CONTRIBUTII LA CUNOAŞTEREA BRONZULUI ~, TARZIU DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI. CERCETĂRILE DE LA CULCIU MARE CAROL KAcs6 BEITRĂGE ZUR KENNTNIS DER SPĂT

Transcriere

1 CONTRIBUTII LA CUNOAŞTEREA BRONZULUI ~, TARZIU DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI. CERCETĂRILE DE LA CULCIU MARE CAROL KAcs6 BEITRĂGE ZUR KENNTNIS DER SPĂTBRONZEZEIT IM NORDWESTEN TRANSSILVANIENS. DIE AUSGRABUNGEN VON CULCIU MARE Zusammenfassung: Im vorliegenden Beitrag werden die Keramikartefakte vorgelegt, die zur Gava-Kultur gehăren und schon 1966 wăhrend einer Kontrollgrabung in Culciu Mare, in der Flur Zăldmezo (Câmpul Verde) entdeckt wurden. Die Mehrzahl der Funde stammen aus einem zerstărten Grab. Leider konnte nicht bestimmt festgestellt werden, ob hier ein Urnengrab ader ein Grubengrab vorhanden war. Es werden ebenfalls manche Gava-Funde publiziert, die zufălligerweise aus verschiedenen Siedlungen auf dem Territorium der Ortschaften Sanislău, Ciumeşti, Curtuiuşeni und Berea vorkamen. Rezumat: ln acest articol sunt publicate materiale ceramice ce aparţin culturii Gava descoperite în anul 1966 în timpul unui sondaj arheologic în localitatea Culciu Mare în punctul Zăldmezo I Câmpul Verde. Majoritatea materialului provine dintr-un mormânt distrus. Nu se poate preciza dacă este vorba despre un mormânt de incineraţie În urnă sau în groapă. Sunt publicate şi alte materiale ce aparţin culturii Gava, descoperite Întâmplător În diverse aşezări de pe teritoriul localităţilor Sanislău, Ciumeşti, Curtuiuşeni şi Berea. Stichwortes: Nordwesten Transsilvaniens, Spătbronzezezit, Gavakultur, Keramik, Grab, Siedlung. Cuvinte-cheie: Transilvania de nord-vest, Bronz târziu, cultura Gava, ceramică, mormânt, aşezare.

2 54 CAROLKACS6 În primăvara anului 1966, în urma săpării şanţurilor de drenaj ale drumului comunal ce duce la păşunea din sudul localităţii Culciu Mare (jud. Satu Mare), în locul numit Zăldmezo (Câmpul Verde), au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparţinând unor epoci diferite. Ele au fost adunate de către N. Codreanu, profesor la şcoala locală, şi apoi prezentate la Institutul de Arheologie din Cluj. Încă în acel an, în perioada 4-8 septembrie, sub conducerea lui I. Glodariu, a fost efectuat în locul menţionat un sondaj de verificare, care a fost continuat în anul următor de săpături de mai mare amploare, ce au dus la dezvelirea parţială a două aşezări, una din secolele III-IV şi alta din secolul VII e.n. 1 Cu prilejul acestor săpături au apărut şi materiale din Bronzul târziu. Ele fac obiectul prezentei comunicări. Materialele preistorice au fost descoperite în număr mai mare doar într-un singur loc, şi anume în şanţul din stânga drumului. Acesta a fost îndreptat şi adâncit, pentru obţinerea unor eventuale date stratigrafice referitoare la staţiune, concomitent cu deschiderea primelor secţiuni de control. În peretele taluzat a fost observat conturul unei gropi, care a fost în continuare cercetată prin deschiderea unei mici suprafeţe. Au ieşit la iveală aici o cantitate relativ mare de oase calcinate, iar în jurul şi deasupra acestora numeroase fragmente ceramice, răspândite pe o suprafaţă de cca 1 m. p. Deşi lipseşte expertiza osteologică, pare destul de probabil că oasele, precum şi cel puţin o parte din ceramica recoltată aparţineau unui mormânt de incineraţie. Deoarece complexul a fost deranjat în mare măsură de săpăturile făcute pentru amenajarea şanţului, nu se poate stabili dacă este vorba de un mormânt de incineraţie în groapă cu oasele calcinate depuse în pământ şi cu ceramică spartă ritual sau de un mormânt de incineraţie în urnă, poate acoperită cu un capac, având alături vase de ofrandă. Din păcate, nu se pot preciza nici vasele care au aparţinut cu certitudine mormântului. Este posibil, cel puţin teoretic, având în vedere caracterul relativ unitar al ceramicii descoperite, ca ea să reprezinte inventarul unui singur mormânt. Nu este însă exclus ca aici să fi fost mai multe morminte sau, eventual, o aşezare contemporană cu mormântul (mormintele?). Dintre fragmentele ceramice recuperate s-a putut întregi un singur vas, şi anume un castron de dimensiuni relativ mari, cu pereţii groşi, foarte puţin arcuiţi, 1 Materialele descoperite la Culciu Mare în campanile din 1966 şi 1967 se află la Muzeul de Arheologie şi Istorie din Baia Mare. Ele au fost de mai multe ori menţionate, iar o parte a lor, aparţinând unor epoci mai recente, a fost deja publicată: D. Popescu, SCIV 18, 1967, 531, nr. 71; idem, Dacia N.S. 11, 1967, 367, nr. 71; idem, SCIV 19, 1968, 689, nr. 83; idem, Dacia N.S. 12, 1968, 433, nr. 83; A. Llszl6, SCIV 24, 1973, 583; T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică, Bucureşti, 1978 (prescurtat în continuare Bader, Epbronz), 77 sq.; T. Bader, Gh. Lazin, Mărturii arheologice din judeţul Satu Mare, Satu Mare, 1980, 16; Lazin, StComSatu Mare 5-6, , 123 sq., nr. l; Bader, StComSatu Mare 5-6, , 156 sq., nr. 32; I. Stanciu, EphemNap 5, 1995, 142 sqq., nr. 13; idem, StComSatu Mare 13, 1996, 75; A. V. Matei, I. Stanciu, Vestigii din epoca romană (sec. II-IV p. Chr.) în spaţiul nord-vestica/româniei, Zalău, Cluj-Napoca, 2000, 43 sq., nr. 55; C. Kacs6, Mărturii arheologice, Baia Mare, 2004, 37.

3 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei 55 din pastă amestecată cu cioburi pisate, bine ars, în exterior de culoare negricioasă pe o porţiune variabilă sub margine şi galben roşiatică în rest, iar în interior de culoare neagră, ornamentat pe margine cu caneluri oblice, dispuse în formă de turban desfăşurat, î. 14 cm, diam. gurii 39,5 cm, diam. fundului 16,5 cm, gros. 1,1-1,3 cm (pl. l, 1). Au fost parţial reconstituite, cel puţin grafic, şi alte piese ceramice, respectiv s-au stabilit formele de vas cărora acestea le-au aparţinut: fragmente de la un castron de dimensiuni mai mici, pereţii subţiri puţin arcuiţi şi marginea trasă uşor înspre interior, din pastă cu cioburi pisate şi pietriş foarte mărunt, bine ars, în exterior de culoare neagră în partea superioară şi roşiatică în restul porţiunii păstrate, în interior de culoare neagră, ornamentat pe margine cu caneluri dese oblice, diam. gurii 24 (?) cm (pl. 1, 2), fragment de castron cu marginea rotunjită şi neornamentată, pasta cu mult pietriş foarte mărunt, bine ars, de culoare neagră în exterior şi în interior (pl. l, 3), fragmente de la o ceaşcă de culoare neagră, pasta cu pietricele foarte mărunte, arderea foarte bună, marginea uşor răsfrântă în exterior, gâtul tronconic, corpul bombat, ornamentat cu caneluri dese verticale; se păstrează şi un mic rest de la o toartă ce pornea de la nivelul bombării maxime a vasului, diam. gurii 7,5 (?) cm, diam. max. 9,5 (?) cm (pl. 1, 4), fragment de cană (?) cu pereţii subţiri, de culoare negricioasă, pasta fină, arderea bună, marginea rotunjită şi foarte uşor răsfrântă în exterior, gâtul scurt (pl. 1, 5), fragment de cană (?) cu toartă foarte uşor supraînălţată, de culoare cenuşiu negricioasă, pasta cu cioburi pisate, arderea mediocră (pl. l, 6), fragment din marginea lată şi canelată a unui vas înalt pântecos, de culoare neagră în exterior, roşiatică în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea mediocră (pl. 2, 1), fragmente de la un vas cu gât înalt şi corp puternic bombat, ornamentat cu caneluri late, uşor oblice, de culoare neagră în exterior, roşiatică în interior, pasta cu pietricele, arderea bună (pl. 2, 2), fragment de vas cu gât înalt şi corp arcuit, ornamentat cu caneluri late verticale, de culoare neagră în exterior, roşiatică în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună (pl. 2, 3 ), fragmente de vase cu corp arcuit, ornamentate cu caneluri late verticale, de culoare neagră în exterior, roşiatic maronie în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună (pl. 2, 4. 7), fragmente de vas cu pereţii mai subţiri, gât înalt şi corp bombat, ornamentat cu caneluri verticale oblice, de culoare neagră în exterior, roşiatică şi cu urme de ardere secundară în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună (pl. 2, 5), fragment din gâtul unui vas de culoare neagră în exterior, roşiatică în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună (pl. 2, 6), fragment de vas de culoare neagră în exterior, roşie în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună, cu un rest de toartă, de la care pornea un ornament canelat în formă de ghirlandă (?), parţial păstrat; o urmă de canelură se observă şi în partea superioară a fragmentului (pl. 2, 8), fragment de vas de culoare neagră în exterior, roşie în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea mediocră, prevăzut cu o

4 56 CAROLKACS6 proeminenţă conică aplatizată (pl. 2, 9), fragment de fund de vas cu un uşor omphalos, de la un vas negru în exterior, roşiatic în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea foarte bună, diam. 12 (?)cm (pl. 2, 10). Materialele descrise, dintre care cel puţin o parte reprezintă inventarul unui mormânt (unor morminte?), aparţin culturii Gava, un fenomen intrat de mult în sfera de interes a cercetării arheologice internaţionale, problemele sale rămânând însă în continuare sub semnul discuţiilor. T. Bader menţionează, în afară de un mormânt, probabil cel prezentat în această lucrare, o aşezare a culturii Gava de la Culciu Mare, fără a preciza punctul în care se află aşezarea 2. Putem doar bănui că este vorba de locul numit Kertalja (Sub grădini), unde au fost întreprinse ample cercetări. Pare destul de verosimil că aici au fost descoperite şi materiale Gava, dar singurul vas publicat din această etapă de locuire a staţiunii 3 nu aparţine acestei culturi, ci unui aspect cultural mai recent, datat în perioada prescitică 4 Pentru a înlesni o cunoaştere cât mai aprofundată a trăsăturilor caracteristice ceramicii culturii Gava, voi prezenta în continuare alte descoperiri ce-i aparţin, aflate de mai multă vreme în colecţia muzeului din Baia Mare. Ele au apărut incidental tot în localităţi din nord-vestul Transilvaniei. Aceste localităţi sunt consemnate deja pe harta ariei de răspândire, respectiv în lista de descoperiri a culturii Gava, întrucât de aici provin şi alte materiale încadrabile aspectului în discuţie 5 Totuşi, lista descoperirilor se îmbogăţeşte şi cu câteva puncte noi, ele fiind acum pentru prima dată semnalate. Sanislău, jud. Satu Mare. Din punctul Cserepes au fost adunate, în anul 1955, numeroase fragmente ceramice, din care au putut fi parţial întregite mai multe vase: vas de culoare neagră în exterior, roşiatică în interior, pasta cu pietricele, arderea mediocră, gâtul tronconic, acoperit în partea superioră cu caneluri orizontale, corpul bombat decorat cu caneluri, dispuse vertical la nivelul bombării maxime, prevăzut cu două (?) torţi, de asemenea canelate, din care se păstrează una, plasate la întretăierea gâtului cu corpul, diam. fundului 12,2 cm, nr. 2 Bader, Epbronz, 77, 123 sq., nr Ibidem, pi. LX, 3. Reconstituirea propusă este greşită, vasul neavând un gât înălţat, ci mijlociu sau scund, asemănător vaselor din Ha B2-3, vezi de ex. la E. Patek, Prăskythische Grăbeifelder in Ostungarn, în Symposium zu Problemen der jungeren Hallstattzeit in Mitteleuopa, Bratislava, 1974, pi. I, l; eadem, The second half of the HB Period (HB 2-3) in Eastern Hungary and Transdanubia, în O Gabier, E. Patek, I. Viiriis, Studies in the Tron Age of Hungary, BAR IS 144, 1982, fig. 20 A, 8. 5 Vezi Llszl6, op. cit., 580 sqq., fig. l; J. Nemeti, Repertoriul arheologic al zonei Careiului, BiblThrac XXVIII, Bucureşti, 1999 (prescurtat în continuare Nemeti, Repertoriu), 107, Lista XII; A. Ursuţiu, f. Gogâltan, Die Siedlungen der ersten Eisenzeit, în A. Rustoiu et alii, Habitat und Gesellschaft im Westen und Nordwesten Rumănines vom Ende des 2. Jahrtausends v. Chr. zum Anfang des I. fahrhunderts n. Chr. (I I. Jh. v. Chr Jh. n. Chr.), Interferenţe etnice şi culturale în mileniile I a. Chr. - Ip. Chr., I, Cluj-Napoca, 2002, 30 sqq.

5 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei 57 inv (pl. 3, 1), vas asemănător, cu aceleaşi caracteristici de culoare, pastă şi ardere, având pereţii mai groşi şi o bombare a corpului mai accentuată; se păstrează o porţiune de la întretăierea gâtului cu corpul, aici fiind plasată o proeminenţă aplatizată, decorată cu caneluri verticale, identice ca aspect cu cele de pe corp, diam. fundului 15-15,3 cm, nr. inv a (pl. 3, 2), partea inferioară a unui vas de mari dimensiuni, de culoare neagră în exterior, gălbui-cenuşie în interior, pasta cu pietricele şi cioburi pisate, arderea mediocră (pl. 3, 3) partea superioară a unei oale de mari dimensiuni de culoare roşiatică, cu miezul de culoare neagră, pasta cu pietricele şi cioburi pisate, arderea bună, urme pronunţate de ardere secundară, marginea dreaptă, sub ea erau plasate patru proeminenţe mici conice, din care se păstrează una, pereţii uşor curbaţi, diam. gurii 36 cm, nr. inv (pl. 4, 1), fragment de vas bombat de culoare roşiatică, pasta cu pietricele şi cioburi pisate, arderea bună, cu o proeminenţă conică, circumscrisă de caneluri concentrice, nr. inv (pl. 4, 2), proeminenţă conică de la un vas asemănător, nr. inv (pl. 4, 3), fragment de disc de culoare cenuşie, pasta cu nisip, arderea foarte bună, pare să fi avut o perforaţie centrală (pl. 4, 4). Fragmentele ceramice Gava de aici sunt amintite şi de T. Bader 6, iar J. Nemeti menţionează că în acest punct se află o întinsă aşezare, ce aparţine, probabil, culturii Gava 7 Materialele prezentate acum par însă să provină, mai degrabă, dintr-un cimitir, mai ales că, împreună cu ceramica, a ajuns la muzeul din Baia Mare şi un fragment calcinat de calotă craniană umană. O aşezare şi un cimitir Gava au fost identificate şi în punctul Livada 8 Ciumeşti, jud. Satu Mare. La sfârşitul anilor '50 ai secolului trecut în punctul C. 11-Tăkăs (Bostănărie) au fost culese de la suprafaţă de către Gy. Kovacs sau au fost găsite de acesta în cadrul unor mici sondaje pe care le-a efectuat aici, împreună cu materiale din alte epoci, şi două fragmente Gava, ambele de culoare neagră în exterior, cenuşie în interior, pasta cu pietricele şi cioburi pisate, arderea bună, unul provenit de la gâtul unui vas subţire, cu decor alveolar, nr. inv (pl. 4, 5), celălalt din corpul unui vas cu pereţii groşi, de mari dimensiuni, prevăzut cu caneluri oblice, nr. inv (pl. 4, 6). În raza acestei localităţi, materiale Gava, provenite, foarte probabil, din aşezări, au mai fost descoperite în punctele LegelOkUt (Fântâna păşunii), Nagylapos (Lăpuşu Mare) şi Fostul sediu CAP9. 6 Bader, op. cit., Nemeti, op. cit., 47, nr. 35 fi. K Bader, SCIV 21, 1970, 209; idem, Acta Antiqua et Archaeologica XIV, 1971, 63; Nemeti, StComSatu Mare V- VI, , 51 sqq., nr. 11, pi. l 2, 3-5, pi , 1-11; idem, Repertoriu, 47, nr. 35 e Bader, op. cit., 77; Nemeti, StComSatu Mare V -VI, , 49; idem, Repertoriu, 52 sq., nr. 36 IIIa1, VIe, IXa.

6 58 CAROLKACS6 Curtuiuşeni, jud. Bihor. Dintr-un punct neprecizat din raza localităţii au ajuns în colecţia Kovacs şi de aici în muzeul din Baia Mare mai multe fragmente ceramice Gava: fragment din gâtul (?) unui vas canelat, de culoare neagră în exterior, cenuşiu-gălbuie în interior, pasta cu pietricele, arderea bună, nr. inv (pi. 4, 7), fragment din corpul unui vas pântecos cu pereţii groşi, de culoare neagră în exterior, cenuşie în interior, pasta cu pietricele şi cioburi pisate, arderea foarte bună, prevăzut cu un prag circular la întretăierea gâtului cu corpul şi cu caneluri oblice pe corp, nr. inv (pi. 4, 8), fragmente din partea superioară a unui vas borcan de culoare neagră în exterior, roşie în interior, pasta fină, arderea foarte bună, decorat cu caneluri orizontale, circulare, care pornesc imediat de sub marginea rotunjită, diam. gurii 12 (?) cm, nr. inv (pi. 4, 9), fragment din gâtul (?) unui vas canelat.de culoare neagră în exterior, gălbui-cenuşie în interior, pasta cu pietricele, arderea bună, nr. inv (pi. 4, 10), fragment dintr-un vas cu pereţii groşi, ornamentat cu caneluri verticale, nr. inv (pi. 4, 11), fragment din marginea răsfrântă în exterior a unui vas, probabil de dimensiuni mijlocii, nr. inv (pi. 4, 12), fragment de cană, marginea foarte uşor răsfrântă în exterior, diam. gurii 6 (?)cm, nr. inv (pi. 4, 13). O aşezare a culturii Gava de la Curtuiuşeni, punctul Egetohegy (Dâmbul ars), cu materiale aflate în muzeele din Săcueni şi Oradea, este semnalată de către A. Lâszl6 10 şi T. Bader 11 Ceramică Gava a apărut aici şi cu prilejul unor lucrări de hidroamelioraţiii 12. În acest loc a existat şi o aşezare Cehăluţ, în care erau prezente şi importuri" Suciu de Sus 13 Din acest punct 14 provine şi un vas, păstrat la muzeul din Oradea, pe care A. Laszlo îl consideră ca fiind de tradiţie locală Gava, aflat deja în componenţa unui nou orizont (sau grup) cultural prescitic", datat în Ha B2-B3 15 Pentru încadrarea cronologică a acestui vas trebuie avută în vedere şi o analogie apropiată geografic, şi anume vasul din mormântul hallstattian (M. 35) de la Ciumeşti 16 Berea, jud. Satu Mare. A. Din punctul B IX b-soltesztag provin mai multe fragmente ceramice, colecţionate de către J. Kovacs, care aparţin culturii Gava: fragment de vas puternic bombat, prevăzut cu toartă, din care se păstrează o mică parte, nr. inv (pi. 5, 1), fragment de margine rotunjită de la o oală de mari dimensiuni, nr. inv (pi. 5, 2), fragment de vas canelat, negru-roşu, nr. inv. 10 Laszlo, op. cit., 583, nr Bader, op. cit., Nemeti, StComSatu Mare V-VI, , 49, nr. 6, pi. 12, N. Chidioşan, SCIV 21, 1970, 288, fig. 1, 6-7; Nemeti, SCIVA 29, 1978, 103, fig. 2, ; Kacs6, StComSatu Mare, XIV, 1997, 87, nr. 3, pi. IV, 5-6; Nemeii, Repertoriu, 41, nr. 30 a1; Kacs6, RevBistriţei XXI/l, 2007, 46, nr Pentru similitudinea denumirilor Egetiihegy şi Dealul Cărămidăriei vezi Nemeti, Repertoriu, Lăszl6, SCIVA 30, 1979, 537 sq., fig. 1, VI. Zirra, Un cimitir celtic în nord-vestul României, Baia Mare (f.a.), fig. 46, M35/III.

7 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei (pl. 5, 3) 17 B. În punctul B XII-Berei szolo (Viile Berei) au fost culese de la suprafaţă, tot de către ]. Kovacs, numeroase fragmente ceramice Gava: fragment de vas cu pereţii subţiri, de culoare roşiatică, pasta fină, arderea foarte bună, decorat cu caneluri late, verticale, nr. inv (pl. 5, 4), fragment de vas negruroşu, pasta cu cioburi pisate, arderea bună, decorat cu caneluri late, verticale, nr. inv (pl. 5, 5), fragment de vas asemănător, cu pereţii mai groşi, nr. inv (pl. 5, 6), fragment de vas asemănător, nr. inv (pl.5, 7), fragment de vas de culoare cafenie în exterior, gălbuie în interior, pasta cu cioburi pisate, arderea bună, decorat cu caneluri late, verticale, nr. inv (pl. 5, 8), fragment din marginea lată a unui vas pântecos, nr. inv (pl. 5, 9), fragment de gât de vas, decorat cu caneluri late, orizontale, nr. inv (pl. 5, 10), fragment de gât de la un vas cu pereţi subţiri, de culoare roşiatică, pasta fină, arderea foarte bună, decorat cu caneluri late, orizontale, nr. inv , (pl. 5, 11), fragment de vas de culoare cenuşie, pasta fină, arderea foarte bună, decorat cu caneluri verticale, nr. inv (pl. 5, 12), fragment de vas cu pereţii subţiri, de culoare cenuşiu închis, pasta fină, arderea foarte bună, decorat cu caneluri verticale, nr. inv (pl. 5, 13), fragment de ceaşcă canelată, de culoare cafenie, pasta fină, arderea foarte bună, nr. inv (pl. 5, 14), fragment din marginea răsfrântă în exterior a unui vas de culoare roşiatică, nr. inv (pl. 5, 15), fragment din marginea lată, canelată a unei străchini de culoare cenuşie, pasta fină, arderea foarte bună, nr. inv (pl. 5, 16), fragment din partea superioară a unei străchini de culoare roşiatică, pasta fină, arderea foarte bună, marginea răsfrântă în exterior, nr. inv (pl. 5, 17), fragment de margine răsfrântă de la o strachină de culoare gălbuiroşiatică, miezul de culoare neagră, pasta fină, ardere foarte bună, nr. inv (pl. 5, 18), fragment de ceaşcă joasă de culoare cenuşie, pasta fină, arderea foarte bună, cu o mică proeminenţă la nivelul bombării maxime, flancată de grupuri de linii oblice incizate, gâtul fiind decorat cu linii incizate orizontale, diam. gurii 14 (?) cm, nr. inv (pl. 5, 19). Alte materiale Gava din acest punct, de asemenea culese de la suprafaţă, se află la muzeul din Satu Mare 18 Aşezări Gava în raza localităţii mai sunt semnalate din punctele B. IX - Dollaros, B X - Soskas (Măcriş) şi B. XXI - Bodzas (La soci) 19 Acestei culturi îi este atribuită şi o strachină găsită întâmplător pe malul unui pârâiaş din vatra satului 20 Comună tuturor descoperirilor acum publicate este prezenţa ceramicii canelate, dublu colorate, negre în exterior, roşiatice, cenuşii etc. în interior. Cele 17 Nemeti, Repertoriu, 55, nr. 37, BIXas vorbeşte de mai multe fragmente Gâva din acest punct, care s-ar afla la muzeul din Baia Mare. Nu am identificat în colecţiile acestui muzeu alte fragmente Gâva, în afara celor acum descrise. 18 Nemeti, Repertoriu, 57, nr. 37, B. XII hj. 19 Idem, StComSatu Mare V-VI, , 47; idem, Repertoriu 56, nr. 37, B. Xd 59, nr. 37, B. XXI h. 20 Idem, StComSatu Mare V -VI, , 4 7, pi. XIX, 12.

8 60 CAROLKACS6 mai multe fragmente provin de la vase pântecoase de mari dimensiuni. Lipsa proeminenţelor hipertrofiate, precum şi utilizarea masivă a decorului canelat permite tragerea concluziei că aceste descoperiri nu aparţin nici fazei de început a culturii, nici fazei sale finale. Ele se încadrează într-o etapă de mijloc din evoluţia Gava, atunci când zona de vest, nord-vest a Transilvaniei, precum şi teritoriile imediat învecinate au cunoscut o mare densitate de populaţie, ale cărei urme sunt evidenţiate de un număr crescut de descoperiri. Această etapă corespunde în linii mari cu faza Hallstatt A sau cu faza Bronz târziu 3. Comunităţile Gava sunt prezente în zona Careiului, foarte probabil, şi în etapa cronologică următoare, Ha B1 sau Bronz târziu 4. Argumente în acest sens ar putea fi coiful în formă de clopot şi ceaşca de bronz de tip Fuchsstadt găsite pe teritoriul aşezării Gava de la Pişcolt-Oreg szolo (Via veche) 21, totuşi conexiunea dintre aceste piese şi ceramica adunată de la suprafaţă 22 nu poate fi fără dubii dovedită. Printre piesele ceramice găsite în aşezarea de la Berea XII-Berei szolo (Viile Berei) se numără şi un fragment de ceaşcă joasă (pi. 5, 19). Ceşti de acest fel au apărut în mai multe aşezări Gava din zona Carei (Berveni-Kecske ret [Râtul caprei], Carei-Ferma IAS, Ciumeşti-Legelokut [Fântâna păşunii] etc.)23, precum şi la Debrecen-Halappuszta 24 Ele se află şi în inventarul mai multor tumuli din faza a doua a necropolei de la Lăpuş, lipsesc însă din tumulii primei faze. Piese identice au ieşit la iveală în mai multe aşezări Suciu de Sus: Baia Mare-Dealul Morgău 25, Culciu Mare-Kertalja (Sub grădini) 26, Nyirmada-Vâlyogveto 27, Petea-Vamă 28 etc. Este de remarcat că în aceste aşezări este prezentă şi ceramica canelată, neagră-roşie. Doar în aşezarea de la Oarţa de Sus-Oul Făgetului, unde s-a constatat o locuire îndelungată şi continuă Suciu de Sus-Lăpuş, a putut fi fără dubii lămurită poziţia stratigrafică a ceramicii canelate, în celelalte ea apare, în 21 Idem, StComSatu Mare 1972, 113 sqq. Vezi discuţia cu privire la datarea într-un context mai larg a acestor piese la P. Schauer, Die Kegel- und Glockenformigen Helme mit gegossenem Scheite/knauf der jungeren Bronzezeit Alteuropas, în Antike Helme: Sammlung Lipperheide und andere Bestande des Antikenmuseums Berlin, Romisch-Germanisches Zentralmuseum Forschungsinstitut for Vorund Friihgeschichte Monographien 14, Mainz, 1988, 181 sqq., fig. 7 (coiful), respectiv la T. Soroceanu, Die vorskythenzeitlichen Metallgefasse im Gebiet des heutigen Rumanien, BiblMuzBistriţa Seria Historica 16, Bistriţa, Cluj-Napoca, 2008, 47 sq., nr. 10, fig. 3a-c, pi. 2, 10 (ceaşca). 22 Nemeti, StComSatu Mare V-VI, , 51, nr. 10, pi. XVI. 23 Idem, SCIVA 41, 1990, fig. 3, 6; 5, 5. 8; 6, 5-6; 9, 2-3, 5, 11, 2;12, 2; 13, 7; 15, 4. 6; 22, T. Kemenczei, Die Spatbronzezeit Nordostungarns, ArchHung SN LI, Budapest, 1984, pi. CXXV, Kacs6, Marmatia 8/1, fig. 4, L. Marta, P. L. Szocs (coord.), Catalogul colecţiei de arheologie, Satu Mare, 2007, fig K. Toth, L. Marta, EvkonyvNyiregyhăza XLVII, 2005, fig. 11, Marta, Der bronzene Nadeldepotfund von Petea, Kr. Satu Mare, în T. Soroceanu (ed.), Bronzefunde aus Rumanien II, BiblMuzBistriţa Seria Historica 11, Bistriţa, Cluj-Napoca, 2005, pi. 3, 7. 9.

9 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei 61 nivelurile superioare, împreună cu ceramica excizată-incizată. În aceste condiţii, nu poate fi exclusă posibilitatea ca cele două categorii ceramice să fie contemporane 29 Oricum, pare destul de probabil că ceaşca joasă cu toarta supraînălţată a apărut deja în repertoriul ceramicii Suciu de Sus, în etapa finală a existenţei acesteia, şi a fost preluată, fără modificări, de comunităţile Gava şi Lăpuş. Acest tip de ceaşcă este încă o dovadă, pe lângă altele, a aportului Suciu de Sus la formarea culturilor şi grupurilor cu ceramică canelată. ABBILDUNGSVERZEICHNIS Taf. 1. Culciu Mare-Zăldmezo (Câmpul Verde). Gava-Keramik. Taf. 2. Culciu Mare-Zăldmezo (Câmpul Verde). Gava-Keramik. Taf. 3. Sanislău-Cserepes. Gava-Keramik. Taf Sanislău-Cserepes Ciumeşti II-Tăkăs (Bostănărie) Curtuiuşeni. Gava-Keramik. Taf Berea IX b-soltesztag Berea XII-Berei szolo (Viile Berei). Gava-Keramik. 29 Kacso, RevBistriţei XX, 2006, nota 27.

10 62 CAROLKACS6 / /2 Pl. I. Culciu Mare-Zăldmezo (Câmpul Verde). Ceramică Gava.

11 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei 63 / \ \ 2 I '4 / /5 I I f;/' : ::/ 'W' :., :.-. :, -.'.::;::....'; /. ~ I ' I 8 9 PI. 2. Culciu Mare-Zăldmezo (Câmpul Verde). Ceramică Gava.

12 64 CAROLKACS6 2 Pl. 3. Sanislău -c serepes. c eramica G, ava.

13 Contribuţii la cunoaşterea bronzului târziu din nord-vestul Transilvaniei 65 Id \\ V\), \ 5 17 PI Sanislău-Cserepes Ciumeşti II-Tăkăs (Bostănărie) Curtuiuşeni. Ceramică Gava.

14 66 CAROLKACS6 / lj I 13 Pl Berea IX b-soltesztag Berea XII-Berei sz616 (Viile Berei). Ceramică Gava.