Consiliul Concurenţei Direcţia Industrie şi Energie Raport preliminar privind investigaţia sectorului comercializării cu amănuntul a carburanţilor aut

Transcriere

1 Consiliul Concurenţei Direcţia Industrie şi Energie Raport preliminar privind investigaţia sectorului comercializării cu amănuntul a carburanţilor auto din România Iulie

2 Cuprins CAP. I Introducere Sinteză Aspecte generale Privire de ansamblu asupra consumului de carburanţi din România Teoria afectării concurenţei...10 CAP. II Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva cererii Evoluţia parcului auto din România Defalcarea cererii pe categorii de clienţi Situaţia comparativă cu unele state europene Sezonalitatea cererii de carburanţi Elasticitatea în funcție de preț a cererii de carburanți auto din România Opţiunile consumatorilor Importanţa comparării preţurilor Frecvenţa cu care se compară preţurile Metode de comparare a preţurilor Uşurinţa în compararea preţurilor Diferenţele de preţ în cadrul țărilor şi între acestea...32 CAP. III Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva ofertei Introducere Sortimente de produse Evoluţia numărului de benzinării din România Poziţionarea geografică a benzinăriilor din România Evoluţia vânzărilor de benzină şi motorină Eficienţa reţelelor de stații de distribuţie Situaţia cotelor de piață Evaluarea gradului de concentrare a pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi din România Indicele Agregat de Presiune Concurențială (IAPC)...56 CAP. IV Caractrerisitici ale sectorului sub aspect concurenţial Factorii care influenţează preţurile Nivelul de taxare din România Structura preţului Evoluţia preţurilor la carburanţi Analiza marjelor companiilor Analiza gradului de corelaţie liniară dintre preţurile practicate de companii Frecvenţa modificărilor generalizate de preţuri Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă)..80 2

3 4.8.1 Tipuri de asimetrie în transmiterea prețurilor și modelele econometrice folosite Metodologia folosită în testarea asimetriei în cazul analizei curente Rezultate Concluzii cu privire la simetria/asimetria ajustărilor Analiza interacţiunii dintre benzinăriile concurente la nivel local Alte forme de concurență practicate Acţiunile de diferenţiere faţă de concurenţi Programe de fidelizare a clienților persoane fizice Bariere la intrarea şi dezvoltarea pe piaţă Introducere Costuri şi autorizaţii pentru construcţia de staţii Autorizaţii de funcţionare Bariere de ordin administrativ Bariere de ordin legislative Bariere de ordin financiar Cap. V Concluzii Cap. VI Recomandări ANEXE

4 CAP. I INTRODUCERE 1.1 Sinteză Investigația privind sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România a fost declanșată prin ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 78/ , în baza art. 25 alin. 1 lit. g) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele principale urmărite de investigație au vizat următoarele aspecte: 1) Analiza factorilor ce influențează prețurile carburanților auto, cu accent asupra evoluțiilor cotațiilor la țiței și produse petroliere finite, evoluțiilor cursului de schimb, nivelului taxării, factorilor ce țin de reglementare etc. 2) Evaluarea mecanismelor de funcționare a pieței și a implicațiilor acestor mecanisme din perspectivă concurențială, vizând, în principal, barierele la intrarea sau dezvoltarea pe piață, modelul de piaţă, cererea şi oferta de carburanţi, poziţia concurenţilor, preferințele consumatorilor etc. 3) Formularea de recomandări care să conducă la îmbunătățirea mecanismelor de piață și la eliminarea eventualelor disfuncționalități identificate. Pentru a cuprinde elementele importante în evaluarea modului în care funcționează concurența în sectorul investigat, au fost trasate două teorii ale afectării concurenţei: (1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare înseamnă că unul sau mai mulţi furnizori pot exercita putere de piață; (2) Teoria afectării concurenței 2: coordonarea între concurenţi poate împiedica, restrânge sau denatura concurența, în detrimentul consumatorilor. Fiecare aspect analizat a fost investigat în lumina acestor teorii, concluziile cu privire la acestea fiind redate la finalul prezentului raport. 4

5 1.2 Aspecte generale Petrolul sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale, fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Teoria biogenă (organică) de formare a zăcămintelor de petrol, elaborată în anul 1907 de geologul român Ludovic Mrazec 1 și acceptată aproape unanim astăzi, susține că petrolul este format din degradarea anaerobă a organismelor din planctonul marin care, după moarte, s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente. Conform acestei teorii, petrolul s-a format în urmă cu circa de milioane de ani 2. Petrolul este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, este un lichid vâscos, de culoare brună, cu fluorescență verde-albăstruie, cu miros specific. Densitatea petrolului este mai mică decât a apei, variind între 0,8 și 0,93 g/cm 3. În stare brută, petrolul conține peste de substanțe organice complexe și este materia primă cea mai importantă pentru industria chimică (vopsele, medicamente, materiale plastice etc.) și pentru producerea carburanților. Zăcămintele de țiței au o mare răspândire globală, principalele țări producătoare de petrol fiind SUA, Rusia, Arabia Saudită, Iran, Irak, Algeria, Libia, Venezuela, Kuweit etc. În România, zăcămintele petroliere sunt grupate în trei zone geografice, respectiv în Moldova (județul Bacău), Muntenia (județele Prahova, Giurgiu, Ialomița, Dâmbovița și Argeș) și Oltenia (județele Vâlcea, Gorj și Dolj). În mod uzual, petrolul este extras prin foraj, prin mai multe modalități, care depind de presiunea zăcământului (prin erupție controlată, prin introducerea gazelor de sondă, prin pompare). După extracție se realizează separarea de gaze, urmată de tratarea și decantarea țițeiului, după care acesta este transportat în rafinăriile petroliere. Rafinarea este procesul de purificare a petrolului, rafinăriile petroliere fiind unități industriale complexe în care are loc această prelucrare, în vederea obținerii de produse (sau derivate) petroliere. Coloanele de distilare, dispuse vertical, sunt instalațiile de bază în care are loc prelucrarea țițeiului; fiind un amestec de foarte mulți compuși, petrolul nu prezintă un punct de fierbere definit, el distilă continuu în intervalul o C. Prelucrarea primară a petrolului implică distilarea primară a acestuia, în urma căreia rezultă mai multe fracțiuni petroliere din categoria combustibililor lichizi: - benzină ușoară (folosită ca solvent sau carburant lichid); - benzină grea (combustibil ce poate fi folosit și ca materie primă la prelucrarea secundară); - white-spirit (combustibil pentru aviație); - petrol industrial (petrol lampant, petrol pentru încălzire); - motorină (combustibil ce poate fi folosit și ca materie primă la prelucrarea secundară); 1 Ludovic Mrazec ( ) - Specialist român în geologie și în exploatarea petrolului. 2 O altă teorie, abiogenă, are mult mai puțini adepți, și susține că petrolul ar rezulta din minerale, roci cu un conținut ridicat de carbon și hidrogen. 5

6 - păcură (combustibil pentru centrale termice). Coloane de distilare a petrolului Schema instalației de distilare primară Prin distilarea secundară a păcurii se obțin uleiuri minerale și lubrifianți, în timp ce smoala sau asfaltul reprezintă reziduul acestei distilări. Pentru obținerea benzinei cu cifră octanică ridicată se recurge la prelucrarea secundară a unor fracțiuni obținute anterior, respectiv la reformarea catalitică a benzinelor ușoare sau grele sau la cracarea catalitică a motorinei. Benzina se mai obține și prin cracarea termică a motorinei sau păcurii, proces în urma căruia rezultă și cocsul petrolier. În fine, prelucrarea petrochimică a unor compuși rezultați în urma reformării catalitice a benzinelor ușoare și grele, respectiv benzen, toluen și xilen, dar și a gazelor de rafinărie, conduce la obținerea de produse petrochimice precum solvenți, alcooli, glicerină, stiren, esteri, rășini, mase plastice, cauciuc etc., produse cu o largă utilizare industrială și caracterizate de o puritate chimică ridicată. Așa cum am arătat succint mai sus, prelucrarea petrolului conduce la obținerea unui număr ridicat de produse derivate, iar combustibilii reprezintă o parte însemnată a acestor produse. În general, se consideră că procesarea unui baril de țiței conduce la obținerea de benzine (46%), motorină și combustibili similari (26%), combustibil pentru aviație (9%), alți combustibili lichizi grei (4%), asfalt (3%), lubrifianți (1%), plus o serie de multe alte produse (11%). Aceste procente sunt doar aproximative, ponderea produselor obținute din țiței depinzând atât de calitatea acestuia (de exemplu, în ceea ce privește conținutul de sulf, dar și combinația 6

7 particulară de hidrocarburi), cât și de prelucrarea efectiv implementată (așa cum a fost evidențiat anterior, anumite tipuri de benzine se pot obține în cadrul prelucrării primare a petrolului, în timp ce alte sortimente pot fi obținute prin prelucrarea secundară). 1.3 Privire de ansamblu asupra consumului de carburanţi din România Consumul total de carburanți auto în România a crescut constant in ultimii 5 ani, pe fondul evoluției pozitive a economiei naționale și a expansiunii parcului auto. Grafic nr Evoluția consumului total de carburanți în România Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS cu privire la producție, importuri, exporturi și stocuri Din grafic se poate observa că, în anul 2018, consumul total de carburanți din România a depăşit uşor pragul de 7 milioane de tone, cel mai înalt nivel atins în perioada de analiză. În anul 2017 s- a înregistrat cea mai mare creștere procentuală față de anul precedent, de aproximativ 10%, așa cum este evidențiat pe a doua axă din graficul de mai sus. Deși ritmul de creștere a fluctuat, tendința consumului de carburanți a fost pozitivă pe toată perioada analizată, în anul 2018 înregistrându-se cea mai mică creştere a consumului total, cu numai 1,1% faţă de anul anterior. Consumul total de carburanți reprezintă cantitatea totală de carburanți auto (benzine și motorine) livrată către consumatorii finali, fie prin intermediul stațiilor de distributie a carburanților (benzinării comerț cu amănuntul), fie direct din depozitele distribuitorilor (comerț en-gross). 7

8 Grafic nr. 1.2 Ponderea categoriilor de carburanți în consumul total Sursa: prelucrare date furnizate de INS Ponderea cea mai mare în consumul de carburanți din România este deţinută de motorină care, în perioada , a variat între 76,3% şi 81%. Importanța acestui tip de carburant în structura consumului este dată de faptul că cea mai mare parte a vehiculelor comerciale (transport persoane și mărfuri, utilaje și utilitare), care au un consum semnificativ mai ridicat decât autoturismele, funcționează pe bază de motorină. Creșterea agregată a pieței se datorează evoluției pozitive a vânzărilor pentru ambele tipuri de carburanți. Vânzările de benzină au crescut în majoritatea anilor din perioada analizată, înregistrând uşoare scăderi în anii 2015 şi 2018, dar ponderea acestui tip de carburant s-a redus constant, de la peste 23% în anul 2013, până la 19% în ultimul an. Evoluţia consumului de motorină, în schimb, a cunoscut o creștere semnificativă (+30%) și, astfel, și o creștere de 4 puncte procentuale a ponderii din totalul consumului. Valorile de mai sus au fost calculate pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) referitoare la producție, importuri, exporturi și nivelul stocurilor la început și sfârşit de perioadă, pentru fiecare tip de produs. Astfel, consumul total reprezintă diferența dintre totalitatea cantităților provenite din producție, importuri, stocuri inițiale, pe de o parte, și cantitățile exportate și stocurile de la sfârșitul intervalelor analizate, pe de altă parte. Graficele următoare prezintă elementele care contribuie la determinarea consumului total pentru fiecare tip de carburant. 8

9 Grafic nr Componentele consumului de benzină În perioada , România a fost exportator net de benzină, producția depășind cu mult necesarul de consum intern. Importurile au fost nesemnificative, la fel și diferența între stocurile de la începutul și sfârșitul fiecărui an, în timp ce exporturile au fost permanent mai mari decât consumul intern. Producția de benzină a crescut cu aproximativ 18% între anii 2013 şi 2018, având însă o evoluție uşor fluctuantă. Importurile de benzină din 2018 provin, în marea lor majoritate, din Ungaria (circa 66%), urmată de Slovacia cu 20% şi Bulgaria cu 12%. Alte 5 țări din care se importă benzină în România reprezintă, cumulat, aproximativ 2% din cantitatea totală. În acelaşi an, producătorii și distribuitorii din România au exportat benzină către 23 de țări, atât in Uniunea Europeană, cât și în afara ei. Pe primele 5 locuri se situează Egipt (cu o pondere de 23,1%), Liban (12,9%), Turcia (10,6%), Gibraltar (9,6%) și Georgia (9,1%). Grafic nr Componentele consumului de motorină 9

10 În ceea ce privește motorina, în afară de anul 2013 şi 2018, când importurile au depăşit uşor exporturile, România a fost și pentru acest produs exportator net. În perioada , exporturile au fost mai mari decât importurile cu valori cuprinse între 20% şi 65%. Balanța s-a echilibrat în anul 2017, pe fondul creșterii semnificative a consumului intern, când cantitățile exportate au fost doar cu 1% mai mari decât importurile. În anul 2018, diferenţa dintre importurile şi exporturile de motorină s-a redus foarte mult, cei doi indicatori având valori foarte apropiate. Producția de motorină a crescut constant pe întreaga perioadă, valoarea din 2018, de aproximativ 5,7 milioane tone, fiind cu circa 37% mai mare decât cantitatea produsă în Importurile de motorină au provenit în anul 2018, cu precădere, din Federația Rusă (32,8%), Ungaria (26,2%), SUA (16,8%) și Bulgaria (8%). Exporturile de motorină din perioada menționată au avut ca destinație 15 țări, intra și extra-comunitare. Pe primele 5 locuri se situează Republica Moldova (32,3%), Bulgaria (20,1%), Grecia (14,2%), Turcia (9,8%) și Georgia (5,6%). 1.4 Teoria afectării concurenţei Teoriile în privința afectării concurenței sunt numeroase și diferite în funcție de fiecare caz în parte. Cu toate acestea, majoritatea au la bază un număr restrâns de surse potențiale care pot avea efecte negative asupra concurenței. Potrivit ghidului de realizare a investigațiilor de piaţă al autorității de concurență din Marea Britanie 3, din cele cinci surse principale din care pot deriva prejudicii sub aspect concurențial, pentru a nu se omite elemente definitorii în evaluarea modului în care funcționează concurența în sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, au fost trasate următoarele teorii ale afectării concurenţei: (1) Teoria afectării concurenței 1: nivelurile ridicate de concentrare și barierele la intrare înseamnă că unul sau mai mulţi furnizori pot exercita putere de piață. Această teorie se referă la faptul că furnizorii individuali au putere de piață pe piețele relevante ca urmare a concentrării ridicate a pieței și a barierelor la intrare. Astfel de furnizori ar avea capacitatea de a stabili prețuri mai mari decât în alte situații sau de a reduce calitatea produselor oferite ca urmare atât a concurenței limitate din partea altor furnizori, cât și a amenințării reduse de intrare sau extindere pe piață a concurenților. (2) Teoria afectării concurenței 2: face referire la coordonarea dintre furnizori care poate denatura sau restrânge concurența la nivelul pieței pentru unul sau mai multe sortimente de carburanţi. Coordonarea apare atunci când, ca urmare a interacțiunii repetate cu rivalii, 3 ed.pdf - pct. 170: Individual theories of harm are numerous and specific to different market investigations. However, most draw on a limited number of common potential sources of competitive harm. These reflect the nature of competition as set out in Part 1 (paragraphs 10 to 15), which explained that the constraints helping to ensure that competition is effective mainly come: first, from other firms already in the market; secondly, from firms that could readily enter it; and, thirdly, from their customers; conversely, competitive harm can flow from five main sources: (a) unilateral market power (including market concentration); (b) barriers to entry and expansion; (c) coordinated conduct; (d) vertical relationships; and (e) weak customer response. 10

11 furnizorii de pe piață optează pentru o strategie de evitare sau de limitare a concurenței între aceștia, deoarece sunt conștienți de faptul că o concurență acerbă cu concurenţii poate genera profituri mai mici decât dacă ar reuși să limiteze concurența sau să evite în totalitate concurența cu alți participanți pe piață. Rezultatul comportamentului coordonat este că prețurile sunt mai mari (sau calitatea produselor oferite este redusă) decât în alte condiții. În lumina acestei teorii, în speţă se va evalua dacă condițiile de piață favorizează coordonarea, modul în care întreprinderile de pe piață operează și măsura în care rezultatele observate pot fi consecinţa unui comportament coordonat. 11

12 CAP. II Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva cererii În ceea ce priveşte cererea pentru carburanţi (benzină şi motorină), aceasta este reprezentată de posesorii de autovehicule, fie ei persoane fizice sau juridice. Trebuie menţionat că între cele două tipuri de carburanţi nu există posibilitatea de substituire, deoarece posesorii de autovehicule trebuie să utilizeze tipul de carburant corespunzător autovehiculului lor. Ca urmare, în ceea ce priveşte canalul vânzărilor cu amănuntul, din perspectiva destinației de utilizare și a substituibilității din perspectiva cererii, benzina și motorina sunt produse distincte, nefiind substituibile din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere geografic, piaţa comercilizării cu amănuntul de carburanţi prezintă caracteristici locale, deoarece cererea este reprezentată de posesorii autovehiculelor care se aprovizionează, de regulă, de la staţiile de distribuţie din apropierea zonelor pe care aceştia le frecventează în mod curent (traseul spre locul de muncă, zona de reşedinţă etc.). Ca atare, posibilitatea de substituţie între diverse staţii de distribuţie este limitată sub raport geografic. Pe de altă parte, există în mod normal o anumită suprapunere între zonele de atracţie ale staţiilor de alimentare care nu vor determina numai interacţiuni de natură concurenţială între staţiile de distribuţie apropiate din punct de vedere geografic, ci, într-o anumită măsură, au un efect de tipul reacţiei în lanţ asupra unor staţii de alimentare aflate la distanţe mai mari. Prin urmare, zona geografică avută în vedere pentru evaluarea sub raport concurenţial poate include câteva zone de suprapunere de dimensiuni mai mici. 2.1 Evoluţia parcului auto din România Cererea de carburanţi a înregistrat la nivel naţional, în perioada , o evoluţie ascendentă, aceasta fiind influenţată în mod direct de evoluţia parcului auto 4 din România. În graficul următor, este prezentată situaţia parcului auto din România în perioada , precum şi ponderea autovehiculelor care utilizează benzină şi motorină din totalul parcului auto: 4 Categoriile de autovehicule incluse în parcul auto, care consumă benzină sau motorină: autobuz, automobil mixt, autopropulsată lucrări, autoremorcher, autorulotă, autospecială, autospecializată, autotractor, autoturism, autoutilitară, autovehicul atipic, autovehicul special, maşină autopropulsată pentru lucrări, microbus, moped, motorcar, motocicletă, motociclu, motociclu special, motocvadriciclu, motoretă, mototriciclu, remorcă, scuter, semiremorcă, tractor, tractor rutier, vehicul incomplet. 12

13 Grafic nr Evoluţia parcului auto din România Sursa: date furnizate de DRPCIV După cum se poate observa din datele prezentate mai sus, parcul auto a înregistrat o creştere de 36,2% în perioada , majorându-se de la unităţi în anul 2013, la unităţi în anul De-a lungul perioadei de analiză, numărul autovehiculelor care consumă benzină a fost devansat de cel aferent autovehiculelor pe motorină, ponderea acestora crescând constant de la circa 41% până la 51% în anul Grafic nr. 2.2 Evoluţia procentuală a parcului auto faţă de anul anterior Sursa: prelucrări CC pe baza datelor furnizate de DRPCIV 13

14 Cea mai importantă componentă a parcului auto, în funcţie de numărul unităţilor, este reprezentată de componenta de autoturisme. Evoluţia numărului de autoturisme la nivel naţional este ilustrată în graficul de mai jos: Grafic 2.3 Evoluţia numărului de autoturisme din România Sursa: date furnizate de DRPCIV În anul 2017, s-a înregistrat cea mai mare creştere anuală a numărului de autoturisme din perioada analizată (de circa 10%), pe fondul creşterii masive a importurilor de autoturisme second-hand. Ponderea din total a autovehiculelor care utilizează benzină a scăzut uşor în fiecare an de referinţă, de la circa 66% în anul 2013, până la circa 55% în anul 2018, în detrimentul autovehiculelor care utilizează motorina. Numărul acestora a cunoscut o creştere de circa 11 puncte procentuale, ajungând la o pondere de circa 45% din totalul parcului de autoturisme. În termeni valorici, în anul 2018 a avut loc o creştere substanţială a numărului de autoturisme cu peste unităţi. Parcul de autoturisme a avut o evoluţie ascendentă, numărul autoturismelor crescând de la unităţi în anul 2013, până la unităţi în ultimul an de referinţă. Creşterea numărului de autoturisme dintr-un an, raportată la anul anterior, este ilustrată în graficul de mai jos: 14

15 Grafic nr. 2.4 Evoluţia procentuală a numărului de autoturisme faţă de anul anterior Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de DRPCIV Numărul autoturismelor care utilizează motorina a crescut anual, cea mai mare creştere anuală înregistrată fiind în anul 2017, când majorarea a fost de circa 19% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, numărul autoturismelor care funcţionează cu motorină a rămas inferior celor care funcţionează cu benzină, diferenţa dintre acestea fiind de unităţi. 2.2 Defalcarea cererii pe categorii de clienţi La nivelul benzinăriilor, companiile comercializează carburanţi pentru două canale distincte de clienţi: - canalul vânzărilor către consumatori - persoane fizice/juridice, care nu deţin carduri de fidelizare/contracte de furnizare carburanţi (canal privat); - canalul vânzărilor către consumatori - persoane juridice, în baza unor contracte bilaterale încheiate între companiile petroliere şi diverse persoane juridice (canal comercial). Ponderile celor două categorii de clienţi în totalul cantităţilor de carburanţi comercializate în România sunt reprezentate în graficele de mai jos: Grafic nr. 2.5 Ponderea canalelor de vânzare în volumul total comercializat de benzină Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 15

16 Grafic nr. 2.6 Ponderea categoriilor de clienţi în volumul total de motorină comercializat Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi Potrivit graficelor de mai sus, ponderea vânzărilor comerciale de benzină s-a înscris pe un trend uşor descrescător, deţinând în anul 2018 o pondere de circa 9%, în scădere de la 13%, pondere înregistrată în anul Ponderea segmentului privat s-a menţinut şi în anul 2018 la un nivel foarte ridicat (91%), fiind, în medie, foarte apropiat valorilor înregistrate în restul perioadei analizate. Dat fiind faptul că, în cadrul segmentului comercial, parcul auto pe motorină este mult mai însemnat decât cel pe benzină, situaţia ponderilor celor două categorii prezentate mai sus este următoarea: - segmentul comercial pentru motorină, spre deosebire de cel pentru benzină, înregistrează valori mult mai ridicate ale ponderilor, suferind uşoare variaţii în perioada de analiză, care au oscilat în intervalul 31-33%; - în acelaşi timp, pe fondul creşterii constante a consumului total de motorină, segmentul privat s-a menţinut pe toată perioada în jurul unei ponderi medii de circa 68%. 2.3 Situaţia comparativă cu unele state europene Cu toate că parcul auto din România a înregistrat creşteri importante de-a lungul perioadei , există diferenţe semnificative între situaţia existentă în România şi cea întâlnită în alte state europene. În urma analizei datelor publicate de Eurostat 5, dar şi a celor intrate în posesia Consiliului Concurenţei în timpul investigaţiei, densitatea staţiilor de distribuţie carburanţi din România, calculată în funcţie de diferiţi parametri, în comparaţie cu unele state europene, este prezentată în tabelul de mai jos: 5 Departamentul Comisiei Europene responsabil cu publicarea unor statistici comparabile pentru teritoriul UE. 16

17 Grafic nr Densitatea staţiilor de distribuţie carburanţi Din datele de mai sus, rezultă faptul că România are cea mai redusă densitate a stațiilor de distribuție a carburanților din perspectiva numărului de locuitori, înregistrând cea mai mică valoare faţă de state precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Franţa, Germania, Cehia şi Italia. De asemenea, România a înregistrat în anii 2016 şi 2017 cel mai mic nivel al numărului de benzinării raportat la suprafaţa ţării (0,11), dar şi la 1000 de autoturisme (cu excepţia Germaniei) sau la 1000 de locuitori. O situaţie aparte este reprezentată de prezenţa benzinăriilor operate de lanţurile de hiper/supermarketuri în unele state europene, aceasta fiind net superioară celei din România. În Marea Britanie 6, cele mai importante reţele de retail (Tesco, Morrisons, Asda şi Sainsburys) au deţinut în anul 2018 o cotă de piaţă cumulată de circa 44% din piaţa naţională, Tesco deţinând şi cea mai mare importantă poziţie pe piaţă (cu o cotă de piaţă de circa 16%). De asemenea, în ţări precum Franţa, Germania există o serie de supermarketuri care activează ca operatori pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, aceşti operatori exercitând o presiune concurenţială importantă asupra politicii de preţ a celorlalţi concurenţi. Creşterea gradului de concurenţă prin preţ se poate realiza şi prin dezvoltarea reţelelor de staţii fără personal. Date fiind diferenţele dintre o staţie clasică de distribuţie carburanţi şi una fără personal (spaţiu alocat mult mai redus, cheltuieli operaţionale reduse, inexistenţa costurilor cu personalul etc.), precum şi inexistenţa unor servicii oferite în cazul unor staţii clasice (restaurant, magazin, parcare, spălătorie etc.), preţul carburanţilor comercializaţi prin intermediul acestor staţii ar trebui să reflecte aspectele prezentate, în sensul aplicării unor preţuri mai mici faţă de cele existente în staţiile clasice. Astfel, politica de preţ aplicată de staţiile clasice ar putea fi influenţată de creşterea numărului de staţii fără personal din vecinătatea acestora, consumatorii având posibilitatea de a beneficia astfel de avantajele unor preţuri mai reduse

18 Gradul de dezvoltare a reţelelor de benzinării ar putea fi un indicator al gradului de concurenţă din piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, însă aceste date trebuie analizate într-un context mai larg, luând în calcul, în acelaşi timp, şi alte elemente precum: barierele la intrarea/dezvoltarea pe piaţă, numărul concurenţilor, preferinţele consumatorilor etc. 2.4 Ciclicitatea cererii de carburanţi Pentru verificarea caracterului ciclic al cererii de carburanţi, au fost analizate datele şi informaţiile cu privire la vânzările de carburanţi realizate de principalele companii. Rezultatele obţinute susţin ideea că cererea manifestată pe piaţă are o evoluţie ciclică, necesarul de carburanţi înregistrând o tendinţă crescătoare în lunile ianuarie iunie, atingând cele mai mari valori în perioada iunie august, după care consumul se situează pe o pantă descendentă începând cu luna septembrie şi atinge cel mai mic nivel din timpul unui an în luna decembrie. În graficul de mai jos este prezentată evoluţia vânzărilor de benzină, putându-se observa caracterul ciclic al cererii pentru benzină, aceasta fiind, pentru fiecare an surprins în analiză, mai mare în trimestrele II și III (influenţată, în principal, de perioada de concedii de care beneficiază consumatorii) și mai mică în trimestrele I și IV: Grafic nr. 2.8 Evoluţia lunară a vânzărilor de benzină Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi De asemenea, aceeaşi evoluţie ciclică se poate observa şi în cazul vânzărilor de motorină, aşa cum rezultă din graficul de mai jos: 18

19 Grafic nr. 2.9 Evoluţia lunară a vânzărilor de motorină Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 2.5 Elasticitatea în funcție de preț a cererii de carburanți auto din România Elasticitatea reprezintă o măsură a gradului în care cantitatea cerută sau oferită pe piață răspunde la modificarea anumitor factori, deci reprezintă o măsură a reacției cumpărătorilor sau producătorilor la modificări ce intervin pe acea piață. În cazul comercializării cu amănuntul a carburanților auto, elasticitatea cererii în funcție de preț prezintă o relevanţă sporită. Aceasta reprezintă gradul în care cantitatea cerută dintr-un anumit bun (în acest caz, carburanții auto) răspunde la modificări ale prețului acelui bun. Se cunoaşte faptul că cererea unui produs sau serviciu este elastică în funcție de preț atunci când cantitatea cerută reacționează puternic la modificări ale prețului și este inelastică în funcție de preț atunci când cantitatea cerută variază puțin la modificările prețului. Elasticitatea cererii în funcție de preț este o măsură a disponibilității consumatorilor de a renunța la acel bun când prețul său crește, reflectând factorii de natură economică, socială și psihologică ce dau naștere preferințelor consumatorilor. Câteva dintre condițiile care afectează elasticitatea cererii în funcție de preț sunt: disponibilitatea unor bunuri substituibile bunurile pentru care există substitute apropiate tind să aibă o cerere mai elastică în funcție de preț, întrucât consumatorilor le este mai ușor să treacă de la un bun la altul; strictețea nevoii pe care o satisface bunul respectiv bunurile de strictă necesitate au o cerere mai inelastică în funcție de preț, în timp ce bunurile ce vizează nevoi mai elevate (de exemplu, produsele de lux) tind să aibă o cerere mai elastică; modalitatea de definire a pieței o piață definită mai restrâns va fi caracterizată de o cerere mai elastică în funcție de preț, întrucât este mai ușor de găsit produse substituibile pentru 19

20 bunurile definite mai strict, în timp ce o piață definită în sens larg va fi caracterizată de o cerere mai inelastică; orizontul de timp analizat în general, bunurile tind să aibă o cerere mai elastică în funcție de preț pe orizonturi de timp mai lungi, întrucât consumatorii pot ajusta cantitatea cerută dacă se are în vedere o perioadă mai lungă de timp; viciile consumatorilor acest factor, de natură psihologică, influențează disponibilitatea consumatorilor de a ajusta consumul dintr-un bun atunci când prețul acestuia se modifică. Date fiind cele de mai sus, se poate aprecia deja că în cazul carburanților auto este foarte probabil să avem de-a face cu o cerere inelastică în funcție de preț. În cele ce urmează vom cuantifica elasticitatea cererii de carburanți din România în funcție de preț, separat pentru benzină și pentru motorină. Elasticitatea cererii în funcție de preț se calculează prin raportarea modificării procentuale a cantității cerute la modificarea procentuală a prețului. Prin urmare, formula de calcul este E= %Q / %P 7. Potrivit legii cererii, cantitatea cerută scade atunci când prețul crește, ceea ce înseamnă că elasticitatea cererii în funcție de preț va avea o valoare negativă. În mod uzual, însă, se discută despre valoarea absolută (deci pozitivă) a elasticității cererii în funcție de preț, valoare care se compară cu 1. Se consideră că cererea este elastică în funcție de preț dacă E>1 (ceea ce înseamnă că o creștere de 1% a prețului conduce la o scădere a cantității cerute cu mai mult de 1%) și este inelastică în funcție de preț dacă E<1 (o creștere de 1% a prețului conduce la scădere mai mică a cantității cerute). Dacă E=1 se consideră că cererea are o elasticitate unitară în funcție de preț 8. Determinarea elasticității cererii în funcție de preț este importantă pentru o mai bună înțelegere a comportamentului consumatorilor unui anumit bun, dar are implicații majore și în ceea ce privește politicile publice. Astfel, în cazul impunerii unor taxe pe o anumită piață, care vor conduce la modificări ale prețului bunului respectiv, pe baza elasticității cererii în funcție de preț se poate estima impactul acelei taxe asupra cererii și ofertei pe piață, deci asupra veniturilor colectate de stat prin intermediul acelei taxe, dar și asupra pierderii sociale de bunăstare pe care o generează taxa respectivă. Prin urmare, calcularea elasticității cererii în funcție de preț are puternice implicații normative. La data de 1 aprilie 2014 a fost implementată o creștere a accizei pentru carburanții auto comercializați în România cu echivalentul în lei a 7 eurocenți/litru. În acest context, Consiliul Concurenței a estimat impactul modificării accizei asupra consumului de carburanți. 7 De multe ori, pentru calcularea modificării procentuale a prețului și cantității se utilizează punctul de mijloc, ceea ce face ca elasticitatea în funcție de preț calculată pornind dintr-un punct A al curbei cererii spre un punct B de pe aceeași curbă să fie egală cu elasticitatea calculată pornind din punctul B spre punctul A. În acest caz, formula de calcul este E = Δ%Q (Q2 Q1) [(Q1+Q2) 2 = ]. Δ%P (P2 P1) [(P1+P2) 2] 8 Elasticitatea cererii în funcție de preț este strâns legată de panta curbei cererii: o pantă mai lină înseamnă o elasticitate mai mare, în timp ce o pantă mai abruptă este asociată cu o cerere inelastică. Cu toate acestea, elasticitatea și panta sunt lucruri diferite: nu numai că formulele de calcul sunt diferite, dar panta unei drepte este constantă de-a lungul acelei drepte, în timp ce elasticitatea are diverse valori de-a lungul său. 20

21 Elasticitatea cererii în funcție de preț a fost estimată separat pentru benzină și motorină (doar pentru sortimentele standard) și a implicat estimarea următorului model de regresie liniară, folosind date lunare din perioada : ln(q) = α + β 1 ln(p) + β 2 Auto + γl i + ε, (1) unde Q reprezintă vânzările lunare de carburanţi, P reprezintă prețul carburantului, Auto reprezintă numărul de autovehicule ce consumă acel tip de carburant, în timp ce L i este un vector de variabile binare (dummy) ce capturează evoluția sezonieră a vânzărilor de carburant în timpul unui an. Astfel, coeficientul de interes este β 1, care reprezintă chiar elasticitatea cererii în funcție de preț. Modelul (1) nu a inclus printre factorii exogeni venitul disponibil, factor avut în vedere deseori în analize de acest tip. Omiterea acestui factor a fost determinată de lipsa datelor lunare pentru perioada și conduce la presupunerea implicită (și ușor forțată) că venitul nu a influențat cererea de carburanți auto în perioada analizată. Pe de altă parte, eliminarea din analiza noastră a anului 2010, an în care a avut loc reducerea salariilor angajaților din sistemul bugetar, a condus la rezultate similare celor ce vor fi prezentate mai jos, ceea ce susține ideea că omiterea venitului nu conduce la o deplasare semnificativă a rezultatelor analizei. Pentru perioada , elasticitatea cererii de benzină în funcție de preț a fost estimată la 0,569, ceea ce indică o cerere moderat inelastică, în timp ce elasticitatea cererii de motorină în funcție de preț a fost estimată la 0,127, ceea ce corespunde unei cereri profund inelastice. Ambii coeficienți estimați sunt diferiți de zero din punct de vedere statistic (p-value sub 1%) și sunt estimați având în vedere ipoteza menținerii neschimbate a influenței celorlalți factori cu impact asupra cantității consumate. Aceste rezultate confirmă așteptările anterioare: consumatorii de benzină sunt preponderent persoane fizice, care nu au multe soluții la dispoziție în cazul creșterii prețului și pot recurge doar la reducerea consumului, dar într-o măsură limitată, fapt pentru care cererea este inelastică. În schimb, o mare parte din consumul de motorină este realizat de companii care trebuie să își continue activitatea economică, deci au posibilități limitate de ajustare a consumului, și care pot încerca să transfere în prețurile produselor lor creșterea prețului carburanților, ceea ce conduce la o cerere cu un caracter inelastic mai pronunțat 9. În cadrul investigației sectoriale, a fost recalculată elasticitatea cererii de carburanți în funcție de preț, folosind în acest sens date lunare din perioada Modelul econometric specificat de ecuația (1) a fost extins prin includerea unui factor ce surprinde evoluția lunară a venitului disponibil 10 : ln(q) = α + β 1 ln(p) + β 2 Auto + β 3 Venit + γl i + ε (2) 9 Date fiind valorile de mai sus, coroborate cu creșterea de aproximativ 7% a prețului benzinei și motorinei la , rezultatele sugerau scăderi ale consumului de carburanți de aproximativ 4% în cazul benzinei, respectiv de 0,9% în cazul motorinei, în condițiile menținerii neschimbate a celorlalți factori cu influență asupra consumului de carburanți auto. 10 Datele furnizate de INS se referă la veniturile la nivel de gospodărie, frecvența datelor fiind trimestrială în perioada , în timp ce pentru anul 2014 a fost disponibilă doar valoarea anuală. Aceste date au fost convertite în date cu frecvență lunară folosind în acest sens evoluția lunară a indicelui prețurilor de consum. 21

22 Valoarea estimată a elasticității cererii de benzină standard în funcție de preț (β 1 ) este 0,358, în timp ce valoarea estimată aferentă modelului ce are în vedere motorina standard este 0,148. Ambii coeficienți estimați sunt diferiți de zero din punct de vedere statistic (p-value sub 1%) și sunt estimați considerând neschimbată influența celorlalți factori cu impact asupra cantității consumate. În cazul în care factorul venit este omis din modelul de regresie (2), coeficienții β 1 estimați sunt similari cu cei de mai sus, respectiv 0,363 și 0,138, semnificația statistică rămânând nealterată. De altfel, coeficientul estimat pentru factorul venit (β 3 ) nu este semnificativ statistic diferit de zero în niciuna din cele două regresii aferente tipului de carburant, ceea ce pare să indice că venitul (cel puțin așa cum este acesta măsurat și inclus în modelul de regresie) nu este un factor cu influență asupra consumului de carburanți în perioada Tabelul de mai jos sumarizează rezultatele principale. Acestea demonstrează faptul că cererea de carburanți are un caracter inelastic, în special ceea ce privește motorina. În plus, datele par să indice o anumită schimbare în comportamentul consumatorilor de benzină în perioada față de perioada Mai exact, rezultatele analizei de regresie indică o accentuare a caracterului inelastic al cererii de benzină în cea de-a doua perioadă analizată, în timp ce coeficientul estimat pentru motorină este relativ similar în cele două perioade de timp. Elasticitatea cererii în funcție de preț Benzină standard 0,569 0,363 Motorină standard 0,127 0,148 La o primă vedere, acest rezultat poate părea contraintuitiv, dată fiind ideea anterioară referitoare la elasticitatea cererii în funcție de preț pe termen scurt și mediu (mai inelastică) și pe termen lung (mai elastică). Trebuie remarcat, însă, faptul că orizontul de timp acoperit de cele două perioade este similar, respectiv 48 de luni fiecare, și nu există suprapuneri între cele două perioade. Apoi, este posibil ca la nivelul pieței românești să fi avut loc o schimbare în ceea ce privește comportamentul consumatorilor de benzină. Astfel, este plauzibil ca, urmare a creșterii prețurilor carburanților din perioada , unii consumatori de benzină să-și fi redus consumul. Această reducere de consum este însă inerent limitată și se traduce într-o cerere cu caracter inelastic în perioada (așa cum am arătat, coeficientul este 0,569). Pe termen mai lung, se remarcă însă o tendință de migrare a parcului auto românesc dinspre vehicule ce folosesc benzină spre vehicule pe motorină, tendință accentuată în anul 2017 și 2018 (an care nu face parte din perioada analizată). Graficul de mai jos susține aceste tendințe. 22

23 3,125,058 3,239,677 3,221,317 3,182,869 3,241,213 3,324,626 3,401,598 3,484,387 3,586,686 3,715,483 1,720,355 1,844,084 1,944,333 2,029,328 2,181,167 2,353,181 2,539,144 2,760,473 3,036,545 3,501,491 Grafic nr Evoluția parcului auto în perioada , pe tipuri de carburanți 8,000,000 7,000,000 6,000,000 5,000,000 4,000,000 3,000,000 2,000,000 1,000, Vehicule pe benzină Vehicule pe motorină Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de DRPCIV Graficul arată că în perioada numărul de vehicule pe benzină a crescut cu 3%, în timp ce numărul celor pe motorină a crescut cu 21%. În perioada creșterile sunt de 9%, respectiv 38%, ceea ce face ca pe parcursul întregului interval avansul să fie de 15% în cazul vehiculelor pe benzină și de 80% în cazul celor pe motorină. Drept consecință, ponderea vehiculelor pe benzină în totalul parcului auto s-a redus de la 62% în anul 2010 la circa 51% în anul Prin urmare, este posibil ca, dată fiind evoluția prețurilor benzinei, la nivelul cererii românești să fi avut loc o ajustare, preponderent în perioada Concomitent, pe o perioadă mai lungă de timp ( ) a avut loc o migrare evidentă a consumatorilor români dinspre vehicule pe benzină către vehicule pe motorină. Coroborarea celor două elemente de mai sus face ca în perioada consumatorii rămași fideli vehiculelor pe benzină să fie caracterizați de o cerere mai inelastică în funcție de preț (întrucât ajustările mai importante în ceea ce privește consumul au fost deja făcute). În ceea ce privește cererea de motorină, elasticitatea în funcție de preț este similară în cele două intervale analizate, respectiv profund inelastică în cele două perioade, dată fiind prevalența consumului clienților comerciali (persoane juridice). 2.6 Opţiunile consumatorilor Existenţa unor pieţe mature de carburanţi la nivel european cu o mare parte a ofertei concentrată la nivelul câtorva companii membre ale unor grupuri internaţionale, cu o gamă de produse în care diferenţele parametrilor calitativi s-au atenuat (ca urmare a impunerii unor standarde de conţinut la nivel european) a condus la o nuanţare a perspectivei consumatorului în alegerea carburantului şi, implicit, în alegerea tipului de companie furnizoare cu amănuntul de carburanţi (retailer). 23

24 În aceste condiţii, treptat, opţiunea consumatorului în achiziţionarea carburanţilor a ajuns să fie influenţată de o serie de factori independenţi de costul produsului şi chiar de diferenţele calitative ale acestuia (având în vedere că acestea nu mai sunt atât de mari). Măsura în care aceşti factori influenţează consumatorii diferă de la o ţară la alta, iar companiile de profil şi-au axat în ultimii ani studiile de piaţă pe evidenţierea acestor elemente. Evident că o astfel de schimbare a readus în prim plan şi problematica importanţei pe care preţurile o au în opţiunea consumatorului. Răspunsul fără echivoc, rezultat din sondajele realizate la nivelul consumatorilor, a fost acela că preţul rămâne unul dintre principalii factori în decizia de alegere a carburanţilor. În consecinţă, următorul pas în evoluţia pieţelor de comercializare cu amănuntul de carburanţi a fost centrat pe preocuparea facilitării accesului consumatorilor la informaţiile privind preţurile carburanţilor. Cât de des şi cât de uşor le este consumatorilor să compare preţurile ca, de altfel, şi care sunt metodele de comparaţie de care aceştia dispun, analizate pe un eşantion de ţări (inclusiv România), sunt câteva dintre aspectele care au fost reliefate în cadrul studiului publicat în anul 2014 de Executive Agency for Health and Consumers 11, studiu realizat la cererea Comisiei Europene. Un capitol al studiului a fost dedicat analizării modului în care consumatorii au comparat preţurile carburanţilor şi evidenţierii diferenţelor privind preţurile în interiorul ţărilor şi între acestea. Dintre datele relevante pentru România evidenţiem, în cele ce urmează, aspecte legate de uşurinţa cu care consumatorii pot compara preţurile atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe pieţele altor state UE, modalităţile de comparare utilizate de consumatori şi diferenţele de preţuri între diferitele tipuri de comercianţi Importanţa comparării preţurilor Datele colectate în cadrul studiului au vizat, ca prim aspect, clarificarea răspunsului la întrebarea cheie: Cât de uşor este pentru consumatori să poată compara prețurile carburanţilor între diferiții comercianți cu amănuntul?. De asemenea, sondajul realizat la nivelul consumatorilor a evaluat cât de des, unde şi de ce consumatorii compară preţurile carburanţilor. Principalele constatări rezultate ca urmare a răspunsurilor primite de la consumatorii din ţările UE, Islanda şi Norvegia sunt următoarele: Mai mult de jumătate din numărul respondenţilor susţin că întotdeauna sau foarte des fac comparaţii de preţuri (56%), iar 31% sunt cei care fac întotdeauna comparaţii de preţuri. Unul din cinci rarerori sau niciodată nu compară preţurile (19%). Măsura în care respondenţii compară preţurile combustibililor este legată de numărul de kilometri parcurşi anual. Astfel, cei care conduc anual km sau mai mult au tendinţa să facă mereu sau foarte des comparaţii privind preţurile carburanţilor faţă de cei care conduc sub km pe an (59% faţă de 53%). De asemenea, cei care cumpără 11 Consumer market study on the functioning of the market for vehicle fuels from a consumer perspective. 24

25 carburanţi din alte state UE sunt mai dispuşi să facă întotdeauna sau foarte des comparaţii de preţ (68% dintre cei care cumpără carburanţi din alte ţări EU fac des comparaţii, 59% cu regularitate şi 55% rar sau niciodată). Respondenţii care au indicat că fac comparaţii ale preţurilor au fost întrebaţi cum realizează aceste comparaţii. De departe, cea mai comună metodă pentru compararea preţurilor carburanţilor este aceea de a culege informaţiile atunci când trec pe lângă benzinării (79%), în timp 31% dintre respondenţi au indicat ca sursă de informare familia, prietenii sau colegii. În total, 35% dintre respondenţi folosesc metode online, cea mai comună fiind cea a site-urilor de comparare a preţurilor (24%). Anunţurile afişate pe autostrăzi cu privire la preţuri sunt folosite de 18%. În general, respondenţii din ţările EU12 12 sunt mult mai predispuşi, comparativ cu cei din ţările EU15 13, în a folosi informaţiile de la familie, prieteni şi colegi (41% comparativ cu 28%), de la mijloacele de informare precum posturile de televiziune şi radiouri (16% comparativ cu 6%) şi din presă scrisă, ziare sau reviste (15% comparativ cu 6%). Rezultatele sunt, în general, consolidate şi în cadrul diferitelor grupuri sociodemografice. O diferenţă este aceea că bărbaţii obişnuiesc să folosească mai mult decât femeile website-urile de comparare a preţurilor (27% faţă de 20%). De asemenea, pentru a compara preţurile carburanţilor, bărbaţii folosesc într-o măsură mai mică comparativ cu femeile informaţiile obţinute de la familie, prieteni sau colegi (25% faţă de 36%). Referitor la preţurile carburanţilor, marea majoritate a respondenţilor a susţinut că este facil să compare informaţiile (87%), incluzând cei 39% care au spus că este foarte uşor. Doar 13% au considerat că nu este foarte uşor sau deloc uşor să compare informaţiile privind preţurile carburanţilor. Părţile intervievate (autorităţile publice, companiile petroliere, comercianţii cu amănuntul, asociaţiile de profil) au fost rugate să estimeze cât de uşor consideră că a fost pentru consumatori să compare efectiv preţurile combustibililor în ţara lor: alegerile au variat de la foarte uşor până la deloc uşor. Marea majoritate a părţilor intervievate a susţinut că acest lucru a fost uşor 30% susţinând că a fost foarte uşor şi 50% că a fost destul de uşor Frecvenţa cu care se compară preţurile Un aspect cu un rol important în opţiunea consumatorilor este cel referitor la frecvenţa cu care aceștia compară preţurile (Cât de des compară preţurile carburanţilor?). 12 Din categoria EU12 fac parte următoarele state: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi România. 13 Din categoria EU15 fac parte următoarele state: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Suedia. 25

26 Mai mult de jumătate dintre respondenţii chestionaţi au spus că realizează comparaţii de preţ întotdeauna sau foarte des (56%), din care 31% sunt cei care compară întotdeauna preţurile. Un procent de 25% fac des comparaţii de preţ. Unul din 5 respondenţi compară rareori sau niciodată preţurile (19%). Grafic nr. 2.11: Frecvenţa cu care se compară preţurile Întrebarea: Cât de des sunt comparate preţurile combustibililor? Răspunsurile celor chestionaţi sunt diferite de la o ţară la alta. În Grecia (78%), Portugalia (72%) şi Bulgaria (71%), o mare parte a respondenţilor susţin că întotdeauna sau foarte des compară preţurile. Prin contrast, în Malta 77% dintre respondenţi spun că fac comparaţii ale preţurilor rareori sau niciodată. În Luxembourg (48%), Cipru (41%) şi Slovenia (41%), o mare parte a respondenţilor a spus, referitor la compararea preţurilor, că fac acest lucru rareori sau niciodată. În ansamblu, pentru respondenţii din ţările aparţinând EU15 şi EU12 cifrele privitoare la cei care compară preţurile întotdeauna sau foarte des sunt aproximativ similare, respectiv 56% şi 57%. În ceea ce priveşte România, a reieşit faptul că 60% dintre respondenţi compară întotdeauna sau foarte des preţurile carburanţilor, 25% fac acest lucru des, în timp ce procentul celor care fac rareori comparaţii de preţuri sau deloc este de 15%. Din acest punct de vedere, comportamentul consumatorilor din România este aproape similar cu cel rezultat la nivelul tuturor statelor membre (EU12, EU15, EU27), cu o nuanţă în sensul unei tendinţe mai accentuate de a face întotdeauna sau foarte des comparaţii ale preţurilor carburanţilor. 26

27 Grafic nr Frecvenţa cu care se realizează comparaţiile de preţuri în funcţie de ţară Întrebarea: Cât de des sunt comparate preţurile combustibililor? Metode de comparare a preţurilor Respondenţii care au spus că realizează comparaţii ale preţurilor carburanţilor au fost întrebaţi cum realizează aceste comparaţii. În graficul următor sunt prezentate metodele de comparare a preţurilor evidenţiate de cei chestionaţi. 27

28 Grafic nr Metode de comparare a preţurilor Întrebarea: Cum comparaţi preţurile combustibililor?indicaţi până la trei metode. Variante de răspuns: Când trec pe lângă o benzinărie - 79% De la familie/prieteni/colegi - 31% De pe site-uri comparatoare ale preţurilor carburanţilor - 24% Anunţurile cu preţurile afişate pe autostrăzi/şosele - 18% Site-urile retailerilor de carburanţi - 8% Programe radio/tv care oferă informaţii despre preţuri - 8% Ziare sau reviste care oferă informaţii despre preţuri - 8% Aplicaţiile pentru preţurile carburanţilor de pe telefonul mobil - 7% Bloguri/discuţii online - 3% Telefonând la benzinării - 1% Alte metode - 3% Aşa cum se observă în graficul următor, la momentul realizării studiului, compararea prețurilor pe baza informațiilor obținute prin observarea preţurilor afişate la benzinării era cel mai larg utilizată de respondenții din Finlanda (91%), Norvegia (90%), Lituania (89%), Irlanda (89%) şi Danemarca (88%). În ceea ce privește metoda de comparare a prețurilor bazată pe informațiile furnizate de familie, prieteni, colegi cea mai largă răspândire s-a înregistrat în rândul respondenților din țări precum Republica Cehă în procent de 48%, Bulgaria - 45%, Irlanda - 45%, la fel ca şi în Grecia, Polonia, Portugalia (fiecare cu 42%). 28

29 Grafic 2.14 Metodele de comparare a preţurilor carburanţilor pe fiecare ţară Întrebarea: Cum comparaţi preţurile carburanţilor? Indicaţi până la trei metode. 29

30 Cea mai ridicată rată de utilizare a site-urilor care asigurau comparaţii ale preţurilor s-a înregistrat la nivelul respondenților din Ungaria (45%), Slovacia (41%) şi Austria (40%), iar cea mai scăzută în Cipru (5%), Norvegia (5%), Malta (9%) şi Luxembourg (10%). În România, rezultatele studiului indică un procent de 18% al celor care optau ca metodă de comparaţie a preţurilor utilizarea site-urilor care asigură astfel de comparaţii. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că acest procent se înregistra la nivelul anului 2013, când utilizarea internetului pentru astfel de informaţii era la un nivel mult mai redus comparativ cu cel din momentul actual. În acelaşi timp, nici informaţiile puse la dispoziţie, la acel moment, de site-urile care ofereau comparaţii ale preţurilor carburanţilor nu răspundeau în totalitate nevoilor clienţilor. Acest lucru este susţinut inclusiv de faptul că un procent de 16% dintre respondenţi foloseau site-urile retaileri-lor pentru a obţine informaţii despre preţurile carburanţilor. Interesant este faptul că, la momentul realizării studiului, procentul înregistrat la nivelul respondenţilor din România, care foloseau ca metodă de comparaţie a preţurilor site-urile retailerilor, depăşea semnificativ procentajele calculate la nivelul statelor din spaţiul EU27 (8%), EU15 (7%), dar şi EU12 (12%). În ceea ce priveşte metoda de comparaţie a preţurilor din anunţurile afişate pe autostrăzi, aceasta era utilizată preponderent în unele state precum Estonia (66%), Letonia (49%), Olanda (43%) şi Luxembourg (40%) şi era puţin utilizată în Austria (4%), Germania (5%), Marea Britanie (5%) şi Malta (6%). În România, procentul celor care utilizau această metodă de comparare a preţurilor carburanţilor a fost de 14%, procent relativ apropiat de cel rezultat la nivelul ţărilor al EU27, EU15 şi EU12 (18%). În general, respondenţii din ţările EU12 au o mai mare tendinţă faţă de cei din ţările EU15 de a folosi ca mijloc de comparaţie informaţiile furnizate de familie, prieteni, colegi (41 % față de 28%), cele furnizate prin programele de televiziune şi de radio (16% comparativ cu 6%) şi cele din ziare şi reviste (15% comparativ cu 5%). După cum se poate observa, în România comportamentul respondenţilor în ceea ce priveşte metodele de comparaţie a preţurilor carburanţilor este mai apropiat de cel al ţărilor EU12, pentru cele trei metode enumerate anterior procentele fiind de 39%, 18%, respectiv 14%. Din punct de vedere al diferenţelor existente între grupurile socio-demografice se remarcă faptul că bărbaţii tind mai mult decât femeile să compare preţurile folosind site-urile (27% față de 20%) și utilizează mai puţin informaţiile de la familie, prieteni, colegi (25% față de 36%) Uşurinţa în compararea preţurilor Referitor la ușurința cu care consumatorii pot compara preţurile carburanţilor, marea majoritate a respondenţilor a susţinut că este uşor să compari informaţiile (87%), inclusiv cei care au susţinut 30

31 că este foarte uşor (39%). Doar 13% consideră că nu este foarte uşor sau deloc uşor să compari informațiile referitoare la preţurile carburanţilor. Grafic nr Uşurinţa cu care se compară preţurile carburanţilor la staţiile de benzină Intrebarea: Cât de uşor este să comparaţi informaţiile din diferite benzinării privind preţurile carburanţilor? Respondenţii care consideră, în cea mai mare măsură, că este uşor să compari informaţiile privind preţurile carburanţilor sunt cei din Polonia (94%), Bulgaria (93%), Letonia (93%) şi România (93%), în timp ce respondenţii din Cipru şi Malta consideră într-o măsură mai restrânsă că este uşor să găsești aceste informaţii (74%, respectiv 53%). În general, respondenţii din ţările EU12 (ca, de altfel, și cei din România) sunt de părere, mai mult faţă de cei din ţările EU15, că este uşor să compari informaţiile privind preţurile carburanţilor (93% comparativ cu 86%). Grafic nr Uşurinţa cu care se compară preţurile carburanţilor la staţiile de benzină, din fiecare ţară Întrebarea: Cât de uşor este să comparaţi informaţiile din diferite benzinării privind preţurile carburanţilor? 31

32 2.6.5 Diferenţele de preţ în cadrul țărilor şi între acestea Intensitatea cu care consumatorii compară preţurile carburanţilor şi încearcă să identifice cel mai mic preţ din zona de interes (crescând astfel presiunea concurenţială) depinde, printre altele, de diferenţele de preţuri între retaileri şi de tipurile de retaileri. Referitor la diferenţele de preţuri practicate de comercianții cu amănuntul de carburanți, în cadrul studiului s-a realizat o defalcare pe mai multe tipuri de retaileri, astfel: branduri importante, branduri mici/mărci independente şi supermarketuri/hipermarketuri. Pentru aceste trei categorii, au fost calculate preţurile medii în diferite ţări. Pentru a facilita compararea acestor date, algoritmul utilizat în cadrul studiului a vizat transformarea preţurilor în procente prin care indicele preţului pentru benzină, pentru întreaga ţară, a fost stabilit la 100 şi faţă de acest nivel s- a făcut comparaţia preţurilor medii pe fiecare tip de retailer, aşa cum se poate observa în graficul următor. Grafic nr Diferenţele de preţuri între tipurile de retaileri pentru benzină standard 95, pe fiecare ţară 32

33 Pentru benzina standard 95, în majoritatea ţărilor preţurile au fost mai scăzute în benzinăriile independente, care nu aparţineau marilor branduri, lucru care s-a întâmplat şi în cazul supermarketurilor şi hipermarketurilor. Este de menţionat faptul că, în Franţa, preţurile în benzinăriile independente au fost semnificativ mai mari (114,8) faţă de preţurile celorlalte tipuri de retaileri. Totuşi, acest lucru pare a se datora unor preţuri ridicate practicate în cateva benzinării din centrul Parisului, majoritatea fiind dintre cele independente şi care nu aparțineau brandurilor mari (marilor lanțuri de retalieri). Dintre ţările care au făcut obiectul studiului, cele care au avut cea mai scăzută medie de preţ a carburanţilor comercializaţi în benzinăriile care nu aparţineau marilor lanțuri de retaileri/benzinăriile independente, comparativ cu mediile preţurilor practicate în benzinăriile marilor retaileri sunt Ungaria (97,5%), Austria (97,8) şi Republica Cehă (98,5). Inclusiv în România, datele culese la momentul realizării studiului indicau existenţa unor preţuri mai mici în cazul benzinăriilor independente faţă de mediile preţurilor practicate de marii retaileri. La polul opus, cu o medie a preţurilor pentru benzina standard 95 comercializată în benzinăriile care nu aparţineau marilor branduri/benzinăriile independente mai mare faţă de media naţională şi, în unele cazuri, şi faţă de media preţurilor din benzinăriile marilor retaileri sunt ţări precum Belgia (100,4), Cipru (100,8), Estonia (100,3), Lituania (100,5) şi Regatul Unit (100,2). Referitor la retailerii de tipul supermarket-urilor, rezultatele au fost mult mai limitate deoarece doar din 13 țări s-au putut colecta aceste date. În toate aceste ţări, cu excepţia Irlandei (101,7), mediile preţurilor retailerilor de tipul supermarket-urilor au fost sub mediile naţionale. Cele mai pronunțate diferenţe au fost înregistrate în Austria (92,9), Portugalia (94,4) şi Belgia (94,9). Diferenţele dintre preţurile practicate de diversele tipuri de retaileri au fost calculate şi pentru produsul motorină şi, conform datelor furnizate în graficul următor, rezultă că acestea au urmat acelaşi trend ca şi cel al preţurilor pentru benzină standard 95. Astfel, pentru motorina standard, media preţurilor în benzinăriile care nu aparţineau marilor retaileri/benzinăriile independente calculată la nivelul tuturor ţărilor incluse în studiu, cu excepţia Franţei, este 99,6 (identică cu cea înregistrată pentru benzină standard 95) şi, pentru supermarket-uri este 97,6 depășind cu puţin valoarea înregistrată în cazul benzinei standard 95 (96,9). 33

34 Grafic nr Diferenţele de preţuri între tipurile de retaileri pentru motorină, pe fiecare ţară Referitor la diferenţele dintre mediile preţurilor din benzinăriile care nu aparţineau marilor retaileri/benzinăriile independente şi cele la nivel naţional, pentru produsul motorină standard, Austria (97,3), Ungaria (98,4) şi Republica Cehă (98,7) sunt țările care s-au evidențiat ca având cele mai scăzute medii în raport cu cele observate în general în cadrul eşantionului analizat. În schimb, ţări precum Belgia (102,4) şi Franţa (104,8) au înregistrat o medie a preţurilor independenţilor mai mare cu 1% sau mai mult faţă de mediile altor tipuri de retaileri. 34

35 Doar în Irlanda (101,4), media preţurilor în supermarketuri sau hipermarketuri a fost mai mare faţă de media naţională. Cele mai scăzute medii ale preţurilor în supermarketuri s-au înregistrat, similar ca la benzină, în Austria (94,1), Belgia (94,1) şi Olanda (95,3). De asemenea, este interesant de menționat că, dintre ţările ce au făcut obiectul studiului, în Belgia (100,6) și în Austria (100,9), mediile prețurilor marilor branduri au fost cele mai ridicate. România, din punct de vedere al mediei preţurilor pentru motorina standard comercializată de benzinăriile independente (99,8), s-a poziţionat aproape de media generală la nivelul tuturor ţărilor. În același timp, comparativ cu prețurile marilor retaileri, media preţurilor independenţilor pentru motorina standard a fost mai mică. Astfel, în ceea ce privește comportamentul consumatorilor din perspectiva opțiunilor privind prețurile carburanților, rezultatele studiului au evidențiat în principal, pentru țările analizate, următoarele aspecte: o mare parte a consumatorilor compară prețurile întotdeauna sau foarte des; compararea prețurilor prin deplasarea la diferite benzinării a fost cea mai utilizată metodă de către consumatori; marea majoritate a consumatorilor au considerat că este facil să compari informațiile cu privire la prețurile carburanților; în România, cea mai mare parte a consumatorilor compară prețurile carburanților întotdeauna sau foarte des (60%); consumatorii din România utilizau într-o măsură semnificativă, pentru compararea prețurilor, metode online (accesarea site-urilor care asigurau comparații sau a site-urilor diferiților retaileri - 18%, respectiv 16%); majoritatea respondenților din România au susținut că este ușor să realizezi comparații de prețuri la carburanți (93%); compararea pe tipuri de retaileri a mediilor prețurilor pentru benzina standard 95 și pentru motorină a arătat că, în majoritatea țărilor, în benzinăriile independente acestea s-au situat sub cele practicate de marile lanțuri de retaileri; retailerii de tipul supermarketurilor/hipermarketurilor au înregistrat, pentru benzină 95 și pentru motorină - în 12 din cele 13 țări - prețuri medii mai reduse față de prețurile medii ale marilor retaileri, dar și față de cele ale benzinăriilor independente; în România, mediile prețurilor practicate de benzinăriile independente pentru benzină standard 95, dar și pentru motorină, au fost mai mici față de cele ale marilor retaileri. 35

36 CAP. III Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanţi din perspectiva ofertei 3.1 Introducere Pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi (benzină şi motorină) din România activează o serie de întreprinderi ce fac parte din diverse grupuri petroliere active atât la nivel naţional, cât şi internaţional (spre exemplu: OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL, Gazprom şi SOCAR), precum şi o serie de alţi agenţi economici neintegraţi vertical, prezenţi la nivel local cu una/mai multe staţii de distribuţie carburanţi (aşa-numiţii benzinari independenţi /white-stations (WS)). În ceea ce priveşte oferta, o serie de parametri importanţi privind activitatea concurenţială, cum ar fi gama de produse, sursele respectivelor produse, calitatea, nivelul serviciilor oferite în staţii, publicitatea, promovarea şi preţurile (de exemplu, la produsele care fac obiectul unei campanii) nu se decid la nivel local, ci la nivel regional sau naţional. Mai mult decât atât, sistemul de taxare a carburanţilor este stabilit la nivel naţional, aplicându-se aceleaşi principii pentru carburanţii comercializaţi cu amănuntul în diverse zone ale ţării. De asemenea, majoritatea companiilor petroliere active în domeniul vânzărilor cu amănuntul de benzină şi motorină deţin staţii de alimentare răspândite la nivel naţional, acestea interacţionând între ele la nivel concurenţial. Prezentul raport de investigație vizează segmentul comercializării cu amănuntul a carburanților auto, fapt pentru care prezentăm succint câteva elemente privind principalii carburanți, respectiv benzina și motorina. Benzina se folosește, în special, drept combustibil în motoarele cu explozie: vaporii de benzină se amestecă cu aer, se comprimă și se aprind printr-o scânteie electrică, explozia rezultată conducând la mișcarea pistoanelor și generând astfel energie mecanică. Cifra octanică (CO) a benzinelor exprimă capacitatea amestecului de vapori de benzină de a rezista la comprimări fără detonații, o cifră octanică mai ridicată fiind asociată benzinelor mai performante. Prin cracare catalitică se obține benzină cu CO=90. Aceasta se poate mări până la CO=100 prin amestecarea cu izooctan, creșterea CO peste 100 fiind posibilă prin aditivarea cu substanțe din grupa benzenurilor. În mod uzual, în România se comercializează benzină cu CO=95 (deseori denumită benzină normală sau standard) și benzină cu CO 98 (deseori denumită benzină superioară sau premium). Motorina este celălalt combustibil utilizat pe scară largă în domeniul auto, fiind folosit la alimentarea motoarelor diesel (motoare cu aprindere prin comprimare). Procesul tehnologic de producere a motorinei este mai puțin complex decât al benzinei, combustibilul rezultat fiind mai sigur în exploatare, deoarece, spre deosebire de benzină, motorina nu se aprinde dacă există o flacără deschisă în apropierea ei. Cifra cetanică (CC) caracterizează ușurința la autoaprindere a motorinei, fiind unul dintre principalii indicatori care caracterizează calitatea acestui tip de combustibil. În general, în România se comercializează motorină cu CC=51 (deseori denumită motorină normală sau standard) și motorină aditivată, cu CC>51 (deseori denumită motorină superioară sau premium). 36

37 3.2 Sortimente de produse În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de produse (benzină şi motorină) şi denumirea comercială a acestora, comercializate de cele mai importante companii petroliere active pe piaţa din România: Brand Petrom Petrom Petrom Petrom OMV OMV Tabel nr. 3.1 Sortimentele de produse comercializate în România de principalii concurenţi Denumire comercială Descrierea succintă a caracteristicilor Tip produs în prezent (chimice, funcţionale etc.) Benzina standard Benzina premium Motorina standard Motorina premium Benzina standard Benzina premium Benzina Standard 95 Benzina Extra 99 Motorina Standard Motorina Extra OMV MaxxMotion 95 OMV MaxxMotion 100plus Conform standard produs SR EN 228 în vigoare Cifra octanică Research minim 95 Conform standard produs SR EN 228 în vigoare Cifra octanică Research minim 100 Conform standard produs SREN 590 în vigoare Motorină EURO 5 aditivată conform Standard EN 590 Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie standard Conform standard produs SREN 228 în vigoare Contine aditiv de performanţă OMV Conform standard produs SREN 228 în vigoare Cifra octanică Research minim 100 Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie premium OMV Motorina standard OMV Diesel Motorină EURO 5 aditivată conf Standard EN 590 Conţine aditiv de performanţă OMV în raţie standard OMV Socar Motorina premium Benzina standard OMV MaxxMotion Diesel Nano 95 Motorină EURO 5 aditivată conf Standard EN 590 Cifra cetanicã minim 51 Contine aditiv de performanţã OMV raţie premium Conform standard produs SREN 228 în vigoare Socar Benzina premium Nano 98 Conform standard produs SREN 228 în vigoare Socar Motorina standard Nano diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare Socar Motorina premium Nano super diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare Gazprom* Benzina standard Benzina 95 Conform standard produs SREN 228 în vigoare Gazprom Benzina premium G-Drive 100 Conform standard produs SREN 228 în vigoare + aditiv de curăţare Gazprom Motorina standard Diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare Gazprom Motorina premium Premium Diesel Conform standard produs SREN 590 în vigoare + aditiv curăţare Rompetrol Benzina standard Efix Benzina 95 Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi 37

38 Rompetrol Rompetrol Rompetrol Rompetrol Lukoil Lukoil Lukoil Lukoil Lukoil MOL MOL MOL Benzina premium Motorina standard Motorina premium Motorina premium Benzina standard Benzina premium Benzina premium Motorina standard Motorina premium Benzina standard Benzina premium Motorina standard Efix Benzina 98 Efix Motorina 51 Efix Motorina 55 Efix S Motorina 55 Euroluk 95 Ecto Plus 95 Ecto Sport 98 Euro L Diesel Euro Super Diesel Evo 95 Benzina Evo 100 Plus Benzina Evo Diesel Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 228 în vigoare Conţine aditivi Conform standard produs SREN 590 în vigoare Conţine aditivi Motorina Conform standard produs SREN 590 în vigoare MOL Evo Diesel Plus premium Conţine aditivi * Nis Petrol SRL comercializează carburanţi în România sub marca Gazprom. În acest sens, pe parcursul prezentului document, orice referire la Gazprom are în vedere societatea Nis Petrol SRL. 3.3 Evoluţia numărului de benzinării din România La nivel naţional, numărul estimat al staţiilor de distribuţie carburanţi a înregistrat o uşoară scădere, în anul 2018 înregistrându-se un număr total de circa 2200 de unităţi. Companiile prezente pe această piaţă au înregistrat evoluţii diferite în ceea ce priveşte numărul benzinăriilor operate. Dacă în cazul OMV Petrom, Lukoil şi Gazprom numărul benzinăriilor s-a menţinut relativ constant pe toată perioada analizată, Socar şi-a majorat reţeaua cu 8 unităţi, iar Rompetrol a înregistrat o uşoară scădere de la 389 la 384 de benzinării. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de MOL, de circa 34%, creştere realizată atât prin construcţia de noi staţii, dar cea mai importantă majorare (cu 42 de staţii) provine din achiziţia staţiilor de la grupul italian ENI, operaţiune realizată în anul Evoluţia numărului de benzinării operate de principalele companii pe piaţa din România este prezentată în graficul de mai jos: 38

39 Grafic nr Evoluţia numărului de benzinării în România * În ceea ce priveşte companiile OMV Petrom, Rompetrol, MOL şi Lukoil, au fost incluse în statistică şi numărul staţiilor partener ale acestor companii, care funcţionează sub aceeaşi siglă. Numărul benzinăriilor independente reprezintă estimarea Consiliului Concurenţei. OMV Petrom deţine de-a lungul perioadei analizate cea mai vastă reţea de staţii de distribuţie carburanţi. Această reţea este formată atât din staţii care funcţionează sub marca OMV, cât şi din staţii marca Petrom. Evoluţia numărului de staţii operate de OMV Petrom, în funcţie de marca utilizată, este ilustrată în tabelul de mai jos: Tabel nr. 3.2 Evoluţia numărului de benzinării din reţeaua OMV Petrom Marca Anul Petrom OMV Total Sursa: date furnizate de OMV Petrom Staţiile de distribuţie reprezintă ultima verigă în lanţul de distribuţie de produse petroliere rafinate. Pe segmentul de comercializare cu amănuntul de carburanţi, staţiile de distribuţie pot fi deţinute în proprietate sau închiriate de către societăţile furnizoare sau de către dealeri independenţi, aceştia reprezentând, de fapt, operatorii care acţionează numai la nivelul vânzării cu amănuntul şi care procură carburanţii de la rafinării sau de la alţi comercianţi. În practică, există mai multe forme de gestionare a activităţii de comercializare cu amănuntul de carburanţi, în funcţie de deţinătorul proprietăţii asupra staţiei şi de cel care determină politica comercială a acesteia. Sistemele de gestionare a staţiilor întâlnite cel mai frecvent sunt următoarele: - COCO (company owned, company operated) staţie deținută în proprietate și operată de către companie, 39

40 - CODO (company owned, dealer operated) staţie deținută în proprietate de companie și operată de către un dealer/agent (contracte de agenţie), - DOCO (dealer owned, company operated) staţie aflată în proprietatea dealerului și operată de către compania sub a cărei marcă se comercializează carburanţii, - DODO (dealer owned, dealer operated) deținută în proprietate și operată de dealer, care vinde carburanţii în nume propriu sub marca furnizorului (contracte de franciză, parteneriat, afiliere). La nivel naţional, repartizarea staţiilor de distribuţie carburanţi în funcţie de sistemele de gestionare a acestora este ilustrată în graficul de mai jos: Grafic nr. 3.2 Numărul total al staţiilor de distribuţie carburanţi Sursa: prelucrări proprii pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi În perioada analizată, numărul estimat al benzinăriilor private (WS: white-stations) a înregistrat o uşoară reducere, de la circa 750 de unităţi la circa 700 în anul 2018, în timp ce numărul staţiilor deţinute de companiile petroliere (branded) a crescut uşor, ca urmare a deschiderii de noi puncte de desfacere, până la nivelul total de 1529 unităţi. În acelaşi timp, se constată o majorare a numărului de staţii gestionate în sistem CODO, în detrimentul celor operate în regim COCO de către fiecare dintre proprietarii reţelelor de staţii. Evoluţia numărului benzinăriilor operate de cei mai importanţi actori de pe piaţă în funcţie de sistemul de gestiune al acestor reţele este prezentată în continuare: 40

41 Grafic nr. 3.3 Evoluţia sistemelor de gestionare a staţiilor din România [ ] Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi După cum se observă din graficul de mai sus, cea mai folosită metodă de gestiune a staţiilor de distribuţie carburanţi este reprezentată de sistemul CODO. Reţeaua OMV Petrom, de altfel cea mai mare din România, este formată în cvasitotalitatea sa din staţii aflate în proprietatea companiei, dar care sunt operate de terţe părţi, conform instrucţiunilor OMV Petrom. O situaţie similară este întâlnită şi în cazul MOL, unde sistemul de gestiune DODO este folosit într-o proporţie foarte mică [ ]. Spre deosebire de aceste două companii, în perioada , Lukoil a folosit preponderent sistemul COCO, alegând să-şi gestioneze cea mai mare pondere a staţiilor aflate în proprietatea sa. [ ]. Socar deţine în proprietate şi gestionează în nume propriu întreaga reţea de benzinării, în timp ce Gazprom a delegat activitatea de operare a celor 18 staţii deţinute unor terţe companii, utilizând sistemul CODO pe întreaga perioadă de analiză. Rompetrol este compania care a utilizat toate sistemele de gestiune a staţiilor în perioada , însă, începând cu anul 2014 se poate observa o migrare de la sistemul COCO spre CODO, [ ] Poziţionarea geografică a benzinăriilor din România În funcţie de numărul staţiilor de distribuţie deţinute de fiecare companie, acestea au asigurată o anumită acoperire a teritoriului naţional. La sfârşitul anului 2018, OMV Petrom deţinea în portofoliu un număr de 406 de benzinării marca Petrom, deţinând cea mai bună acoperire la nivel naţional. 14 Staţii de tip container, cu rezervorul la suprafaţă, care oferă spre vânzare doar benzină şi motorină standard fără a avea magazin sau a oferi alte servicii. 41

42 Grafic nr. 3.4 Poziţionarea geografică a staţiilor Petrom Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de OMV Petrom Prezenţa la nivel naţional a grupului OMV Petrom este completată de benzinăriile care utilizează marca OMV. Aceste benzinării sunt, de asemenea, răspândite în toate zonele ţării, însă numeric sunt mai puţine, numărul acestora fiind în 2018 de 153 unităţi. Grafic nr. 3.5 Poziţionarea geografică a staţiilor OMV Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de OMV Petrom 42

43 Reţeaua Lukoil este formată din 311 de benzinării, având, de asemenea, reprezentare la nivel naţional. Grafic nr. 3.6 Poziţionarea geografică a staţiilor Lukoil Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Lukoil Reţeaua MOL este formată, în prezent, dintr-un număr de 218 benzinării, cu acoperire naţională. Grafic nr. 3.7 Poziţionarea geografică a staţiilor MOL Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de MOL 43

44 Staţiile aflate în proprietatea Rompetrol sunt răspândite la nivel naţional. Grafic nr. 3.8 Poziţionarea geografică a staţiilor Rompetrol (CODO+Expres) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Rompetrol Rompetrol a acoperit în anul 2018 o serie de zone geografice folosind relaţia de parteneriat cu un număr de 236 benzinării aflate în proprietatea terţilor, care operează benzinăriile sub însemnele Rompetrol (contracte de franciză). Grafic nr. 3.9 Poziţionarea geografică a staţiilor Rompetrol (CODO+DODO+Expres) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Rompetrol 44

45 Grupul azer SOCAR are o reţea redusă de benzinării, acesta începând să activeze pe piaţa românească din anul În anul 2018, deţine un număr de 39 de staţii, cu o reprezentare geografică mai bună în partea de nord-est a ţării. De la momentul intrării pe piaţă, compania şi-a extins uşor numărul de benzinării şi în zona centrală şi de vest a ţării. Grafic nr Poziţionarea geografică a staţiilor SOCAR Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Socar Gazprom a deţinut în toată perioada de analiză un număr de 18 staţii de distribuţie, localizate în zona Bucureşti Ilfov şi judeţele Arad, Cluj, Oradea, Sibiu, Timiş şi Buzău. Grafic nr Poziţionarea geografică a staţiilor Gazprom Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor furnizate de Gazprom 45

46 3.5 Evoluţia vânzărilor cu amănuntul de benzină şi motorină Volumul vânzărilor de carburanţi comercializaţi în România prin intermediul staţiilor de distribuţie a avut, în perioada , o tendinţă crescătoare, ritmul de creştere anual fiind de circa 5-6%, până în anul 2017, în ultimul an de analiză creşterea fiind numai de circa 2%. În anul 2018, vânzările de carburanţi au depăşit uşor nivelul de 6 miliarde de litri. Cele două tipuri de produse, benzina şi motorina, au deţinut ponderi relativ constante în totalul pieţei carburanţilor, motorina acoperind cea mai mare parte din vânzări. Evoluţia cantităţilor totale comercializate la nivel intern este ilustrată în graficul de mai jos: Grafic nr Evoluţia vânzărilor de carburanţi (cantitativ) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi La nivel valoric, piaţa carburanţilor comercializaţi cu amănuntul a înregistrat un declin în perioada , scăzând cu 8% şi 4% în anii 2016 şi 2015 faţă de anii anteriori, pe fondul reducerii preţurilor medii anuale practicate la pompă. Astfel, la produsele de bază (benzină standard şi motorină standard), preţurile medii anuale au scăzut cu 10% şi, respectiv 13% în anul 2015 faţă de anul 2014, iar în anul 2016, reducerea a fost de 8% şi, respectiv, 9% faţă de anul anterior. Anii 2017 şi 2018 au fost marcaţi de o creştere a valorii vânzărilor de carburanţi la nivel naţional, pe fondul majorării cantităţilor comercializate, dar şi ca efect al menţinerii la un nivel relativ constant al preţurilor medii la produsele de bază. Cu toate acestea, creşterea pieţei a fost de circa 6% la nivel cumulat de produse (în anul 2017 faţă de 2016) şi de circa 19% (în anul 2018 faţă de anul precedent), depăşind în ultimul an de analiză valoarea de 7 miliarde euro 15, aceasta având la bază majorarea sumelor încasate de concurenţi din vânzarea motorinei. În anul 2018, s-a înregistrat o creştere uşoară (cu 2 puncte procentuale) a ponderii vânzărilor de motorină în detrimentul celor de benzină, cele mai mari încasări înregistrându-se tot la produsul motorină. 15 Valoare calculată folosind cursul anual mediu din anul 2018: 1 euro = 4,6535 lei. 46

47 Grafic nr Evoluţia vânzărilor de carburanţi (valoric) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi În graficul de mai jos este prezentată evoluţia cantitativă a vânzărilor la pompă de benzină şi motorină, evoluţie ascendentă pentru produsul motorină şi preponderent ascendentă pentru benzină (cu excepţia anului 2018), cu o creştere mai accentuată la motorină, determinată de un ritm mai mare al înmatriculărilor autovehiculelor care utilizează acest tip de carburant. Grafic nr Evoluţia vânzărilor de carburanţi (cantitativ) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi Trendul preponderent crescător manifestat în perioada analizată la nivelul cantităţilor de carburanţi nu s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte evoluţia valorică a vânzărilor, aspect 47

48 determinat de reducerea preţului mediu anual, atât la benzină, cât şi la motorină, din perioada Pe fondul creşterii cu circa 9% a cantităţilor de motorină vândute în anul 2017 faţă de anul anterior, valoarea vânzărilor de motorină a crescut în aceeaşi măsură, la un nivel mai mare de 20 miliarde lei, aşa cum se observă în graficul de mai jos: Grafic nr Evoluţia vânzărilor de carburanţi (valoric) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi În graficul de mai jos este prezentată structura vânzărilor pe tipuri de carburanţi comercializaţi prin intermediul staţiilor de distribuţie carburanţi: Grafic nr Evoluţia vânzărilor pe tipuri de carburanţi Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi Graficul de mai sus relevă faptul că, în toată perioada analizată, ponderea cea mai mare în totalul vânzărilor este deţinută de vânzările de motorină standard, acestea variind între [60-70]%, ajungând la o pondere de [ ] în anul De asemenea, ponderea benzinei standard a înregistrat un trend uşor descrescător de-a lungul perioadei analizate, cu circa 5 puncte 48

49 procentuale, în detrimentul carburanţilor premium al căror consum s-a majorat anual, în cazul benzinei premium de la [0-5]% în anul 2014, la [0-5]% în anul 2018, iar în cazul motorinei premium de la [5-10]% în anul 2014 până la [10-20]% în Creşterea ponderii cantităţilor de produse premium în totalul vânzărilor de carburanţi ar putea fi determinată atât de investiţiile realizate de companii în campaniile publicitare de promovare a acestor produse, cât şi de evoluţia crescătoare a înmatriculărilor de autoturisme noi 16, atât în ceea ce priveşte autoturismele pe benzină, cât şi cele pe motorină. Din graficul de mai jos, se poate observa faptul că numărul autoturismelor noi pe benzină a crescut de la unităţi în anul 2014, la un număr de în anul 2017, ceea ce reprezintă o creştere de circa 89%. Şi la motorină s-a păstrat acelaşi trend crescător de-a lungul perioadei analizate, însă acesta a înregistrat o valoare mai mică faţă de benzină, de circa 28%. Grafic nr Evoluţia numărului de autoturisme noi înmatriculate Înmatriculări autoturisme noi Benzina Diesel Total Sursa: prelucrări interne CC ale datelor APIA 3.6 Eficienţa reţelelor de stații de distribuţie În funcţie de vânzările totale de carburanţi realizate de companiile petroliere prin intermediul reţelelor de staţii de distribuţie operate de fiecare dintre acestea, a fost calculat volumul mediu zilnic de carburanţi comercializaţi pentru a identifica nivelul de eficienţă al fiecărei reţele de staţii: 16 Conform datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). 49

50 Grafic nr Evoluţia volumului mediu zilnic de carburanţi comercializaţi de fiecare reţea [ ] Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi O observaţie generală poate fi reprezentată de faptul că toate companiile au înregistrat o creştere a volumului de carburanţi vândut prin intermediul reţelei, aspect care ar putea fi determinat de creşterea totală a cererii de carburanţi la nivelul pieţei naţionale. În ceea ce priveşte nivelul de eficienţă atins de fiecare dintre companii, datele prezentate anterior demonstrează faptul că cele mai eficiente reţele, din perspectiva cantităţilor medii zilnice de carburanţi comercializaţi, aparţin [ ]. Cel mai mare volum mediu zilnic de vânzări în perioada de analiză a fost înregistrat de reţeaua de staţii [ ], în anii 2017 şi 2018 fiind de circa [ ] mii litri/zi. De asemenea, toate celelalte reţele concurente şi-au îmbunătăţit situaţia vânzărilor medii zilnice de carburanţi, o situaţie aparte înregistrând [ ], companie care, în perioada de analiză, a reuşit majorarea vânzărilor zilnice de la circa [ ] mii litri la [ ] mii litri în anul 2017 (o creştere cu circa [ ]%), surclasând chiar companii cu prezenţă mai îndelungată pe piaţa din România ([ ]). Aceasta creştere a fost determinată, în principal, de creşterea cantităţilor de motorină comercializate pe segmentul comercial (persoane juridice). 3.7 Situaţia cotelor de piață În tabelul de mai jos este prezentată situaţia cotelor de piaţă 17 la nivel agregat, calculate în funcţie de volumul vânzărilor cumulate de benzină şi motorină realizate de operatorii analizaţi: Tabel nr. 3.3 Evoluţia anuală a cotelor de piaţă Compania OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% OMV Petrom [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Rompetrol [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Rompetrol Partener [5-10]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Independenţi [10-20]% [10-20]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% Total 100% 100% 100% 100% 100% Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 17 Anexa 1 la Raport conţine tabelele cu vânzările exprimate în lei şi litri ale fiecărei companii. 50

51 Din graficul de mai sus, se observă lipsa fluctuațiilor majore în ceea ce privește valorile individuale ale cotelor de piaţă înregistrate de principalii operatori din sectorul analizat. Cota de piaţă cumulată a grupului OMV Petrom s-a menţinut la un nivel superior celorlalţi concurenţi din piaţă, variind [ ] din totalul pieţei. [ ] Pentru a vedea modul în care au evoluat cotele de piaţă ale concurenţilor pe fiecare categorie de produse comercializate, în următoarele două tabele este prezentată această evoluţie calculată atât în funcţie de evoluţia vânzărilor de benzină, cât şi a celor de motorină. Tabel Evoluţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor (litri) - Benzină 18 Benzină OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% OMV Petrom [50-60]% [50-60]% [50-60]% [50-60]% [40-50]% MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Rompetrol [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Rompetrol Partener [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Independenti 19 [10-20] % [5-10]% [5-10]% [5-10]% [5-10]% Total 100% 100% 100% 100% 100% Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi După cum se poate observa din tabelul de mai sus, pentru produsul benzină, cotele de piaţă ale principalilor participanţi la piaţă au fost relativ constante pe toată perioada analizată [ ]. Singura variaţie care a depăşit pragul de [0-5]% a fost înregistrată de [ ] în anul 2015, aceasta putând fi determinată de [ ]. Cel mai important concurent a fost OMV Petrom, cu cele două reţele de staţii deţinute, respectiv OMV şi Petrom. Date fiind răspândirea geografică şi numărul staţiilor Petrom deţinute, reţeaua Petrom a înregistrat cele mai importante cantităţi de benzină vândute, care i-au asigurat cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional, de circa [30-40]%. Prin cumularea acestor vânzări cu vânzările realizate prin reţeaua de staţii OMV, cota de piaţă a grupului OMV Petrom pe segmentul benzină a acoperit [ ] peste jumătate din piaţa internă [ ]. Şi compania Lukoil a înregistrat o cotă de piaţă [ ], ponderea vânzărilor acesteia din totalul pieţei situându-se în jurul valorii de circa [10-20]%, iar Rompetrol a avut o cotă de piaţă medie de circa [5-10]%. În acelaşi timp, companiile Socar şi Gazprom, deţinătoarele celor mai puţin numeroase reţele de staţii, au avut cote de piaţă care nu au depăşit pragul de [0-5]%. Situaţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor de motorină este prezentată în tabelul de mai jos: 18 Au fost luate în calcul vânzările cumulate realizate prin staţiile de distribuţie de benzină standard şi cele de benzină premium. 19 Datele au fost calculate folosind estimările realizate de operatorii cu cea mai mare acoperire geografică naţională. 51

52 Tabel Evoluţia cotelor de piaţă calculate în funcţie de volumul vânzărilor (litri) - Motorină 20 Motorina OMV [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Petrom [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% [30-40]% OMV Petrom [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% [40-50]% MOL [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Rompetrol [5-10]% [5-10]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Lukoil [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% [10-20]% Socar [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Gazprom [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Rompetrol Partener [5-10]% [5-10]% [0-5]% [0-5]% [0-5]% Independenţi 21 [10-20]% [10-20]% [10-20]% [5-10]% [5-10]% Total 100% 100% 100% 100% 100% Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi Şi în cazul motorinei, poate fi remarcată stabilitatea relativă a cotelor de piaţă înregistrate de cei mai importanţi concurenţi activi pe acest subsegment de piaţă [ ]. Grupul OMV Petrom şi-a menţinut poziţia de lider şi pe segmentul motorină, deţinând în perioada de analiză, în medie, o cotă de piaţă de circa [40-50]%, cea mai mare parte a acesteia [ ]. [ ] Lukoil [ ], compania având în anul 2018 o cotă de piaţă de [10-20]%. MOL a înregistrat în ultimii patru ani [ ], cota de piaţă a acestei companii fiind [ ] ([10-20]%) [ ]. Prin intermediul vânzărilor realizate prin reţeaua proprie, Rompetrol a acoperit circa [10-20]% din cererea de motorină la nivel naţional. Modificări mai importante au fost înregistrate în cazul benzinarilor independenţi, pe fondul reducerii numărului total estimat al acestora. 3.8 Evaluarea gradului de concentrare a pieţei comercializării cu amănuntul de carburanţi din România În general, evaluarea numerică a gradului de concentrare a unei piețe se realizează prin calcularea unor indicatori care au la bază cotele de piață ale participanților 22. În cele ce urmează, vom analiza gradul de concentrare a pieței comercializării cu amănuntul de carburanţi din România prin prisma unei rate de concentrare și folosind indicele Herfindahl-Hirschman. Ratele de concentrare Notate CRn, ratele de concentrare se calculează ca sumă a cotelor de piață individuale pentru primii n participanți pe o piață. Date fiind particularitățile pieței comercializării cu amănuntul de carburanţi analizate în cadrul investigației sectoriale, în cele ce urmează vom folosi indicatorul CR4, calculat ca sumă a cotelor de piață pentru primele patru societăți în perioada analizată. Dat fiind modul de calcul, o rată de concentrare mai ridicată indică o mai mare apropiere a pieței analizate de modelul oligopolului, accentuând temerile 20 Au fost luate în calcul vânzările cumulate realizate prin staţiile de distribuţie de motorină standard şi cele de motorină premium. 21 Cotele de piaţă ale independenţilor reprezintă estimările Consiliului Concurenţei. 22 Cota de piață, în general determinată atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, este considerată a fi un bun indicator al puterii de piață al întreprinderilor. 52

53 autorităților de concurență în ceea ce privește existența și impactul unor eventuale comportamente anticoncurențiale pe piață. Indicele Herfindahl-Hirschman Notat HHI, acesta este indicatorul cel mai frecvent utilizat de către autoritățile de concurență pentru evaluarea gradului de concentrare a unei piețe. HHI se calculează ca sumă a pătratelor cotelor de piață ale tuturor participanților, ceea ce înseamnă că indicatorul se poate situa între valori foarte mici, apropiate de zero (pentru piața cu concurență perfectă) și (pentru cazul monopolului). Modalitatea de calcul a HHI implică faptul că acest indicator acordă o importanță sporită întreprinderilor care au cote mai mari de piață. În ceea ce privește catalogarea piețelor din punct de vedere al concentrării măsurate prin prisma HHI, Comisia Europeană consideră că HHI<1.000 indică o piață slab concentrată, 1.000<HHI<2.000 indică o piață cu concentrare medie, în timp ce valori HHI>2.000 sunt asociate piețelor puternic concentrate 23. La fel ca mai sus, piețele cu un grad mai ridicat de concentrare sunt considerate a fi mai expuse la apariția comportamentelor anticoncurențiale, iar în cazul în care astfel de comportamente apar pe piață, efectele lor negative asupra consumatorilor sunt apreciate a fi mai nocive. În cele ce urmează, analiza gradului de concentrare va avea în vedere cotele de piață ale jucătorilor calculate în funcție de cantitatea de carburanţi comercializată, iar nu de valoarea acesteia. Această abordare ține cont de faptul că nu sunt disponibile informații suficient de precise cu privire la valoarea monetară totală a pieței, dar și de faptul că produsul avut în vedere este unul caracterizat de omogenitate ridicată (ceea ce înseamnă că ne așteptăm la rezultate similare cu cazul în care cotele de piață ar fi calculate în funcție de valoarea vânzărilor). Evaluarea gradului de concentrare ține cont atât de marile companii petroliere prezente pe piaţă, cât și de celelalte societăți care comercializează carburanţi și care deţin una sau mai multe staţii de distribuţie carburanţi (benzinari independenţi). 23 Din perspectiva autorităților de concurență din Statele Unite ale Americii, pragurile HHI relevante sunt și 2.500, fapt pentru care piețele cu concentrare medie sunt considerate cele cu valori ale HHI între și 2.500, în timp ce valori HHI>2.500 sunt asociate piețelor puternic concentrate. 53

54 HHI CR4 Grafic nr Evoluția anuală a gradului de concentrare pe piața comercializării cu amănuntul de benzină din România în perioada % % % % % % 86% 86% 86% 86% CR4 (axa din dreapta) HHI (axa din stânga) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 0% Graficul de mai sus arată nivelul foarte ridicat al gradului de concentrare pe parcursul întregii perioade analizate, atât din perspectiva HHI, cât și din cea oferită de CR4, consecință a prezenței pe această piață a patru jucători de dimensiuni importante. Pe parcursul perioadei , tendința de reducere a prezenței pe piață a benzinarilor independenți, coroborată cu anumite deschideri de stații de alimentare de către marile companii petroliere (în special MOL, dar și SOCAR), a condus la o ușoară creștere a cotelor de piață ale marilor jucători. În graficul de mai sus, aceste tendințe se reflectă în ușoara creștere a gradului de concentrare a pieței, măsurat atât prin intermediul HHI, cât și prin intermediul CR4. În anul 2018 se înregistrează o uşoară reducere a cotei de piață [ ], ceea ce conduce la o reducere a indicelui HHI aferent acestei pieţe. În ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de motorină, situația este relativ similară, cu mențiunea că poziția pe piață a [ ] este ceva mai redusă decât în cazul benzinei. Cel mai probabil, acest lucru este determinat de vânzările de motorină pe care companiile petroliere le realizează în stațiile de distribuție către clienții comerciali. Beneficiind de rețele cu acoperire națională, marile companii petroliere se pot adresa clienților ce dețin flote de autovehicule, condițiile contractuale negociate cu aceștia permițând acordarea unor avantaje suplimentare acestui tip de clienți. De-a lungul timpului, acest lucru a permis anumitor companii [ ] să dețină o cotă de piață mai ridicată pe piața comercializării cu amănuntul de motorină decât pe piața benzinei. Pe același considerent, [ ] au înregistrat creșteri ale cotelor de piață în ultimii ani în ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de motorină. 54

55 HHI CR4 Grafic nr Evoluția anuală a gradului de concentrare pe piața comercializării cu amănuntul de motorină din România în perioada % % % % % % 81% 83% 84% 84% CR4 (axa din dreapta) HHI (axa din stânga) Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 0% După cum se poate observa din acest grafic, consecință a celor expuse anterior, gradul de concentrare a pieței comercializării cu amănuntul de motorină este ceva mai redus decât în cazul benzinei, chiar dacă valorile se mențin ridicate. Tendința de ușoară creștere a gradului de concentrare în perioada este rezultatul reducerii prezenței pe piață a benzinarilor independenți, mai accentuată decât în cazul benzinei. Din cele prezentate anterior reiese în mod evident faptul că piața comercializării cu amănuntul de carburanți din România este una foarte concentrată, atât în ceea ce privește comercializarea benzinei, cât și a motorinei. Acest lucru este rezultatul prezenței pe piață a patru jucători de dimensiuni importante. Caracterul oligopolist al pieței comercializării cu amănuntul de carburanți din România se va păstra probabil și în perioada următoare, fapt pentru care este necesară continuarea monitorizării acestei piețe de către autoritatea de concurență Indicele Agregat de Presiune Concurențială Analiza gradului de concentrare a unei piețe este foarte importantă din punct de vedere concurențial. Cu toate acestea, pentru obținerea unei cât mai bune imagini de ansamblu, autoritățile de concurență evaluează deseori anumite domenii de activitate din mai multe perspective. În cele ce urmează, extindem analiza gradului de concentrare realizată asupra comercializării cu amănuntul de carburanţi din România prin evaluarea unor elemente suplimentare cu relevanță concurențială. 55

56 În cadrul raportului din anul 2013 privind evoluția concurenței în sectoare cheie 24, Consiliul Concurenței a prezentat un nou instrument de analiză a industriilor din economia națională. Indicele Agregat de Presiune Concurențială (în continuare, IAPC) măsoară gradul în care un anumit domeniu se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, în interesul consumatorilor. Indicele agregat cuantifică înclinarea spre concurență a industriilor analizate pe baza unui set de 20 de indicatori specifici, folosiți în mod uzual de autoritățile de concurență. Fiecare indicator urmărit este evaluat pe o scală, prin prisma informațiilor disponibile intern la nivelul Consiliului Concurenței. Trebuie subliniat faptul că IAPC are o cuprindere generală, la nivel de industrie și din perspectivă națională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenței au în vedere situații concrete existente la nivelul piețelor relevante, de multe ori definite local. Se poate considera, deci, că IAPC furnizează o imagine de ansamblu a presiunii concurențiale la nivel de industrie națională, folosind ca punct de plecare substituibilitatea la nivelul ofertei, în timp ce cazurile instrumentate de autoritatea de concurență se axează asupra piețelor relevante (ale produsului sau din perspectivă geografică), definite în sens restrâns, deseori în funcție de substituibilitatea la nivelul cererii. Drept urmare, IAPC este menit să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie de o situație ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară (și nici nu își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun aceste industrii naționale. De altfel, concurența se manifestă cu intensitate diferită pe fiecare piață în parte, în funcție de condițiile concrete existente pe fiecare dintre acestea. Date fiind cele de mai sus, devine evident faptul că IAPC indică înclinarea spre concurență (sau presiunea concurențială) la un nivel mai vast, de industrie națională, iar nu concurența efectivă la nivelul unei anumite piețe. De aceea, indicele agregat nu poate afecta în vreun fel analizele pe care Consiliul Concurenței le realizează în cadrul investigațiilor efectuate în baza prerogativelor oferite de lege, cazurile investigate de autoritatea de concurență vizând eventuale comportamente ce se manifestă în cadrul restrâns al unor piețe relevante bine definite. În ceea ce privește comercializarea cu amănuntul de carburanţi din România, evaluarea se referă la anul În cele ce urmează trecem în revistă o parte a indicatorilor ce stau la baza IAPC. Astfel, evaluarea barierelor la intrarea pe piață reprezintă un prim pas important în analiza autorităților de concurență, acest indicator fiind considerat cvasi-unanim în literatură drept unul esențial din punct de vedere concurențial 25. Date fiind particularitățile domeniului analizat, barierele la intrare sunt apreciate drept ridicate. Astfel, deschiderea unei stații de alimentare cu carburanți implică disponibilitatea unui teren într-o locație potrivită, investiții destul de însemnate, dar și obținerea unor avize și autorizații specifice. Mai mult decât atât, intrarea semnificativă pe această 24 Raport disponibil pe site-ul autorității de concurență, la adresa: 25 Din acest motiv, barierele la intrare reprezintă indicatorul cu cea mai ridicată pondere în construcția IAPC. 56

57 piață implică deschiderea unui număr destul de ridicat de benzinării, amplasate atât în orașele mari, cât și pe principalele coridoare rutiere care traversează țară, astfel încât deținătorul acestei rețele să se poată adresa atât unui număr semnificativ de clienți persoane fizice, cât și transportatorilor. Mulți dintre factorii primari ce intră în compoziția IAPC sunt de natură structurală. Unul din cei mai importanți dintre acești factori se referă la gradul de inovare ce caracterizează industria analizată. În ceea ce privește segmentul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, inovarea (tehnologică, a proceselor sau modelului de afaceri) nu pare să aibă un impact semnificativ. Un alt factor structural important este reprezentat de omogenitatea produsului, perspectivă din care apreciem că oferta diferitelor companii care comercializează carburanţi este similară, tipurile de benzină şi motorină oferite de jucătorii pe piață nefiind diferențiate semnificativ din punct de vedere al atributelor sau calității. Chiar dacă există anumite diferențe din punct de vedere al cifrei octanice/cetanice și al aditivării, considerăm că produsul este, în general, văzut drept unul standardizat. Indicatorul ce vizează omogenitatea produsului are și o valență comportamentală, nu doar structurală, dar credem că încercările de diferențiere a produsului de către unii concurenți au putut fi replicate relativ facil și de ceilalți participanți la piață. Elasticitatea cererii în funcție de prețul produsului este un alt indicator important de natură structurală. Dată fiind lipsa unor produse substituibile carburanţilor auto, dar și rezultatele analizelor econometrice realizate în cursul investigaţiei, cererea de carburanţi din România este apreciată ca având un caracter inelastic față de preț (existând anumite diferențe în ceea ce privește elasticitatea cererii de benzină și motorină). Mai mult decât atât, considerăm că cererea de carburanți are un caracter destul de predictibil: aceasta evoluează în jurul unui trend determinat de alți factori structurali, de exemplu mărimea parcului auto, structura acestuia, nivelul veniturilor etc., în timp ce fluctuațiile sezoniere prezintă un nivel ridicat de similitudine de la un an la altul. Numărul întreprinderilor active în sectorul analizat este, de asemenea, important. În domeniul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România avem de-a face cu un număr restrâns de companii petroliere, care acoperă cea mai mare parte din oferta de pe piaţă, şi un număr ridicat de societăţi de mici dimensiuni, care dețin stații individuale sau mici rețele locale, dar care au o influenţă nesemnificativă la nivelul întregii piețe. În plus, se remarcă poziția importantă pe piață a unuia dintre concurenţi, respectiv OMV Petrom [ ]. După cum am arătat deja, această structură a pieței conduce la un grad foarte ridicat de concentrare. Din informațiile disponibile autorității de concurență, chiar dacă interacționează relativ frecvent pe mai multe piețe, de exemplu, în furnizarea angro de carburanţi, în comercializarea altor produse petroliere (GPL, lubrifianţi etc.), între principalii concurenți activi în segmentul comercializării cu amănuntul de carburanţi nu există legături structurale (societăți în comun, asocieri pentru participări comune la licitații, dețineri încrucișate de acțiuni etc). 57

58 În ceea ce privește simetria costurilor, există anumite diferențe între principalii jucători, generate în special de sursele şi costurile de aprovizionare, dar și de modalitatea de organizare internă a societăților. IAPC are în vedere și câțiva factori de natură comportamentală. Astfel, existența pe piață a unor concurenți rebeli, atipici din diferite perspective (inovativi, care adoptă procese sau modele de business diferite, cu impact asupra costurilor), reprezintă un element important al analizei prin intermediul indicelui agregat. În cazul comercializării cu amănuntul de carburanţi din România nu se remarcă existența unui concurent rebel de dimensiuni semnificative, deși între principalii jucători există anumite diferențe în ceea ce privește nivelul de integrare verticală în cadrul grupurilor din care fac parte. Nu în ultimul rând, în evaluarea prin IAPC sunt avute în vedere și eforturile de marketing și comunicare ale principalilor concurenți. Se remarcă astfel faptul că, în ultimii ani, activitatea de marketing s-a intensificat: principalii jucători derulează în mod frecvent promoții în perioadele de vârf de consum (vara și iarna), au fost implementate promoții cu caracter recurent (prețuri de weekend și promoții de tip happy hours ), au fost lansate carduri ce vizează fidelizarea bazei de clienți, au fost desfășurate campanii de responsabilitate socială etc. Cu toate acestea, apreciem că, prin raportare la cifrele de afaceri ale principalelor companii petroliere din România, eforturile de marketing și comunicare rămân încă destul de modeste. Tabel nr. 3.6 Evaluarea comercializării cu amănuntul de carburanţi din România, prin intermediul IAPC, la nivelul anului 2018 Indicatorul Opțiunea aleasă pe scala în șapte puncte urmărit Barierele la intrare Intrarea altor concurenți Intrarea altor concurenți este foarte dificilă este foarte facilă Inovarea Piața este una inovativă, Piața nu este deloc una iar inovația este de inovativă impact Produsele oferite de Produsele oferite de Omogenitatea concurenți sunt foarte concurenți sunt foarte produsului similare diferite, mai ales calitativ Elasticitatea cererii Cererea este foarte Cererea este foarte in funcție de preț inelastică elastică Pe piață există concurenți Concurenții Pe piață nu există rebeli de dimensiuni rebeli concurenți rebeli semnificative Numărul de Numărul concurenților este Numărul concurenților concurenți foarte redus este foarte ridicat Gradul de Gradul de concentrare este Gradul de concentrare concentrare foarte ridicat este foarte redus Cotele de piață ale Cotele de piață ale Simetria cotelor de principalilor concurenți principalilor concurenți piață sunt foarte apropiate sunt foarte diferite Stabilitatea cotelor Cotele de piață ale Cotele de piață ale 58

59 de piață Interacțiunile pe alte piețe Legăturile structurale Profitabilitatea Simetria costurilor Marketing și comunicare Transparența pieței Evoluția cererii principalilor concurenți nu s-au modificat deloc Principalii concurenți se întâlnesc frecvent pe multe alte piețe Există puternice legături structurale între principalii concurenți Principalii concurenți înregistrează rate de profit foarte ridicate Principalii concurenți au costuri foarte apropiate Activitățile de marketing și comunicare ale principalilor concurenți sunt foarte limitate Piața este foarte transparentă Cererea totală a crescut masiv Șocurile cererii Cererea este foarte stabilă Nivelul prețului Asociațiile de afaceri sau patronale Puterea de negociere a cumpărătorilor Prețul în România este semnificativ mai mare decât în alte țări Există o unică asociație de afaceri sau patronală, reprezentativă și foarte influentă Cumpărătorii nu au deloc putere de negociere principalilor concurenți au fluctuat masiv Principalii concurenți se întâlnesc doar pe piața analizată Nu există niciun fel de legături structurale între principalii concurenți Principalii concurenți înregistrează rate de profit foarte reduse sau pierderi Principalii concurenți au costuri foarte diferite Activitățile de marketing și comunicare ale principalilor concurenți sunt foarte intense Piața este foarte opacă Cererea totală a scăzut masiv Cererea fluctuează (sau poate fluctua) masiv de la o perioadă la alta Prețul în România este semnificativ mai scăzut decât în alte țări Nu există asociații de afaceri sau patronale sau acestea nu sunt influente Cumpărătorii au foarte mare putere de negociere Date fiind scorurile indicate în tabelul de mai sus, dar și categoriile de importanță din care fac parte factorii incluși în analiză, care implică anumite ponderi alocate acestor factori, valoarea IAPC determinată pentru distribuția cu amănuntul a carburanților auto din România este 33,7% în anul Având în vedere că, prin construcție, IAPC poate lua valori până la 100%, iar valorile mai ridicate indică o presiune concurențială mai importantă, putem spune că, în termeni absoluți, valoarea înregistrată pentru comercializarea cu amănuntul de carburanţi din România este una redusă. O interpretare mai elocventă a valorii IAPC pentru o anumită industrie se poate da însă prin comparație cu valorile calculate pentru alte industrii naționale. Astfel, având în vedere cele 59

60 43 de industrii evaluate prin intermediul IAPC la nivelul anului 2018, comercializarea cu amănuntul a carburanților este plasată în grupul industriilor caracterizate de o presiune concurențială redusă 26,27,28. Valoarea IAPC aferentă comercializării cu amănuntul a carburanților din România în anul 2018 este similară cu cea înregistrată în anii anteriori. Diferențele reduse de la an la an rezultă atât din prevalența factorilor structurali în compoziția indicelui agregat (factorii structurali sunt inerent mai rigizi), dar și alte condiții care par să asigure un nivel crescut de stabilitate a acestei piețe (lipsa intrării unor noi jucători, lipsa unor extinderi semnificative a rețelelor, absența unor șocuri ale cererii etc.). Dată fiind valoarea IAPC pentru comercializarea cu amănuntul a carburanților din România, care plasează această industrie în grupul celor caracterizate de o presiune concurențială redusă, dar și stabilitatea în timp a indicelui agregat, autoritatea de concurență își propune continuarea monitorizării acestei industrii, atât prin intermediul indicelui agregat, dar și prin utilizarea celorlalte instrumente aflate la dispoziția Consiliului Concurenței. 26 Felul în care IAPC este construit permite comparații relevante între diversele industrii naționale evaluate. 27 Din grupul industriilor caracterizate de o presiune concurențială redusă mai fac parte domenii precum asigurările auto (facultative și, separat, cea de răspundere civilă), transportul feroviar de călători, distribuția produselor farmaceutice (angro și, separat, cu amănuntul), serviciile bancare asociate cardurilor (de debit și, separat, de credit), serviciile notariale, producția gazelor naturale, producția și comercializarea cimentului. 28 Pentru detalii privind cele mai recente rezultate ale aplicării IAPC, cei interesați pot consulta raportul Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie ale economiei, disponibil pe site-ul autorității de concurență ( 60

61 CAP. IV Caracteristici ale sectorului sub aspect concurențial Pentru analiza tipologiilor de comportamente întâlnite pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, au fost avute în vedere o serie de elemente din care se pot desprinde anumite concluzii atât cu privire la principalele trăsături structurale şi comportamentale ale sectorului, cât şi cu privire la interacţiunea sub aspect concurenţial manifestată pe piaţă. Printre aceste elemente avute în vedere se numără următoarele: - factorii care influenţează modul de formare a preţurilor; - structura prețului; - nivelul de taxare din România şi comparaţia cu alte state europene; - gradul de corelaţie liniară dintre prețurile practicate de companii; - analiza interacţiunii dintre benzinăriile concurente la nivel local; - frecvenţa modificărilor generalizate de preţuri; - analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețurile finale; - forme de concurență practicate în sectorul analizat etc. 4.1 Factorii care influenţează preţurile Preţurile carburanţilor la pompă au două componente principale: - preţul net (prețul în care nu sunt incluse taxele); - taxele directe şi indirecte. Preţul fără taxe conţine întreaga gamă de costuri asociate activității de comercializare a carburanţilor, plus marja de profit pe care fiecare companie urmăreşte să o obţină ca urmare a desfăşurării activităţii. În ceea ce priveşte componenta de costuri, cel mai important dintre acestea, din perspectiva ponderii sale în preţul final, este reprezentat de costul de achiziţie al mărfii (benzina sau motorina). La rândul său, costul de achiziţie al carburanţilor este influenţat în mod direct atât de cotaţia internaţională 29 a produselor petroliere (benzină, motorină), aceasta la rândul ei fiind influențată de cotația ţiţeiului, dar şi de cursul de schimb leu/euro sau leu/dolar. De asemenea, în structura costurilor intră şi costurile logistice (de transport), cu cele două componente: - costuri logistice primare - costul transportului mărfii de la rafinăria furnizoare/oil Terminal până la depozite. - costuri logistice secundare - costul transportului mărfii de la depozite până la staţiile de distribuţie carburanţi. O altă componentă a costurilor este reprezentată de costurile operaţionale, în care sunt incluse costurile cu utilităţile pentru funcţionarea staţiilor de distribuţie carburanţi, serviciile de IT aferente, servicii de pază, precum şi cheltuielile cu personalul (fie costuri directe - în cazul staţiilor administrate în sistem COCO, fie costuri indirecte în cazul staţiilor administrate în sistem CODO). 29 Cotaţie Platts Fob Med Italy. 61

62 Mai există o serie de alte elemente necuantificabile care îşi pot pune amprenta asupra nivelului preţurilor fără taxe în diverse perioade de timp. Dat fiind caracterul local al manifestării concurenţei, preţul practicat de o anumită companie la vânzarea carburanţilor dintr-o anumită staţie poate fi modificat şi ca urmare a modificărilor efectuate de concurenţii din vecinătatea staţiei respective. De asemenea, cererea manifestată într-o anumită zonă geografică, nivelul de trai al consumatorilor, perioada din an (spre exemplu: perioada de concedii) pot influența politica de prețuri adoptată de jucătorii din piață. Având în vedere factorii care pot influenţa nivelul preţurilor, este dificilă determinarea ponderii fiecărui factor în stabilirea preţurilor cu amănuntul practicate în staţii, interacţiunea concomitentă dintre factori, chiar şi divergentă în anumite perioade, generând influenţe diferite în timp şi ca intensitate în stabilirea preţului. 4.2 Nivelul de taxare din România Un alt element important de influență asupra prețurilor finale ale carburanților este reprezentat de nivelul de taxare aplicat de stat asupra prețurilor carburanților. Deși frecvența cu care se modfică nivelul de taxare al carburanților este inferioară celei cu care se modifică celelalte elemente din structura prețului final, impactul acestui factor este unul semnificativ, dat fiind faptul că nivelul taxelor aplicate carburanților reprezintă, în medie, circa 50% din prețul afișat la pompă. În perioada , valoarea accizelor a înregistrat o serie de modificări atât în ceea ce privește modul de stabilire a valorii acestora, cât și nivelul lor. Astfel, în perioada , accizele au fost stabilite în euro, în timp ce în perioada , nivelul accizelor a fost exprimat în lei. În perioada , nivelul accizelor a fost de 359,59 Euro/1.000 litri pentru benzină și 330,395 Euro/1.000 litri pentru motorină, iar în perioada nivelul accizelor a fost de 429,59 Euro/1.000 litri pentru benzină și 400,395 Euro/1.000 litri pentru motorină. Cursul de schimb utilizat pentru conversia în lei a sumelor reprezentând accize a fost de 1 Euro = 4,7380 lei. Începând cu anul 2015, nivelul accizelor a fost reglementat în lei, conform tabelului de mai jos: Tabelul nr. 4.1 Evoluţia valorii accizelor în România Produs Benzină Motorină ,4 lei/1.000 litri 1.897,08 lei/1.000 litri ,36 lei/1.000 litri 1.518,04 lei/1.000 litri Perioada ,36 lei/1.000 litri 1.678,04 lei/1.000 litri ,36 lei/1.000 litri 1.838,04 lei/1.000 litri 62

63 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a înregistrat o cotă de 24%, în perioada , aceasta fiind modificată începând cu data de 1 ianuarie 2016 la 20%. Începând cu data de , cota standard de TVA aplicabilă în cazul carburanților este de 19%. 4.3 Structura preţului Așa cum am precizat anterior, preţul cu amănuntul la carburanţi (preţul la pompă) are o structură de bază reprezentată de preţul net (preţul fără taxe), la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată. În ceea ce priveşte preţul net, acesta conţine o serie elemente de cost, cum ar fi: costul de aprovizionare cu mărfă (COGS 30 - include costul de achiziţie al carburanţilor şi costurile logistice 31 ), alte costuri (costuri operaţionale - utilităţi, servicii IT, servicii pază, precum şi costuri cu personalul (fie costuri directe - în cazul staţiilor administrate în sistem COCO, fie costuri indirecte în cazul staţiilor administrate în sistem CODO), amortizarea staţiilor, discounturi (rezultate din contractele încheiate cu persoanele juridice care alimentează carburanţi cu amănuntul sau rezultate din relaţia cu persoane fizice pe baza cardurilor de fidelizare)). Structura preţului mediu final 32 (la pompă/retail) la produsul benzină standard, la nivel ponderat al pieţei (lei/litru), este redată în graficul de mai jos, iar structura aferentă fiecărei companii petroliere fiind prezentată în Anexa 2 la Raport: Grafic nr. 4.1 Structura preţului la benzină Notă: Marja netă =Preţ mediu retail Acciză TVA COGS - Costuri Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de principalii furnizori de carburanţi 30 COGS cost of good sold. 31 Costurile logistice au două componente: cost logistică primară = costul transportului mărfii de la rafinăria furnizoare/oil Terminal până la depozite şi cost logistică secundară = costul transportului mărfii de la depozite până la staţiile de distribuţie. 32 În componenta de costuri, pentru calculul amortizării aferente a fost împărţită valoarea totală a amortizării aferente întregii reţele de staţii la cantitatea totală de carburanţi comercializată prin staţii. Acelaşi mod de calcul a fost utilizat şi pentru calculul componentei de costuri operaţionale. 63

64 Aşa cum rezultă din graficul de mai sus, cea mai mare pondere în preţul final o deţine componenta fiscală, respectiv suma aferentă TVA şi accizei, care a deţinut o pondere cumulată ce a variat în perioada de analiză între 52% şi 58%. Următoarea componentă cu o pondere însemnată în preţul final este costul de achiziţie al benzinei, care a variat între [30-40]% şi [40-50]%. Marja medie netă obţinută de companii din vânzarea cantităţilor de benzină standard, raportată la preţul de vânzare final, a înregistrat valori cuprinse între [0-5]% şi [0-5]%. Grafic nr. 4.1 Structura preţului la motorină Notă: Marja netă =Preţ mediu retail Acciză TVA COGS - Costuri Sursa: prelucrări CC pe baza datelor transmise de principalii furnizori de carburanţi Şi în cazul preţului motorinei, cea mai mare pondere în preţul final o deţine componenta fiscală, respectiv suma aferentă TVA şi accizei, care a deţinut o pondere cumulată ce a variat în perioada de analiză între 48% şi 56%. Următoarea componentă cu o pondere însemnată în preţul final este costul de achiziţie al motorinei, care a variat între [30-40]% şi [40-50]%. Marja medie netă obţinută de companii din vânzarea cantităţilor de motorină standard, raportată la preţul de vânzare final, a înregistrat valori cuprinse între [0-5]% şi [0-5]%. 4.4 Evoluţia preţurilor la carburanţi În graficele de mai jos este prezentată evoluţia preţului mediu cu taxe comparativ cu evoluţia preţului mediu fără taxe din România, la produsele cu cea mai mare pondere (circa 88%) în vânzările totale de carburanţi - benzină standard şi, separat, motorină standard. După cum se poate observa, preţul fără taxe a fost influenţat de-a lungul perioadei de analiză de modificările aplicate de stat în sistemul de taxare a carburanţilor. Astfel, au fost aplicate: - 3 creşteri asupra valorii accizei (la 1 aprilie 2014, 15 septembrie 2017 şi 1 octombrie 2017); - 2 scăderi asupra TVA (la 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2017); - o scădere a valorii accizei (la 1 ianuarie 2017). 64

65 Modificările preţului generate de intervenţia statului sunt evidenţiate în graficele de mai jos: Grafic nr. 4.2 Evoluţia preţului mediu cu taxe şi fără taxe la benzină Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi Grafic nr. 4.3 Evoluţia preţului mediu cu taxe şi fără taxe la motorină Sursa: prelucrări interne CC pe baza datelor transmise de furnizorii de carburanţi 65