi fâneţe, livezi iar terenul arabil este cultivat în principal cu cereale. Figura 12. Pășuni și fânețe Suprafeţele ocupate cu păduri de foioase şi păşuni naturale sunt reduse în favoarea terenurilor arabile. Condiţiile de relief, climă şi sol sunt favorabile culturilor agricole, plantele ce se dezvoltă cel mai bine în aceste condiţii şi care se cultivă în această microregiune sunt: grâu, secară, orz, ovăz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr şi furajeră. De asemenea condiţiile naturale sunt favorabile pomilor fructiferi. FAU A Fauna microregiunii este specifică zonei stepei, silvostepei şi pădurilor şi este bine reprezentată de specii de animale şi păsări care trăiesc în diferite medii geografice, este bogată şi diversificată. Aceste specii de animale sălbatice sunt: iepurele, lupul, căprioara, pisica sălbatică, vulpea, dihorul, viezurele, ariciul, mistreţul, şoarecii de câmp, hârciogul. Lumea păsărilor este foarte variată fiind reprezentată de: piţigoi, gaiţa, mierla, ciocănitoarea, corbul, uliul găinilor, cioara, ţarca, turturica, bufniţa, stăncuţa, fazanul, potârnichea cenuşie iar dintre păsările migratoare pot fi întâlnite în zonă: rândunica, barza şi cucul. 27

28 Figura 13. Specii de pasari Din categoria reptilelor se întâlnesc: şopârla de câmp, şopârla de apă, broaştele, şarpele neted. În apele lacurilor de pe teritoriul microregiunii (Geaca, Taga, Fizeşu Gherlii, Cătina ţi Suatu) se întâlneşte o faună bogată în specii de păsări şi peşti. Dintre speciile de păsări întâlnite amintim: raţa sălbatică, cocostârcul de baltă, pescăruşii argintii, în fauna piscicolă, predominant este crapul, carasul, bibanul, fitofagul şi ştiuca. Crap Ştiuca Fitofag Plătica Figura 14. Specii de pești În comuna Geaca exista Rezervaţia ornitologica "Lacul şi Valea Legii" trecută în anul 1967 în rândul monumentelor naturii. Are o suprafaţă de 125 ha iar pe cuprinsul ei se află numeroase văi mlăştinoase acoperite de stuf şi se constituie într-o oază de linişte pentru păsările de baltă migratoare. Rezervaţia se remarcă printr-o specie unicat de caracudă în trei culori: albastre, galbene şi verzi, tot mai rar întâlnită din cauza restrângerii apelor prin colmatarea lacurilor. 28

29 Rezervaţia zoologică Lacul Știucilor este o zonă de importanţă naţională cu valoare ştiinţifică deosebită, aici întâlnindu-se foarte multe specii de păsări şi plante, renumitul,, bou de baltă. Figura 15.,,Boul de baltă sau Buhaiul de baltă Figura 16. Valea Legii În sectorul creşterii animalelor putem aminti următoarele grupe: Bovine, Ovine, Porcine, Cabaline, Păsări domestice. Pajiştile de stepă oferă condiţii favorabile dezvoltării lăcustelor, cosaşilor, greierilor, furnicilor şi a unor reptile ca şarpele orb, guşterul. În scoarţa copacilor se dezvoltă numeroase insecte (croitor, inelar, gândăcei), în timp ce liziera este domeniul râmelor, păianjenilor, gastropodelor, etc 29

30 II Hărţi planul localizării teritoriului Harta 5. Poziţionarea Microregiunii Gal Câmpia Transilvaniei în judeţul Cluj 30

31 Harta 6. Harta rutieră, principalele căi de acces în microregiunea Gal Câmpia Transilvaniei 31

32 II Populaţie - demografie În tabelul de mai jos se regăsesc date absolute şi relative (%) ale principalilor indicatori: Evoluţie / Regresi e 2002/20 09 Soldul migră rii 2009 Soldul natural Sub 14 ani Peste 60 ani (natalitat eamortalitat e) Populaţi a activă (persoan ele între de ani) 2009 Şomaj Populaţie Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu 2657 Gherlii Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmartin Suatu Ţaga Unguraş Total % 100% 100 % -1.99% % -0.45% % % 50.83% 2.99% Table 2. Populaţia Gal Câmpia Transilvaniei Sursa I SS 2002 şi Primăriile comunelor 2009: Buza, Căianu, Cămăraşu, Cătina, Cojocna, Fizeşu Gherlii, Geaca, Mica, Mociu, Sânmartin, Suatu, Ţaga, Unguraş La fel ca la nivelul ruralului întregii ţări se remarcă o depopulare a teritoriului; printre cauze se numără îmbătrânirea populaţiei, sporul natural deficitar precum şi părăsirea de către tineri a comunei şi stabilirea lor, din raţiuni economice, la oraş, în special în municipiul Cluj-Napoca. În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei în teritoriu, se disting o serie de diferenţieri. În Gal Câmpia Transilvaniei, datorită gradului superior de dotare tehnico-edilitară şi prezenţei instituţiilor 32

33 administrative, sanitare, comerciale şi educaţionale în unele comune: Cojocna, Mica şi Mociu ponderea populaţiei este mai mare faţă de cea din restul comunelor. Numărul şomerilor este mai scăzut decât media generală a judeţului Cluj. Table 3. Evoluţia numerică a populaţiei Gal Câmpia Transilvaniei Ritmurile evoluţiei numerice a populaţiei au fost dictate în timp de condiţiile economice, istorice şi politice. Luând în considerare intervalul de tip cuprins între anii , se distinge o alternanţă a perioadelor de creştere numerică a populaţiei Gal Câmpia Transilvaniei cu cele de scădere, aşa cum se observă şi din analiza graficului. În anul 2009 s-a înregistrat cel mai redus număr de locuitori ( locuitori) din intervalul luat în considerare, astfel încât în 1956 se înregistrează maximul demografic de locuitori. Ulterior s-a manifestat o reducere numerică treptată a populaţiei, până în 2009, cu un ritm mediu. La recensământul realizat în 1992, Gal Câmpia Transilvaniei totaliza de locuitori, evaluânduse o reducere numerică treptată uşoară a numărulului populaţiei ajungând la locuitori după datele din fişa localiăţii

34 Table 4. Evoluţia demografică Gal Câmpia Transilvaniei Mobilitatea actuală a populaţiei În microregiune sunt persoane calificate în anumite domenii, spre exemplu în industrie, care nu îşi găsesc un loc de muncă adecvat pregătirii în localitatea de reşedinţă datorită lipsei ramurii de activitate respective. Un alt motiv al plecărilor de populaţie la oraş este reprezentat de nevoia de câştiguri băneşti superioare. Aşadar, factorii fundamentali generatori ai mobilităţii teritoriale sunt cei de natură economică şi profesională. Excepţie fiind comuna Căianu şi Mica din microregiune unde soldul migrării e pozitiv. Emigraţia sau plecările afectează în mod normal doar surplusul de populaţie; în anumite condiţii sociale sau economice însă, se manifestă exodul rural, caracterizat prin plecări masive de populaţie din mediul rural spre cel urban. O astfel de situaţie s-a manifestat în perioada industrializării, iar mai recent în anul 1990, când o pondere însemnată de locuitori din microregiune au plecat în oraşele învecinate (Cluj-Napoca, Gherla) unde au găsit condiţii mai bune de muncă şi trai. 34

35 Table 5. Soldul migrării Gal Câmpia Transilvaniei Din analiza asupra dinamicii naturale şi a mobilităţii teritoriale a populaţiei microregiunii se distinge un fenomen de depopulare a teritoriului, în condiţiile în care aportul de populaţie, prin naşteri sau imigraţie, este cu mult mai redus decât pierderile prin deces sau emigraţie. Dinamica populaţiei Table 6. Soldul natural Gal Câmpia Transilvaniei Scăderea numărului populaţiei terioriului se datorează soldului natural negativ în majoritatea comunelor din teritoriu. Cauzele se regăsesc în fenomenul, general pentru ruralul întregii ţări, de îmbătrânire a populaţiei, conjugat cu plecarea majorităţii tinerilor care îşi întemeiază familiile la oraş, unde confortul este sporit şi unde au perspective financiare superioare. O altă cauză este reprezentată de planificarea familială. Cea mai mare pondere a familiilor au 1-2 copii, spre deosebire de situaţia 35

36 anilor când aveau 7-10 copii. În ultimii ani, populaţia feminină fertilă, din grupa ani, s-a redus considerabil, nu există posibilitatea revenirii natalităţii la valori mai mari. Un fenomen îngrijorător este reprezentat de creşterea accentuată a mortalităţii, cauza principală aflată la baza situaţiei actuale, când mortalitatea înregistrează valori ridicate, care este reprezentată de ponderea foarte mare a populaţiei cu vârsta de peste 60 de ani. Dinamica naturală a populaţiei din Gal Câmpia Transilvaniei urmează, aşadar, o curbă descendentă, cauzele nefiind legate de o asistenţă medicală deficitară, de îmbătrânirea populaţiei, standardul modest al nivelului de trai şi a dezvoltării economice. Pentru evitarea depopulării în totalitate, în perspectivă, a teritoriului este necesară luarea unor măsuri de contracarare a cauzelor responsabile de această tendinţă negativă. Se impune, în scopul reţinerii şi chiar atragerii de populaţie tânără din exterior, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, accesului la informaţii, dezvoltarea economică şi crearea unor perspective de afirmare profesională. Structura populaţiei după vârstă şi sex Din punct de vedere al structurării populaţiei pe sexe după recensământul din 2002 situaţia se prezintă în felul următor femei şi bărbaţi. Din analiza tabelului de mai jos se remarcă ponderea mare a populaţiei adulte şi vârstnice, din punct de vedere demografic comuna situându-se pe o curbă descendentă a evoluţiei. Situaţia aceasta este caracteristică tuturor comunelor componente. Categoria de populaţie tânără, cu vârstă sub 15 ani, este foarte slab reprezentată, fiind insuficientă pentru a asigura forţa de muncă necesară în teritoriu pe viitor. Între 0-14 ani Între ani Între ani Peste 60 ani Masculin Feminin Table 7. Structura populaţiei după vârstă şi sex din 2002 La nivelul microregiunii, în anul 2002, populaţia tânără, cu vârstă între 0 şi 14 ani deţine ponderea cea mai redusă, prin comparaţie cu grupa de vârstă ani, căreia îi revine ponderea cea mai mare. Totodată putem observa diferenţa mare între populaţia masculină de şi feminină de a grupe de vârstă între ani reprezentând populaţia fertilă, numărul femeilor fiind mult mai scăzută duce la un număr de copii între 0-14 ani scăzut. Grupa locuitorilor care au depăşit 60 de ani este foarte numeroasă, depăşind un sfert din populaţia totală a microregiunii. Cauza principală o constituie nivelul de trai modest, care determină tinerii să părăsească vetrele satelor şi să se stabilească la oraş, unde perspectivele de afirmare sunt multiple. 36

37 Table 8. Piramida vârstelor Gal Câmpia Transilvaniei Sursa: INSS 2002 Conform datelor de la INSS numărul populaţiei teritoriului GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI pe total a scăzut comparativ cu anul 2002; se poate observa fenomenul de îmbătrânire, populaţia sub 14 ani fiind mult mai scăzută decât cea de peste 60 ani. Structura populaţiei pe etnii Ponderea cea mai mare o deţine populaţia de etnie română 67%, din totalul populaţiei microregiunii. Maghiarii sunt în număr mai mic, reprezentând 26% din total. Rromi având un procent ami redus de 7 % dar totuşi ridicat faţă de numărul altor etnii prezente în Gal Câmpia Transilvaniei. Deşi amestecul etnic este evident, nu există conflicte pe acest considerent; convieţuirea este susţinută şi de folosirea în paralel a celor două limbi, română şi maghiară, în unele comune din microregiune. Table 9. Populaţia stabilă după etnie la recensământul populaţiei şi a locuinţelor din 2002 al teritoriului Gal Câmpia Transilvaniei 37

38 r crt Comuna Populaţia stabilă Romani Maghiari Rromi Alta etnie 1 Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu 6 Gherlii Geaca Mica Mociu Palatca Sânmartin Suatu Ţaga Unguraş Total Table 10. Situaţia centralizatoare a populaţiei Gal Câmpia Transilvaniei 2002 Structura populaţiei pe confesiuni Structura populaţiei în funcţie de religie se caracterizează printr-o mare eterogenitate. Cea mai mare parte a populaţiei microregiunii este de religie ortodoxă, respectiv 67% din total, urmată de reformaţi, cu 20,% şi greco-catolici şi adventişti de ziua a 7-a. În ordine descrescătoare numeric se mai disting romano-catolici, penticostali, baptişti şi altele. 38

39 Table 11. Structura Gal Câmpia Transilvaniei după religie 2002 Repartiţia în teritoriu a populaţiei aparţinând diferitelor confesiuni nu este omogenă. Situaţia înregistrată la nivelul microregiunii în ceea ce priveşte ponderea acestora este diferită faţă de realităţile identificate în comunele aparţinătoare, fapt ilustrat sugestiv de tabelul de mai jos. r crt Comuna Popula ţia stabilă Ortodo xa Roman o- catolic a Refor mata Penticos tala Grecocatolica Bapti sta Adventi sta de ziua a 7-a Alte le 1 Buza Căianu Cămăraş 3 u Cătina Cojocna Fizeşu 6 Gherlii Geaca Mica Mociu Palatca Sânmarti 11 n Suatu Ţaga

40 14 Unguraş Total Table 12. Structura populaţiei pe religii la nivele de comună din 2002 Ordodocşi sunt net dominanţi în comunele Cămăraşu, Mica, Mociu, Sânmărtin Ţaga fiind mai slab reprezentaţi în restul comunelor. Populaţia de confesiune reformată este majoritară în Buza, Fizeşu Gherlii, Mica şi Unguraş. II Patrimoniu de mediu Biodiversitatea Microregiunii Câmpia Transilvaniei dispune de o valoroasă bogăţie a resurselor naturale. Cea mai valoroasă resursă a Microregiunii este gazul metan din domurile gazeifere centrale. Acestuia i se adaugă sarea, nămolul sapropelic şi rocile de construcţie (argila, pietrişurile). Resurse de suprafaţa sunt solurile, fondul forestier şi faunistic, apele, iazurile care reprezintă o deosebită rezervă piscicolă. Peisajul a condus şi la anumite perimetre cu valoare turistică. Resursele pe care se bazează potenţialul economic al microregiunii sunt numai resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, păduri, produse animaliere şi vegetale). Fondul funciar agricol constituie principala sursă naturală a teritoriului microregiunii, funcţia dominantă în profilul economico-social fiind dezvoltarea agriculturii cu cele două ramuri principale: cultura vegetală şi creşterea animalelor. Resursele naturale turistice. - Rezervaţiile botanice Suatu I si II. Fondul cinegetic al microregiunii este foarte important atât prin varietatea speciilor, cât şi prin efectivul de animale de care dispune teritoriul microregiunii. Diversitatea biologicăp sau, intr-un cuvânt, biodiversitatea, prezintă o însemnătate pe care trebuie să o luam în considerare, biodiversitatea animalelor şi plantelor este esenţială pentru supravieţuirea vieţii. La ora actuală, la nivel mondial, există o mare parte de biodiversitate care deja a fost distrusă sau alta care este pe cale de dispariţie. Pământul este alcătuit din ecosisteme şi caracteristici ecologice, care sunt sprijinite de biodiversitate. Deşi sensul termenului de biodiversitate nu a fost încă în totalitate înţeles, acesta devine tot mai utilizat în ultima vreme. Ariile naturale protejate În cadrul legislaţiei adecvate pentru protecţia mediului înconjurător (prin emiterea Ordonanţei de Urgenta 236/2000 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Ordonanţa de Urgenţă a fost aprobată prin Legea nr. 462/2001) s-au întreprins măsuri pentru identificarea acelor elemente faunistice, floristice, geologice şi de peisaj asupra cărora să se instituie regimul de ocrotire. Astfel, au fost constituite mai multe rezervaţii naturale, perimetre ameninţate cu degradarea sau care prezintă un interes ştiinţific deosebit. Aceste rezervaţii pot constitui un obiectiv turistic numai în măsura în care comunitatea locală ţi turiştii prezintă un comportament civilizat faţă de ele, iar factorii de decizie, împreună cu organizaţiile non-guvernamentale întreprind măsuri adecvate pentru o reală ocrotire a naturii acestor locuri (placi indicatoare, împrejmuiri pentru limitarea şi controlarea accesului în rezervaţie, conştientizarea opiniei publice etc.) De aceea înfiinţarea de arii protejate, extinderea lor şi managmentul eficient al acestora este o necesitate pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii, a patrimoniului natural. Care sunt beneficiile practice pe care le aduc ariile protejate în cadrul microregiunii? 40

41 Ele protejează cursuri de apă importante; cuprind zone de o remarcabilă frumuseţe şi semnificaţie culturală; adăpostesc comunităţi umane ce au culturi tradiţionale; protejează teritorii care reflectă istoria interacţiunii omului cu mediul; sunt locuri de maximă importanţă pentru turism, cercetare şi educaţie. Ariile protejate sunt în mod deosebit importante pentru menţinerea biodiversităţii - ecosistemele, speciile şi varietatea genetică care alcătuiesc diversitatea vieţii, conservă caracterele complexe şi mereu schimbătoare ale ecosistemelor. Sunt un prim loc de apărare împotriva dispariţiei speciilor mari şi mici şi păstrează diversitatea biologică, sălbatică sau cultivată a unora dintre cele mai importante recolte ale omenirii. De asemenea, reprezintă un rezervor vital pentru plantele şi animalele necesare medicinei. Ariile protejate îmbunătăţesc, de asemenea, calitatea vieţii umane, în mod deosebit ca locuri de recreere. Acest fapt este deosebit de important în Europa, unde foarte mulţi oameni locuiesc în oraşe şi au pierdut contactul nemijlocit cu natura. Ariile protejate oferă oportunităţi pentru petrecerea timpului liber, sunt un antidot pentru stres şi un loc pentru înţelegere şi învăţare. Mai mult, ele sunt o sursă de reînnoire mentală, psihică şi spirituală. Ariile protejate contribuie la dezvoltarea durabilă a microregiunii prin: - conservarea solului şi apei în zone erodabile; - regularizarea şi purificarea apei, în special prin protejarea pădurilor şi a zonelor umede; - apărarea oamenilor de dezastre naturale ca inundaţii sau furtuni devastatoare; - menţinerea vegetaţiei naturale pe soluri cu productivitate mică şi în zone sensibile; - menţinerea resurselor genetice sălbatice importante pentru medicină, pentru plante şi pentru hrana animalelor; - protejarea speciilor care sunt extrem de sensibile la intervenţia umană; - asigurarea habitatelor critice pentru hrănire, reproducere, creştere şi odihnă a speciilor care sunt utilizate durabil; - asigurarea de venituri şi locuri de muncă prin turism. De fapt însă, ariile protejate şi localnicii se pot ajuta reciproc şi pot deveni avocaţi ai necesităţilor fiecăruia dintre ei: comunităţile locale pot beneficia financiar şi în alte moduri de pe urma ariilor protejate iar ariile protejate pot beneficia de pe urma implicării localnicilor în planificare şi management. Pentru aceasta însă, prezenţa ariei protejate trebuie să determine o politică ce încurajează creşterea economiei locale în mod durabil. Localnicii vor vedea valoarea ariei protejate ca o sursă de venituri şi locuri de muncă. Câteva dintre modalităţile de a realiza aceasta sunt: - comercializarea produselor locale (vin, brânză, miere,, etc.) cu numele ariei protejate pe etichetă, aşa cum fac mănăstirile de multe secole; - dezvoltarea abilităţilor comerciale ale comunităţilor locale astfel încât ele să poată să vină în întâmpinarea nevoilor turiştilor, în special pentru cazare şi masă; - crearea unor ateliere meşteşugăreşti, deschiderea de puncte de vânzare în interiorul sau exteriorul ariei protejate, astfel încât să fie încurajată practicarea meseriilor tradiţionale şi valorificarea artizanatului local; - utilizarea calităţilor peisajului şi a împrejurimilor liniştite pentru înfiinţarea unor aşezăminte de sănătate şi case de odihnă; - încurajarea comunităţilor locale în realizarea unor muzee ale vieţii rurale şi în găsirea altor căi de evidenţiere a relaţiei lor cu natura; - dezvoltarea agroturismului legat cu vizitarea ariei protejate. 41

42 Ariile naturale protejate de interes naţional din Microregiunea Câmpia Transilvaniei: r Aria protejată de interes naţional Valea Legiilor (IV) Suatu I şi II (IV) Pădurea Ciuaşului (IV) Lacul (IV) Știucilor Localizare Reglementări Suprafaţ a (ha) Tipul Comuna Geaca H.G 2151/ zoologic Comuna Suatu H.G 2151/ botanic Comuna Ţaga H.G 1581/ Comuna Gherlii Fizeșu H.G 2151/ arie de protecţie specială avifauni stică zoologic ă Administrator (custode) Institutul de Cercetări Biologice Cluj- Napoca custodie Direcţia Silvică Cluj - Aceste arii naturale protejate cuprind rezervaţii naturale de interes local si rezervaţii naturale de importanţă naţională, cu potenţial turistic deosebit : Rezervaţia zoologică Lacul si Valea Legii, situată pe teritoriul comunei Geaca aflata în partea centrală a microregiunii. Rezervaţia zoologică Lacul şi Valea Legii este situată pe Valea Legii la sud de satul cu acelaşi nume, care în prezent este o zonă de importanţă naţională cu valoare ştiinţifică deosebită, aici întâlnindu-se foarte multe specii de păsări şi plante, renumitul,, bou de baltă. Această rezervaţie a fost declarată zonă protejată prin Decizia Consiliului Judeţean Cluj nr.147/1994 şi reglementările ulterioare H.G 2151/2004, şi corespunde categoriei IV IUCN. Are o suprafaţă de 125 ha iar pe cuprinsul ei se află numeroase văi mlăştinoase acoperite de stuf şi se constituie într-o oază de linişte pentru păsările de baltă migratoare. Rezervaţia se remarcă printr-o specie unicat de caracudă în trei culori: albastre, galbene şi verzi, tot mai rar întâlnită din cauza restrângerii apelor prin colmatarea lacurilor. Pe o suprafaţă de 23,9 ha a rezervaţiei s-au instituit reglementări severe care constau în principal în interzicerea activităţilor privind pescuitul, vânătoarea, recoltarea şi arderea stufului, săpături, arături şi păşunat. 42

43 Figura 17. Caracuda din Rezervaţia zoologică Legii Figura 18. Rezervaţia zoologica Legii Pădurea Legii - amplasată în mijlocul păşunii din localitatea Geaca la 300 metri de lac, unde primăvara înfloresc cel mai devreme ghioceii care sunt o atracţie totală întinzându-se până în mijlocul păşunii. În pădurea numită Pădurea Lacului pe raza comunei Geaca se găseşte o plantă rară numită bibilica (fritillaria megeagris), plantă cu bulb, tulpină erectă foliată (frunze liniare), terminată cu o floare mare de 3-5 cm, de culoare violetă, pătată sub forma unei table de şah,înfloreşte în martie - aprilie - plantă ocrotită ca monument al naturii. 43

44 Figura 19. Pădurea Legii Rezervaţia zoologică Lacul si Valea Legii se afla în custodia Consiliului Judeţean Cluj, şi este cuprinsă în categoria ariilor naturale protejate de interes naţional. Rezervaţiile botanice Suatu I si II, situate pe raza comunei Suatu se află în partea de sud a microregiunii. Rezervaţiile botanice Suatu I si II, au o suprafaţa de 11,3 ha, aparţin Câmpiei Transilvaniei fiind localizate pe paralela de latitudine nordică şi pe meridianul de longitudine estică şi sunt amplasate pe pante abrupte, cu expoziţie sudică. Solul este puternic carbonatat, ceea ce condiţionează menţinerea caracterelor ce particularizează stepele pontice încă din postglaciar (acum mai bine de de ani). Rezervaţia botanică Suatu I a fost înfiinţată în 1932 ca urmare a intervenţiei renumitului botanist Alexandru Borza. Suprafeţei iniţiale de 1,2 ha şi s-au adăugat în 1965 încă 8 ha (Suatu II). Prin Legea Amenajării Teritoriului, H.G 2151/2004 se atestă statutul de rezervaţie naturală de interes naţional pentru Suatu I şi II pe o suprafaţă total 11,3 ha, şi corespunde categoriei IV IUCN. De administrarea acestora se ocupă Inspectoratul de Protecţie a Mediului Cluj, Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, Primăria Suatu, recent a trecut în custodia Institutului de Cercetări Biologice Cluj-Napoca. Figura 20. Rezervaţia Suatu - Astragalus Peterfi Cosaşul lui Peterfi 44

45 Rezervaţia Suatu I este situată la altitudinea de 434,2 m la sud de Dealul Continitu. Este amplasată pe un versant cu expoziţie sudică şi înclinare de Suprafaţa este uniformă cu excepţia extremităţii sud-estice unde apar alunecări. În cadrul acestei rezervaţii sunt protejate speciile Astragalus Peterfi ( Cosaşul lui Peterfi sau Piatrălinte ) din familia Fabaceae, Nepeta ucranica, Salvia transsilvanica (Jales românesc) din familia Lamiaceae, o plantă perenă, slab ramificată în partea superioară şi cu peri la bază, S. nutans, Ajuga laxmanni, Iris humilis, Astragalus dasyanthus. Figura 21. Rezervaţia Botanica Suatu II Figura 22. Rezervaţia Botanica Suatu I Rezervaţia dispune de o bogată biodiversitate, cu ecosisteme bine conservate, şi este cuprinsă în categoria ariilor naturale protejate de interes naţional. Pe de altă parte, este nevoie de o politică de implicare a localnicilor în planificarea şi administrarea ariei protejate, ceea ce va conduce în final la un management comun. Aceasta va da localnicilor sentimentul implicării şi al proprietăţii asupra ariei protejate. Acestea sunt căile de a determina comunităţile să fie capabile să aibă grijă şi să valorifice în sens durabil propriile valori ale patrimoniului natural. Foarte puţin este recunoscut faptul că zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul "vieţii" şi implicit al dezvoltării socio-economice. Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România este de ha, adică 5,18% din suprafaţa ţării, din care Delta Dunării 2,43%. Aria naturala protejată de interes naţional Pădurea Ciuaşului, situată pe teritoriul comunei Ţaga aflată în partea de nord a microregiunii. Aria protejată Pădurea Ciuaşului, constituită prin H.G. 1581/ 2005, este arie de protecţie specială avifaunistică de interes naţional şi cuprinde un arboret de gorun în care se găsesc locuri de cuibărire şi vieţuire ale unor specii de stârci. Aceasta face parte din categoria ariilor protejate nationale care au drept scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect avifaunistic, forestier şi floristic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, sâşi corespunde categoriei IV IUCN Arie protejată administrată în special pentru conservare prin intervenţii de gospodărire. Suprafaţa ariei protejate este de 3 ha şi se găseşte în fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Gherla, în raza administrativă a comunei Ţaga. 45

46 Figura 23. Cuiburi de stârci cenuşii Figura 24. Pădurea Ciuaşului Face parte din categoria ariilor protejate naţionale care au ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect avifaunistic (în mod deosebit speciile de stârci) forestier şi floristic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative. Pădurea este situată pe teritoriul localităţii Năsal, comuna Ţaga şi are o suprafaţă de 3 ha. Rezervația Lacul Știucilor În cadrul microregiunii pe teritoriul comunei Fizeșu Gherlii se află Lacul Ştiucilor, un iaz de câmpie format prin prăbuşirea straturilor de nisipuri şi argile ce acopereau masivul de sare sub formă de diapir. Este singurul loc natural din Câmpia Transilvaniei care şi-a păstrat nealterat aspectul iniţial. Este o rezervaţie naturală de importanţă naţională care adăposteşte valori zoologice, botanice şi peisagistice. 46

47 Figura 25. Lacul Ştiucilor Lacul Știucilor împreună cu stufărișul înconjurator şi cel dezvoltat pe văile afluente, constituie un complex de ecosisteme caracteristice zonelor umede, întins pe o suprafață de aproximativ 140 ha. Lacul Știucilor are trei caracteristici principale: -în prezent este singurul lac natural din Transilvania, care nu a suferit nici o influență negativă semnificativă umană, -este cel mai adânc lac natural dulce din interiorul țării, profunzimea sa ajungând la circa 10 m este singurul lac interior din Câmpia Transilvaniei pe care se dezvoltă plauri (formațiuni de stuf plutitor), la fel ca în Delta Dunării. Aria protejată de interes naţional Lacul Știucilor a fost constituită prin H.G 2151/2004, şi corespunde categoriei IV IUCN. Rezervaţia zoologică Lacul Știucilor este o zonă de importanţă naţională cu valoare ştiinţifică deosebită, aici întâlnindu-se foarte multe specii de păsări şi plante, renumitul,, bou de baltă. Arii naturale protejate de importanta judeţeană Zona lacurilor Geaca Ţaga situate pe teritoriul comunelor Ţaga şi Geaca Denumirea ariei protejate amplasament valoare categorie (provizorie) Zona lacurilor Geaca - Ţaga com. Geaca, com. Ţaga mixta zona protejata Conform Deciziei 147 / 1994 a Consiliului Judeţean Cluj zona lacurilor Geaca - Ţaga au fost declarate Ariile naturale protejate de importanta judeţeană. Fiind declarate pe baza legislaţiei de amenajarea teritoriului, zonele protejate naturale de interes judeţean "pure" au fost tratate comun cu cele construite, balneare, cinegetice etc. Ele au o suprafaţa de peste 200 ha. Zona lacurilor Ţaga Geaca Iazul Ţaga Mare are o suprafaţă de 111,50ha Eleşteul Ţaga Mică are o suprafaţă de 21,46ha Geaca I, II,III Sucutard I,II,III 47

48 Figura 27. Lacul Geaca Figura 26. Lacul Ţaga Mare Figura 28. Zona lacurilor Geaca - Ţaga Custozii ariilor naturale protejate au obligaţia de a asigura protecţia lor, monitorizarea speciilor de flora şi fauna aflate pe lista de protecţie şi nu numai, efectuarea de proiecte care să ducă la o mai bună gestionare a acestora. Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale într-un ocean al dezvoltării, astfel că, cu cât acestea au o suprafaţă mai mare, cu atât ele conservă elemente de biodiversitate. 48

49 Aceste rezervaţii pot constitui un obiectiv turistic numai în măsura în care comunitatea locală şi turiştii prezintă un comportament civilizat faţă de ele, iar factorii de decizie, împreună cu organizaţiile nonguvernamentale întreprind măsuri adecvate pentru o reala ocrotire a naturii acestor locuri (placi indicatoare, împrejmuiri pentru limitarea şi controlarea accesului în rezervaţie, conştientizarea opiniei publice etc.), de aceea pe viitor în cadrul microregiunii se vor înfiinţa centre de informare turistică. Lacurile din Microregiune, din zona Ţaga, Geaca, Fizeșu Gherlii, Suatu şi Cătina cu folosinţă piscicolă şi de agrement, puse în valoare pot constitui o sursă importantă de venituri pentru microregiune şi zone eficiente de agrement. Cel mai mult se practică turismul de agrement şi turismul piscicol. Ele oferă posibilităţi multiple de practicare a pescuitului sportiv. La acestea se alătură lacurile Sărate de la Cojocna unde se practica turismul balnear ( Băile Cojocna). În microregiune întâlnim şi anumite fenomene geologice: Exp: Relieful structural şi petrografic reprezentat prin cueste (formă de relief cu un povârniş, apărută într-o regiune în care straturile cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor) ocupă suprafeţe importante pe teritoriul comunei Suatu, fiind foarte evidente în aspectul de ansamblu, relieful sculptural este reprezentat de glimee ( alunecări de teren ). Reţeaua atura 2000 este o reţea europeana de zone naturale protejate care cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci şi pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. Ţara noastră este una dintre cele mai importante regiuni din Europa din punct de vedere al bogăţiei florei şi faunei sălbatice şi a habitatelor, astfel că România va aduce o contribuţie deosebit de importantă la realizarea Reţelei Ecologice Europene "Natura 2000". Această biodiversitate trebuie protejată şi trebuie folosită pentru a promova dezvoltarea durabilă în zonele rurale. În multe situaţii, speciile şi habitatele protejate din siturile Natura 2000 au apărut şi s-au menţinut ca urmare a activităţilor umane de exploatare durabilă a resurselor naturale. Ca urmare, în majoritatea siturilor Natura 2000 se vor menţine activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate. Managementul acestor zone va trebui să ţina cont de faptul că Natura 2000 este, în primul rând, un instrument de conservare a biodiversităţii. Planurile de management vor include acele activităţi economice care ajuta la menţinerea şi protejarea naturii şi a mediului Situri atura 2000 în microregiune : Nr.crt. Numele zonei Suprafaţa în ha Codul ariilor (clasificarea conform directivelor privind Habitatele şi Păsările) 1. Căian 235,4 ROSCI0017 SCI Lacul Stiucilor Sic Puini 2. Valea Legiilor ROSCI0099 Valea Fizesului Sic Lacul SCI 49

50 3. Stiucilor 71246,8 ROSPA0104 SPA 4. Suatu Ghiriş ROSCI0238 SCI Aceste situri Natura 2000 din microregiune au o importanţă deosebită pentru protejarea naturii, pentru menţinerea acestor bogăţii naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice în microregiune. Programul atura 2000 încurajează practicile tradiţionale favorabile biodiversităţii. Aceste practici pot deveni mult mai rentabile în siturile atura 2000 prin obţinerea de fonduri europene în sprijinul lor, atât pentru activităţi agricole cât şi pentru dezvoltarea turismului. Realizarea şi implementarea planurilor de management a siturilor atura 2000 va garanta conservarea pe termen lung a valorilor naturale prin încurajarea practicilor tradiţionale şi controlul celor care pot avea un impact negativ asupra acestora. Pe lângă conservarea capitalului natural, reţeaua Natura 2000 oferă oportunităţi importante pentru dezvoltare economica durabilă, atât prin posibilitatea atragerii de fonduri, cît şi printr-un management economic eficient în beneficiul oamenilor şi al naturii. În siturile Natura 2000 din microregiune vor fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor, cultivarea şi obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura 2000 s îşi păstreze obiectul conservării. Exploatarea terenurilor agricole din microregiune nu trebuie să conducă însa la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru zona care va fi declarată sit Natura Aceste activităţi vor respecta măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, de exemplu: -respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat; -construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei; -activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism. Evaluarea impactului asupra mediului nu va fi însă necesară pentru activităţile zilnice; de asemenea, declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra terenurilor. În cazul în care vor exista activităţi care trebuie stopate, datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionari de terenuri vor primi plăți compensatorii. În concluzie, pe viitor Microregiunea Câmpia Transilvaniei trebuie să cuprindă şi să mai propună cât mai multe arii naturale protejate pentru reţeaua Natura 2000, pentru a creşte valoare resurselor naturale şi pentru o dezvoltare economică durabilă a microregiunii. 50

51 Produse specifice zonei: Figura 29. Brânza ăsal Brânza Năsal se maturează în grota naturală de la Ţaga (judeţul Cluj). Această grotă este unică, dat fiind microclimatul special şi existenţa unei bacterii prezentă în microflora grotei. Bacteria acţionează la suprafaţa brânzei şi transformă componentele acesteia, rezultatul fiind o brânză de genul celor franţuzeşti, binecunoscute (Camembert, Brie, etc). Condiţiile din grotă, cât şi existenta respectivei bacterii, sunt imposibil de reprodus în alt mediu, asta având ca rezultat unicitatea în întreaga lume a brânzeturilor de la Ţaga. Ca orice produs cu tradiţie, şi brânza Năsal are o poveste : Povestea brânzei ăsal începe demult, pe vremea când ţinutul de la Ţaga era sub stăpânirea unui grof puternic şi bogat. Într-o bună zi, câţiva ţărani mai curajoşi au nesocotit poruncile grofului şi au luat din caşul lui, cu gândul să pună pe masa copiilor ceva, lângă mămăligă. Pentru că nu vroiau să fie surprins, au ascuns caşul în grota din apropierea satului ăsal. Înspăimântaţi de răzbunarea grofului, în cazul în care ar fi aflat, ţăranii nu s-au grăbit să-şi ia caşul din peşteră. Au trecut săptămâni, până când unul dintre ei şi-a luat inima-n dinţi şi a intrat în peşteră. Convins că va găsi caşul stricat, mare i-a fost mirarea când l-a găsit în stare bună. Brânza îşi schimbase culoarea întrunul roşiatic, însă era foarte bună la gust, în ciuda mirosului. În cele din urmă, groful a aflat de isprava ţăranilor şi i-a pedepsit pe nelegiuiţi. Apoi însă, a început el însuşi să-şi ţină brânza în peşteră. Aşa s-a născut brânza ăsal, cu care groful îşi servea toţi oaspeţii, mândru de gustul ei neasemuit. Alte produse specifice zonei sunt produsele din peşte, exp: zacusca de peşte, o delicateţe conservată pentru iarnă obţinută din peşti proveniţi din lacurile Geaca şi Ţaga. 51

52 Figura 30. Peşti din Lacurile Ţaga şi Geaca Figura 31. Zacuscă din peşte 52

53 Figura 32. Expoziţia de obiecte tradiţionale Comunele Mociu şi Unguraş TURISMUL OBIECTIVE TURISTICE DIN MICROREGIUNEA CÂMPIA TRANSILVANIEI Potenţialul turistic natural cel mai atractiv este reprezentat de salba lacurilor piscicole din zona Ţaga, Geaca, Fizeșu Gherlii, Suatu şi Cătina. Ele oferă posibilităţi multiple de practicare a pescuitului sportiv. Figura 33. Castelul Ciobanca Alt obiectiv turistic renumit din microregiune este staţiunea baleno-climaterică Băile Cojocna. Pe locul exploatărilor de sare din epoca medievală, au fost amenajate băi calde. Ocnele părăsite ale unor mine de sare s-au transformat în lacuri saline, cu proprietăţi terapeutice. Băile sunt indicate pentru 53

54 afecţiuni ale sistemului nervos, ale aparatului locomotor (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), afecţiuni reumatice, ginecologice şi endocrine. Turismul balnear de la Băile Cojocna are un potenţial imens de dezvoltare. Turismul baleno are avantajul că poate atrage două feluri de turişti: turiştii care vin pentru tratament şi turiştii care vin pentru agrement şi pentru atractivitatea apelor sărate. Figura 34. Băile Cojocna De asemenea, din obiectivele turistice ale microregiunii fac parte şi rezervaţiile naturale mai sus amintite. Pensiunile şi manifestările cu expoziţii din microregiune împreună cu zonele aferente de agrement sunt o oportunitate pentru turism. 54

55 Figura 35. Pensiunea Lacul Ştiucii-Săcălaia Figura 36. Port popular din microregiune Figura 37. Pensiunea Paula Alte obiective turistice - lăcaşurile de cult şi monumentele din microregiune. 55

56 Figura 38. Lăcaşuri de cult şi monumente Cel mai important obiectiv turistic religios din microregiune este Mănăstirea icula, aici vin în pelerinaj anual sute de mii de credincioşi din toată ţara şi din străinătate. Oamenii adunaţi la Nicula se pregătesc să serbeze Adormirea Maicii Domnului în localitatea în care se află o icoană a Fecioarei Maria cu pruncul Iisus pictată de preotul Luca din Iclod la sfârşitul secolului al XVII-lea, icoană despre care pelerinii spun că ar fi făcătoare de minuni. Pelerinii înnoptează la săteni ori chiar sub cerul liber. Unii participă la slujbele oficiate în biserica parohială greco-catolică din sat, iar alţii merg la vechea mănăstire catolică bazilitană, azi folosită de ortodocşi. La marginea satului sosesc şi tarabagii care se pregătesc de tradiţionalul bâlci de Sfânta Maria Mare. Aceştia aduc de toate, de la cruci cu leduri la CD-uri cu muzică religioasă, dar şi ceaune de fontă, turtă dulce. Pe o păşune de la marginea localităţii se amenajează o parcare pentru autocare. Reprezentanţii bisericii ortodoxe şi cei ai bisericii greco-catolice se aşteaptă ca duminică anual la Nicula să se adune între şi de oameni. Figura 39. Mănăstirea icula 56

57 Mănăstirea icula, renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul. Anual, în ziua de 15 august, cand mănăstirea işi serbează hramul, anume Adormirea Maicii Domnului. Figura 40. Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea icula II Patrimoniu arhitectural şi cultural Localizare (nume sat, Tip Denumire zonă) Cetăţi şi castele Castelul Beldi Geaca Castelul Wass Cetatea Ungurașului Castelul Kornis Conacul Bornemisza Ţaga Unguraș Mănăstirea Buza 57

58 Biserici şi mănăstiri Biserici Ortodoxe Biserica de lemn Sf. Arhanghel sec. XVII, Biserica de lemn Sf. Arhanghel 1753 Biserica de lemn Sf. Arhanghel sec. XVII Biserica Reformata sec. XVIII Biserica de lemn secolul XIII Biserica ortodoxa Biserica reformată Băgaciu Boju Boju Cătun Boteni Cămăraşu Cara Căianu Chesău Cojocna Crişeni Ghirişu-Român Iuriu de Câmpie Lacu Mociu Mureşenii de Câmpie Năoiu Pălatca Sîmboleni Țaga Sântioana Geaca Sucutard Unguraș Batin Valea Ungurașului Buza Cătina Cutca Sâmboieni Targușor Diviciorii Mari Mănăstirea Mănăstirea Nireş Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Mănăstirea Nicula Biserici Reformate Nicula Cămăraşu Cara Chesău Cojocna Feldioara Ghirişu-Român 58

59 Case memoriale Castre (roman, dacic etc.) Tipuri de turism practicate (turism de agrement şi odihnă, alpinism, turism cultural şi religios, turism Biserici romano-catolice Biserici greco-catolice Biserici Unitariene Biserici Adventiste Casă de rugăciuni cult Penticostal Casa natală a scriitorului Sütő András Mormantul poetului - Giurgiuca Emil Rezervaţia arheologică Dealul Cetăţii Cu o suprafaţă de 1,2 ha, prezintă fragmente ceramice din epoca bronzului şi urme de întărituri de pământ din epoca dacică. Aşezare neolitică Sava - Broşier Situl arheologic Subdealul Coasta Nietenberg Togul lui Rînduşa Situl de la Hrube, primul descoperit prin săpături ( ) şi descris de prof. univ. D. Protase, reprezintă două aşezări, una din secolele IV-VI şi alta din secolele VII-VIII Turism piscicol Legii Pălatca Vaida Cămăraş Fizeşu Gherlii Unguraș Buza Lacu Cătina Mociu Cojocna Unguraș Mociu Ghirişu-Român Cojocna Batin Suatu Cojocna Năoiu Chesău Mociu Chesău Cojocna Ghirişu-Român Unguraș Cojocna Cămăraşu Uliţa Ungur Diviciorii Mari Nordul localităţii Feldioara Sava Palatca Palatca Ţaga Hodaie şi Valea Caldă Geaca Suatu Mica 59

60 piscicol, turism ecvestru, cicloturism, agroturism etc.). Muzee Turism de agrement şi odihnă Turism religios Turism cultural Agroturism Muzeul satului Săcălaia Nicula Buza Buza Lacu Muzeul Ecleziastic Muzeu de Ştiinţe Naturale Colectie personala port traditional, obiecte de uz casnic Invatatoare Kiss Ildi Fizeşu Gherlii Sânmărtin 209 Meşteşuguri specifice (pictură pe sticlă, cojocărit, port specific etc.); Port popular, atelier privat de cusut Pictură pe icoane Atelier confecționat mături Cojocărit Port specific Cojocna - Suciu Veturia Mănăstirea Nicula Mica Buza II Economia locală Numărul total de întreprinderi înregistrate cu sediu în Gal Câmpia Transilvaniei este de 338, din care 48 de firme au domeniu de activitate principală în sectorul de construcţii, sectorul agricol 35 şi 15 în sectorul de artizanat şi 11 în sectorul industrial. Majoritatea firmelor prezente în teritoriu au domeniul de activitate în sectorul de comerţ 104 şi în sectorul privind serviciile 94 de firme. 60

61 Figura 41. Domeniile de activitate a firmelor Gal Câmpia Transilvaniei 2009 Firmele cu domeniul de activitate în construcţii care au sediile în comunele aparţinătoare Gal Câmpia Transilvaniei, au lucrări în construcţii de clădiri în diverse locaţii a ţării, având o parte din persoanele angajate din teritorul Gal-ului. Mare parte a populaţiei cu toate că se ocupă de agricultură nu au firme înregistrate în acest domeniu, practicând agricultura de semisubzistenţă. Firmele înregistrate în sectorul agricol având domeniul de activitate vânătoarea şi serviciile conexe fiind prezente în majoritatea comunelor în afară de comuna Buza, Pălatca şi Suatu; silvicultură şi exploataţia forestieră; pescuitul şi acvacultură este prezentă în comunele Cătina, Mica şi Ţaga. Singurul domeniu din sectorul industrial care este prezent în microregiune e industria alimentară cu 11 firme. Domeniile de activitate care sunt prezente în toate comunele membre sunt cele de comerţ: cu ridicata şi cu amănuntul, comerţ cu ridicata cu excepţia de comerţ de autovehicule, comerţ cu amănuntul cu exepţia autovehiculelor şi motocicletelor, fiind firme un cu număr de angajaţi mic. Sectorul serviciilor este prezentă prin domeniile transporturi terestre şi transporturi prin conducte; hoteluri şi alte facilităţi de cazare în special în Fizeşu Gherlii, Cojocna şi Mica; restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie cu un număr mai mare în comunele Fizeşu Gherlii, Cojocna, Mociu şi Ţaga; activităţile sportive, recreative şi distractive cât şi alte activităţi de servicii. II Repartizarea populaţiei active Datele privind angajaţii din anul 2009 care lucrează efectiv cu contract de muncă, fiind contribuabili, din teritoriul GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI, din sectorul privat, desfăşurând diverse activităţi economice se regăsesc mai jos: 61

62 Sector agrico l Sector industria l şi de artizanat Sector de constructi i si comerţ Sector privind serviciil e Alte activitat i Alte categori i 2009 Populaţi a activă Somer i Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu Gherlii Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmartin Suatu Ţaga Unguraş Total % Sursa: Primaria comunei: Buza, Căianu, Cămăraşu, Cătina, Cojocna, Fizeşu Gherlii, Geaca, Mica, Mociu, Pălatca, Sânmărtin, Suatu şi Ţaga Nu au fost luaţi în considerare angajaţii din sectorul de stat, persoanele care desfăşoară activităţi agricole fără a avea calitatea de salariaţi şi nici populaţia între ani care este considerată populaţie activă dar care face parte din ciclul şcolar. Implicarea în activităţi cu caracter economic a persoanelor din domeniul agricol se poate face prin dezvoltarea fermelor de subzistenţă susţinute prin măsurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Personele din microregiune având ocupaţia majoritară în sectorul agricol, cele mai multe fiind ferme de semisubzistenţă. Prin grupa de alte categorii se face referire la persoanele care au domiciului în comună dar datorită apropierii de zona urbană a oraşului Cluj Napoca, multe persoane fac naveta lucrând la oraşe, în comunele învecinate sau în străinătate. 62

63 Structura profesională a populaţiei reflectă atât ocupaţiile locuitorilor din acest teritoriu cât şi gradul de dezvoltare socio-culturală. Categoriile de ocupaţii în comună sunt agricultura, creşterea animalelor, apicultura, brutăria, educaţia (profesori, învăţători, educatoare), cele din intreprinderile mici şi mijlocii (coafori, economişti, comercianţi, vânzători, tâmplari, zugravi, vopsitori, mecanici, lăcătuşi, tapiţeri, mici meşteşugari, lucrători în industria ospitalieră), funcţionari publici, medici umani şi veterinari, asistenţi medicali, asistenţi personali. În prezent, turismul nu este o latură forte a teritoriului, dar se fac paşi pentru extinderea şi dezvoltarea acestui sector. 63

64 II Agricultură Structura agricolă a GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI este prezentată mai jos (Date prelucrate după statisticile DADR Cluj şi date oferite de primăriile din teritoriu): Păşuni pe zonă de relief Viţă de vie şi livezi pe zonă de relief Păduri pe zonă de relief Terenuri arabile (Ha) pe zone de relief Comuna Suprafat a totala Teren agricol Arabil Producti v eproducti v (Ha) (Ha) (Ha) Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeșu Gherlii Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmărtin Suatu Ţaga Unguraș Total % Table 13. Structura agricolă a Gal Câmpia Transilvaniei Sursa: DADR Cluj şi date oferite de primăriile teritoriului din 2009 În GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI terenurile agricole sunt în proporţie de 100% în zona de deal, cele 14 comune primind această încadrare, agricultura care se practică fiind în mare parte o agricultură de semisubzistenţă. Este importantă, încă de la început, sublinierea caracterului de subzistenţă condiţionat de marea fragmentare a loturilor şi de menţinerea unor metode arhaice de cultivare a terenurilor, care nu oferă posibilitatea creşterii productivităţii. Terenurile neproductive ocupă o pondere, de 10,74%, având suprafeţe mai mari comunele Căianu, Cojocna, Ţaga şi Unguraş. Deoarece suprafeţe au fost supuse un timp îndelungat unui exces de 64

65 umiditate, fertilitatea lor este scăzută, motiv pentru care sunt necesare aplicări de îngrăşăminte naturale pentru creşterea productivităţii asociaţiilor ierboase. Figura 42. Structura agricolă a Gal Câmpia Transilvaniei 2009 Condiţiile pedo-climatice favorabile determină un potenţial agricol mai ridicat decât valoarea medie în judeţul Cluj şi România. Cu toate acestea, agricultura practicată este de subzistenţă. În condiţiile în care cea mai mare pondere din solurile de pe teritoriul microregiunii aparţin cernoziomurilor, ar fi de presupus o productivitate foarte ridicată la hectar. Acest fapt nu se realizează însă în special datorită dimensiunilor reduse ale parcelelor ce revin fiecărui proprietar de terenuri agricole. În această situaţie nu este posibilă aplicarea de tehnologii moderne. O posibilitate de remediere ar putea fi constituirea unor asociaţii de cultivatori. În general populaţia microregiunii se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor. Principala activitate economică o reprezintă agricultura, însă cu toate acestea, la ora actuală, datorită lipsei mijloacelor necesare, o mare parte a terenurilor agricole sunt necultivate. La ora actuală suprafeţele agricole sunt lucrate individual în procent de 81%, în parcele mici, sub un ha. ceea ce îngreunează efectuarea lucrărilor mecanizate ducând la diminuarea producţiilor medii la ha. Acest impas se poate depăşi prin privatizarea staţiilor de mecanizare a agriculturii şi formarea unor asociaţii agricole, chiar şi asociaţii familiale. Creşterea producţiilor medii la grâu şi porumb ar fi posibile în cadrul unor exploatări agricole de mărime medie prin aplicarea metodelor agrozootehnice moderne. Producţia agricolă a zonei este dată, în mare proporţie, de cultura de porumb boabe şi grâu. Cea mai mare parte a veniturilor populaţiei provine din activitatea agricolă, iar condiţiile precare în care se practică agricultura şi preţurile mici cu care se vând o parte din produsele agricole asigură venituri scăzute. 65

66 Figura 43. Structura agricolă a Gal Câmpia Transilvaniei pe comune componente Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, s-a terminat practic decolectivizarea agriculturii, patrimoniul fostelor unităţi agricole cooperatiste a fost lichidat iar terenurile au intrat în proprietatea particulară a foştilor proprietari. Cu toate că terenurile neproductive pe zonă de relief au un procent scăzut în microregiune atât în sectorul agricol cât şi în sectorul zootehnic există o tendinţă ascendentă a activităţii. Agricultura şi zootehnia se practică la o scară scăzută, populaţia tânără nefiind motivată să lucreze în aceste domenii, din motive financiare ei migrează câtre oraşele mari care le oferă un trai mai decent. Majoritatea fermelor din microregiune fiind de semisubzistenţă agricultura în majoritatea cazurilor este practicată de populaţia mai în vârstă. O tendinţă descendentă o înregistrăm la activitatea de creştere a bovinelor, iar în ceea ce priveşte creşterea păsărilor înregistrăm o tendinţă de stagnare a acestei. Suprafaţa pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră este de ,4 ha, din care o parte este în proprietatea statului aflată în administrarea Regiei Autonome Romsilva. Creşterea animalelor pe teritoriul GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI se face în gospodării individuale. 66

67 Situația colectivităților de animale este prezentată mai jos, după cum urmează: Comune r.cape te de animale împărţit e pe zone de relief Bovine Ovine Porcine Caprine Pasari Familii de albine Cabaline Altele Buza Căianu Cămăraş u Cătina Cojocna Fizeșu Gherlii Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmărti n Suatu Ţaga Unguraș Total % Figura 44. Efectivul de animale Gal Câmpia Transilvaniei Sursa: DADR Cluj şi date oferite de primăriile teritoriului din 2009 În teritoriul GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI există asociaţii a crescătorilor de animale care se orientează spre obţinerea de subvenţii. Asociaţiile crescătorilor de ovine sunt slab reprezentate, fiind în formare dar aceste asociaţii nu sunt susţinute de oameni cu experienţă în domeniul accesării fondurilor europene ceea ce va fi un impediment major în folosirea lor judicioasă. Ponderea cea mai mare a animalelor crescute de producătorii particulari este reprezentată de ovine, păsări şi porcine. Se poate constata cu uşurinţă faptul că populaţia urmăreşte, prin numărul de animale crescute, să îşi asigure strictul necesar pentru alimentaţie. 67

68 Pentru creşterea producţiei de carne şi lână este necesară valorificarea pajiştilor naturale prin: curăţarea păşunilor comunale, combaterea buruienilor şi muşuroaielor, fertilizarea cu gunoi, aplicarea de lucrări agrotehnice neglijate ani la rând, combaterea eroziunii solului prin stingerea focarelor active (ravene, torenţi) prin plantaţii de salcâm importante şi pentru apicultură. Pentru modernizarea creşterii animalelor sunt necesare: stimularea construirii de anexe gospodăreşti moderne, îmbunătăţirea asistenţei veterinare, ameliorarea efectivelor de animale prin puncte de însămânţări artificiale, introducerea mecanizării în creşterea animalelor pentru a compensa lipsa forţei de muncă ce se va agrava (muls mecanic, adăpare automată, evacuare mecanizată a dejecţiilor), introducerea obligativităţii ca fiecare gospodărie să depoziteze gunoiul pe platforme betonate de fermentare, cu bazin pentru colectarea urinei şi a mustului de grajd. Se remarcă o serie de disfuncţionalităţi în dezvoltarea agriculturii: există un deficit al producţiei cerealiere faţă de necesarul animalelor, societăţile şi asociaţiile familiale obţin o productivitate cu mult mai mare decât persoanele fizice, preocuparea locuitorilor este creşterea animalelor, culturile agricole fiind în primul rând un suport pentru această activitate; producţia de cereale este mai mică decât media pe judeţ iar producţia pentru piaţă este reprezentată de lapte, cartofi şi ouă. Soluţiile pe termen scurt pentru redresarea situaţiei actuale sunt: exploatarea terenurilor în structuri de fermă, utilizarea de tehnologii şi seminţe cu potenţial genetic mare şi înlocuirea efectivelor de animale cu unele cu productivitate mai mare cu fonduri de la Uniunea Europeană. Livezile sunt bine reprezentate dar încă nu există o asociaţie de producători care să promoveze interesele proprietarilor. Pomii fructiferi sunt reprezentaţi de meri, pruni, cireşi, vişini, viţa de vie fiind specifică zonei pentru producţia de masă. Industria alimentară locală în corelaţie cu potenţialul agricol al zonei s-a axat pe prelucrarea produselor locale: carne şi lapte având un număr mare de bovine. II Industrie IMM Micro-întreprinderi Structura întreprinderilor din zona Câmpia Transilvaniei este prezentată în tabelul de mai jos: 2009 Total întreprinderi Microîntreprinderi cu 1-10 salariaţi Întreprinderi cu salariaţi Întreprinderi cu salariaţi Întreprinderi cu peste 250 salariaţi TOTAL % Figura 45. Structura întreprinderilor Gal Câmpia Transilvaniei În teritoriul Câmpia Transilvaniei cele mai multe întreprinderi 322 sunt de mărime mică având sub 10 angajaţi reprezentând 95,2% din totalul numărului întreprinderilor. 68

69 Doar în câteva dintre comune sunt prezenţi firmele cu un număr de angajaţi între 10-50, întreprinderile mari care să aibă peste 250 angajaţi lipsesc din teritoriu. Singurul domeniu din sectorul industrial care este prezent în microregiune e industria alimentară. Structura pe comune a firmelor este prezentată în graficul următor: Figura 46. Structura industriei Gal Câmpia Transilvaniei Cele mai mari comune din teritoriu, Mociu, Cojocna şi Mica au la rândul lor cele mai multe întreprinderi active. În restul comunelor activitatea de bază este agricultura. Deoarece majoritatea firmelor prezente în teritoriu cu domeniu de activitate comerţul şi serviciile acestea sunt practicate la scară mică având până la 10 angajaţi. În ultimii doi ani, datorită schimbării codului fiscal, foarte multe din întreprinderile existente au intrat în faliment sau şi-au suspendat activitatea nefiind profitabile. În prezent, în lipsa posibilităţii de absorbţie a forţei de muncă, pe plan local, circa 50 % din forţa de muncă locală migrează temporar pentru 2 4 luni / an la oraş sau în străinătate. II Comerţ şi sector de servicii În tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comerţ practicate pe teritoriul respectiv. De asemenea vor fi enunţate principalele tipuri de întreprinderi care practică prelucrarea terţiară (a treia fază stadiu de prelucrare) a produselor. 69

70 Tipuri de comerţ umăr % din numărul total Întreprinderi din sectorul terţiar (servicii) umăr % din numărul total Întreţinerea şi repararea autovehiculelor Alte transporturi terestre de călători Activităţi de intermediere în comerţul cu ridicata Transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare Comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii Depozitări Comerţ cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi a tutunului Activităţi anexe pentru transporturi Comert cu ridicata al bunurilor de consum Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare Comerţ cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată Comert cu ridicata specializat al altor produse Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate Alte servicii de cazare Restaurante Comerţ cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi a produselor din tutun, în magazine specializate Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie Comerţ cu amănuntul al altor produse casnice, în magazine specializate Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor

71 Comerţ cu amănuntul de bunuri culturale şi recreative, în magazine specializate Activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe Comerţ cu amănuntul al altor bunuri, în magazine specializate Activităţi de consultanţă în management Comerţ cu amănuntul efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legată de acestea Altele Publicitate Activităţi de design specializat Activităţi sportive Alte activităţi recreative şi distractive Alte activităţi de servicii Total Fiind o zonă de lacuri piscicole există mai multe întreprinderi cu servicii de cazare, cu precădere în zona comunelor Ţaga, Geaca şi Suatu. Există comerţ privind produsele agro-alimentare. În ficare comună există magazine mixte, unităţi de comercializare de produse alimentare, băuturi şi tutun. În teritoriu există mai mulţi agenţi economici care activează în domeniul comerţului cu materiale de construcţii şi în sectorul terţial fime care se ocupă de transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare. Cel mai frecvent tip de comerţ fiind comerţul cu amanuntul în magazine nespecializate. Economia teritorului este preponderent agrară, Câmpia Transilvaniei având un potenţialul ridicat în acest sens. Resursele naturale (mai ales gazul metan), reţeaua de drumuri ce străbate teritoriul, târgurile de ţară ce se organizează periodic aici oferă localităţii Mociu o poziţie cheie în Câmpia Transilvaniei. În această comună dezvoltarea continuă a relaţiilor prestatoare de servicii, a dus la creşterea rapidă a numărului unităţilor, mai ales prestatoare de servicii, unităţi strâns legate de specificul locului şi aducătoare de venit. Pe vremuri existau mai multe ateliere care ofereau servicii pentru întregul teritoriu. Marfa produsă era trasportată cu ajutorul căruţelor formând adevărate caravane. 71

72 II Servicii pentru populatie şi infrastructuri medico-sociale II Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii Servicii Categorii Observaţii Primar 40 Învăţământ Secundar 18 Universitar 0 Altele... 0 Cabinet medic de familie 18 Medicale Cabinet stomatologic 8 Spital 1 Staţie ambulanţă, centru SMURD 1 Sportive Terenuri sportive 16 Săli de sport 3 În microregiunea Câmpia Transilvaniei infrastructura şcolară este în atenţia autorităţilor locale, astfel ca în toate comunele componente şcolile şi grădiniţele au intrat într-un amplu proces de reabilitare. Rămân totuşi discrepanţe evidente între unele şcoli primare din satele aparţinătoare acestor comune, dat fiind resursele limitate ale bugetelor locale. O altă problemă cu care se confruntă şcolile este aceea că multe posturi de educator, învăţător, profesor sunt ocupate de suplinitori şi nu de titulari, din cauza aceasta având de suferit calitatea învăţământului. De altfel se remarcă scăderea calităţii învăţământului în întreaga ţară, un interes scăzut pentru studiu şi formare profesională. Pentru a creşte calitatea învăţământului, autorităţile locale au accesat fonduri pe diferite programe, cum ar fi Programul Operaţional de Regional (POR). Faţă de tendinţa de scădere a unităţilor şcolare la nivel naţional urmare a restructurării sistemului de educaţie, microregiunea Câmpia Transilvaniei nu este afectat de acest trend. În cea ce priveşte minorităţile din microregiunea Câmpia Transilvaniei au acces la învăţământ în limba maternă. Aici se poate menţiona minoritatea maghiară, iar minoritatea rromă asemenea situaţiei de la nivel naţional are cel mai scăzut nivel de educaţie. La nivel naţional aproximativ 12% din populaţia rromă cu vârsta între 7-16 ani a părăsit şcoala înainte de a termina învăţământul obligatoriu, iar 18% nu urmează nici o formă de învăţământ. DATE DESPRE ŞCOLILE DIN MICROREGIUNE Fize Bu za Căia nu Cămăr aşu Căti na Cojo cna şu- Ghe rli Gea ca Mi ca Moc iu Păla tca Sânma rtin Primar Secund ar Sua tu Ţa ga Ungu raş 72

73 Univers itar Altele... Total Primar Secundar 1 0 Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu-Gherli Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmartin Suatu Țaga Unguraş SERVICIILE MEDICALE În fiecare comună există ce puţin un cabinet de medic de familie, şi în majoritatea comunelor există cabinet stomatologic. În comuna Mociu funcţionează un spital care deserveşte majoritatea locuitorilor microregiunii, iar în urma restructurării sistemului de sănătate la nivel naţional se intenţionează sprijinirea funcţionării spitalului de întreaga microregiune a Câmpiei Transilvaniei. Bu za Căia nu Cămăr aşu Căti na Cojo cna Fize şu- Ghe rli Gea ca Mi ca Mo ciu Păla tca Sânma rtin Medic Cabinet stomatol ogic Spital 1 Altele 1 Total Sua tu Ţa ga Ungu raş 73

74 2,5 2 1,5 1 0,5 Medic Cabinet stomatologic Spital Altele 0 Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu-Gherli Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmartin Suatu Țaga Unguraş II Activităţi sociale şi instituţii locale Un aspect important în viaţa comunităţilor din microregiune o constituie practicarea sportului recreativ. În acest sens s-au construit sau sunt în curs de construire diferite amenajări sportive. Bu za Căia nu Cămăr aşu Căti na Cojoc na Fizeş u- Gher li Gea ca Mi ca Moc iu Pălat ca Sânmar tin Sua tu Ţa ga Ungur aş Teren uri sporti ve Săli de sport Piscin e Altele Total

75 4,5 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0 Terenuri sportive Săli de sport Buza Căianu Cămăraşu Cătina Cojocna Fizeşu-Gherli Geaca Mica Mociu Pălatca Sânmartin Suatu Țaga Unguraş Un aspect sensibil în microregiune reprezintă protecţia socială. În comuna Mociu funcţionează două centre de îngrijire pentru persoane vârstnice, dintre care unul este privat. De altfel în acest domeniu ar fi nevoie de implicarea şi atenţie mai mare din partea societăţilor civile. Un aspect important care generează problemele socială şi calitatea şi accesibilitatea serviciilor de asistenţă socială este nivelul scăzut de dezvoltare economică a microregiunii. Acest aspect a fost sesizat din partea autorităţilor şi a organizaţiilor civile din domeniul social pe parcursul întâlnirilor publice. Deocamdată cei care se ocupă de protecţia socială sunt în majoritate autorităţile publice locale. Acestea sunt: - Primăria şi Consiliul Local Buza - Primăria şi Consiliul Local Căianu - Primăria şi Consiliul Local Cămăraşu - Primăria şi Consiliul Local Cătina - Primăria şi Consiliul Local Cojocna - Primăria şi Consiliul Local Fizeşu-Gherlii - Primăria şi Consiliul Local Geaca - Primăria şi Consiliul Local Mica - Primăria şi Consiliul Local Mociu - Primăria şi Consiliul Local Pălatca - Primăria şi Consiliul Local Sânmartin - Primăria şi Consiliul Local Suatu - Primăria şi Consiliul Local Ţaga - Primăria şi Consiliul Local Unguraş Din punct de vedere asociativ în microregiune îşi desfăşoară activitatea asociaţii de tip privat, public, public-privat. Cele mai reprezentative sunt: r. crt. umele organizaţiei Sediul social Contact Preşedinte Anul înfiinţă rii Domeniul activitate 1 ASOCIAŢIA Suatu, jud Dezvoltarea de 75

76 COMITETUL LOCAL OVR ARONCUTA ASOCIAŢIA VULTURUL COJOCNA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ PROSPERA ADC PAŞII SPRE VIITOR ASOCIAŢIA CHEMAREA SATULUI ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE TAURINE SUATU, ARONCUTA ASOCIAŢIA CETATEA ZÂNELOR AGROMEC PAS ŢAGA FUNDAŢIA GONDA MOCIU HUMANITAS FUNDAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE BINEFACERE HOREB MOCIU ASOCIAŢIA MICROREGIONALĂ CÂMPIA TRANSILVANIEI ASOCIAŢIA DEZVOLTARE INTER- DE Cluj Com. Cojocna, Str. Umbrei nr. 4, Cămăraşu, jud. Cluj Mociu 26, jud. Cluj Sucutard 106, jud. Cluj Suatu 676, jud. Cluj Cojocna, jud. Cluj Taga; Principală nr. 145,jud. Cluj Mociu, jud. Cluj Mociu, Chesău 124 Cojocna, , Republicii nr.106 Cluj Buza, Cluj jud. jud. Tel: tel/fax. 0264/ campiatra om Rotund Eugen 2008 Uţiu Vasile Miron Ioan 2008 Bota Alexandru legăturilor româno - belgiene Susţinere economică, creşterea animalelor Dezvoltare comunitară Dezvoltare comunitară Dezvoltare comunitară, tradiţiilor culturii locale Susţinere economicoprofesională Dezvoltare comunitară 1996 Economie 1999 Umanitară 1996 Social Dezvoltare microregională şi 2008 Dezvoltare rurală 76

77 COMUNITARA CATINA-BUZA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTER- COMUNITARA CATINA-GEACA JUDETUL CLUJ ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTER- COMUNITARA COJOCNA-SUATU JUDETUL CLUJ ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A COJOCNA - CAIANU JUDETUL CLUJ ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A MOCIU- CAMARASU JUDETUL CLUJ ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A MOCIU-PALATCA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A MOCIU FRATA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A MOCIU GEACA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITAR A PALATCA-GEACA ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE Suatu, Cluj jud. Miron Ioan 2008 Dezvoltare rurală Szabó Mihály Ranga Sorin Radu Mocean Iancu Marcel Horváth Márton 2008 Dezvoltare rurală 2008 Dezvoltare rurală 2008 Dezvoltare rurală 2008 Dezvoltare rurală Trif Vasile 2008 Dezvoltare rurală Horváth Márton Hulduşan Ioan Szabó Mihály 2009 Dezvoltare rurală 2008 Dezvoltare rurală 2009 Dezvoltare rurală 77

78 INTERCOMUNITAR A SUATU MOCIU ASOCIATIA COMITETUL DE SOLIDARITATE CAMARASU LARNAGE ASOCIATIA MICROREGIONALA CAMPIA TRANSILVANIEI JUDETUL CLUJ ASOCIAŢIA GOSPODARILOR FUNDAŢIA PENTRU INITITIVE COMUNITARE ASOCIAÎIA DEZVOLTARE REGIONALĂ COJOCNA ASOCIAŢIA CULTURALĂ PĂLATCA DE PRO- PRO- Cămăraşu, jud. Cluj Cojocna, Str. Barbu Lăutaru nr. 15 jud. Cluj Cojocna, Jud. Cluj Cojocna, jud. Cluj Pălatca, 436 jud. Cluj Bucur Ioana Horváth Márton Debreczeni József Dezső Tibor Juhos Attila Dezvoltarea legăturilor româno-franceze Protejarea intereselor comune Susţinere economicoprofesională, creşterea animalelor Dezvoltare comunitară, programe pentru rromi Dezvoltare comunitară, protecţia mediului Păstrarea tradiţiilor şi culturii locale Dezvoltare comunitară ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE LACU GEACA Com. Geaca, sat Lacu, jud. Cluj ASOCIAŢIA PRO- BÚZA EGYESÜLET ASOCIATIA CULTURALA PRO- FIZES FUNDATIA SATUL NATAL Buza, jud. Cluj Fizesul- Gherlii, 314, jud. Cluj Fizesul- Gherlii, 316, Jud. Cluj , sukosdsan dor@yaho o.com 0264 / lapeva22 Balla Ferenc Takács Éva Sükösd Sándor Lapohos András 2008 Susţinere economicoprofesională, creşterea animalelor Păstrarea tradiţiilor culturii locale 1997 Păstrarea tradiţiilor culturii locale şi şi 78

79 32 ASOCIAŢIA COMUNITARĂ LACURI Fizesul- Gherlii, 314, jud. om dek.ro dek.ro Török Bálint 2008 Păstrarea tradiţiilor şi culturii locale Dezvoltare comunitară Asociaţia Sportivă Mănăstirea nr Dragxana 24 Asociaţia comunitară Sânmarghita Sânmarghita 392 ASOCIAŢIA DE DEZVOLTARE RURALĂ MICA Mica nr 209 ASOCIAÎIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE ASOCIAŢIA BALVANUS ASOCIAŢIA OPERAŢIUNEA SATELOR ROMÂNEŞTI OSR- RO UNGURAŞ ASOCIAŢIA PĂDURILOR PRIVATE UNGURAŞ Com.Unguras, sat Unguras, nr.286, jud.cluj Com.Unguras Sat Unguras, nr.487,jud.clu j Com.Unguras, sat Unguras, nr.486, jud.cluj Com. Unguras, Sat Unguras, nr. 486, jud.cluj muresan.il diko@yah oo.com muresan.il diko@yah oo.com Man Petru 2009 Sport Lacatus Erika Mureşan Simona Abrudean Vasile Muresan Ildiko Mocodean Alexandru Szabo Andrei Dezvoltare comunitară Păstrarea tradiţiilor şi culturii locale Dezvoltare comunitară Cresterea bovinelor Apararea traditiei si culturii populare Cooperare intre comunele din Franta si comuna Unguras Gestionarea fondului forestier din comuna Unguras 79

80 Evenimente locale Denumire Perioada Organizator Persoana de contact Bugetul aprox Regional /local /judeţean/ internaţional/ alta Festivalul Cămăraşului Fiii Iunie Primăria Consiliul local Local Hramul Bisericii Ortodoxe Căianu 8 septembrie Biserica Ort. Căianu Preot Neguţ C-tin Local Zilele comunei (sau Fiii satului) Iulie Cătina Local Fiii Sucutard satului 25 iulie Asociaţia Chemarea Satului Sucutard Moldovan Alexandru local Ziua reformaţilor Fiii com. Geaca Sărbătoarea satului Ziua Eroilor Târguri de ţară Fiii septembrie 12 septembrie Iulie Iunie Trimestrial Biserica Ref. Lacu Primăria Geaca Consiliul Local Pălatca Primăria Mociu Primăria Mociu Füstös Alexandru Miron Ioan Sărmăşan Maria Horváth Márton Horváth Márton 3500 RON local local sponsorizări Local Local Local Târg săptămânal Târgul Secerii Festivalul,, Jocul de pe Câmpie Săptămânal 16 august Septembrie Primăria Mociu Primăria Mociu Primăria Mociu Horváth Márton Horváth Márton Horváth Márton Local Local Local 80

81 Ziua Naţională a României Pluguşor tradiţional Premierea cuplurilor Premierea tinerilor 18 ani Serbările Zăpezii Ziua Eroilor Bal mascat Concurs de guiaş Anna Bal Concurs de arat Balul Strugurilor 1Decembrie Ianuarie - februarie Iunie Februarie Mai Iulie Septembrie Octombrie Primăria Primăria Primăria Primăria Primăria Ţaga Primăria Taga Asociaţia gospodarilor Cojocna Asociaţia gospodarilor Cojocna Asociaţia Cetatea Zânelor Cojocna Asociaţia Gospodarilor Cojocna Asociaţia Cetatea Zânelor Cojocna Horváth Márton Primar Mîrza Romulus Primar Mîrza Romulus Sponsorizări Sponsorizări Sponsorizări RON RON Local Local Local Local Local Local Local Internaţional RON Naţional RON Judeţean 3200 RON Internaţional Fiii Satului August Biserica Ortodoxa Iuriu Câmpie de RON Local Hramul Mănăstirii Adormirii Maicii Domnului Nicula august Mănăstirea Nicula Regional Întalnirea cu fiii satului Unguraș Întalnirea cu fiii Prima zi de Rusalii udmr, consiliul local si primăria Consiliul local și primaria primar Muresan Ildiko primar Muresan 6000 RON 5000 RON Local Local 81

82 satului Batin Ildiko prima consiliul local 3000 RON primar Întâlnirea cu fiii duminică a si primăria Muresan satului Valea lunii iulie a Ildiko Unguraș anului Local Fii satului Ceaba Preot Zegrean Gr. Iftimi C-tin Local Ziua reformaților Biserica reformata Orban Tibor Local Paparudele Rusalii Consiliul local Primar 1500 RON Local Împănatul Boului Rusalii Consiliul local Primar 1500 RON Local Prima Primaria Buza Primar RON Local Fiii satului Buza duminică din septembrie Czegher Stefan Figura 47. Obiceiul numit Înstruţatul boului", ţinut numai de Rusalii Figura 48. Fanfara din Unguraş Microregiunea având o activitate atât de mare în organizare diferitelor evenimente culturale şi de păstrarea tradiţiilor prin printr-un marketing potrivit ar putea creşte numărul turiştilor. 82

83 II Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu În cadrul Microregiunii Câmpia Transilvaniei s-au implementat şi se implementează mai multe proiecte prin diferite programe cu bani din fondurile europene, unele finalizate, altele în curs de derulare sau proiecte pregătite / aflate în evaluare / în curs de derulare din alte fonduri: Fonduri SAPARD Nr. Denumire crt. 1. Alimentare cu apă Câmpia Transilvaniei Beneficiar Satele:Căianu,Căianu Mic,Căianu Vamă,Văleni,Vaida Cămăraş. Anul implementării Valoare proiect Finalizat/ nefinalizat mil. E Finalizat 2. Reabilitare şi modernizare DC 30 Geaca-Legii-Petea Comuna Geaca lei Finalizat 3. Alimentare cu apă potabilă a localităţii Fizeşu Gherlii, Bonţ, Săcălaia Comuna Fizeşu Gherlii lei Finalizat Fonduri PHARE Nr. crt. Denumire Beneficiar Anul implementării Valoare proiect Finalizat/ nefinalizat 1. Valorificarea potenţialului lacurilor sărate din regiunea de NV, din fonduri PHARE 2005 Comuna Cojocna ,5 milioane euro Finalizat 2. Modernizare sistem electronic Comuna Buza euro Finalizat Fonduri BA CA MO DIALĂ Nr. Denumire crt. 1 FRDS imb.sit.romi 2. O viaţă mai bună pentru copiii romi din comunitatea Pajişti Beneficiar Comuna Cămăraşu Comuna Fizeşu Gherlii Anul implementării 2009 Valoare proiect Euro Finalizat/ nefinalizat Nefinalizat Euro Nefinalizat 83

84 Alte proiecte/programe derulate Nr. Denumire crt. Alimentare şi extindere reţea de 1. alimentare cu apă, sat Cămăraşu Reparaţii capitale şi mansardare 2. clădire sediu Primărie Construcţie Centru de sănătate 3. (dispensar uman) Construcţie teren sport 4. multifuncţional cu gazon sintetic,,îmbunătăţirea Infrastructurii Rurale prin construcţia de poduri peste Valea Fizeşului, Legii, Lacu, Puinilor şi p. 5. satului în satele: Lacu, Legii, Sucutard şi Geaca, aparţinătoare comunei Geaca, judeţul Cluj prin OG 7/ Teren Sport artificial Reţea de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Sântioana,Ţaga, Sucutard, Geaca şi Lacu, jud. Cluj, Măsura 322, prin programul PNDR,,Construire cămin cultural Ţaga, împrejmuire, fosa septică, utilităţi Beneficiar Comuna Cămăraşu Comuna Cămăraşu Comuna Cămăraşu Comuna Cămăraşu Comuna Geaca Comuna Mociu Comuna Taga şi Geaca Comuna Ţaga Anul implementării Valoare proiect - lei Finalizat/ nefinalizat Finalizat lei Finalizat În curs de finalizare Finalizat ,71 Finalizat Finalizat lei euro Faza de execuţie Nefinalizat, lei 90 % finalizat 9. Modernizare - asfaltare drum Comuna comunal dc. 23 ŢAGA-NĂSAL Ţaga ,21 lei Finalizat 10. Canalizarea localităţii Fizeşi Gherlii OG 7 Comuna Fizeşu lei Nefinalizat Gherlii 11. Asfaltare Fizeşu Gherlii, Nicula, Bonţ, Săcălaia HG 577 Comuna Fizeşu Gherlii lei Nefinalizat 12. Reabilitare şi mansardare Comuna Cămin Cultural Unguraș Unguraș lei Nefinalizat 13. Construire pod peste Valea Comuna lei Nefinalizat 84

85 Bandăului Asfaltare Drum Comunal Batin Construire de vestiare pentru sportivi Pietruire stradă sat. Cutca prin FRDS Unguraș Comuna Unguraș Comuna Unguraș Comuna Sânmărtin lei Finalizat lei Finalizat Euro Finalizat Pietruire stradă sat. Măhal prin FRDS FRDS FRDS Comuna Sânmărtin Comuna Buza Comuna Buza Euro Finalizat Euro Finalizat Euro Finalizat 1. Studii şi proiecte pregătite/aflate în evaluare/în curs de derulare (pregătire) Nr. Anul Valoare Denumire Beneficiar crt. implementării proiect Proiect integrat pe Măsura 322 PNDR Reabilitare drumuri şi străzi, reţea de canalizare menajera, construire grădiniţa şi lucrări de intervenţie la căminul cult. Cămăraşu Proiectul Spatii verzi pentru locuitorii com. Cămăraşu Ministerul Mediului Construcţie bază sportivă multifuncţională model tip.2 Cancelaria primului ministru Comuna Cămăraşu Comuna Cămăraşu Comuna Cămăraşu mii lei mii Euro Finalizat/ nefinalizat În curs de evaluare mii lei Nefinalizat mii lei Faza proiect tehnic 4. Alimentare cu apă sat Năoiu Comuna 531 mii lei Lucrare 2009 Cămăraşu 741 mii lei contractata 5. Alimentare cu apă sat Comuna Sîmboleni Cămăraşu mii lei Faza PT 6. SF şi PT sala de sport Comuna Cămăraşu mii lei SF + PT 7. Cămin Cultural Căianu Comuna Căianu lei 8. Grădiniţa Vaida Cămăraş Vaida Cămăraş Primăria Căianu Comuna Căianu Dispensar Uman Căianu Comuna

86 Cămin Cultural Vaida Cămăraş Construire 4 poduri O.G. 7/2006 Proiecte din fonduri guvernamentale Alimentare cu apă şi reţea de canalizare în localităţile Valea Caldă şi Cătina,anul, Proiect integrat pe măsura 322, programul PNDR Spaţii verzi trei locaţii,cătina, Feldioara, Valea Caldă Ministerul Mediului Reciclare în situ a sistemului rutier cu strat de protecţie din tratament bituminos dublu pe DC 18 Valea Caldă -(DJ 161 E)- Geaca (DJ 109 C) prin HG 577/1997 Dezvoltarea infrastructurii sportive a comunei Geaca, judeţul Cluj prin construirea unui stadion comunal-prin OG 7/2006 Reabilitarea şi modernizarea infr. educaţionale din comuna Geaca (SC. Geaca+Sc. Sucutard) prin POR Extindere reţea electrica în comuna Geaca prin Programul Electrificare Modernizare drumuri agricole în comuna Geaca prin PNDR - Măsura 125 a Pietruire drum comunal Lacu - Buza din bugetul local Căianu Vaida Cămăraş Comuna Cătina Comuna Cătina Comuna Cătina Comuna Geaca Comuna Geaca Comuna Geaca Comuna Geaca Comuna Geaca Comuna Geaca lei Faza PT lei Faza de execuţie lucrări lei Nefinalizat ,90 lei Nefinalizat lei Nefinalizat lei Nefinalizat lei Nefinalizat lei Nefinalizat lei Nefinalizat 21. Modernizare drumuri agricole, măsura Construcţie aşezământ cultural Comuna Pălatca Comuna Pălatca Euro lei Evaluare Evaluare 86

87 Alimentare cu apă şi canalizare, epurarea apelor uzate în loc. Mureşenii de Câmpie, Sava şi Băgaciu Canalizare şi epurarea apelor uzate, alimentare cu apă în loc. Pălatca şi Petea, reabilitare şi modernizare drumuri în loc. Pălatca, renovare cămin cultural loc. Sava Comuna Pălatca Comuna Pălatca lei Nefinalizat În curs de implementare 25. Proiect integrat Măsura 322, programul PNDR Comuna Suatu euro Nefinalizat 26. Amenajare spatii verzi - Ministerul mediului Comuna Mociu mii lei Nefinalizat 27. Proiect integrat Măsura 322, programul PNDR Comuna Mociu Euro Nefinalizat 28. Modernizare iluminat public Comuna Mociu lei Nefinalizat 29. Spaţii Verzi Pentru Locuitorii Comunei Ţaga, Ministerul mediului Comuna Ţaga lei Nefinalizat 30. Dezvoltarea infrastructurii sportive prin construirea unui stadion comunal în comuna Ţaga, prin OG 7/2006 Comuna Ţaga lei Nefinalizat 87

88 31. Proiect integrat - Canalizare şi drum,măsura 322, finanţat prin programul PNDR Comuna Cojocna milioane Euro Nefinalizat 32. Parc Fotovoltaic Cojocna Comuna Cojocna euro Depus pentru evaluare 33. Înfiinţare centru de Informare Turistica Cojocna pe Masura313,prin programul PNDR Comuna Cojocna euro Depus pentru Evaluare 34. Înfiinţare centru de Informare Turistica Taga, pe Masura313,prin programul PNDR Comuna Taga euro Depus pentru evaluare 35. Înfiinţare centru de Informare Turistica Geaca pe Masura313,prin programul PNDR Comuna Geaca euro Depus pentru evaluare 36. Măsura 322 Comuna Fizeşu Gherlii mii Euro Nefinalizat 37. Stufuri Ardelene Comuna Fizeşu Gherlii ,46 Euro Nefinalizat 88

89 38. Casa Verde Comuna Fizeşu Gherlii ,45 Euro Nefinalizat 39. Înfiinţare Centru Turistic Comuna Fizeşu Gherlii ,83 Euro Nefinalizat 40. Asfaltare Drum comunal- Daroț Comuna Unguraș euro Nefinalizat 41. Rețea de canalizare Comuna Unguraș In curs de pregatire 42. Înfiinţare centru de Informare Turistica Mica, pe Măsura 313,prin programul PNDR Comuna Mica In evaluare 43. Modernizare drumuri agicole pe teritoriul comunei Mica Comuna Mica In evaluare Creare şi modernizare infrastructură fizică de bază şi servicii de bază pentru populația rurală în comuna Mica, județul Cluj, Proiect integrat,, Modernizare drumuri şi cămin cultural, renovare sediu primărie, înființare cămin de bătrâni și achiziție buldoescavator,, Comuna Mica Comuna Buza Euro In evaluare Nefinalizat 89

90 Majoritatea proiectelelor finalizate sau în curs de finalizare depuse de către parteneri publici a microregiunii sunt pentru îmbunătăţirea infrastructurii, renovarea căminelor culturale, infrastructurii sportive, dar nu lipsesc nici proiectele de mediu sau turism. II Elemente complementare privind prezentarea teritoriului Teritoriul, și în special comuna Mociu, mai este cunoscut de către geografi, geologi şi astronomi pentru că pe teritoriul comunei a căzut la data de 3 februarie 1882 cel mai mare meteorit din ţară din care s- au adunat peste 100 de mii de bucăţi, cea mai mare în greutate de 35.7 kg, care se găseşte la Facultatea de Geologie, Geografie din Cluj Napoca, altele la Aiud şi chiar în alte ţări. În teritoriu a fost întreprins o cercetare sociologică ce viza percepția cetățenilor privind teritroiul și direcțiile de dezvoltarea. Au fost completate peste 350 de chestionare în cele 14 comune. La întrebarea Majoritatea respondenţilor sunt mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comună. 90

91 La identificarea celor mai importante probleme ce trebuie rezolvate s-a menţionat ca cea mai mare problem este infrastructura urmată de prelucrarea, valorificarea şi sprijinirea activităţilor agricole. La întrebarea Ce domenii de activitate aţi dori să dezvoltaţi în regiunea dumneavoastră în următorii 5 ani? Răspunsurile au fost Agricultura - creşterea producţiei vegetale Agricultura - biomasa pentru biobrichete Agricultura - creşterea animalelor Horticultura Prelucrare şi valorificarea produselor agricole Dezvoltarea fermelor piscicole Turism piscicol, sport, Păstrarea tradiţiilor culturale din zonă Agroturism Dezvoltarea micilor meseriaşi Dezvoltarea unei asociaţii (creşterea animalelor + producţie vegetală) Servicii rurale Activităţi meşteşugăreşti Turism ecologic Agricultura ecologică Cultivarea plantelor medicinale 91

92 La întrebarea Ce metode de participare publică consideraţi că sunt mai utile pentru a vă considera implicat în dezvoltarea microregiuni dumneavoastră? Din persoanele întrebate 19% au considerat ca cea mai utilă metodă de participare publică de a se implica în dezvoltarea microregiunii este grupul de lucru, 17% erau de părere ca participarea la forumuri cetăţeneşti ar fi mai util. 92

93 E poate observa ca 71 de personae dintre cei respondenţi susţin ca dezvoltarea microregiuni ar fi în domeniul agricol şi în prelucrarea produselor locale. Domeniile cele mai atractive în rândul populaţiei fiind agricultura, prelucrarea produselor locale şi turismul rural. În urma acestor chestionare au fost identificate persoane care doresc să se implice în grupuri de lucru pe anumite teme. Au fost create trei grupuri tematice stabilite de comun acord cu partenerii și actorii relevanți din teritoriu. Aceste grupuri au analizat principalele probleme legate de domeniul lor și au încercat să identifice soluții pentru rezolvarea acestora. PROBLEME ŞI OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE IDE TIFICATE PE DOME II AGRICULTURA ŞI PRODUSE TRADIŢIONALE 1. Planificarea producţiei şi desfacerii produselor agricole şi contractarea producţiei 2. Acordarea de facilităţi pentru producţia agricolă prin eliminarea taxelor şi accizelor la combustibilul folosit în agricultură 3. Înfiinţarea unei asociaţii de producători de plante energetice 4. Implementarea unui proiect pentru producţia de biomasa în microregiune 5. Înfiinţarea unei asociaţii de producători pentru cultura plantelor medicinale 6. Promovarea unor branduri locale: - caşul de oaie de Suatu - produse piscicole, prelucrate sau semiprelucrate pe Valea Fizeşului - ţuica de prune din microregiune 93

94 7. Încurajarea proiectelor integrate: producţie, prelucrare şi desfacere prin implementarea unor proiecte pentru următoarele obiective - fabrica de lapte - microabator - reţele de magazine de desfacere a produselor agricole in microregiune, de ex : mierea de albine 8. Implementarea de noi proiecte pentru dezvoltarea stupăritului în microregiune 9. Organizarea de schimburi de experienţa cu prezentarea produselor specifice pentru producătorii agricoli din microregiune precum şi promovarea raselor autohtone de animale 10. Înfiinţarea unei asociaţii de producători pentru produsele ecologice cu accesul la subvenţii 11. Lipsa unei pieţe pentru desfacerea liberă a produselor locale în microregiune CULTURA, ÎNVĂŢĂMÂNT, SĂNĂTATE, SOCIAL PROBLEME - lipsa spaţiilor pentru cabinete medicale de specialitate (stomatologie, ginecologie) - lipsa terenurilor de joacă pentru copii - nu se mai păstrează obiceiurile şi tradiţiile locale - părinţii nu au unde să îşî lase copii atât timp cât sunt la serviciu - populaţia de la sate îmbătrânită iar copii nu pot avea grija de ei - sălile de sport nu sunt dotate - copiii dotaţi nu au banii necesari pentru aşi urma vocaţia - lipsa parteneriatelor de orice fel - lipsa de evenimente organizate cu ocazia sărbătorilor religioase 94

95 OBIECTIVE - prin creare de baze sportive în comunele unde există, şi dotări pentru cele existente - înfiinţarea ansamblurilor de dansuri populare cu specificul fiecărui zone şi menţinerea celor existente - parcuri de joacă pentru copii - renovarea şi modernizarea Spitalului Mociu - cămine pentru bătrâni în comunele unde nu există, şi dotare, extindere pentru comunele unde există - sprijinirea copiilor dotaţi - parteneriate cu alte comune şi alte localităţi din ţară şi străinătate prin prezentarea unor spectacole TURISMUL RURAL ŞI MEŞTEŞUGURILE TURISMUL RURAL PROBLEME - lipsă centre de informare turistică şi publicitate - lipsa de soluţii de diversificare a tipului de turism - număr mic de locuri de cazare în microregiune - nepromovarea (calendarul) cu manifestările culturale - lipsa infrastructurii şi serviciilor - nevalorificarea potenţialului turistic 95

96 ACTIVITĂŢI MEŞTEŞUGĂREŞTI - nepromovarea tradiţiilor meşteşugăreşti - lipsa de informare şi cooperare în microregiune între meşteşugari - lipsa taberelor de informare şi iniţiere ale tinerilor - nevalorificarea produselor meşteşugăreşti - lipsa de meşteri populari şi îmbătrânirea lor OBIECTIVE - crearea unui centru de informare turistică - publicitate prin pliante, cărţi, documente - promovarea tradiţiilor meşteşugăreşti - realizarea unui website - diversificare a tipului de turism - organizarea de manifestări culturale, trasee turistice pentru biciclişti, târguri de produse locale şi meşteşugăreşti - înfiinţarea de trasee turistice, realizarea de hărţi - atragerea turiştilor din mediul urban - crearea de locuri de cazare - tabere pentru copii - crearea unei reţea de cazare - realizarea unui calendar al manifestărilor culturale pe tot cursul anului în cadrul microregiunii - organizarea de tabere culturale şi de informare şi iniţiere ale tinerilor. Principalele obiective ce ar trebui realizate în microregiune ar fi promovarea produselor locale tradiţionale şi meşteşugăreşti, păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale cât şi valorificarea potenţialului natural. 96

97 PARTEA A II-A: A ALIZA SWOT După elaborarea analizei diagnostic a teritoriului, pornind de la informaţiile obţinute, au fost identificate în continuare, principalele elemente sub formă de puncte tari/slabe (interne teritoriului) şi de oportunităţi/riscuri (externe teritoriului) pentru fiecare categorie în parte. Astfel, pentru fiecare element analizat din prezentarea teritoriului: prezentarea geografică şi fizică, localizarea teritoriului, populaţie demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural şi cultural, economia locală, repartizarea populaţiei active, agricultura, industrie IMM microîntreprinderi, comerţ şi sectorul de servicii, servicii pentru populaţie şi infrastructuri medico-sociale, activităţi sociale şi instituţii locale, politicile de dezvoltare locală întreprinse în teritoriu a fost efectuată analiza SWOT. Analiza SWOT este un element esenţial al procesului de planificare şi contribuie la definirea obiectivelor, totodată prezintă o imagine a microregiunii în oglinda punctelor tari şi slabe şi a oportunităţilor şi pericolelor experienţate. Pentru elaborarea analizei am folosit metoda participativă. Participanţii au contribuit prin ideiile lor la realizarea evaluării situaţiei actuale şi la definirea direcţiilor prioritare pe care strategia va urma. Analiza SWOT a fost realizată pe diferite domenii care s-au dovedit esenţiale la nivel microregional. Acestea sunt: 97

98 TERITORIUL (caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri) (centre de interes patrimoniu cultură mediu înconjurător) PU CTE TARI Zona nepoluată Peisaje naturale frumoase Rezerve gaz metan, zăcăminte de gaze naturale) Zone protejate, situri Natura 2000 Apropiere de municipiul Cluj Napoca şi alte centre urbane Subsolul teritoriului este bogat în resurse Izvoare de ape sărată, recunoscute pentru proprietăţile lor curative Fauna este foarte bogată şi diversificată Zonă fără organisme modificate genetic Existenţa edificiilor şi monumentelor de o mare valoare istorică Posibilitate de practicare a diverselor tipuri de turism Suprafeţe largi de pajişti naturale Existenţa pe suprafeţe largi de teren agricol a practicilor agricole tradiţionale Aşezare geografică oferă posibilităţi de legătură cu celelate localităţi şi zone ale ţării Riscuri minime de producere a seismelor şi inundaţiilor Existenţa vestigiilor, siturilor istorice, monumente şi obiecte de artă laice şi religioase Preocuparea comunităţiilor pentru păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor, promovarea de elemente de etnografie şi folclor local Existenţa sistemelor de colectare a deşeurilor Existenta unui muzeu de istorie Existenţa lacurilor piscicole naturale şi PU CTE SLABE Infrastructură rutieră precară Drumuri de legătură între comunele din teritoriu insuficiente Există foarte puţine servicii de agrement şi distracţie Depozitarea de deşeuri în spaţii necorespunzătoare Patrimoniului arhitectural şi cultural şi evenimente puţin cunoscute şi promovate Lipsa de competenţă managerială, profesională în păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural Lipsa informaţiei turistice şi indicatoarelor turistice, promovare slabă a microregiunii Practicarea agriculturii ecologice este redusă Grad scăzut de conştientizare a fermierilor privind importanţa practicilor agricole durabile Starea de degradare a obiectivelor protejate, clădiri şi monumente istorice Situaţia precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ din unele sate aparţinătoare nu există grădiniţe Lipsa gradiniţelor cu program prelungit dotate și amenajate Tehnologii şi echipamente medicale nemodernizate în unităţile de profil Insuficientă preocupare pentru conservarea ariilor protejate Suprafeţe mari de terenuri agricole nelucrate Distanţă mare şi accesibilitate grea a birourilor APIA în microregiune Lipsa racordării tuturor comunelor din microregiune la reţeaua de gaz 98

99 amenajări piscicole Teritoriu electrificat în totalitate Existenţa unui spital în teritoriu Există clădiri disponibile pentru diverse activităţi Existenţa unui fond cinegetic variat Există activităţi tradiţionale culturale Există activitate sportivă Existenţa unei preocupări din partea comunităţilor de a dezvolta turismul cultural Curenţi de aer şi energie solarăpotenţial pentru producţia energiei alternative Apropiere de aeroportul internaţional Acces la internet pe bandă largă Accesibilitate pe mai multe artere rutiere OPORTU ITĂŢI Lipsă parcuri de joacă şi spaţii verzi amenajate şi centre comunale amenajate Baze sportive slab dotate Dotare slabă a unităţilor culturale Utilităţi insuficiente Acces slab la servicii medicale Inexistenţa toaletelor publice Defrişări masive de păduri Situaţia proprietăţii parţial nerezolvată Teritoriul nu este deservit de cale ferată decât parţial Transport şcolar insuficient Apă freatică de proasă calitate RISCURI Creşterea interesului pentru servicii turistice la preţ accesibil Exploatarea rolului multifuncţional al pădurilor prin ecoturism Interes crescut pentru produse de artizanat Existenţa unor surse de finanţare care să sprijine realizarea unui brand local în vederea valorificării moştenirii culturale şi istorice Creşterea interesului pentru studierea şi punerea în valoare a florei şi faunei specifice zonei Posibilitatea înfiinţării unui centru SMURD în teritoriu Programe pentru sprijinirea producţiei de energie alternativă Standarde europene în domeniul agriculturii greu de realizat Schimbările climaterice Legislaţie fluctuantă Insuficienţa fondurilor pentru reabilitarea clădirilor publice şi a monumentelor Insuficienţa fondurilor pentru parcurile de joacă, spaţiile verzi şi a centrelor comunale Taxe mari pentru întăbularea terenurilor şi proprietăţilor Zona metropolitană pierderea specificului rural Depopularea teritoriului 99

100 POPULAȚIE PU CTE TARI Diversitate etnică, interculturalitate, şi diversitate religioasă Forţă de muncă disponibilă Ponderea ridicată a populaţiei active Nivel de calificare bun Tradiţie şi cunoştinţe în domeniul creşterii animalelor şi culturii plantelor Cunoştinţe specifice legate de cultura legumelor şi a apiculturii Existenţa unei infrastructuri şcolare primare destul de dezvoltată OPORTU ITĂŢI Existenţa programelor de formare profesională pentru fermieri Existenţa programelor de formare pentru adulţi Programe pentru reîntinerirea conducătorilor de exploataţiilor agricole Programe naţionale pentru stimularea natalităţii (alocaţii, indemnizaţii) Programe naţionale pentru construcţia de locuinţe pentru cadre didactice şi medici Creşterea interesului pentru stabilire în PU CTE SLABE Scăderea populaţiei Migrarea populatiei tinere la oraş Spor natural negativ Pondere mare a populaţiei vârstnice Populaţia implicată în agricultură de subzistenţă Ponderea mare a persoanelor tinere aflate fără loc de muncă sau în căutarea unui loc de muncă Lipsa centrelor de formare pentru adulţi Lipsa interesului în formări în domeniul antreprenorial Prezenţa redusă a femeilor pe piaţa muncii Fluctuaţia cadrelor didactice Calificare slabă în domeniul managementului proiectului Mentalitatea oamenilor Lipsa specializării pe un anumit domeniu Diversificarea excesivă Deteriorarea în continuare a stării de sănătate a populaţiei RISCURI Majorarea costurilor salariale şi a fiscalităţii în general Accentuarea tendinţei tinerilor de a părăsi zona Regruparea şcolilor Lipsa iniţativelor pentru orientarea profesională a tinerilor, reconversie profesională Reducerea programelor care stimulează natalitatea Numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente la nivele de piaţă 100

101 mediul rural Programul A Doua şansă Apropierea de Cluj Napoca unde există o ofertă educaţională foarte bogată la toate nivelele Apropierea de centru urban Cluj Napoca absoarbe forţa de muncă tânără 101

102 ECO OMIA PU CTE TARI Existenţa resurselor naturale variate Existenţa plantelor medicinale şi a fructelor de pădure, ciuperci Existenţa meseriilor tradiţionale Suprafeţe întinse de păşuni favorabile creşterii animalelor Produse locale: miere, produse lactate ţuică Sol fertil favorabil dezvoltării culturilor agricole Existenţa unor IMM-uri pentru prelucrarea cărnii, laptelui, etc. Asociaţii ale crescătorilor de animale şi agricultori Zona geografică are o tradiţie în turism balnear, turism de agrement şi odihnă, turism cultural Pescuit sportiv Posibilitate de muncă la Compania Nokia (localizată în apropierea regiunii) Terenuri disponibile pentru punerea la dispoziţia investitorilor Resurse pentru obţinerea energiei alternative Târguri locale organizate în mod regulat Evenimente culturale, sportive (concursuri de percuit) şi sociale numeroase OPORTU ITĂŢI Relaţii de cooperare cu organizaţii, instituţii din străinătate Interesul investitorilor pentru zonă Finanţări pentru dezvoltarea microîntreprinderilor, turismului Interes crescut pentru produse locale tradiţionale şi posibilităţile de finanţare existente în domeniu. Interes pentru produse ecologice Spaţii / terenuri cu potential pentru PU CTE SLABE Spirit asociativ scăzut Agricultură de semi-subzistenţă Inexistenţa reţelelor în turism şi a programelor turistice Lipsa brandurilor locale înregistrate şi promovate Suprafeţe agricole necultivate Lipsa inovativităţii Capacitate redusă de procesare şi valorificare a produselor vegetale şi zootehnice Artizanat şi activităţi meşteşugăreşti pe cale de dispariţie Sector de servicii slab dezvoltat Număr redus de agricultori ecologici înregistraţi Unităţi de cazare insuficiente Acces greu la pieţe de desfacere pentru produse tradiţionale Lipsa produselor tradiţionale pe pieţele locale (târguri) Lipsa circuitelor turistice marcate Lipsa investitorilor Venituri locale reduse (surse de venit la bugetul local) Scăderea numărului agricultorilor şi a crescătorilor de animale Lipsa întreprinderilor mari în teritoriu RISCURI Instabilitate legislativă şi decizională Creşterea fiscalităţii Dificultăţi de finanţare şi creditare Corupţie Birocraţie Criza economică (finanţare, acces la pieţe externe) Pierderea identităţii locale 102

103 activităţi de recreere - călărit, teren de golf, fotbal, deltaplanorism Agricultura ecologică şi lipsa activităţilor industriale poluatoare în zonă Numărul mare de persoane ce ajung în teritoriu (participând la evenimente locale) şi care pot deveni consumatori ai serviciilor şi produselor locale 103

104 ORGA IZARE SOCIALĂ ȘI I STITUȚIO ALĂ PU CTE TARI PU CTE SLABE Relaţii de cooperare şi înfrăţire externă Finanţări accesate de structuri asociative public-public şi public-privat Experienţe anterioare de cooperare microregională Existenţa Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară Comunicare eficientă între APL şi populaţie Existenta ONG-urilor înregistrate Existenţa centrelor de îngrijire pentru persoane vârstnice Evenimente, festivaluri, sărbători organizate în parteneriat şi cooperare Existenţa mediatorilor sociali, sanitari, şcolari şi experţi rromi OPORTU ITĂŢI Slaba implicare a populaţiei în acţiuni de voluntariat Insuficienta informare asupra avantajelor fenomenului asociativ Numărul insuficient al asociaţiilor de tip agricol, şi a grupurilor de producători Inexistenţa unei structuri asociative cu profil turistic, eco- sau agroturistic Slaba implicare a populaţei în actul decizional Număr mare de asistaţi social Centre comunitare insuficiente Mobilizarea dificilă a populaţiei Îngrijire la domiciliu insuficientă RISCURI Existenţa unei legislaţii pentru partneriatul public-privat Existenţa unor surse de finanţare care încurajeze parteneriatele Existenţa unor surse de finanţare pentru Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară Programe europene pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2% Existenţa în Cluj Napoca a unui mediu asociativ diversificat şi care poate ajuta în dezvoltarea ofertei de servicii şi creşterea capacităţii structurilor locale Reducerea drastică a fondurilor centrale alocate sănătăţii Lipsa de facilităţi pentru ONG Finanţări reduse şi greu de accesat pentru ONG-uri mici din mediul rural Concluzii generale bazate pe analiza situaţiei În baza analizei efectuate s-au constatat următoarele: Există o omogenitate a teritoriului, toate comunele aparţinând reliefului de câmpie. 104

105 Omogenitatea este evidenţiată şi prin structurile agricole singurele diferenţieri se pot observa în cazul comunei Fizeşu Gherlii, Mica, Mociu şi Cojocna având activităţi comerciale mai diversificate şi mai numeroase. Teritoriul are o situație foarte bună fiind situată între două mari centre urbane: Cluj Napoca și Gherla unde există o piață de peste 0.3 milioane de persoane. Patrimoniul cultural și natural bogat al teritoriului este renumit și există inițiative în vederea promovării acestora. Lipsește integrarea inițiativelor de dezvoltare într-un program complex și o strategie pe termen lung. Proiecte și inițiative individuale există și funcționează însă lipsește identitea, brandul care să crească competitivitatea. Valorile locale cele mai importante sunt: - produsele locale (existente sau potențiale), patrimoniul natural ca lacurile piscole de la Ţaga, Geaca şi Cătina, construit, cultural și spiritual precum pelerinajului de la Nicula unde se adună între şi de oameni anual însă capitalul social este redus. În acest sens este recomandat o strategie ofensivă care permite obținerea unor avantaje din punct de vedere al competitivității. Situaţia comunelor din teritoriu reflectă o problematică complexă, a cărei rezolvare depinde de efortul comun al comunităţilor de a rezolva, precum şi de sprijinul şi asistenţa venită din exterior. Strategia de dezvoltare trebuie să fie orientată spre schimbare în măsura în care punctele slabe limitează oportunităţiile şi împiedică dezvoltarea. Pentru a evita acest lucru trebuie realizat o reconversie profesională a forţei de muncă în vederea satisfacerii noilor aşteptări totodată creşterea eficienţei de producţie în agricultură, creşterea produselor locale tradiţionale cât şi a IMM-urilor şi a infrastructurii. Apropierea centrului urban Cluj Napoca oferă o oportunitate de dezvoltare a microregiunii atât pe plan economic cât şi turistic. Turismul este o metodă optimă şi individuală a resurselor locale care necesită o infrastructură adecvată, reabilitarea peisajului şi marketing eficient cât şi o mai bună exploatare a resurselor naturale hidrografice bazată pe lacurile piscicole de la Ţaga, Geaca şi Cătina a lacului sărat de la Cojocna de a oferi microregiunii o sustenabilitate turistică îndelungată. Diversitatea turismului rural se bazează pe numeroasele evenimente culturale, sportive şi de păstrarea tradiţiilor locale. Pentru a fi sustenabilă, strategia de dezvoltare a microregiunii trebuie să se bazeze pe resursele locale existente şi să fructifice într-o cât mai mare măsură oportunităţile existente. 105

106 PARTEA A III - A: PRIORITĂŢI Prin consultări între toţi partenerii (publici, privaţi, ONG) din teritoriul Câmpia Transilvaniei şi pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) s-au stabilit principalele priorităţi în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a zonei. În această etapă au fost implicaţi toţi actorii cheie din teritoriu. În urma acestori grupuri de lucru a fost elaborat viziunea de viitor a teritoriului. Au fost adunate ideiile participanților care sunt următoarele: Viaţă economică prosperă şi existenţa locurilor de muncă Păstrarea identităţii culturale şi tradiţionale înfiinţarea ansamblurilor de dansuri populare cu specificul fiecărui zone şi menţinerea celor existente Resurse naturale locale protejate şi valorificate durabil Identitate culturală comunitară valorificată/pe microregiune, promovarea tradiţiilor meşteşugăreşti şi a produselor locale Cetăţeni implicaţi în dezvoltarea comunitățiii, interesaţi şi stimulaţi pentru a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii satului,aspectului exterior al satului Capacitatea comunității şi a autorităţilor de a atrage fonduri, resurse financiare, capacitate de atragere investitori ridicată. Asistenta socială dezvoltată-consiliere Proces educaţional diversificat, stimulant, dezvoltat şi menţinut Centre de recreere înființate, dezvoltare unui turism pisciocol şi balnear Terenuri agricole exploatate, lucrate, grupuri de producători 106

107 O agricultură ecologica dezvoltată în microregiune Tineri stimulaţi şi atraşi de mediul rural, multumiţi de condițiile găsite, stabiliti în sat Diversificarea tipului de turism, crearea de noi locuri de cazare Organizarea de manifestări culturale, concursuri piscicole, târguri de produse locale şi meşteşugăreşti Vânzare produselor locale tradiţionale la pelerinajul de la Nicula Obiective strategice pe termen lung: - Îmbunătățirea calității vieții în teritoriu - Întărirea coeziunii socio-economice și a identității teritoriale - Dezvoltarea sustenabilă - Dezvoltarea identității comunitare cooperare, capacitate de inovare - Dezvoltarea turismului balnear şi piscicol Actorii cei mai importanți pentru program sunt tinerii și întreprinderile care sunt capabile de conservarea valorilor existente și derularea inițiativelor inovative pentru dezvoltarea economiei locale. În urma proiectelor vor fi capabili să creeze valori locale care vor avea un rol definitiv în viitorul teritoriului. Pornind din analiza situației resurse naturale, mediul economic, existența resurselor umane doar un program integrat bazat pe parteneriat și concentrarea resurselor poate fi de succes. Planul de dezvoltare local este focusat spre conservarea și dezvoltarea valorilor locale. Valori locale sunt: Produse locale, fabricate și elaborate în teritoriu Valori culturale și naturale existente în teritoriu Experiențe și cunoștințe acumulate de diverși actori legate de dezvoltarea rurală. Sistemul de măsuri a fost întocmit pe baza analizei diagnostic, a obiectivelor precum și a sistemului de priorități. Sistemul de măsuri a fost corelat cu specificul măsurilor din PNDR. Scopul programelor planificate este păstrarea produselor, obiceiurilor locale, protejarea mediului natural, înbunătățirea imaginii teritroiului și susținerea inițiativelor care întăresc resursele existente. Obiectivul general al ficărei măsuri este crearea de noi surse de venit viabile, întărirea identității teritoriale, utilizarea sustenabilă a resurselor naturale, dezvoltarea parteneriatelor și întărirea integrări. Conform schemei de mai jos (anexa nr. 1) sunt stabilite de asemenea, obiectivele operaţionale ce se urmăresc a fi realizate în cadrul fiecărui proiect prioritar stabilit, precum şi măsura/măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în care se regăsesc acţiunile proiectului. 107

108 Priorităţi OBIECTIVE OPERAŢIO ALE MĂSURI Anexa nr. 1. Încurajarea activităţilor de prelucrare şi desfacere a produselor agricole 111 Formare profesională şi acţiuni de informare Dezvoltarea agriculturii, a produselor agricole tradiţionale şi meşteşugăreşti Creşterea valorii adăugate a produselor locale Adaptarea agriculturii la cerinţele pieţei Dezvoltarea produselor şi serviciilor specifice zonei Sprijinirea programelor de formare şi educaţie 121 Modernizarea exploataţilor agricole 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere 142 Crearea grupurilor de producători Dezvoltarea capitalului uman Sprijinirea activităţilor culturale 112 Instalarea tinerilor fermieri Dezvoltarea activităţilor turistice şi conservarea mediului natural şi construit Sprijinirea activităţilor sportive şi de tineret Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei Punerea în valoare a resurselor şi atracţiilor turistice naturale şi culturale Promovarea turistică a zonei Înfrumuseţarea satelor 313 Încurajarea activităţilor turistice 312 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro - întreprinderi 322 Renovarea, dezvoltarea satelor îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru ecconomia şi popiulaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale Energie alternativă 421 Implementarea proiectelor de cooperare Sprijinirea acţiunilor de cooperare Cooperare teritorială şi internaţională 108 Crearea reţelelor specifice zonei

109 IV. MĂSURA Măsura Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante care să permită gospodărirea şi gestionarea durabilă a terenurilor agricole, stimularea antreprenoriatului local din teritoriu de către cei implicaţi. Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole, protecţia mediului şi promovarea agriculturii ecologice prin acţiuni de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activeaza în sectoarele menţionate. Creşterea calităţii managmentului la nivel de ferme şi asociaţii, cunoştinţele şi informaţiile noi referitoare la procesarea şi comercializarea produselor agricole, a antreprenoriatului în mediul rural vor contribui la înbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului în teritoriu. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Din analiza teritoriului şi din dezbaterile publice a rezultat un deficit de specialişti în agricultură şi în rândul antreprenorilor. Această măsură abordează dezvoltarea agriculturii, stimularea antreprenoriatului local din prisma creşterii nivelului de cunoştinţe şi competenţe în rândul lucrătorilor din exploataţii agricole şi din sectorul IMMurilor. În cadrul măsurii se vizează sprijinirea activităţilor de formare profesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor pentru resursele umane implicate în activităţile agricole de antreprenoriat. Prin activităţile în cadrul măsurii, agricultori şi antreprenori vor fi încurajaţi şi sprijiniţi să se adapteze nevoilor pieţei şi a consumatorilor. Iniţiativele de formare şi informare ce se doresc a fi implementate au ca scop diseminarea infomaţiilor cu privire la: Agricultură şi produse ecologice Procesarea produselor agricole Modalităţi noi de valorificare a resurselor locale Metode de marketing Necesitatea activităţilor de formare profesională apare în contextul legat de creşterea competitivităţii şi diversificării produselor şi activităţilor din agricultură şi antreprenoriat, de restructurarea şi modernizarea sectoarelor agricol, a sectoarelor de procesare şi comercializare pentru produsele agricole, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gamă largă de aptitudini 109

110 economice şi de management. Beneficiari : Tipuri de beneficiari: Publici (comune, asociaţii de comune, instituţii publice, altele) Privaţi (asociaţii, agricultori, întreprinderi şi industrii mici şi mijlocii, comerţ) Furnizori de formare profesională Asociaţii de agricultori firme, etc. ONG uri Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Costurile legate de pregătirea şi desfăşurarea diferitelor acţiuni de formare profesională Onorarii şi diurna pentru experţii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanţi (cazare şi masă); Cheltuieli de transport; Materiale didactice şi consumabile; Închirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Închirierea de spaţii adecvate pentru desfasurarea acţiunilor de formare profesională; Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de formare profesională. Costurile privind diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe Cheltuieli de transport; Materiale informative; Alte cheltuieli legate de implementarea acţiunilor de informare şi difuzare de cunoştinţe. Criterii de selecție - Caracteristici privind nivelul calitativ și tehnic (înțelegerea nevoilor, numărul de experți, 110

111 experiența acestora, logistica folosită pentru implementarea proiectului etc.); - Planificarea activităților; - Oferta financiară. Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - Se adresează mai multor comune - Sunt amplasate în zone defavorizate - Se adresează unor probleme de mediu Proiecte inovative Indicatori de monitorizare Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 1 50,000 50,000 34,000 16,000 0 Tip Indicator Ținta Realizare Număr participanți Număr participanți femei Număr participanți tineri Tipul participantilor: activi în agricultură activi în industria alimentară activi în silvicultură Numar total de zile realizate de toţi participantţi (o zi echivaleaza cu 8 ore) de pregătire professională

112 de informare şi difuzare de cunoştinte 190 Rezultat Număr de participanti: care au terminat cu succes formarea profesională care au beneficiat de actiuni de informare şi difuzare de cunoştinte din care: femei tineri sub 40 de ani Tipul participanţilor: activi în agricultură activi în industria alimentară activi în silvicultură Impact Cresterea productivităţii muncii 8% Adiționali Număr de fermieri care au aplicat pentru schema de agromediu și 30 au parcurs un modul de formare profesionala sau au participat la acţiuni de informare. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în 50 domeniul privind protecţia mediului. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare, 4 eligibili pentru măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare, 5 eligibili pentru măsura 141 Sprijinirea fermelor de semisubzistenţa Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind noi tehnologii informationale, introducerea de inovaţii etc. Număr de beneficiari care au participat la un modul de formare în domeniul privind diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena

113 şi siguranta alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea fertilizantilor şi amendamentelor în agricultura în concordanţă cu standardele Uniunii Europene. Proiecte care cuprind acţiuni inovative 1 Proiecte abordează probleme de mediu 1 113

114 Măsura Instalarea tinerilor fermieri Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei: Obiectivul acestei măsuir este îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru protecţia mediului, igiena şi bunăstarea animalelor, siguranţa la locul de muncă. Îmbuntăţirea managementului exploataţiilor agricole prin sprijinirea tinerilor fermieri, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Din analiza teritoriului şi din dezbaterile publice a rezultat un deficit de specialişti tineri în agricultură. Această măsură abordează dezvoltarea agriculturii din prisma creşterii nivelului de cunoştinţe şi competenţe în rândul lucrătorilor din exploataţii agricole. În cadrul măsurii se vizează sprijinirea tinerilor fermieri implicate în activităţile agricole. Oferirea unui sprijin către tineri agricultori care încep pentru prima oara o activitate agricolă ca sefi de exploataţii şi încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiţii. Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop: a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Îmbunăţirea performantelor generale ale exploataţiei agricole; c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerintele de eco-condiţionalitate, de protecţie a muncii, protecţia mediului şi sanitar-veterinare. Beneficiari : Tipuri de beneficiari: Persoane fizice, Persoane fizice autorizate Au vârsta sub 40 de ani sunt instalaţi în exploataţiile agricole, ca şi conducători ai exploataţiei; - Deţin sau se angajează sa dobândeasca competente şi calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează sa o desfăşoare. - Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul exploataţiei, - Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neaparat în ferma familiei 114

115 de fermier) cu cel putin 12 luni înaintea instalării sale pe cont propriu. Precizări privind acţiunile eligibile : Pentru acordarea sprijinului prin această măsura Planul de afaceri trebuie sa cuprindă: O scurtă descriere a situaţiei curente; Obiectivele restructurării; Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele şi autorizaţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare; Schimbările de management solicitate; Pregătirea profesională solicitată; Tipul şi cantitatea produselor obtinuţe în timpul şi după restructurare, inclusive oportunităţile de piaţă; Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate; Elemente referitoare la mediu; Evaluarea principalelor riscuri; Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape. Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel: - construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia mediului; - achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate; - achiziţionarea de animale şi dupa caz a cotei de producţie; - plantarea şi replantarea plantelor perene; - achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole. Criterii de selectie a beneficiarilor măsurii: detine o fermă de semi-subzistenţă; deţine o exploataţie agricolă într-o zonă defavorizată; 115

116 are în proprietate exploataţia agricolă ; face parte dintr-o formă asociativă, recunoscută conform legislaţiei în vigoare; acceseaza o măsura de agromediu. Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - beneficiarul este femeie - se adresează unor probleme de mediu - creează locuri de muncă - include acţiuni de inovativitate Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100% r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 10 20, , ,000 79,000 0 Tip Indicator Ținta Realizare Numărul total de tineri fermieri sprijiniti 10 din care femei 3 Volumul total al investitiilor (Euro) 200,000 Rezultat Creşterea valorii adaugate brute în fermele care beneficiază de sprijin 30,000 Impact Creşterea economică - contribuţia Măsurii Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8% Adiționale Locuri de muncă create 2 Proiecte care cuprind acţiuni inovative 3 116

117 Proiecte abordează problem de mediu 2 Beneficiar care detine o fermă de semisubzistenţă 5 117

118 Măsura Modernizarea exploataţiilor agricole Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie. Cât şi promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achizitionarea de masini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare; Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite; Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea cu utileje şi echipamente performante, precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivităţii expolataţiilor agricole. Scopul sprijinului acordat prin măsură, cuprinde: a) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiilor agricole; b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investiţii prevăzute la capitolul Tipuri de investiţii ; c) Creşterea calităţii produselor obţinute şi diversificarea producţiei agricole; d) Promovarea producerii şi utilizării durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile în cadrul fermei; e) Înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pâna la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativă (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcâmi etc., în scopul producerii de energie regenerabilă; f) Creşterea competitivităţii produselor agricole prin promovarea procesării inclusiv a produselor tradiţionale la nivelul fermei şi comercializarea directă a acestora. Beneficiari : Tipuri de beneficiari: 118

119 Persoane fizice, Persoane fizice autorizate Întreprinderi individuale, familiale, Asociaţii familiale Societate agricolă, Societate cooperativă agricolă Grup de producători Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Construirea şi/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de fermă, incluzând investiţiile pentru respectarea standardelor comunitare şi pe cele pentru protecţia mediului şi depozitarea îngrăţămintelor; Construirea şi/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilităţi şi racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; Construirea şi/sau modernizarea fermelor de animale pentru producţia de lapte şi carne ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalaţii de muls, linii tehnologice de prelucrare şi ambalare a produselor, dotări tehnice în scopul asigurării controlului calităţii la nivel de fermă, etc.; Construirea şi/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalaţiilor deirigat, asigurarea utilităţilor în vederea respectării condiţiilor de mediu; Achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; Achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; Înlocuirea plantaţiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfârsitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin şi înfiinţarea plantaţiilor pentru struguri de masă; Înfiinţarea plantaţiilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni; Înfiinţarea pepinierelor de viţă de vie, pomi fructiferi şi arbusti, alţi arbori; Investiţii pentru producerea şi utilizarea durabilă a energiei din surse regenerabile în cadrul fermei; Investiţii pentru înfiinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt şi regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă; 119

120 Investiţii în apicultură, cu excepţia celor realizate prin Programul National Apicol; Investiţii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzând echipamente pentru vânzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.; Costurile generale ale proiectului Investitii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică; Investiţiile necesare realizării conformităţii cu standardele comunitare. Criterii de selecţie a beneficiarilor măsurii: Exploataţii agricole care se adaptează la standardele comunitare nou introduse; Exploataţii din sectoarele prioritare, în ordinea de priorităţi prezentata în PNDR. Beneficiarul este constituit ca forma asociativă sau este membru al unei forme asociative, recunoscute conform legislatiei nationale în vigoare; Exploataţii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de activitate ; Exploatatii vegetale si de creşterea animalelor în sistem ecologic; Proiectele care au si investiţii pentru procesarea produselor agricole; Exploataţii agricole deţinute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului; Exploataţii agricole aflate în zonele defavorizate. Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - Exploatatii agricole deţinute de fermieri femeie - se adresează unor probleme de mediu - creează locuri de muncă - proiecte depuse de grupuri de producători - include acţiuni de inovativitate Forme associative şi grupuri de producători 120

121 Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 40 % r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 10 56, , ,840 44, ,200 Tip Indicator Ținta Realizare Număr de exploataţii care primesc sprijin pentru 10 investiţii Împărţit în funcţie de: statutul juridic gen: femei/bărbaţi categoria de vârsta a beneficiarului Volumul total al investitiilor (Euro) 562,000 Rezultat Număr de exploataţii care realizează/introduc noi 2 produse și/sau noi tehnologii Impact Creşterea economică - contribuţia Măsurii ,000 Creşterea productivităţii muncii Crestere anuala cu 8% Adiționali Număr de exploataţii de semi-subzistenţă sprijinite Număr de exploataţii sprijinite apartinând membrilor formelor asociative 2 3 Număr de forme asociative sprijinite 3 Număr de exploataţii care produc și utilizează 5 energia regenerabilă Număr de exploataţii care îndeplinesc 7 121

122 standardele comunitare, ca urmare a sprijinului Locuri de muncă create 10 Beneficiari femei 1 Beneficiari tineri 5 122

123 Măsura Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este creşterea competitivităţii întreprinderilor de procesare agro-alimentare şi forestiere prin îmbunătăţirea performanţei generale a întreprinderilor din sectorul de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere, printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a altor factori de producţie. Sprijin pentru investiţii vizând îmbunatatirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi forestiere. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea investiţiei corporale şi necorporale în cadrul întreprinderilor pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime: Dezvoltarea de noi produse, procese şi tehnologii Promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, Adaptarea la cerinţelor pieţei, în funcţie de resursele locale precum şi deschiderea de noi oportunităţi de piaţă, Promovarea investiţiilor pentru respectarea standardelor comunitare, Creşterea productivităţii muncii în sectorul agro-alimentar, Creşterea numărului de locuri de muncă. Beneficiari : Tipuri de beneficiari: - Micro- Întreprinderi şi Întreprinderi Mici şi Mijlocii - Persoane fizice, Persoane fizice autorizate - Asociaţii familiale - Societate agricolă, Societate cooperativă agricolă - Grup de producători Precizări privind acţiunile eligibile : 123

124 Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Pentru produsele agricole Construcţii noi şi/sau modernizarea clădirilor folosite pentru procesul de producţie, inclusiv construcţii destinate protecţiei mediului, infrastructură internă şi utilităţi, precum şi bransamente şi racorduri necesare proiectelor; Construcţii noi şi/sau modernizări pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross; Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi utilaje, instalaţii, echipamente, aparate şi costuri de instalare; Investiţii pentru îmbunătaţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing; Investiţii pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activităţii de producţie şi marketing, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. Pentru produsele forestiere Construcţii noi şi modernizarea tuturor categoriilor de spaţii şi încăperi pentru producerea şi stocarea produselor forestiere, necesare realizării proiectului, inclusiv utilitati şi bransamente care nu depăşesc 10% din valoarea eligibilă a proiectului; Achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de noi instalaţii, maşini şi echipamente pentru recoltarea (în cazul proceselor tehnologice complexe), transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si nelemnoase), precum si investitii pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente, asa cum sunt prevazute în studiile de fezabilitate, cu respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii. Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de siguranta alimentara, daca sunt în legatura cu investitiile corporale ale proiectului; Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului; Costurile generale ale proiectului conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, Achiziţionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ. 124

125 Criterii de selectie a beneficiarilor măsurii: unităţi care au programe de restructurare pâna în 2009, cuprinse în anexa avizata de DG Sanco, pentru îndeplinrea conformitatii cu standardele comunitare; micro-întreprinderi care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse; unitati din sectoarele prioritare în ordinea de prioritati prezentata mai sus; IMM-uri din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare; forme asociative constituite conform legislatiei în vigoare; sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate; IMM-uri care sunt atât producatoare de materie prima cât si procesatoare; IMM-uri care proceseaza produse traditionale; sa colecteze si/sau sa proceseze produse ecologice; se va acorda prioritate micro-întreprinderilor care proceseaza produse lemnoase și care promovează tehnologii de protectia mediului. Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - se adresează mai multor comune - creează locuri de muncă - proiecte depuse de grupuri de producători - utilizează materii prime și resurse din teritoriu - promovează specificul local al teritoriului - sunt realizate în parteneriat -lanțuri de proiecte Acţiuni inovative Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 % 125

126 Indicatori de monitorizare r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 8 90, , , , ,750 Tip Indicator Ținta 8 Realizare Numărul total al întreprinderilor Împărțite în funcție de: dimensiunea acestora micro-întreprinderi IMM altele tipul de sector tipul de activitate (procesare/marketing, dezvoltare) Volumul total al investitiilor (Euro) 721,450 Rezultat Numărul de întreprinderi care introduc produse 8 noi şi/sau tehnici noi Împătiţe în funcţie de: reorganizarea producţiei din care: pentru produsele agricole - produse noi - tehnologii noi pentru produsele forestiere - produse noi 126

127 - tehnologii noi tipul de sector (agricultura în conformitate cu Decizia (CE) nr.369/2003*, silvicultura si industrie alimentară) Impact Creşterea economică - contribuţia Măsurii ,000 Creşterea productivităţii muncii Crestere anuala cu 8% Adiționali Număr de întreprinderi sprijinite care aparţin formelor asociative Număr de exploataţii care îndeplinesc standardele comunitare, ca urmare a sprijinului Locuri de muncă create 15 Număr de proiecte implementate în parteneriat 2 Beneficiari femei 1 Beneficiari tineri

128 Măsura Înfiinţarea grupurilor de producători Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este creşterea competitivităţii sectoarelor primare agricol şi silvic, prin dezvoltarea echilibrată a relaţiilor dintre producători şi sectoarele de procesare şi comercializare, precum şi adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele consumatorilor. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Cresterea numărului de grupuri de producători în teritoriu sprijinite pentru înfiinţare şi funcţionare administrativă şi creşterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acestora. Încurajarea înfiinţării grupurilor de producători din sectorul agricol şi silvic în vederea obţinerii de produse de calitate care îndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producţie unitare şi sprijinirea accesului la piaţa a propriilor membri. Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării şi funcţionării administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la: a) Adaptarea productiei la cerintele şi exigenţele pieţei; b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare, centralizarea vânzarilor şi distribuţia produselor cu ridicata; c) Creşterea valorii adaugate a producţiei obţinute în comun şi o mai bună gestionare economică a resurselor şi rezultatelor obţinute; d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveste informaţiile asupra producţiei, în special cu privire la cantitate, calitate şi tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucratoare şi pentru reţeaua de comercializare. Beneficiari : Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 pâna la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei în vigoare. Sectoare prioritare: Vegetal - viticultură 128

129 - legumicultură - floricultură - pomicultură - culturi energetice Animal - creșterea animalelor pentru lapte - granivore (porci si păsări) - creșterea animalelor în afară de lapte Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei în vigoare. Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum şi organizaţiile de producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum şi organizaţiile de producători de hamei. Criterii de selecție: - sa facă parte dintr-o formă asociativă recunoscută conform legislaţiei naţionale în vigoare (de exemplu: grup de producători, cooperativa etc.); sa acceseze măsura de agromediu; sa fie în zona defavorizată; sa aparţina tinerilor fermieri; să aparţină fermelor de subzistenţă Crează noi locuri de muncă Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % 129

130 r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 2 25,000 50,000 30,000 20,000 0 Indicatori de monitorizare Tip Indicator Ținta Realizare Număr total de grupuri de producători sprijinite - pentru produse ecologice - sectorul vegetal - sectorul animal Rezultat Număr de ferme de semi-subzistenţă membre în grupurile de producători, intrate pe piaţă Impact Creşterea economică Euro 10,000 Creşterea productivităţii muncii Creştere anuală cu 8% Beneficiari tineri 1 Locuri de muncă create

131 Măsura Furnizarea de servicii de consiliere și consultanță pentru agricultori Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol prin ameliorarea gestionării durabile de către fermieri a exploataţiilor lor având ca rezultat creşterea performanţei acestora. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semisubzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale. Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenta şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu, precum si persoanele fizice ce aplică pentru măsura 221. Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 si 5 si anexele III si IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori. Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţa, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igiena şi siguranţă profesională. Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora. Beneficiari : Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere si consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. 131

132 Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii. Precizări privind acţiunile eligibile : Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: Servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin următoarele măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurala: Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă, Măsura 221 Prima împădurire a terenurilor agricole pentru beneficiari persoane fizice, Masura 214 Plăţi pentru agro mediu. Servicii de consiliere şi consultanţă privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de mediu aşa cum sunt prevăzute în Capitolul 1 articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă precum şi alte condiţii prevazute în regulamentele comunitare, pentru fermierii care sunt eligibili să acceseze sprijin financiar acordat prin măsurile din axa I şi II. Servicii de consiliere şi consultanţă privind respectarea standardelor unei agriculturi modern de calitate adresata exploataţiilor agricole comerciale, inclusiv procesarea în cadrul fermei, pentru măsurile din axa I si II. Criterii de selecție: - să fie derulat în parteneriat să abordeze forme de mediu include acţiuni de inovativitate. Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 % r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 132

133 măsură 1 70,000 70,000 50,000 20,000 0 Indicatori de monitorizare Tip Indicator Ținta Realizare Număr de fermieri consiliaţi: din care femei Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă. Număr de fermieri consiliaţi pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri. Creşterea productivităţii muncii Creştere anuala cu 8% Abordează problem de mediu 1 Cuprinde acţiuni inovative 1 Acţiuni derulate în parteneriat

134 Măsura Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Crearea locurilor de muncă este o necesitate de bază în teritoriu. Există foarte multe persoane care sunt active în domeniul agriculturii de semisubzistență și au venituri foarte scăzute. Prin această măsură va fi sprijinit spiritul antreprenorial din teritoriu în domenii non-agricole care vor crea locuri de muncă la nivel local, vor aduce venituri populației cât și administrațiilor locale și o creștere a nivelului de trai. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Scopul acestei măsuri este: - Crearea de micro-întreprinderi precum si dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural; - Încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei; - Încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale; - Reducerea gradului de dependenţa faţă de agricultură. Acţiunile prevăd: I. Investiţii în activităţi non-agricole II. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti III. Servicii pentru populaţia rurală IV. Investiţii în producerea de energie regenerabilă Beneficiari : Beneficiari - Micro-întreprinderile - Persoane fizice (care se angajează se se autorizeze minim PFA) 134

135 Precizări privind acţiunile eligibile : Se vor sprijini operaţiuni legate de: Investitii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora); Investitii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora. Criterii de selecție: Criterii de selectie a beneficiarilor masurii: Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare în ultimii 3 ani; Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/ Euro investiti; Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat; Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectelor; Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiintate). Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: asigură servicii în domeniul sportului, educației și turismului proiecte depuse de persoane active în agricultura de semi-subzistență utilizează materii prime și resurse din teritoriu abordează probleme de mediu lanțuri de proiecte Acţiuni innovative Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70% 135

136 r. de proiecte prevăzute 10 Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 58, , ,000 70, ,000 Tip Indicator Ținta Realizare Numărul total de micro-întreprinderi sprijinite 10 Volumul total al investiţiei 583,000 Rezultat Numărul brut de locuri de muncă create 20 Impact Creşterea economică Euro 50,000 Crearea locurilor d emuncă 20 Acţiuni inovative 5 Abordează probleme de mediu 3 Beneficiari tineri 5 Beneficiar femei 5 Derulate de ferme de semisubzistenţă 2 136

137 Măsura Încurajarea activităţilor turistice Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri este dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Peisajul natural, specific a teritoriului, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntânduse în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Aceasta situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. Scopul acestei măsuri este: - Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scară mică; - Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică; - Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Beneficiari : Beneficiari - Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finantare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca micro-întreprindere; - Comunele - ONG-uri 137

138 Precizări privind acţiunile eligibile : - Îmbunatatirea infrastructurii fizice de baza în spatiul rural; - Îmbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala; - Cresterea numarului de sate renovate; - Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite. Criterii de selecție: Pentru componenta a), b) : Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare în ultimii 3 ani; Proiecte din zone cu potential turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere; Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/ Euro investitii; Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta pâna în 40 de ani la data depunerii proiectului; Proiecte integrate, care combina actiuni din componentele: a), b), c) sau d); Proiecte care au în componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfasurarii activitatii turistice; Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale prin achizitionarea de obiecte certificate ca fiind produse traditionale de marca, în vederea amenajarii structurilor de primire turistice; Proiecte de investitii în agro-turism ai caror aplicanti nu au beneficiat de sprijin pentru investitii prin masurile Axei 1. Pentru componentele c) si d): Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel national/regional/judetean sau local (de tip LEADER); Proiectele care acopera o zona omogena alcatuita din cel putin 3 comune si în care exista minim 15 actiuni/investitii de turism; Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor culturale. Criterii de selecție specifice GAL La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - proiecte depuse de persoane active în agricultura de semi-subzistență - utilizează materii prime și resurse din teritoriu - abordează probleme de mediu 138

139 -lanțuri de proiecte Proiecte derulate în parteneriat Proiecte care utilizează resurse și materii prime din teritoriu Acţiuni inovative Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : Pentru investitiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi Euro/proiect în cazul proiectelor de investitii în agro-turism; 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru alte tipuri de investitii în turismul rural. Indicatori de monitorizare r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 13 42, , , , , , , , , , , , , , , ,

140 Tip Indicator Ținta Realizare Numărul de noi activităţi turistice sprijinite 13 Împartite după tipul de acţiune: infrastructura recreaţională şi de primire turistică infrastructura la scară mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural Volumul total al investiţiei Împărţite dupa tipul de acţiune infrastructura recreaţională si de primire turistică infrastructura la scara mică precum centrele de informare turistică, amenajare marcaje/trasee turistice dezvoltarea/marketing-ul serviciilor de turism rural , , , ,000 Rezultat Numărul suplimentar de vizite turistice 10,000 Impact Creşterea economica Euro 50,000 Crearea locurilor de muncă 10 Adiționale Număr de acţiuni turistice în infrastructura recreaţionala şi de 4 primire turistica Împărţite după tipul de acţiune: acţiuni de agro-turism acţiuni de turism rural activităţi recreaţionale Număr de structuri de primire turistică care îşi diversifică gama de servicii turistice Creşterea ocupării în sectorul secundar şi tertiar în mediul rural Activităţi inovative 7 Abordează probleme de mediu 5 5 1% 140

141 Beneficiari tineri 2 Beneficiar femei 3 Derulate de ferme de semisubzistenţă 2 141

142 Măsura Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populaţia rurala si punerea în valoare a moştenirii rurale Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Obiectivul acestei măsuri vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Din analiza teritoriului şi dezbateri publice a rezultat un deficit în cea ce priveşte dezvoltarea serviciilor de bază în localitîţiile din teritoriu. Sprijinul pentru aceasta măsura vizează investiţii în spaţiul rural pentru Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază; Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaşia rurală; Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural Stimularea unei vieţi sănătoase prin sport Beneficiari: - Autorităţile publice şi asociaţiile acestora - Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural - Microîntreprinderi - ONG-uri - Aşezăminte culturale şi instituţii de cult Precizări privind acţiunile eligibile : Înfiintarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete); 142

143 Renovarea clădirilor publice (ex.primării) si amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc); Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice); Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale; Investitii în construcţia de gradiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora; Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz; Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţiala pentru înfiinţarea serviciului; Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural immaterial ca parte componenta a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj. Criterii de selecție specifice La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - se adresează mai multor comune - sunt amplasate în zone defavorizate - se adresează unor probleme de mediu - promovează tradițiile și specificul local - include acţiuni de inovativitate Actiuni innovative Crează noi locuri de muncă Activităţi derulate în parteneriat 143

144 Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : de pâna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare de profit de pâna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit Indicatori de monitorizare r. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 17 29, , , , , , , , , Activităţi inovative 10 Abordează probleme de mediu 10 Crează locuri de muncă 7 Proiecte derulate în parteneriat

145 Măsura Implementarea proiectelor de cooperare Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare miza intervenţiei : Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de cooperare Descrierea intervenţiei domeniul de acoperire al măsurii : Cooperarea reprezinta lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune. În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi îmbunătaţirea lor. Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională (între România şi alte state membre sau nu) şi interteritorială (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER, parteneriate publicprivate selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după metoda LEADER (grupuri locale care să aiba un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi recunoscute de statul membru. Beneficiari : Beneficiari - Autorităţile publice şi asociaţiile acestora - Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau adminstreză obiectivele de patrimoniu cultural sau natural - Microîntreprinderi - ONG-uri - Aşezăminte culturale şi instituţii de cult Precizări privind acţiunile eligibile : - Cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, întâlniri, 145

146 - Seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare documente, - Cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune - Cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Criterii de selecție specifice La selecție vor avea prioritate acele proiecte care cuprind: - se adresează fermierilor de semi-subzistență - sunt amplasate în zone defavorizate - se adresează unor probleme de mediu - include acţiuni de inovativitate Finanţare : Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :100% Nr. de proiecte prevăzute Cost total mediu Estimarea costului total pe măsură Contribuţia FEADR măsură Contribuţia publică naţională Contribuţia privată 4 12,500 50,000 45,000 5,000 0 Indicatori de monitorizare Număr proiecte inovative 4 Număr proiecte asociate 4 Număr proiecte de cooperare internaţională Număr proiecte de cooperare naţională 2 Acţiuni inovative 2 Abordează probleme de mediu

147 II.3. Planul de finanţare Numele teritoriului : GAL Câmpia Transilvaniei -EUR- Denumirea măsurii Ponderea măsurii în planul de finanțare % din costul total % de contribuție FEADR Cost total Contribuții publice FEADER Contribuții naționale Contribuții private Suma % Suma % Suma % Suma % M % 68% M 112 M. 121 M. 123 M 142 M 143 M 312 M 313 M 322 M 421 Asistență tehnică 5% 61% 14% 32% 18% 32% 1% 60% 2% 71% 15% 58% 14% 45% 13% 76% 1% 90% 15% 80% TOTAL 100% 54% 50, % 34,000 68% 16,000 32% % 200, % 121,000 61% 79,000 40% 0 0% 562, % 179,840 32% 44,960 8% 337, % 721, % 234,000 32% 126,700 18% 360, % 50, % 30,000 60% 20,000 40% 0 0% 70, % 50,000 71% 20,000 29% 0 0% 583, % 338,000 58% 70,000 12% 175,000 30% 557, % 250,000 45% 141,000 25% 166,000 30% 506, % 384,600 76% 96,700 19% 25,500 5% 50, % 45,000 90% 5,000 10% 0 0% 569, % 455,896 80% 113,974 20% 0 0% 3,920, % 2,122,336 54% 733,334 19% 1,064,450 27% 147

148 III. REALIZAREA PARTE ERIATULUI ŞI FU CŢIO AREA GAL-ULUI PARTEA A V A: PARTE ERIATUL III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală Consultările privind înființarea unui GAL au demarat în 2007 în cadrul Caravanei LEADER unde în parteneriat cu Fundația Civitas experți din Ungaria au prezentat programul LEADER. În această perioadă parteneriatul era compus din reprezentanți din 9 comune: Căianu, Cămăraşu, Cătina, Cojocna, Geaca, Mociu, Palatca, Suatu şi Ţaga. Acest program a fost continuat prin programul LEADER Mentor - un model pentru crearea și pregătirea unui grup de inițiativă. Au fost selectate 10 microregiuni din Transilvania, microregiune noastra fiind selectata, iar reprezentanții teritoriului au participat la două sesiuni de formare și au fost organizate consultări la nivelul comunelor privind ideile de proiect și oportunitățile de dezvoltare. Workshop 1: Dezvoltare comunitară și planificare strategică pentru implementarea cu succes al programului LEADER. Elaborarea planului de dezvoltare locală; Prioritățile cele mai importante; Proiecte de cooperare. Între cele două workshopuri fiecare mentor (expert din Ungaria ) a avut 2 deplasări în microregiune și a lucrat cu grupul de actiune local al teritoriului. Rezultatele Programului LEADER MENTOR: Teritoriul a identificat o echipă, un grup de lucru au pornit planificarea strategică participativă au mobilizat și au implicat localnicii au liste cu ideile de proiecte ale localnicilor 148

149 au formulat prioritățile de dezvoltare locală la nivel microregional au realizat schimburi de experiențe la microregiunile din Ungaria au parteneri internaționali au cunoscut mai multe proiecte LEADER și au avut posibilitatea de a cunoaște nu numai povești de succes dar și eșecuri. Consultările privind înfiinţarea unui GAL au demarat în 2007 când s-a înfiinţat această asociaţie în scopul de a depune candidaturi pentru finanţarea dezvoltării mediului rural. Iniţiatorul GAL-ului a fost Asociaţia Microregională Câmpia Transilvaniei Judeţul Cluj, care a implementat proiectul GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI pentru o dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale finanţat prin PNDR, AXA IV, LEADER, Măsura faza 3. Au avut loc următoarele activităţi: Activitatea 1. Pregătirea proiectului Echipa de lucru s-a întâlnit pe tot parcursul desfășurarii activităților de planificare cât și în timpul desfășurării activităților de elaborare a Planului de dezvoltare locală. S-au împărțit responsabilitățile pentru fiecare membru din echipa de proiect formată din 3 coordonatori locali din teritoriu, angajați în 3 dintre comunele partenere și 2 experți. S-a elaborat calendarul activităților, programarea acestora, s-a întocmit analiza diagnostic pe baza datelor culese din teren, Analiza SWOT, baza de date cu persoanele cheie prezente la seminariile de informare și cele de lucru. În această etapă incipientăa echipa de lucru a trecut la identificarea persoanelor resursă care ar putea sa ajute la nivel local, a organismelor ajutătoare și încerca să creeze un comitet de dezvoltare bazat pe devotament și reprezentativitate. Astfel aceste persoane identificate au reusit să participe aproape la toate seminariile de lucru pe tot parcursul elaborarii Planului de 149

150 dezvoltare locală, persoane care au fost devotate procesului intreprins pentru dezvoltarea regionala de tip participativ, au fost activi și au avut o atitudine cu inițiative. S-au identificat peroanele resursa din fiecare administrație publică locală a teritoriului, persoane care au putut oferi informații prețioase și care au ajutat la identificarea tuturor celor implicați în procesul de dezvoltare crearea grupurilor de lucru. Echipa de lucru a căutat să încurajeze actori locali la participare, să ii informeze despre procesul început, să ajute actorii locali în contactarea celorlalți, reușind să creeze și să organizeze relații. Între persoane, operatori economici, civili, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale și familiale, asociații și Fundații care s-au implicat activ în procesul de elaborare a Planului de dezvoltare și care au activități desfasfășurate în teritoriul Câmpia Transilvaniei. Astfel au fost implicați reprezentanți ai celor trei sectoare din microregiune: public, privat și sectorul ONG, persoane care au dorit să activeze în favoarea dezvoltării microregiunii, reprezentanți ai diferitelor grupuri de interese : oameni din domeniul învățământului, sănătății, agriculturii, al mediului, al problemelor sociale, persoane de etnie romă, maghiari, etc. Pe tot parcusul desfășurării avtivităților s-au primit permanent de la cetățenii din teritoriu propuneri, modificări aduse după seminarii, adăugări date în partea de situație existentă, detalierea propunerilor avute la ultimile seminarii, întocmire design, selectare, alegere, aplicare poze din timpul seminariilor, calculare, recalculare buget, plan financiar aplicând propunerile de la seminariile de lucru, etc. Activitatea 2. Acţiuni de informare/animare Echipa de proiect a identificat actorii interesaţi din teritoriu. S-au organizat întâlniri de informare în comune unde a fost prezentat scopul programului şi modul de derulare a activităţilor proiectului. În fiecare comună s-a făcut o listă cu persoane resursă care pot contribui în procesul de planificare, a fost creată o bază de date electronică cu partenerii actuali şi potenţialii parteneri. Au fost elaborate pliante și au fost impărțite la seminariile de prezentare în fiecare comună, prin care s-a urmărit conştientizarea şi implicarea cetăţenilor şi partenerilor în elaborarea Planului de dezvoltare local. Astfel locuitorii din teritoriu au fost informați și au dorit sa participe la seminariile de lucru planificate în saptamanile care urmau. Informarea în teritoriu a început conform planificării şi s-a desfăţurat aproximativ 6 săptămâni. În planul de lucru și organizare realizat de echipa proiectului, s-au previzionat câte 20 de participanți la fiecare seminar de informare în fiecare din comunele partenere, ( 20 part. x 14 comune = 280 part.) și au participat în total un număr de 243 de persoane, inclusiv echipa proiectului. 150

151 Activitatea 3. Prezentarea teritoriului În urma analizei SWOT a teritoriului şi a datelor cuprinse în strategiile locale existente moderată de membrii echipei de proiect a fost elaborată o prezentare a teritoriului urmărind: Prezentarea fizico-geografică Informaţii privind caracteristicile demografice Prezentarea patrimoniului de mediu Prezentarea patrimoniului arhitectural şi cultural Informaţii privind economia locală, agricultură, IMM şi microîntreprinderi, sectoare economice acoperite, evoluţie, comerţ şi servicii. Informaţii privind serviciile furnizate populaţiei şi infrastructura medico-socială Activităţi sociale şi instituţiile locale Politicile de dezvoltare locală întreprinse de teritoriu. 151

152 După elaborarea analizei diagnostic a teritoriului, pornind de la informaţiile obţinute, s-au identificat în continuare principalele elemente sub formă de puncte tari/slabe (interne teritoriului) şi de oportunităţi/riscuri (externe teritoriului) pentru fiecare categorie în parte. Activitatea 4. Elaborarea planului de dezvoltare locală La întâlnirea potenţialului GAL s-a discutat situaţia actuală din teritoriu şi s-au identificat principale domenii de interes. În cadrul acestei întâlniri s-a discutat despre vizita de studiu, au fost stabilite 3 grupuri de lucru şi modul de lucru. În final a fost organizată o întâlnire a grupului de lucru pentru a stabili obiectivele planului de dezvoltare locală. În vederea realizării Planului strategic de dezvoltare locală al teritoriului a fost realizată o cercetare sociologica care a constat într-un sondaj de opinie și derularea a unor focus-grupuri (cele trei seminarii de lucru pe grupuri) în fiecare comuna, componentă a teritoriului. Chestionarele au fost aplicate de catre echipa de lucru, în vederea asigurării unui grad ridicat de imparțialitate, obiectivitate și profesionalism. Prin aceasta anchetă sociologica, prin aplicarea de chestionare s-au putut evalua nevoile și soluțiile propuse de către membrii comunitățiilor ce intra în alcăatuirea GAL, reprezentanții agentilor economici și nonprofit, civili și persoane simple din teritoriul GAL. Cele trei grupuri de lucru au avut câte o întâlnire unde s-au stabilit obiectivele specifice, priorităţile şi măsurile aferente. După ce grupurile tematice au pregătit obiectivele specifice şi acţiunile necesare atingerii obiectivelor s-a organizat o întâlnire comună unde acestea au fost corelate şi s-a stabilit complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. A avut loc o întâlnire de informare cu privire la stadiul elaborării planului de dezvoltare. Grupul de Acţiune Locală a susţinut încă 2 întâlniri unde s-au stabilit: criteriile utilizate de GAL pentru selecţia proiectelor; dispoziţii administrative, reguli detaliate şi pista de audit; dispoziţii de evaluare monitorizare; O serie de beneficii indirecte s-au desprins odată cu activarea și implicarea localnicilor in elaborarea Planului de Dezvoltare, beneficii pe termen lung: s-a întărit capitalul social prin crearea unor relații de încredere, de reciprocitate, membrii comunitățiilor au devenit mult mai activi, s-a întărit capacitatea lor de a-și impune interesele, potențialul de dezvoltare, s- a îmbunătățit egalitatea șanselor la nivelul indiviziilor, s-au întărit relațiile, încrederea și colaborarea, și s-a întărit identitatea teritorială. Activitatea 5. Organizarea vizitei de studiu S-a selectat un grup de 30 de persoane care au participat la o vizită de studiu în Germania şi în Cehia la un GAL cu experienţă în planificare şi implementare a planurilor de dezvoltare de tip Leader, precum şi bune practici legate de proiecte. Modelele de bună practică care reprezintă,,puterea exemplului,, sunt importante pentru această fază. Deoarece în Romania nu sunt încă funcţionale astfel de parteneriate ne-am orientat spre Germania şi Cehia. 152

153 S-au stabilit primele contacte la nivel internaţional şi s-a discutat despre posibilitatea derulării proiectelor de cooperare. Figura 49.Proiect finanţat în domeniul managementul resurselor de apă Figura 50. Proiecte în domeniul agriculturii şi creşterii animalelor 153

154 Vizita de studiu în Ungaria la GAL HAJT-A-CSAPAT unde a participat un grup de 14 persoane, membri al Galului Câmpia Transilvaniei. Figura 51. Prezentarea Galului din Ungaria Figura 52. Poduse locale 154

155 Figura 53. Unitate de fabricare a pălincii Figura 54. Parteneri membri a GAL Câmpia Transilvaniei Activitatea 6. Promovare diseminare După finalizarea dosarului de candidatură s-a organizat o întâlnire de diseminare a informațiilor în teritoriu unde au participat pe lângă membrii GAL-ului şi persoanele resurse alte personalităţi la nivel judeţean şi regional. S-a realizat o broşură care cuprinde informaţiile esenţiale despre teritoriu şi despre strategie, acestea fiind distribuite participanţilor şi comunităţilor din teritoriu. Având în vedere faptul că broşura s-a tipărit în trei limbi a devenit un instrument util în crearea parteneriatelor internaţionale şi naţionale. ACTUALIZAREA Planului de Dezvoltare Locală pe parcursul desfășurării activităților de informare şi a seminariilor de lucru pentru elaborarea acestui document strategic, echipa proiectului a informat și invitat la aceste sesiuni încă 5 comune care şi-au exprimat dorinţa de a face parte din acest teritoriu, astfel participând cu persoane la seminariile organizate cu acest scop. S-au realizat întâlnirile de informare și seminar de lucru în perioada august-septembrieoctombrie în comunele Buza, Mica, Fizeşu Gherlii, Sânmartin şi Unguraş. Actualizarea planului s-a realizat în mai multe etape de către echipa proiectului, iar cu ocazia a două intalniri de diseminare a informațiilor a fost prezentat în format Power Point, iar partenerii 155

156 și persoanele implicate în elaborarea acestuia au adus elementele necesare pentru finalizarea și aprobarea acestuia. Planul de Dezvoltare Locala a Teritoriului Someș Transilvan a fost aprobat în unanimitate, moment în care s-a aprobat și s-a semnat parteneriatul și actele constitutive și statutare a viitorului GAL în componența finală. În privinţa resurselor umane au participat 6 persoane din teritoriu la Faza I de instuiri LEADER şi 2 persoane la Faza II. Au fost consultate următoarele materiale: Fişa localităţilor, date statistice de la INSSE Baza de date a DADR Cluj Baza de dată a ANAF Strategia de dezvoltare locală Buza Strategia de dezvoltare locală Căianu Strategia de dezvoltare locală Cămăraşu Strategia de dezvoltare locală Cătina Strategia de dezvoltare locală Cojocna Strategia de dezvoltare locală Fizeşu Gherlii Strategia de dezvoltare locală Geaca Strategia de dezvoltare locală Mica Strategia de dezvoltare locală Mociu Strategia de dezvoltare locală Palatca Strategia de dezvoltare locală Sânmărtin Strategia de dezvoltare locală Suatu Strategia de dezvoltare locală Ţaga Strategia de dezvoltare locală Unguraş Strategia de dezvoltare a județului Cluj Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, , versiunea consolidată Tot acest proces de animare a teritoriului şi de elaborare a candidaturii a fost consemnat în documentele aferente şi va fi anexat la dosarul de candidatură. 156

157 III.2. Prezentarea parteneriatului decizional III.2.1. Descrierea partenerilor Partenerii vor fi asociaţi la procesul de monitorizare a proiectului din partea instituţiilor pe care le reprezintă şi a funcţiilor ocupate de aceştia în cadrul acestora, făcând distincţia între partenerii publici, privaţi şi ONG. PARTENERIATUL TERITORIULUI CÂMPIA TRANSILVANIEI cuprinde 50 de parteneri astfel: - 14 Administraţii Publice Locale - 11 Întreprinderi - 3 Unităţi de cult - 20 ONG - 1 composesorat - 1 PFA Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii GAL. În ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă. Pentru a creşte capaciatate de a mobiliza co-finanţarea necesară proiectelor, parteneri GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI au contactat mai multe unităţi financiare pentru a găsi cea potrivită de a cofinanţa programului Leader. Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR). Tabelul de mai jos precizează componenţa comitetului de selectare a proiectelor selectate de GAL 157

158 PARTE ERI PUBLICI ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Pop Vasile Primăria Căianu Primar ADMIN Mocian Iancu Primăria Cămăraşu Primar ADMIN Marcel Czegher Ştefan Primăria Buza Primar ADMIN Huldusan Ioan Primăria Pălatca Primar ADMIN Horváth Márton Primăria Mociu Primar ADMIN Bota Alexandru Primăria Cătina Primar ADMIN Ioan Fărtan Primăria Sânmartin Primar ADMIN PARTE ERI PRIVAŢI ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Borbely Florin SC Constral. SRL Administrator INTREPRINDERI Moldovan SC Moldorex Prod Administrator INTREPRINDERI Alexandru Mirza Cecilia Angela SRL SC Ceroni Import Export SRL Administrator INTREPRINDERI O G ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Mureşan Simona Asociaţia de dezvoltare Preşedinte ONG rurală Kerekes Kinga FICO Preşedinte ONG Kadar Aniko Asociatia Crescătorilor de taurine din Suatu Secretar ONG Barabăsi Endre Sukosd Sandor Balogh Márton Biserica reformată Unguraş Asociaţia Culturală din Fizeşu Gherlii Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă Preot Vicepreşedinte Director regional ONG ONG ONG MEMBRI SUPLEA ŢI PARTE ERI PUBLICI ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Szabó Mihály Primăria Suatu Primar ADMIN Mîrza Romulus Primăria Ţaga Primar ADMIN Ildiko Mureşan Primăria Unguraş Primar ADMIN Pavel Goron Primăria Mica Primar ADMIN Ranga Sorin Radu Primăria Cojocna Primar ADMIN Miron Ioan Primăria Geaca Primar ADMIN Virgil Marinel Primăria Fizeşu Gherlii Primar ADMIN PARTE ERI PRIVAŢI 158

159 ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Man Roxana Daniela SC. Daxana SRL Administrator INTREPRINDERI Tobias Josif SC Agrofeldioara SRL Administrator INTREPRINDERI Tomescu Tatiana S.C. Busines Enterprise Soluţion t.g. S.R.L. Administrator INTREPRINDERI O G ume şi prenume Instituţia Funcţia Tip* /Observaţii Boier Ovidiu ADC Pasi spre viitor Preşedinte ONG Heresteşan Maricela Chemarea satului Preşedinte ONG Mureşan Ildiko Asociaţia Balvanos Preşedinte ONG Poka Katalin Eniko Asociaţia Tóvidék Preşedinte ONG Debreczeni Josif Asociaţia Gospodarilor din Cojocna Preşedinte ONG Heresteşan Maricela Asociaţia Chemarea Satului Sucutard Preşedinte ONG Moldovan Adrian Fundaţia Ramses" fundaţia pentru dezvoltarea socială a romilor Mica Preşedinte ONG Membri Comisiei de Selecție: 16 Regula dublului cvorum Prezenţă minimă obligatorie: 50% Cel puţin 50 % din sectorul privat, ONG şi aleşi. Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR). 159

160 III.2.2. Crearea şi funcţionarea GAL - ului La nivelul GAL ului, organele asociaţiei sunt: Adunarea Generală; Consiliul Director; Cenzorul Comitetul de selectare a proiectelor; Compartiment administrativ Organigrama: 1)Adunarea Generală Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţiilor. Competenţele Adunării Generale cuprind: Aprobarea strategiei şi a obiectivelor generale ale GAL; Aprbarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil; Alegerea şi revocarea membrilor consiliului de selecţie; Alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori. Adunarea Generală se întruneşte o dată pe an şi are drept de control permanenet asupra celorlalte două organe precizate mai sus. Hotărârile luate de Adunarea Generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotrivă. 2) Consiliul Director 160

161 Asigură executarea hotărârilor Adunarii Generale. El poate fi alcatuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa. În exercitarea competenţelor sale, Consiliul Director: a) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele asociaţiei; b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei; c) aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel; d) îndeplineste orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. Consiliul Director îşi va elabora un regulament intern de funcţionare. 3) Cenzorul sau după caz comisia de cenzori Având în vedere că GAL Câmpia Transilvaniei are un număr de 29 asociaţi care este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei. În realizarea competenţelor sale cenzorul: a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei; b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale; c) participă la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot; d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală. 4) Comitetul de selectare a proiectelor Comitetul va fi alcătuit din 16 de persoane (reprezentanţi ai autorităţilor şi organizaţiilor care fac parte din parteneriat). La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, trebuie să reprezinte mai mult de 50% din parteneriatul local, iar organizaţiile ce provin din eventuale oraşe având ca responsabilitate şi zona rurală învecinată consilii judeţene, prefecturi, consilii locale, furnizori de formare, servicii de consultanţă etc., nu vor depăşi 25%. 161

162 Asociatia Crescătorilor de animale: 1 Întreprinderi private: - 3 Comitet de selecţie LEADER Reprezentanţi ai Administraţiilor locale - 7 Public: 29,2% Privat: 70,8% Sector civil: Asociații și Fundații și persoane fizice 6 umăr de membri: 16 Pentru fiecare membru titular, vor fi prevăzuţi supleanţi Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii comitetului, în această situaţie persoana (organizaţia) în cauză nu are drept de vot şi nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv. 5)Compartimentul administrativ va avea următoarea componență: a) Manager GAL coordoneaza activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât și al respectării procedurilor de lucru; b) Responsabil finanaciar contabil se ocupă de supravegherea și controlul gestiunii financiare contabile a GAL-ului; c) Departamentul de animare desfășoară activități de animare pentru promovarea acțiunilor GAL; d) Departamentul tehnic va avea ca sarcină verificarea și selecția proiectelor ce se vor implementa; e) Consultanţi externi funcţie de necesităţi pentru buna desfăşurare a activităţlor GAL; f) Angajat pentru avtivități de secretariat; 162

163 III.3. PARTEA A VI A: ORGA IZAREA GAL-ULUI III.3.1. Resurse umane La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi : a) informare comunicare; b) apel pentru proiecte; c) sprijinirea depunătorilor de proiecte; d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse; e) monitorizarea proiectelor. Compartimentul administrativ al GAL vor fi angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată cu normă întreagă sau normă parțială. III Organigrama: 163

164 Responsabilități: Responsabilități, sarcini Depunerea dosarului de candidatură Convocarea GAL Reprezentarea GAL Implementarea planului de comunicare Organizare, asigurarea condițiilor tehnice pentru activitatea de comunicare Elaborarea documentelor aferente sesiunilor de proiecte Pregătirea apelurilor de proiecte Pregătirea materialelor pentru întîlniri, seminarii, conferințe etc. Elaborarea procedurilor Promovarea programului Completarea registrelor Relații cu publicul, consultanță Primirea proiectelor, înregistrarea lor Verificarea conformității Evaluarea proiectelor Comunicare cu beneficiarii Pregătirea ședințelor CSP Întocmirea proceselor verbale Relații cu AM, APDRP, DADR, RNDR Transmiterea documentelor la AM, APDRP, DADR, RNDR Evaluare, Monitorizare Raportare către GAL și AM Elaborarea rapoartelor financiare, situaților financiare Aprobarea criteriilor de selecție Aprobarea documentelor aferente apelurilor de proiecte Decizia asupra proiectelor selectate Aprobarea rapoartelor Inițierea modificărilor Responsabil Președintele GAL Președintele GAL Manager GAL Manager GAL Secretar(ă) Expert tehnic Responsabil tehnic Expert tehnic, Animator Expert tehnic Membrii GAL Animatori Manager GAL Secretar(ă) Animator Responsabil tehnic Responsabil tehnic Expert tehnic Secretara Manager GAL Secretara Manager GAL Secretara Manager GAL Manager GAL Responsabil financiar CSP CSP CSP CD CSP Managerul GAL este numit de Consiliul Director la propunerea Adunării Generale. Organigrama compartimentului administrativ este stabilit de Consiliul Director iar responsabilul pentru recrutarea personalului este managerul împreună cu expertul tehnic și președintele GAL. Departamentul de animare va cuprinde cel puțin patru animatori care vor fi împărțiți pe teritoriu, fiecare având comunele de care răspund. 164

165 Departamentul tehnic va fi compus de două persoane, un expert tehnic și un responsabil tehnic care vor fi responsabili de derularea apelurilor de proiecte și de evaluarea proiectelor. Managerul GAL A GELA BERESCHI profesia de bază: director al Asociației Microregionale Câmpia Transilvaniei Județul Cluj. Activează în domeniul dezvoltării rurale şi comunitare de peste 9 ani. A absolvit Facultatea Avram Iancu din Cluj Napoca pe specialitatea Administrație Publică. A participat și la cursuri de formare cum ar fi: Leader Mentor, Agent de Dezvoltare Locală, Dezvoltare Comunitară, Identificarea resurselor financiare și Strângerea de fonduri, Dezvoltarea Parteneriatelor în comunitate, Managementul Proiectelor, etc Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fişă a postului în care vor fi cuprinse toate activităţile la care participă şi atribuţiile lor în cadrul acestor activităţi. A inițiat proiectul Elaborarea planului de dezvoltare al GAL Câmpia Transilvaniei, și a fost managerul proiectului pe durata implementării acestuia. A finalizat cu succes sessiunile de formare profesională Leader Faza II. A participat la toate fazele elaborării planului de dezvoltare locală și a construcției parteneriatului. Expertiza în cadrul departamentului tehnic va fi asigurat de KIRÁLY A AMÁRIA profesia de bază: geograf, fiind asistent de programe la Fundația Civitas pentru Societatea Civilă. A absolvit Universitatea Babes-Bolyai cu specializare Geografie şi un Masterat la Facultatea de Geografie la specializarea Gestiunea resurselor de dezvoltare în A participal la procesul de planificare strategică având rolul de facilitator în mai multe comunităţi rurale în diferite judeţe. A avut rolul de facilitator în proiectul LEADER Mentor al Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă contribuiind la pregătirea a 10 microregiuni din Transilvania ca potenţiale teritorii Leader. Având experienţa în cooperarea internaţională în special cu Ungaria, Finlanda şi Estonia, Spania, Ausztria unde a reusit în urma unei vizite de studiu să işi perfecţioneze cunoştinţele legate de Axa 4 al PNDR cea ce priveşte programul Leader. Având o perspectivă bogată în cea ce priveşte metodele de planificare folosite în aceste ţări cât şi cele mai mari succese şi greutăţi întâmpinate în urma derulări programului. Proiectele în care a participat ca asistent de proiecte vizează dezvoltarea rurală şi comunitară contribuind prin aceste proiecte la îmbunătaţirea calităţii vieţi în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale. A fost expert/lector în cadrul proiectului Construcţie de parteneriate publicprivate faza 2 Formarea reprezentanţilor grupurilor potenţiale, respectiv lotul 4, din cadrul submăsurii a PNDR pentru regiunile Nord-vest şi Centru Limbi străine cunoscute: maghiara- avansat, engleza- mediu, franceză, germană- începător. ȘTEIU FLORICA - animator, de profesie inginer agronom, lucrează în cadrul primăriei Țaga având ca responsabilitate managementul proiectelor europene. Are experiență și pregătire în domeniul managementului proiectelor și a participat în derularea programului Leader Mentor și la vizita de studiu organizat în cadrul programului. A finalizat cu succes sessiunile de formare profesională Leader Faza I şi Faza II. 165

166 DE UMIRE: Fişa postului MA AGER GAL TITULAR: A GELA BERESCHI Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asociației, atât pe orizontală cât şi pe verticală Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere Studii superioare în domeniul administrației publice, științe economice, științe sociale. Limbi străine: nivel conversațional în cel puțin o limbă de circulație internațională Permis de conducere: cat.b Cunoștințe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent) Caracteristici și abilităţi personale: abilități de comunicare, muncă în echipă, rezistență la stres, Nivel de experiență pe un post de conducere cel puțin 2 ani. Este subordonat: Consiliului Administrativ; Coordonează: Departamentul tehnic, Animatorul și personalul pentru activitățile de secretariat Reprezintă asociația: în relațiile cu bancile, instituţiile statului, alte companii, APDRP, AM, parteneri etc. Titularul postului are rolul de a asigura conducerea, organizarea și funcționarea organizației cu eficiență maximă prin angajarea resurselor financiare, tehnologice și umane necesare, în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL Coordonează organizarea și derularea activităților de : Comunicare Diseminare Implementare proiecte Monitorizare evaluare Cooperare Semnează contracte cu furnizorii, clienții, beneficiarii și partenerii strategici. Semnează referate de investiții, statele de plată și rapoartele financiare ale organizației. Comunică angajaților și colaboratorilor valorile și obiectivele strategice ale organizație Stabilește obiectivele colaboratorilor din subordine, termenele-limită și modalitățile de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor DE UMIRE: RESPO SABIL FI A CIAR TITULAR: Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asociației, atât pe orizontală cât şi pe verticală Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere 166

167 Studii: absolvent al învăţământului superior economic de specialitate; Cunoştinţe: -să posede cunoştinţe temeinice în ceea ce priveşte sistemul organizatoric şi financiar-contabil; -să posede cunoştinţe solide în ceea ce priveşte legislaţia în vigoare privind domeniul financiarcontabil; -să probeze o bună cunoaştere a conducerii contabilităţii computerizate; Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, echivalent) Caracteristici şi abilităţi personale: -capacitate de a prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifica prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali; -corectitudine, tenacitate, seriozitate, Nivel de experienţă pe un post similar cel puţin 3 ani, experienţă specifică: contabilitate în domeniul ONG cel puţin un an. Este subordonat: managerului GAL; -are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile şi alte entităţi funcţionale; -are relaţii cu persoane juridice şi persoane fizice care au tangenţă cu sfera sa de activitate. -organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod eficient a activităţii financiar-contabile ale asociaţiei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare; ţine evidenţa documentaţiei necesare a activităţii biroului, privind salarizarea, asigurările sociale, fluctuaţia de personal, angajări, promovări, transferuri, plecări din asociaţie; 167 Semnează situaţiile financiare

168 DE UMIRE: PERSO AL ptr ACTIVITĂȚI DE SECRETARIAT TITULAR: Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asociaţiei, atât pe orizontală cât şi pe verticală Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere Studii: -absolvent al unei forme de învăţământ superioare; Aptitudini: -inteligenţă (gândire logică, memorie); -corectitudine, seriozitate, atitudine principială în relaţiile cu oamenii; Atitudini: - sincer, dispus la colaborare Limbi străine: limba engleză scris/vorbit Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office Nivel de experienţă pe un post similar cel puţin 6 luni Este subordonat: managerului GAL; Are relaţii de serviciu cu toţi angajaţii şi colaboratorii, precum şi cu membrii GAL Înregistrează documente externe primite prin fax, , delegaţii; Redactează corespondenţa simplă; Organizează şedinţe, conferinţe; Asigură arhivarea şi păstrarea documentelor; Primirea vizitatorilor şi anunţarea persoanelor de contact din asociaţie - asigurarea protocolului în cadrul întâlnirilor, în conformitate cu cerinţele zilnice -Asigurarea suportului administrativ pentru toate departamentele DE UMIRE: A IMATOR TITULAR: STEIU FLORICA Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asociaţiei, atât pe orizontală cât şi pe Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere 168

169 verticală Studii superioare în domeniul administraţiei publice, ştiinţe economice, agronomie. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, construcţie parteneriate, dezvoltare rurală Limbi străine: scris/vorbit în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office Caracteristici şi abilităţi personale: abilităţi de comunicare, muncă în echipă, rezistenţă la stres Este subordonat: managerului GAL; Are relaţii de serviciu cu toţi angajaţii şi colaboratorii, precum şi cu membrii GAL Are relaţii cu actorii din aria GAL. Contribuie la atingerea scopurilor asociaţiei, în special pentru implementarea cu succes a activităţilor programului LEADER în primul rând cele legate de implementarea proiectelor în cadrul GAL: o Informare o Sprijinirea elaborării proiectelor o Lansarea apelului pentru proiecte o Selectarea proiectelor o Decizie o Monitorizare o Arhivare Animatorul este intermediar între asociaţie şi grupurile ţintă specifice, fiind responsabil faţă de aceste parţi şi distribuind informaţii care dau posibilitatea grupurilor ţintă să înţeleagă politicile promovate de asociaţie. Formulează mesaje, pregăteşte şi/sau prezintă materiale informative DE UMIRE: A GAJAT TEH IC TITULAR: Cerinţele pentru ocuparea Relaţiile în cadrul asociaţiei, Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere 169

170 postului atât pe orizontală cât şi pe verticală Studii superioare în domeniul administraţiei publice, ştiinţe economice, ştiinţe sociale. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, construcţie parteneriate, dezvoltare rurală Limbi străine: o limbă de circulaţie internaţională scris/vorbit Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office (Outlook, Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, Project sau echivalent) Nivel de experienţă pe un post de similar cel puţin 2 ani Este subordonat: managerului GAL; Contribuie nemijlocit la activităţile de implementare a proiectelor în cadrul GAL: Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; Monitorizarea şi raportarea la timp privind realizările şi rezultatele proiectului; Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel. DE UMIRE: EXPERT TEH IC TITULAR: KIRÁLY A AMÁRIA Cerinţele pentru ocuparea postului Relaţiile în cadrul asociaţiei, atât pe orizontală cât şi pe Atribuţii, sarcini, responsabilităţi Răspundere 170

171 Studii: cel puţin nivel master în domeniul administraţiei publice, ştiinţe economice, dezvoltare rurală. Specializări: managementul proiectelor, fonduri europene, management şi dezvoltare rurală Limbi străine: o limbă de circulaţie internaţională scris/vorbit Cunoştinţe IT: Să cunoască la nivel de utilizator familia Ms Office Nivel de experienţă pe un post de similar cel puţin 3 ani. verticală Este subordonat: managerului GAL; Colaborează cu angajatul tehnic Contribuie nemijlocit la activităţile de implementare a proiectelor în cadrul GAL: Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; Monitorizarea şi raportarea la timp privind realizările şi rezultatele proiectului; Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel. 171

172 III.3.2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile) Biroul GAL va fi amplasat în comuna Mociu unde va fi pus la dispoziţia Asociaţiei un spaţiu de 120m 2 însemnând 3 încăperi. Acest sediu dispune de utilităţi, grup social, acces la linia de telefon/fax precum şi internet. În acest moment acest spaţiu este amenajat însă nu dispune de echipamente şi dotări necesare implementării activităţii cele prezente sunt puse la dispoziţia Galului din partea primăriei Mociu. Primăria Mociu dispun şi va pune la dispoziţia GAL ului şi o locaţie pentru organizarea unor evenimente, întâlniri, informări. 172

173 Echipamentele necesare vor fi achiziţionate prin intermediul componentei A a bugetului de funcţionare. Acestea includ: mobilier, birotică şi echipamente electronice. III.3.3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului Bugetul pentru cheltuielile de funcţionare a GAL-ului va fi de maxim 20% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru componenta a funcţionarea GAL 16% şi componenta b instruire şi animarea teritoriului după selecţia GAL 4%). -EUR- Denumire UM Val.U Cant Total TVA Componenta a: Salarii şi alte plăți pentru personalul GAL; an Cheltuieli legate de plata experților şi pentru alte servicii de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală; an Cheltuieli pentru închirierea unor locații; Cheltuieli pentru închirierea/achiziția de echipamente de birotică şi electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea activităților GAL; set Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor; an Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale), transport şi plata utilităților (căldură, lumină, etc.); an Cheltuieli pentru participarea la activitățile rețelei naționale şi europene de dezvoltare rurală, seminarii etc. an Componenta b an Studii ale zonei an

174 Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală an Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală an Evenimente de promovare an Instruirea liderilor locali an TOTAL u sunt eligibile cheltuielile pentru achiziţia sau construcţia de clădiri, precum şi achiziţionarea de teren. Venituri : Suma - Componenta a: Componenta b TOTAL Cheltuieli : - Componenta a: Componenta b TOTAL Pentru a creşte capaciatate de a mobiliza co-finanţarea necesară proiectelor, parteneri GAL CÂMPIA TRA SILVA IEI au contactat mai multe unităţi financiare pentru a găsi cea potrivită de a cofinanţa programului Leader. III.3.4. Dispozitivul de comunicare şi informare Informarea şi comunicarea reprezintă elemente esenţiale atât în etapele iniţiale, de constituire a parteneriatelor public private cât şi ulterior, după selectarea parteneriatului ca GAL în acţiunile sale de funcţionare, instruire şi animare a teritoriului. GAL Câmpia Transilvaniei va utiliza diverse metode pentru a asigura o comunicare şi informare efectivă cu locuitorii şi actorii implicaţi în dezvoltarea teritoriului în legătură cu buna funcţionare a GAL şi implementarea tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală. Obiectivele concrete ale planului de comunicare: Conștientizarea cetățenilor cu privire la obiectivele și oportunitățile planului de dezvoltare local. Pregătirea și sprijinirea potențialilor depunători pentru participare în program. Prezentarea locuitorilor rezultatele programului Transferul de experiență pentru alte grupuri LEADER Transparența programului atât în interiorul teritoriului precum și în afara ei Evaluarea eficienței Vor exista trei grupuri țintă distincte: 174

175 a. Cetățeni (informare și comunicare) b. Actori implicați în dezvoltarea teritoriului (în legătură cu buna funcționare a GAL și implementarea tuturor acțiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală) c. Alte teritorii, actori din afara GAL. Nivelul de eficiență al comunicării la care se dorește să se ajungă poate fi reprezentat astfel: Instrumentele necesare pentru informare și comunicare: Nr. Denumire Crt. Metodologie 1 Comunicare online 2 Comunicare scrisă Instrument Descriere Cantitate pagina de web grupuri de e- mail fax postă Va fi elaborat o pagină de web care va cuprinde informații legate de teritoriu, GAL, strategie, evenimente, parteneri. Toți corespondenții care doresc să fie la zi cu viața GAL, vor fi introduși în lista de corespondență a GAL, astfel vor fi înștiințați automat prin despre toate acțiunile și activitățile GAL, inclusiv seminariale și cursurile de formare organizate pentru GAL. Comunicarea oficială cu beneficiari, AM, APDRP, alte instituții și parteneri se va derula după caz prin poștă, fax, ori de cate ori e nevoie 175

176 3 Întâlniri prezentări PPT, prelegeri seminarii informări conferințe tematice 4 Mass media comunicate de presă anunțuri articole reportaje Conferințe presă de Publicațiile realizate de GAL vor putea fi solicitate prin poștă sau electronic. Aceste întâlniri vor avea ca scop conștientizarea locuitorilor asupra abordării LEADER, prezentarea bunelor practici din Europa și din teritoriu, prezentarea informațiilro legate de strategie, apeluri de proiecte și discuții în grup legate de anumite tematici. Acțiunile și evenimentele GAL vor fi anunțate prin Comunicate de presă, respectând regulile de Identitate Vizuală. Evenimentele mai importante (de exemplu lansări de apel) vor fi făcute publice și prin anunțuri plătite, respectând regulile de Identitate Vizuală. Câte un exemplar din toate publicațiile GAL vor fi expediate pe adresa corespondenților, cu rugămintea, ca aceste publicații să fie prezentate în presă. Presa va fi invitată la toate evenimentele derulate în teritoriu Vor fi organizate conferințe de presă cu ocazia evenimentelor importante și la finele fiecărui an, spre a prezenta public bilanțul activităților GAL. 5 Promovare afișe GAL va avea pentru fiecare perioadă de programare începând cu afișe standard de dimensiuni A3 și A2. A2 vor fi plasate în spații publice (stații de autobuz, primării, școli, etc.) A3 vor fi distribuite gratuit, împreună cu publicațiile GAL. pliante Pliantele vor cuprinde informții legat de terotoriu și strategie broșuri Vor cuprinde prezentări ale terotoriului și elementele importante ori de cate ori este cazul

177 ale strategiei evenimente 6 Informare Buletin informativ tipărit trimestrial 7 Prezentare de bune practici newsletter electronic disponibil pe site și prin e- mail film online Se vor organiza anual evenimente de promovare a teritoriului, produselor locale și ale partenerilor În fiecare trimestru se va elabora un buletin informativ cuprinzând informații esențiale legate de implementarea strategiei și bune prectici acest newsletter va cuprinde informații actuale legate de evenimente și proiecte ale GAL se va elabora un film de prezentare al teritoriului și al partenerilor cuprinzând bune practici. La sfârșitul perioadei se va elabora un fim de prezentare a proiectelor implementate Informații legate de proiecte și bune prectici vor fi disponibile și pe site-ul GAL. 8 Evaluare chestionare Vor fi elaborate chestionare pentru evaluarea eficienței planului de comunicare, modului de funcționare a GAL. formulare de La toate evenimentele organizate de evaluare GAL vor fi completate formulare de evaluare trimestrial 2 actualizare cel putin odata pe lună 10 de 2 ori/an 5 Toate materialele promoționale și de informare vor respecta regulile de identitate vizuală specifică programului. III.4. Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului PARTEA A VII A: MECA ISMUL DE IMPLEME TARE Activitățile derulate în cadrul GAL: 1. Informare 177

178 Campanie de promovare va avea scopul de a promova programul în teritoriu și de a informa potențialii beneficiari de proiecte. Materiale informative: bannere, panouri, afișe, pliante, film de promovare, Întâlniri de informare: prezentări, discuții Participări la evenimente reprezentanții GAL vor participa la eveniment eorganizate de RNDR, REDR precum și alte GAL-uri sau organizații din țară sau UE pentru a promova teritoriu și de a stabilii parteneriate. Acesta se va realiza prin intermediul Standuri Prezentări Întâlniri tematice se vor organiza întâlnir pe diferite teme de interes pentru teritoriu cu scopul de a genera proiecte în parteneriat viabile și de folos pentru teritoriu. Sesiuni de instruire se vor axa pe acele componente de calificări și abilități care lipsesc din teritoriu (de ex. management de proiecte, creare parteneriate, comunicare, antreprenoriat, etc.) Evenimente de promovare - anual se va organiza un eveniment care va promova teritoriul, realizările, produsele, tradițiile și valorile locale. Elaborarea studiilor se vor elabora studii privind teritoriul 2. Apeluri de proiecte Elaborare ghidurilor pentru fiecare măsură va fi elaborată un ghid al solicitantului Aprobarea punctajelor de către Comitetul de selecție a proiectelor Elaborarea formularelor și documentelor suport pentru apelurile de selecție Apelul pentru proiecte se va organiza cel puțin un apel de proiecte anual cu termen limită stabilit. Promovare - Punerea materialelor la dispoziția beneficiarilor 3. Sprijinirea depunătorilor de proiecte Solicitare de informații Beneficiarii vor putea să se adreseze cu întrebări legate de strategie, măsuri, criterii de selecție, apeluri de proiecte etc. biroului GAL personal conform orarului pentru relații cu publicul, telefonic, sau prin internet sau în cadrul evenimentelor, întâlnirilor organizate. Pe baza discuțiilor beneficiarii împreună cu animatorul vor completa o fișă de proiect inițial care va primi un aviz inițial din partea departamentului tehnic. Departamentul tehnic va verifica dacă fișa de proiect respectă criteriile tehnice minime necesare și va propune modificări dacă este cazul. Acest proces se va repeta ori de câte ori este nevoie pentru a ajuta beneficiarii să concretizeze ideiile în formă de proiect. Animatorii vor avea responsabilitatea să identifice cele mai potrivite măsuri pentru beneficiari și să ofere informații privind alte măsuri din PNDR. Consilierea beneficiarilor Departamentul de animare va menține relația cu potențialii depunători de proiecte și îi vor sprijină în tot procesul. Această activitate se va face în primul rând în teren dar și la sediul GAL. 178

179 Primirea proiectelor Proiectele vor fi depuse la sediul GAL de către beneficiari înaintea expirării termenului limită și va fi înregistrat cu număr de înregistrare. 4. Organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse Verificarea conformității Departamentul tehnic va realiza verificarea conformității și proiectelor. În cazul în care proiectul nu este conform beneficiarul va primi înapoi documentația spre completare și va putea depune iarăși înaintea expirării termenului limită. Se va completa o fisă de verificare pentru fiecare proiect. Verificarea eligibilității și îndeplinirii criteriilor de selecție Departamentul tehnic va realiza evaluarea proiectelor pe baza criteriilor de selecție și a strategiei. Va fi elaborat o listă cu proiecte propuse spre finanțare care va intra în ședința comitetului de selecție a proiectelor. Selecția proiectelor Selecția proiectelor se va face de către comitetul de selecție a proiectelor care se va întrunii după fiecare sesiune de apel de proiecte, cel puțin odată pe an. Etapa Denumire Document Descriere Responsabi l Apel de Departamen proiecte t tehnic Idee de proiect Elaborarea criteriilor de selecție și a documentel or aferente apelului Aprobarea documentel or aferente apelului de proiecte Promovare Solicitare de informare Ghidul solicitantul ui formularul pentru cererea de finanțare apelul de proiecte procedura Ghidul solicitantul ui Formularul pentru cererea de finanțare Apelul de proiecte Procedura Apel de proiecte Ghidul solicitantul ui Prezentări Documente de prezentare Anunțuri Fişă de proiect Vor fi elaborate documentele aferente apelului de proiecte prin consultare cu AM și APDRP Comitetul de selecție a proiectelor se va întruni întro ședință unde va aproba documentația aferentă apelului de proiecte Se vor organiza evenimete de promovare și informare a potențialilor depunători cu privire la oportunitățile de finanțare Potențialii depunători elaborează o fișă de proiect cu ajutorul animatorilor. Comitetul de selecție a proiectelor Animatori Animator Locul Biroul GAL Sediul GAL În teritori u, online, în mass media și la Biroul GAL În teritori u, online, 179

180 Depunere a proiectelo r Evaluarea Selecția proiectelo r Informare preliminară Sprijinirea solicitanţilo r Depunerea proiectelor și înregistrare a Verificarea conformități i Verificarea eligibilității Aplicarea criteriilor de selecție Aprobarea listei de proiecte selectate Fişă de proiect Registrul proiectelor fișă de verificare Raport de evaluare Raport de evaluare Lista proiectelor selectate Aviz inițial de la departamentul tehnic Biroul GAL va oferii orice informații necesare pentru a sprijinii procesul de elaborare a proiectelor Fiecare proiect depus înaintea termenului limită va fi înregistrat cu număr de înregistrare Proeictele trebuie să îndeplinească condițiile de formă și conținut descrise în apelul de selecție. În cazul în care proiectele nu trec de această etapă beneficiarii vor primii înapoi dosarele și vor putea redepune proiectele cu condiția încadrării în termenul limită pentru depunere. Proiectele vor fi verificate pentru vedea dacă îndeplinesc criteriil de eligibilitate. Fiecare proiect va fi analizat în prisma criteriilor de selecție. În cazul în care informațiile cuprinse în documentație nu sunt clare se vor solicita clarificări. Se va întocmi un raport de evaluare pentru fiecare proiect care va cuprind einformații legate de beneficiar, propunerea de proiect, eligibilitatea, și puncatujul obținut pe baza criteriilor. Se va întocmii o listă a proiectelor selectate pe baza rapoartelor de evaluare. În cazul în care valoarea proiectelor trecute de faza de evaluare depășesc alocarea Departamen t tehnic Departamen t tehnic Animatori Departamen tul tehnic Departamen tul tehnic Departamen tul tehnic Departamen tul tehnic Comitetul de selecție a proiectelor/ departamen tul tehnic și la Biroul GAL Biroul GAL În teritori u, online, și la Biroul GAL Biroul GAL Biroul GAL Biroul GAL Biroul GAL Sediul GAL 180

181 Notificare a beneficiari lor care nu au fost selectați Verificare a proiectelo r de către APDRP Notificare a beneficiari lor Contractar ea proiectelo r Implemen tarea proiectelo r Depunere la APDRP Verificarea proiectelor Aprobarea proiectelor sprijinirea beneficiaril or Notificare pe sesiune se va face un clasament pe baza punctajelor. Comitetul de selecție a proiectelor va aproba lista proiectelor câștigătoare În cazul în care sunt proiecte care sunt eligibile însă nu pot fi selectate se va întocmii o listă de rezervă. Beneficiarii vor fi notificați legat neaprobarea proiectelor Se vor depune la APDRP proiectele selectate de GAL Beneficiarii vor fi notificați legat de aprobarea sau neaprobarea proiectelor Contractele vor fi semnate între APDRP și Beneficiar Biroul GAL va sprijinii beneficiarii în implementarea proiectelor. Departamen tul tehnic Departamen tul tehnic APDRP APDRP APDRP/G AL APDRP Departamen t tehnic Biroul GAL 5. Monitorizarea proiectelor Scopul monitorizării: Raportare internă și externă Analiza rezultatelor și a impactului abordărilor de jos în sus Identifică cazurile de bune practici Evaluarea și controlul riscurilor Dinamica schimbărilor sociale 181

182 Monitorizarea trebuie să prevadă un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a modului în care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare, care să permită colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la activităţile desfăşurate. De ce monitorizăm? Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune: - Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea problemelor); - Efectuarea zilnică a gestionării proiectului; - Executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor; - Facilitarea coordonării între activităţile componentelor; - Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; - Informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie la cel mai înalt nivel. Indicatorii sunt folosiții drept instrumente de evaluare a gradului în care au fost realizate obiectivele preconizate prin măsuri sau programe globale. Evaluarea impactului, care reprezintă măsura în care un program și-a îndeplinit obiectivele strategice, se efectuează pe baza realizărilor și a rezultatelor măsurilor individuale, prin intermediul ierarhiei obiectivelor. La nivelul GAL monitorizarea se va face pe indicatorii Planului financiar. La nivelul proiectelor monitorizarea se va face pe indicatorii proiectului. Dacă indicatorii dintr-un anumit proiect nu sunt direct compatibili cu indicatorii comuni sau suplimentari standard, se va proceda și la o transformare a indicatorilor proiectului în indicatori standard comuni sau în cel mai rău caz suplimentari. Monitorizarea oferă informații privind evoluția punerii în aplicare a programului în raport cu indicatorii de inputuri financiare, de realizări și de rezultate. 182

183 Pista de audit pentru implementarea strategiei Nr.crt Indicator Metoda Responsabil Ținta Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 180 depuse 2. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 130 eligibile 3. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 120 conforme 4. Număr de proiecte raport de selecție Departamentul tehnic 76 selectate 5. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 76 contractate 6. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 74 implementate 7. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic 5,000,000 depuse 8. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic 4,200,000 eligibile 9. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic 3,350,250 selectate 10. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic 3,350,250 contractate 11. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic 3,150,250 implementate 12. Număr de locuri de raport Departamentul tehnic

184 muncă create 13. Număr de beneficiari raport Departamentul tehnic Număr de proiecte pe comune raport Departamentul tehnic 5/comună 15. Număr de beneficiari raport Departamentul tehnic 15 publici 16. Număr de beneficiari raport Departamentul tehnic 25 privați 17. Număr de beneficiari raport Departamentul tehnic 25 civili 18. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic conform fișei depuse pe măsuri măsurii 19. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic conform fișei selectate pe măsuri măsurii 20. Valoarea proiectelor raport Departamentul tehnic conform fișei selectate pe măsuri măsurii 21. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 38 implementate în parteneriat 22. Număr de proiecte raport Departamentul tehnic 14 implementate de ferme de semi-subzistență 23. Apeluri de proiecte număr Departamentul tehnic Ghiduri pentru număr Departamentul tehnic 10 solicitanță 25. Proiecte de cooperare număr Manager GAL 4 Pista de audit pentru funcționarea GAL Nr. crt Indicator Metoda Responsabil Ținta Număr de acțiuni de proces Departament de 30 informare verba/minuta poze raport de activitate animare 2. Număr de participanți la acțiuni de informare liste de prezență Departament de animare Număr de apariții în presă articole, materiale din presa scrisă, TV, radio, online registru 4. Număr de beneficiari consiliați 5. Număr de întâlniri proces verba/minuta 184 Departament de animare Departament de animare Departament de animare

185 poze raport de activitate 6. Participanți la întâlniri liste de prezență Departament de animare 7. Număr de sesiuni de instruire 900 contracte poze raport de activitate Manager GAL 8 liste de prezență Manager GAL 160 diplome contract Manager GAL 5 studii număr Manager GAL Participanți la sesiuni de instruire 9. Număr de studii elaborate 10. Echipamente achiziționate 11. Materiale de bucăți Manager GAL promovare elaborate 12. Participări la număr Manager GAL 10 evenimente RNDR, REDR 13. Proiecte de cooperare număr Manager GAL 4 Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării către AM a unor sugestii şi remarci privind rezultatelor implementării proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi în reflectarea eficienţei obţinute în urma implementării proiectului) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare intermediare şi finale) a rezultatelor implementării. Monitorizarea şi evaluarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, managementul finanţelor publice, inclusiv administrarea adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua auditul de către auditorul stabilit. La sfârșitul programului se va elabora un raport de evaluare și monitorizare care va fi pus la dispoziția tuturor celor interesați. Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren. Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Modul de distribuire a responsabilităţilor, pentru fiecare etapă a circuitului unui dosar, între GAL, agenţia de plăţi şi autoritatea de management. Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi Informare X 185

186 Sprijinirea elaborării proiectelor X Lansarea apelului pentru proiecte X Selectarea proiectelor X Controlul administrativ al dosarelor X X Decizie X Notificarea către beneficiar X X X Monitorizare X X Plată X Control X X Arhivare X III.5. Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în R DR PARTEA A -VIII A: COOPERARE, CREAREA ŞI IMPLEME TAREA REŢELEI III.5.1. Cooperare Asociaţia Câmpia Transilvaniei a participat la programul Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă colaborând în cadrul programului LEADER Mentor între anii Ca urmare a experienţelor rezultate în urma unei etape de succes a programului LEADER+ din Ungaria - care reprezintă baza acestui program - am înţeles că elementul cheie al programului îl constituie întărirea participării locale. Cu ajutorul cunoştinţelor şi experienţelor vecinilor maghiari acumulate am încercat să contribuim la organizarea de tip Leader a teritoriului şi 186

187 identificarea principalelor direcţii de dezvoltare. În cadrul programului a avut loc, în primul rând, analiza situaţiei din fiecare microregiune, iar pe baza acestora şi conform nevoilor locale au fost aleşi mentorii experimentaţi în implementarea programului Leader+ din Ungaria. Microregiunea Câmpia Transilvaniei a fost asistată de către un mentor din cadrul GAL BIHAR SÁRRÉT ÖSSZEFOGÁS. Mentorul a vizitat teritoriul de 3 ori pe durata desfăşurării proiectului, rezultând o cooperare internaţională între GAL BIHAR SÁRRÉT ÖSSZEFOGÁS şi Asociaţia Câmpia Transilvaniei. În urma acestui program membrii Asociaţiei Câmpia Transilvaniei au efectuat o vizită de studiu de 3 zile în GAL BIHAR SÁRRÉT ÖSSZEFOGÁS din Ungaria identificând unele modele de bune practici ale programului LEADER. În perioada septembrie 2010, Teritoriul GAL CÂMPIA TRANSILVANIEI a participat la Odorheiu Secuiesc la conferința Dezvoltarea economiei rurale bazată pe comunitate provocări și posibilități și,,festivalul FRUCTELOR,,-Festival internațional la care au participat mai multe GAL-uri din Romania cât și din alte țări europene. Aici au fost prezentate produse locale specifice, materiale de promovare și portul specific local. 187